Teste Pentru Evaluarea Competentelor Pro PDF

TESTE PENTRU EVALUAREA
COMPETENTELOR PROFESIONALE
CALIFICAREA ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
VALABILE PENTRU
SCOLILE POSTLICEALE SANITARE DIN
JUDETUL PRAHOVA
ANUL 2013
1
SCOALA POSTLICEALA SANITARA DR. DINU CAMPINA
SCOALA POSTLICEALA SANITARA FEG PLOIESTI
SCOALA POSTLICEALA SANITARA LOUIS PASTEUR CAMPINA
SCOALA POSTLICEALA SANITARA REGINA MARIA DE ROMANIA PLOIESTI
SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF. APOSTOL ANDREI
SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF. VASILE CEL MARE PLOIESTI
SCOALA POSTLICEALA SANITARA THOMA IONESCU PLOIESTI
2
MODULUL 13- BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI
TESTUL I
Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau
adevarat sau cu „F” fals .
1. Datele necesare cunoaşterii pacientului se obtin numai prin interviu.
2. Interviul este un instrument care permite personalizarea îngrijirilor.
3. Obsrevaţia, ca metodă de culegere a datelor, determină antrenarea tuturor simţurilor.
4. Analiza şi interpretarea datelor, a doua etapă a procesului de îngrijire, presupune
formularea diagnosticului de îngrijire.
5. Planificarea îngrijirilor cuprinde formularea obiectivelor şi a intervenţiilor ce vor fi aplicate
în îngrijirea pacientului.
6. Pentru aplicarea intervenţiilor de îngrijire, asistenta poate antrena: pacientul, familia, alţi
membri ai echipei de îngrijire.
7. În timpul aplicării intervenţiilor de îngrijire asistenta medicală se concentrează numai
asupra tehnicii pe care o execută.
8. Stresul, anxietatea, frica, sunt reacţii ale pacientului ce pot apărea în cursul îngrijirii.
9. Evaluarea îngrijirilor este o judecată a progresului pacientului în raport cu intervenţiile
aplicate.
10. Evaluarea îngrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de îngrijire.
TESTUL II
A. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Manifestare de A orientează asistenta spre intervenţii autonome
independenţă
2 Problemă de B flexie/extensie
dependenţă
3 Sursă de dificultate C orientează practicianul spre tratament medical
4 Diagnostic de îngrijire D alimentaţie inadecvată prin deficit
5 Diagnostic medical E alterarea parenchimului renal
B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Culegerea datelor A analiza rezultatului obţinut
2 Analiza şi interpretarea B observaţia, interviul
datelor
3 Planificarea îngrijirilor C utilizarea planului de intervenţii elaborate
4 Executarea îngrijirilor D elaborarea diagnosticului de îngrijire
5 Evaluarea E stabilirea obiectivelor şi a mijloacelor de realizare
a obiectivelor
TESTUL III
Indicati raspunsurile corecte
1. Asistenta medicală este profesionista b. acordă îngrijiri într-un mediu

care: terapeutic securizant;
a. respectă fiinţa umană ca entitate c. realizează cu familia şi aparţinătorii
bio-psiho-socială în interrelaţii cu o relaţie funcşională de
mediul înconjurător, cu valorile şi colaborare.
principiile sale de viaţă; 2. Pregătirea pluridisciplinară a asistentei
presupune:
3
a. pregătire socială, tehnică; b. asigurarea ingrijirilor de confort;
b. însuşirea componentelor de bază şi c. actiuni de rezolvare a problemelor
a atitudinilor potrivite faţă de psihosociale.
pacient; 10. Funcţia asistentei medicale, de natură
c. pregătire comportamentală. interdependenta, presupune:
3. Asistenta medicală: a. actiuni de depistare a tulburărilor de
a. răspunde de propria ei activitate, de ordin fizic, psihic sau social;
practica ei; b. acţiuni de educaţie pentru sănătate;
b. supraveghează îngrijirile auxiliare şi c. actiuni de rezolvare a problemelor
pregătirea elevilor; psihosociale.
c. ambele. 11. Funcţiile specifice asistentei medicale
4. Responsabilităţile care definesc şi care se regăsesc in cadrul funcţiilor de
direcţiile importante, descrise de,, natură independentă, dependentă şi
Codul pentru asistentele medicale" interdependentă sunt:
sunt: a. funcţia profesională;
a. promovarea sănătăţii; b. funcţia educativă;
b. prevenirea îmbolnăvirilor; c. funcţia economică;
c. restabilirea sănătăţii; d. funcţia de cercetare.
d. înlăturarea suferinţei. 12.Elementele de competenţă pentru
5. Nursa generalistă presupune: practicarea unor îngrijiri de calitate
a. o pregătire pluridisciplinară; constau în:
b. însuşirea competenşelor de bază şi a. cunoaşterea unui model de îngrijire
nu numai cunoştinţele; (nursing);
c. să aibă cunoştinşe de psihologie; b. cunoştinţe acumulate şi cunoaşterea
d. să aibă atitudine pozitivă faţă de demersului ştiinţific;
pacient şi familia sa ; c. cunoaşterea pacientului.
e. să aibă capacitate de empatie. 13. Cadrul conceptual al îngrijirilor
6. Fenomenele urmărite de asistenta cuprinde următoarele elemente:
medicală sunt reacţiile : a. scopul profesiei şi beneficiarul ei;
a. individuale ; b. rolul asistentei medicale;
b. familiale ; c. natura intervenţiilor aplicate
c. de grup. beneficiarului şi consecinţele
7. Funcţiile asistentei medicale sunt de acestor intervenţii.
natură : 14. Cunoştinţele însuşite de asistentă în
a. independentă; procesul educativ sunt de natură:
b. dependentă; a. ştiinţifică, tehnică, relaţională;
c. interdependentă. b. etice, legislative;
8. Funcţia asistentei medicale, de natură c. ambele.
independenta, presupune: 15. Demersul ştiinţific al îngrijirilor
a. stabilirea relaţiilor de încredere cu constituie pentru asistentă:
persoana îngrijită şi cu a. un instrument de investigaţii,
aparţinătorii; analiză;
b. aplicarea metodelor de observaţie, b. un instrument de planificare şi
de tratament sau de readaptare; evaluare a îngrijirilor;
c. promovarea unor condiţii mai bune c. un scop în sine.
de viaţă şi sănătate. 16. Relaţia asistentă-pacient reprezintă un
9. Funcţia asistentei medicale, de natură proces bazat pe:
dependenta, presupune: a. încredere, demnitate, respect;
a. observarea, la pacient a b. comunicare afectivă, colaborare;
modificărilor produse de boală sau c. aplicarea sarcinilor care nu-i
tratament; depaşesc limitele de competenţă.
4
17. Empatia – calitate esenţială în c. ambele.
nursing, se defineşte ca fiind: 23. Nursingul, ca parte integrantă a
a. identificarea asistentei cu persoana sistemelor de sănătate cuprinde:
îngrijită; a. promovarea sănătăţii şi prevenirea
b. transpunerea ,,în pielea pacientului" îmbolnăvirilor;
pentru a-i înţelege problemele, b. îngrijirea persoanelor bolnave;
fără a pierde condiţia ,, ca şi cum"; c. promovarea sănătăţii, prevenirea
c. identificarea totală psihică, afectivă îmbolnăvirilor, îngrijirea
cu persoana îngrijită. persoanelor bolnave fizic şi psihic,
18. Funcţiile autonome ale asistentei precum si a persoanelor
medicaleconstau în: handicapate, in orice tip de unitate
a. asigurarea confortului fizic şi psihic sanitară.
al pacientului; 24. Modelul conceptual al îngrijirilor după
b. administrarea medicaţiei; Virginia Henderson precizează:
c. stabilirea relaţiilor de încredere cu a. individul este un tot;
pacientul şi aparţinătorii; b. individul este un tot prezentând 14
d. transmiterea de informaţii şi nevoi fundamentale;
învăţăminte pacientului pentru c. individul este un tot prezentând 14
păstrarea sănătăţii. nevoi fundamentale pe care
19. Rolul asistentei medicale este: trebuie să şi le satisfacă.
a. să asigure îngrijirea pacientului 25. Modelul de nursing privind
numai în raport cu indicaţiile autoângrijirea este elaborat de:
medicului; a. Dorotheea Orem;
b. să ajute persoana bolnavă să-şi b. Carista Roy;
recapete sănătatea; c. Nancy Roper.
c. să suplinească persoana bolnavă 26. Clasificarea nivelurilor de dependenţă
pentru satisfacerea nevoilor sale. (I-IV) se face în funcţie de:
20. Asistenta trebuie să ofere o orientare a. punctajul obţinut actualizând
reală unui pacient internat prin: satisfacerea fiecărei nevoi;
a. luarea deciziilor în numele b. durata problemelor actuale;
pacientului; c. apariţia problemelor potenţiale.
b. ignorarea pacientului care nu 27. Procesul de îngrijire reprezintă:
vorbeşte clar; a. metodă care permite acordarea
c. oferirea de informaţii pentru îngrijirilor;
orientarea pacientului în timp şi b. un mod ştiinţific de rezolvare a
spaţiu; problemelor pacientului pentru a
d. apostrofarea pacientului răspunde nevoilor sale fizice,
necooperant. psihice sau sociale;
21. În elaborarea unui cadru conceptual c. un mod de asigurare în serie a
privind îngrijirile, orientarea nouă este îngrijirilor acordate pacientului.
către: 28. Interviul reprezintă:
a. îngrijiri centrate pe sarcini; a. forma specială de interacţiune
b. îngrijiri centrate pe persoana verbală;
îngrijită; b. metodă de culegere a datelor
c. ambele. variabile şi stabile;
22. Scopul îngrijirilor după modelul c. instrument de personalizare a
conceptual al Virginiei Henderson este: îngrijirilor.
a. păstrarea independenţei individului 29. Abilităţile asistentei medicale pentru a
în satisfacerea nevoilor sale; facilita un interviu sunt:
b. suplinirea individului în ceea ce nu a. capacitatea de a formula întrebări
poate face singur; inchise sau deschise;
5
b. capacitatea de a evalua obiectiv c. satisfacerea uneia sau mai multor
observaţiile şi de a le sintetiza; nevoi fundamentale prin acţiuni
c. disponibilitatea de ascultare activă a proprii în funcţie de gradul de
pacientului şi de a-l readuce la creştere şi dezvoltare al persoanei.
subiect; 36. Manifestarea de dependenţă este:
d. disponibilitatea de a comenta cu a. semn observabil care permite
pacientul datele obţinute. identificare stării de dependenţă;
30. Aşezaţi în ordine etapele procesului b. incapacitatea persoanei de a-si
de îngrijire: satisface una din nevoile sale
a. culegerea datelor – assesmentul; fundamentale;
b. planificarea îngrijirilor; c. lipsa de cunoştinţe a persoanei
c. analiza şi interpretarea datelor; asupra modului în care să-şi
d. evaluarea rezultatelor; satisfacă nevoile fundamentale.
e. implementarea planului. 37. Problema de dependenţă este definită
31. Componentele esenţiale ale unui ca:
model conceptual sunt: a. semn observabil defavorabil în
a. postulatele; starea pacientului;
b. valorile; b. schimbare defavorabilă de ordin
c. elementele. biopsihosocial în satisfacerea unei
32. Postulatele sunt: nevoi fundamentale care se
a. suportul teoretic şi ştiinţific al manifestă prin semne observabile;
modelului conceptual; c. nesatisfacerea unei nevoi
b. enunţuri pentru susţinerea altor fundamentale prin acţiuni proprii;
enunţuri; 38. Pacientul poate sa prezinte
c. recunoscute şi acceptate (nu trebuie următoarele forme de depentenţă:
demonstrate). a. actuală, potenţială;
33. Modelul Virginiei Henderson este b. descrescândă, permanentă;
susţinut de următoarele valori: c. ambele.
a. asistenta posedă funcţii care sunt 39. Sursele de dificultate pot fi cauzate
proprii; de:
b. când asistenta preia din rolul a. factori de ordin fizic, psihologic,
medicului, ea cedează o parte din social, spiritual ;
funcţiile sale unui personal b. factori legaţi de insuficiente
necalificat; cunoştinţe ;
c. socientatea aşteaptă un serviciu c. ambele.
din partea asistentelor, pe care nu 40. Sursele de dificultate de ordin fizic
poate să-l primească de la nici un alt cuprind :
personal. a. toate obstacolele fizice de natura
34. Dificultăţile întâlnite la pacient sunt intrinsecă;
cauzate de o lipsă: b. toate obstacolele fizice de natura
a. de forţă; extrinsecă;
b. de voinţă; c. toate obstacolele fizice de natura
c. de forţă, de voinţă, de cunoştinţe. intrinsecă sau extrinsecă ce
35. Independenţa în satisfacerea nevoilor influenţează negativ satisfacerea
fundamentale e reprezentată de: uneia sau mai multor nevoi
a. satisfacerea unei nevoi fundamentale.
fundamentale prin acţiuni proprii; 41. Sursele de dificultate de ordin social
b. satisfacerea unei nevoi cuprind problemele generate persoanei în
fundamentale cu ajutorul altei raport cu:
persoane; a. anturajul său;
b. partenerul de viaţă;
6
c. familia sa; 48. Diagnosticul de îngrijire poate fi:
d. prientenii; a. actual;
e. colegii de muncă. b. potenţial;
42. Cunoaşterea pacientului presupne: c. posibil.
a. cunoaşterea deficienţelor 49. Prima parte a diagnosticului de
pacientului; îngrijire constă în:
b. cunoaşterea aşteptărilor acestuia în a. enunţul problemei;
ce priveşte îngrijirea, sănătatea şi b. enunţul sursei de dificultate;
spitalizarea sa; c. ambele.
c. cunoaşterea propriilor resurse 50. Diagnosticul de îngrijire:
pentru a face faţă nevoilor de a. orientează asistenta spre intervenţii
sănătate. autonome; ţine cont de problema
43. Mijloacele principale cele mai de sănătate în sine a pacientului;
eficace de a obţine informaţiile b. orientează practicianul spre
dorite despre pacient sunt: tratament.
a. observarea pacientului; 51. Planificarea ingrijirilor, a treia etapă
b. interviul pacientului; a procesului de ingrijire, presupune:
c. consultarea surselor secundare. a. stabilirea unui plan de intervenţie;
44. Elementele de evitat în utilizarea b. prevederea etapelor şi a mijloacelor
observaţiei sunt: de desfăşurare;
a. subiectivismul; c. prevederea precauţiilor care trebuie
b. judecăţi preconcepute; luate.
c. rutina şi superficialitatea: 52. Planul de intervenţie :
d. lipsa de concentraţie şi continuitate. a. ţine cont şi de prescripţiile medicale;
45. Interviul: b. cuprinde două componente:
a. este o formă de interacţiune verbală obiectivele şi intervenţiile;
între asistentă şi pacient; c. nu ţine cont de toate sursele de
b. permite depistarea nevoilor informaţie.
nesatisfăcute ale persoanei; 53. Planul de intervenţie permite
c. este un instrument de personalizare asistentei medicale :
a îngrijirilor. a. să judece urgenţele şi importanţa
46. Pentru ca datele culese să poată problemelor de dependenţă ;
orienta asistenta spre intervenţii b. să decidă priorităţile de respectat în
individualizate este important ca ele să fie: cursul unei zile de muncă;
a. analizate; c. ambele.
b. interpretate; 54. Obiectivul de îngrijire poate fi definit
c. analizate şi interpretate. astfel:
46. Dificultatea în alaniza şi a. descrierea comportamentului pe
interpretarea datelor provine din: care îl aşteptăm de la pacient;
a. numarul mare de date culese, b. activitatea pe care asistenta îşi
varietatea surselor de informaţii; propune să o îndeplinească;
b. caracterul schimbător al unui c. ambele;
număr mare de date; 55. Obiectivul de ingrijire vizează:
c. subiectivitatea persoanei care a. atitudinea;
culege datele. b. comportamentul sau acţiunea
47. Diagnosticul de îngrijire cuprinde: pacientului însuşi;
a. descrierea procesului patologic; c. ambele.
b. enunţul problemei de dependenţă, a 56. Obiectivele de îngrijire se
sursei de dificultate şi a elaborează pe baza sistemului
manifestării de dependenţă; SPIRO:
c. enunţul manifestării de dependenţă. a. specificitate, performanţă, realism;
7
b. idividualizare; independenţa su orice alt nivel de
c. implicare, observabilitate. independenţă;
57. Pentru a fi aplicabil, obiectivul c. ambele.
trebuie să fie realist: 64. Realizarea intervenţiei reiese din
a. din punct de vedere al capacităţii evaluarea stării pacientului:
persoanei; a. înainte de intervenţie;
b. din punct de vedere al abilităţii şi b. înainte, în timpul şi după
disponibilităţii asistentei pentru a-l intervenţie;
ajuta să atingă obiectivul; c. după intervenţie.
c. ambele. 65. În formularea intervenţiei se va
58. Pentru fiecare problemă de indica:
dependenţă se pot formula: a. cui se adresează acţiunea;
a. un obiectiv; b. orarul;
b. mai multe obiective; c. natura acţiunii cu verb activ,
c. unul sau mai multe obiective. observabilă, măsurabilă;
59. Obiectivele pot fi formulate pe d. semnătura asistentei care planifică,
termen: execută îngrijirile;
a. scurt; e. toate.
b. mediu; 66. In executarea îngrijirilor se implică:
c. lung. a. pacientul;
60. Asistenta care întocmeşte planul de b. asistenta medicală;
îngrijire trebuie să se gândească la c. echipa de îngrijire;
intervenţii care: d. familia.
a. răspund nevoilor specifice ale 67. Fiecare plan de îngrijire va fi
pacientului; completat cu:
b. conduc la realizarea obiectivelor; a. intervenţii constante;
c. ambele. b. elemente de supravegheat;
61. Intervenţiile trebuie să fie: c. intervenţii cu rol delegat.
a. novatoare, personalizate; 68. În munca sa pentru pacient,
b. observabile, măsurabile asistenta trebuie să comunice cu el
(evaluabile); în multiple circumstanţe:
c. ambele. a. când acesta ajunge la spital;
62. Pentru ca intervenţiile să fie b. când se face interviul pentru
evaluabile trebuie: culegerea datelor;
a. să indice la ce oră, în care moment c. când se execută îngrijirile zilnice.
al zilei şi la ce interval, pe ce 69. Evaluarea îngrijirilor:
durată; a. este o condiţie absolută a calităţii
b. să aibe performanţă maximă; îngrijirilor;
c. să se aplice o singură dată, să nu fie b. trebuie să se facă cu regularitate, la
repetabile. diverse intervale;
63. Aplicarea îngrijirilor: c. aduce o apreciere asupra
a. este strîns legată de planificarea progresului pacientului în raport cu
îngrijirilor; intervenţiile asistentei medicale.
b. are ca scop să ajute pacientul să-şi
menţină sau să-şi recapete
8
BAREM CORECTARE - BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI
TESTUL I - ADEVĂRAT / FALS

NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
2 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 b Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri 33-34
corespunzătoare nevoilor fundamentale, L.
Titircă, 2002
2 d idem 33-34
3 e idem 33-34
4 a idem 33-34
5 c idem 59
1 b idem 38
2 d idem 38
3 e idem 38
4 c idem 38
5 a idem 38
TESTUL III- INTREBĂRI TIP GRILĂ
1 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 7
3 c Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri 14
Titircă, 2002
4 a,b,c,d idem 14
5 a,b,c,d,e idem 14
6 a,b,c idem 14
7 a,b,c idem 16
8 a,c idem 16
9 a idem 16
10 a,b,c idem 17
11 a,b,c,d idem 17
12 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
14 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
9
17 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
18 a,c,d 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
19 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
25 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
30 a,c,b,e,d 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
31 a,b,c Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri 27
Titircă, 2002
32 a,b,c idem 27
33 a,b,c idem 28
34 c idem 28
38 c Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri 35
Titircă, 2002
39 c idem 36
40 c idem 30
41 a,b,c,d,e idem 36
42 a,b,c idem 40
43 a,b,c idem 41
44 a,b,c,d idem 41
45 a,b,c idem 42
46 c idem 48
47 a,b,c idem 48
48 b idem 52
49 a,b,c idem 53
50 a idem 52
51 a idem 59
52 a,b,c idem 60
53 a,b idem 60
54 c idem 60
55 a idem 60
56 c idem 61
57 a,b,c idem 62
58 c idem 62
59 c idem 64
60 a,b,c idem 64
61 c idem 65
10
62 c idem 65
63 a idem 65
64 c idem 66
65 b idem 66
66 e idem 66
67 a,b,c,d idem 66
68 a,b,c idem 68
69 a,b,c idem 70
70 a,b,c idem 72
11
MODULUL 14 : FIINTA UMANA SI NURSING-UL
TESTUL I
1. Respiratia este influentata de postura, somn,exercitiul fizic;

2. Respiratia la copii este tip costal superior.
3. Apneea reprezinta accelerarea respiratiei.
4. Cianoza este un semn grav,care arata lipsa oxigenului la nivelul tesuturilor.
5. Calitatea aerului inspirat,umiditatea lui, nu influenteaza respiratia.
6. Diureza este procesului de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore.
7. Ileusul inseamna suprimarea completa a eliminarii gazelor din intestin.
8. Incontinenta urinara este incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul.
9. Polakiuria reprezinta mictiuni frecvente cu cantitati mici.
10. Poliuria este eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500ml/24h.
11. Oliguria este absenta urinei in vezica urinara.
12. Disuria reprezinta eliminarea urinei cu dificultate si dureri.
13. Pacientul imobilizat la pat e predispus la escare,deformari osoase.
14. Pacientul cu hiperactivitate este capabil sa-si asigure securitatea fizica in mod
independent.
15. Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat la pat, la 2 ore previne complicatiile.
16. Pozitiile patognomonice sunt caracteristice unei boli.
17. In toate cavitatile in care se masoara temperatura corpului, se inregistreaza aceleasi
valori.
18. Echilibrul dintre termogeneza si termoliza este denumit homeotermie.
19. Climatul influenteaza temepratura corpului.
20. Febra intermitenta se caracterizeaza prin mentinerea constanta a temperaturii corpului
intre 370- 380C.
21. Copilul febril poate prezenta convulsii.
22. In cazul degeraturilor,segmentul afectat va fi introdus in apa fierbinte.
23. Vezicula este o ridicatura a epidermului (basicuta) plina cu puroi.
24. Escarele sunt distrugeri fisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala.
25. Deprinderile igienice ale indivizilor sunt diferite in functie de educatie si cultura..
TESTUL II

1 Subfebrilitate A 36-370C
2 Afebrilitate B 38-390 C
3 Febra ridicata C 37-380 C
4 Hiperpirexie D Peste 400 C
5 Febra moderata E 39-400C

1 Tulburari calitative ale urinei A Poliurie
2 Tulburari de emisie urinara B Hematurie
3 Tulburari cantitative ale urinei C Polakiurie
4 Independenta in a se misca D Atrofie musculara
5 Dependenta in a se misca E Miscari de flexie si extensie
12
C. Asociati notiunile din cele doua coloane
1 Alterarea vocii A Escare
2 Alterarea tegumentelor B Vomica
3 Eliminare inadecvata C Disfonie
4 Limitarea miscarilor D Anorexie
5 Alimentatie inadecvata in deficit E Anchiloza
TESTUL III
1. Frecventa respiratiei la persoana c) pulsatii abia perceptibile

adulta este: 9. In starile de hipertermie nevoile
a) 14-16 respiratii/min; energetice ale organismului cresc cu:
b) 16-18 respiratii/min; a) 20-30%;
c) 18-22 respiratii /min. b) 13% pentru fiecare grad de
2. Concentratia O2 in aerul inspirat este: temperatura peste 370 C;
a) 21%; c) 10%.
b) 15-16%; 10.Tulburarile de mictiune sunt:
c) 24%. a) poliuria,oliguria,disuria;
3. Hipoxia reprezinta : b) anuria,polachiuria,nicturia;
a) scaderea cantitatii de O2 in sange; c)
b) scaderea cantitatii de O2 in nicturia,disuria,ischiuria,polachiuria,incon
tesuturI; tinenta urinara.
c) scaderea cantitatii de O2 in sange. 11. Incontinenta urinara reprezinta:
4. Respiratia este influentata de postura a) incapacitatea vezicii urinare de a-si
persoanei si este favorizata de: goli continutul;
a) pozitia ortostatica si sezand; b) eliminarea inconstienta,involuntara
b) pozitia sezand si clinostatica; a urinei;
c) pozitia decubit lateral. c) mictiuni incoluntare nocturne.
5. Declansarea hemoptiziei este 12. Globul vezical este o formatiune
precedata de : tumorala:
a) senzatie de caldura a) suprapubiana,dura,mobila la
retrosternala,jena respiratorie; palparea bimanuala;
b) senzatie de voma; b) ovala,elastica,localizata in
c) varsatura. hipogastru;
6. Eliminarea sangelui provenind din c) suprapubiana,intens dureroasa la
arborele bronsic se defineste ca: palpare,aderenta la peretele
a) hematemeza; abdominal anterior.
b) hemoptizie; 13. Hipostenuria reprezinta:
c) hematurie. a) urina in sange;
7. Factorii biologici care influenteaza b) urina cu densitate scazuta sub
pulsul sunt: 1010;
a) varsta, alimentatia,inaltimea c) urina in cantitate redusa/24h.
corporala; 14. Varsaturile alimentare cu continut
b) emotiile si plansul; vechi sunt manifestari de dependenta
c) varsta. intalnite in:
8. Pulsul dicrot se manifesta astfel: a) stenoza pilorica;
a) pauzele dintre pulsatii sunt inegale; b) la gravide;
b) se percep doua pulsatii,una c) in colecistite.
puternica, alta slaba, urmata de pauza; 15. Vomica reprezinta:
13
a) varsatura cu continut alimentar; b) de absorbtie,de respiratie;
b) eliminarea unor colectii de puroi c) toate.
sau exsudat din caile respiratorii; 25. Alterarea integritatii pielii si
c) varsatura fecaloida. mucoaselor se manifesta prin:
16. Hemoragiile menstruale prelungite se a)escoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii,esc
numesc: are;
a) menoragii; b) alopecie;
b) oligomenoree; c) vitiligo.
c) hipermenoree. 26.Urmatoarele manifestari de
17. Nevoia de somn la persoana adulta dependenta sunt la nivel senzorial,in
sanatoasa este de: afara de:
a) 7-9h/24h; a) hipoacuzie,anosmie;
b) 12-14h/24h; b) paralizie;
c) 6-8h/24h. c) cecitate,hipoestezie.
18. Prin masurarea temperaturii in 27.Afazia este manifestarea comunicarii
cavitatile inchise valorile ei pot creste ineficiente care priveste:
cu: a) scaderea masei musculare;
a) 0,8- 10C; b) tulburarea sensibilitatii pielii;
b) 0,5- 0,80C; c) incapacitatea de a pronunta
c) 0,3- 0,50C. cuvintele.
19. Subfebrilitatea reprezinta: 28. Amnezia reprezinta:
a) scaderea temperaturii corporale a) tulburarea memoriei;
sub 360C; b) tulburare de gandire;
b) mentinerea temperaturii intre 37 si c) tulburare de perceptie.
380C; 29. Hemiplegia se defineste ca pierderea
c) mentinerea temperaturii intre 38 si totala a functiei motorii a:
0
39 C. a) membrelor inferioare;
20. Starea de hipotermie este b) unei jumatati laterale a corpului;
determinata de: c) unui membru.
a) pierderea excesiva de caldura; 30. Coma este o pierdere totala sau
b) cresterea arderilor din organism; partiala a:
c) intensificarea metabolismului. a) constientei;
21. Pacientul cu hipertermie prezinta: b) constientei cu alterarea functiilor
a) tegumente palide; vegetative;
b) frisoane,piele calda,rosie; c) a constientei, mobilitatii
c) ambele. sensibilitatii cu conservarea celor mai
22.Echilibrul intre termogeneza si importante functii vegetative.
termoliza - homeotermia se realizeaza 31. Pacientul cu comunicare ineficienta
prinmecanisme fizice: la nivel afectiv se poate manifesta
a) prin:
evaporarea,radiatia,conductia,convectia; a) agresivitate, euforia,egocentrism;
b) vasodilatatia,vasoconstrictia; b)fobie,apatie;
c) reducerea proceselor metabolice c) disartrie,dislalie.
din organism. 32. Pacientul care-si satisface autonom
23. Factorii biologici care influenteaza nevoia de recreere prezinta
satisfacerea nevoii de a se imbraca si urmatoarele manifestari de
dezbraca sunt: independenta:
a) clima, emotiile,cultura,credinta; a) satisfactie,placere;
b) varsta, activitatea,cultura; b) destindere, amuzament;
c) varsta,activitatea,talia,statura.\ c) ambele.
24. Functiile pielii sunt: 33.Frecventa respiratiei variaza in functie
a) de protectie si termoreglare,de de:
depozit,de excretie; a) varsta, sex;
14
b) pozitie,temperatura mediului 42. Izostenuria reprezinta:
ambiant; a) densitatea crescuta a urinei (urina
c) starea de veghe sau somn. concentrata);
34. Dispneea Kussmaul este: b) densitate mica a urinei (urina
a) o respiratie in patru timpi, o diluata);
inspiratie profunda urmata de o c) urina cu densitate mica ce se
scurta pauza si o expiratie scurta, mentine in permanenta la aceleasi
zgomotoasa, dupa care urmeaza o valori, indiferent de regimul
alta pauza scurta; alimentar.
b) o respiratie accelerata; 43. Ischiuria reprezinta:
c) o perturbare ritmica si periodica a a) incapacitatea vezicii urinare de a-
respiratiei. si elimina continutul;
35. Dispneea Cheyne- Stockes este: b) eliminarea urinei cu durere si cu
a) o respiratie accelerata; mare greutate;
b) o perturbare ritmica si periodica a c) senzatie de mictiune frecventa.
respiratiei; 44. Deformarile coloanei vertebrale se
c) o respiratie cu amplitudini pot manifesta astfel:
crescande pana la maximum si apoi a) cifoza,lordoza,scolioza;
scazand pana la apnee, ce dureaza b) lordoza,genu varum;
10-20 secunde. c) cifoza,lordoza.
36. In obstructia cailor respiratorii 45. Obiectivele asistentei medicale in
pacientul prezinta urmatoarele ingrijirea pacientului care
manifestari de dependenta, cu expectoreaza urmaresc:
exceptia: a) pacientul sa nu devina sursa de
a) respiratie dificila pe nas; infectie nosocomiala:
b) secretii nazale abundente; b) pacientul sa aiba caile respiratorii
c) respiratie ritmica. permeabile;
37. Pulsul este influentat de urmatorii c) pacientul sa beneficieze de
factori biologici, cu exceptia: microclimat optim.
a) varsta; 46. Pacientul care satisface nevoia de
b) emotiile; recreere prezinta ca manifestari de
c) inaltimea corporala. independenta :
38. Factorii care determina tensiunea a) destindere,satisfactie ;
arteriala sunt; b) plictiseala ;
a) debitul cardiac; c) placere,amuzament.
b) forta de contractie a inimii; 47.La adult temperatura normala a
c) elasticitatea si calibrul vaselor. corpului masurata in axila este :
39. Factorii biologici care influenteaza a) 36,1- 37,80 C;
TA sunt urmatorii, cu exceptia: b) 36- 370 C;
a) varsta; c) 36,3- 36,50 C
b) activitatea; 48.Temperatura cea mai crescuta a
c) climatul. corpului se inregistreaza:
40. Valoarea normala a TA la adult este: a) dimineata intre orele 3.00-5.00;
a) 100-200 max;60-75 mm Hg min; b) la pranz intre orele 12.00-14.00;
b) peste 150max;peste 90mm Hg c) seara intre orele 20.00-23.00.
min; 49.Pentru cresterea temperaturii la nou-
c) 115- 140 max; 75-90 mm Hg min. nascut , se pot folosi:
41. Urmatoarele manifestari de a) termoforul;
dependenta reprezinta tulburari de b) paturile calde;
emisie urinara, cu exceptia: c) impachetari cu parafina.
a) polakiuria; 50. In planul de nursing al bolnavului cu
b) disuria; hipertermie,se va evalua zilnic;
c) hematuria. a) temperatura corporala;
15
b) scaunul; c) incapacitatea de a pronunta
c) aspectul tegumentelor. cuvintele.
51. Anxietatea reprezinta: 56. Enurezisul este:
a) stare de neliniste, disconfort; a) pierdere de urina in timpul noptii;
b) stare de incetinire a gandirii; b) pierderea involuntara de urina in
c) pierderea memoriei. timpul noptii la copii peste 3 ani;
52.Bolnavul care comunica ineficient la c) inversarea raportului dintre
nivel afectiv prezinta: numarul mictiunilor emise ziua fata
a) agresivitate; de cele emise noaptea.
b) atitudine receptiva si de incredere 57. Hipostenuria reprezinta densitatea
in alte persoane; urinei:
c) fobie. a) normala;
53.Paraplegia se defineste ca pierderea b) crescuta;
totala a fortei musculare motorii: c) scazuta.
a) a jumatatii drepte a corpului; 58. Anuria reprezinta:
b) a membrelor inferioare; a) absenta urinei in vezica;
c) a unui singur membru. b) scaderea cantitatii de urina;
54. Manifestarile de independenta c) eliminarea urinei cu dificultate.
privind comunicarea pacientului 59. Poliuria reprezinta:
sunt: a) mictiuni frecvente in cantitati mici;
a) expresia nonverbala; b) eliminarea unei cantitati mai mari
b) functionarea normala a organelor de 2500ml;
de simt; c) sete exagerata.
c) reactiile afective in exces. 60. Vomica este:
55. Frustrarea reprezinta: a) varsatura alimentara;
a) de sensibilitate a pielii; b) senzatie de varsatura;
b) conditia de individ refuzat sau a-si c) eliminarea unei colectii masive de
refuza satisfacerea unei nevoi; puroi,sau exsudat din caile
respiratorii.
16
BAREM DE CORECTARE MODULUL FIINTA UMANA SI NURSING
TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINA
INTREBARII
1 A L Titirca Ghid de nursing 1998 Ed. Viata 109
Medicala Romaneasca
2 F Ghid de nursing 109
4. A Ghid de nursing 109
6 A Ghid de nursing 145
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 C Ghid de nursing 183
3 E Ghid de nursing 183
4 D Ghid de nursing 183
5 B Ghid de nursing 183
B Ghid de nursing 159
1 B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 12
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca,
2 C idem 12
3 A idem 12
4 E idem 12
5 D idem 12
C idem
1 C L titirca Ghid de nursing 1996
2 A Ghid de nursing
3 B Ghid de nursing
4 E Ghid de nursing
5 D Ghid de nursing
17
TESTUL III GRILA
1 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
2 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
10 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
22 a,b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
31 a,b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
33 a,b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
34 a,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
35 b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
46 a,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
47 b L Titirca Ghid de nursing 187
48 c Ghid de nursing 187
49 a,b Ghid de nursing 187
50 a,c Ghid de nursing 187
18
51 a Ghid de nursing 215
52 a,c Ghid de nursing 215
53 b Ghid de nursing 215
54 a,b Ghid de nursing 216
19
MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGAŢII
TESTUL I
1. EKG, explorează activitatea bioelectronică produsă de inimă şi vase.
2. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după
permeabilizarea căilor respiratorii.
3. Masurarea pulsului se face cu tensiometrul.
4.Ritmul rapid de administrare a soluţiilor poate determina accidente
grave,stop cardiac.
5. Cistoscopia este examenul radiologic al vezicii urinare.
6.Spălarea mâinilor este cea mai importantă procedură pentru prevenirea infecţiilor.
7. Acele şi instrumentele ascuţite trebuie depozitate în containere dure
după utilizare
8. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de
contactul cu un nou pacient, iar mâinile spălate.
9. Riscul contactării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi.
10.Fără o curăţire adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
11.Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregăteşte: canula traheală şi
aspiratorul mecanic pentru secreţii.
12. În îngrijirea pacientului cu traheostomie, o îngrijire importantă o constituie menţinerea
permeabilităţii căilor respiratorii.
13. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menţine
timp îndelungat.
14. Presiunea venoasă măsurată periferic are valoare de 110-140 mm Hg.
15. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesită o pregătire sumară în
dimineaţa examenului.
16. Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de
infecţie urinară.
17. Pentru cercetarea proteinuriei se va recolta urina din 24 de ore.
18 . Măsurarea temperaturii bazele (măsurate bucal sau rectal) poate decela momentul
ovulaţiei.
19. Colposcopia = explorare prin care se măsoară cavitatea uterină.
20. În vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregătită cu o spălătură vaginală.
TESTUL II
1 Injectia i.m A crearea unei cai false
2 Sondaj vezical B hiperhidratare
3 Perfuzia C neformarea papulei caracteristice

4 Injectia s.c D flegmon
5 Injectia i.d E lipodistrofie
20
1 Spalatura gastrica A sonda Einhorn

2 Sondaj duodenal B sonda Faucher
3 Injectia intravenoasa C garou
4 Gastroscopie D seringa Guyon

5 Spalatura auriculara E endoscop
1 Sondajul traheo-bronşic A durere vie, paralizia nervului sciatic

2 Sondajul vezical la B tuse,intoxicaţii
bărbaţi
3 Sondajul duodenal C crearea unei căi false
4 Sondajul gastric D înfundarea sondei cu alimente
5 Injectii i.m. E greţuri,vărsături
D. Asociati notiunile din cele doua coloane
1 Administrarea medicamentelor A Dezinfectia si descongestionarea

pe cale i.v. este aleasa pentru mucoasele inflamate, fluidificarea sputei
2 Avantajele administrarii B Dozarea precisa a medicamentelor si
medicamentelor pe cale obtinerea unui efect rapid
parenterala sunt
3 Scopul administrarii C Durere vie, paralizia nervului sciatic
medicamentelor pe cale
parenterala
4 Complicatiile unei injectii i.m. D Este explorator si terapeutic
sunt
5 Scopul inhalarii E Efectul rapid al medicamentelor
medicamentelor cu
ajutorul vaporilor de apa este
21
TESTUL III
1. Infecţia se defineşte astfel: c) ultrasunetele.

a) reacţia locală sau generală 9.Încărcătura casoletelor introduse în
rezultată din pătrunderea şi autoclav este importantă pentru a obţine o
multiplicarea agentului microbian în sterilizare eficientă:
organism; a) nu depăşeşte 120 g/dm3;
b) reacţia locală determinată de b) este de 150 g/dm3;
pătrunderea microbului în organism; c) este de 175 g/dm3.
c) boala rezultată ca urmare a 10.Dezinfecţia este operaţia:
pătrunderii microbului în organism a) de distrugere a agenţilor infecţioşi
2. Sterilizarea ca metodă de prevenire a de pe tegumente, mucoase, obiecte şi
infecţiilor reprezintă: din încăperi;
a) totalitatea procedeelor prin care b) de distrugere a paraziţilor de pe
sunt distruse toate formele de obiecte;
existenţă a microorganismelor; c) de distrugere a insectelor
b) totalitatea procedeelor prin care transmiţătoare de microbi.
sunt distruse toate formele de 11. Ortopneea se defineşte ca o:
existenţă a microorganismelor, de la a) expectoraţie seroasă;
suprafaţa sau profunzimea unui b) respiraţie in poziţie verticală a
obiect; corpului;
c) totalitatea procedeelor de c) respiraţie in poziţie orizontală a
distrugere a microbilor din mediul corpului
înconjurător. 12.Spălarea de decontaminare a mâinilor
3. Care din următorii termeni poate fi se face astfel:
definit ca absenţa tuturor microbilor? a) spălare cu apă şi săpun;
a) steril; b) spălare cu apă, săpun, fiecare cu
b) curat; periuţă, uscare şi aplicare de alcool 2x5
c) dezinfectat. ml;
4. Mănuşile din cauciuc se sterilizează în c) spălare cu apă, săpun, frecare cu
vederea folosirii pentru o intervenţie periuţa, uscare.
chirurgicală astfel: 13. Drenajul postural inseamnă:
a) autoclav 30 min-2,5 atm.; a) eliminarea secreţiilor bronşice prin
b) poupinel, 60 min-180°C; tuse;
c) autoclav 30 min-1,5 atm. b) utilizarea gravitaţiei pentru
5. Materialul moale pentru efectuarea drenarea secreţiilor de la nivel pulmonar;
pansamentului se sterilizează astfel: c) o incizie la care se aplică un tub
a) autoclav 30 min-2,5 atm.; de dren.
b) poupinel 60 min-180°C; 14. Dezinfecţia termometrelor se face prin
c) autoclav 30 min-1,5 atm. submerjarea lor în soluţie de:
6.Pentru manevrarea materialelor şi a) cloramină 5-10 g ‰
instrumentelor sterile se poate utiliza: b) alcool 70˚
a) mâna acoperită cu mănuşa sterilă; c) bromocet 1 g ‰
b) mâna spălată cu apă şi săpun; 15. Poziţia bolnavului pentru tracocenteză
c) pensa de servit. este:
7.În urma controlului umidităţii materialelor a) şezand cu trunchiul semiflectat,
sterilizate la autoclav s-a înregistrat: braţele pe coapse;
a) 5% umiditate; b) şezand cu braţul ridicat deasupra
b) 10% umiditate; cefei pană la urechea opusă de
c) 50% umiditate; partea unde se practică puncţia;
care este umiditatea admisă? c) şezand cu braţele pe langă corp.
8. Sterilizarea prin metode fizice 16.Pentru manevrarea unor soluţii
utilizează: dezinfectante, personalul medical
a) căldura,radiaţiilegamma; respectă măsurile de protecţia muncii:
b) radiaţiile ultrascurte; a) utilizarea mănuşilor de cauciuc;
22
b) utilizarea măştilor de protecţie; 24. Recoltarea sângelui capilar pentru
c) utilizarea ochelarilor de protecţie. examenul hematologic se face prin:
17.Pentru eficienţa utilizării soluţiei de var a) înţepare în pulpa degetului:
cloros se are în vedere: b) înţepare pe faţa plantară a
a) preparare zilnică; halucelui;
b) depozitare în recipiente din metal; c) puncţie venoasă.
c) depozitare în recipiente închise la 25. Odată cu varsta, eficacitatea
culoare din material plastic. mecanismelor de termoreglare
18.Dezinsecţia reprezintă: diminueaza.
a) distrugerea insectelor; In jurul cărei valori se situează
b) distrugerea insectelor care pot temperatura normală la o persoană
transmite boli infecţioase; varstnică:
c) distrugerea păduchilor. a) 36°C;
19.Circuitele funcţionale în unităţile b) 37,4°C;
sanitare respectă următoarele elemente: c) 35,1°C.
a) circuitul aseptic indică sensul de 26.Recoltarea sângelui pentru examenele
circulaţie pentru protecţia împotriva biochimice se face prin:
infecţiilor; a) puncţie venoasă - dimineaţa,
b) circuitul septic asigură condiţii de bolnavul fiind ,.â jeune1';
protecţie împotriva infecţiilor; b) înţepare în pulpa degetului;
c) între circuitul septic şi cel aseptic c) ambele.
funcţionează principiul neseparării 27.Recoltarea sângelui pentru examene
circuitelor. bacteriologice se face:
20.Infecţiile intraspitaliceşti se definesc a) când se suspectează o
astfel: bacteriemie;
a) îmbolnăviri de natură infecţioasă b) când se suspectează o septicemie;
contractate în spital; c) ori de câte ori pacientul are febră.
b) îmbolnăviri de natură infecţioasă 28.Recoltarea exsudatului faringian se
care se manifestă după externarea face pentru:
pacientului a) depistarea purtătorilor sănătoşi de
c) îmbolnăviri de natură infecţioasă germeni;
contractate în spital şi care se b) depistarea germenilor patogeni de
manifestă în timpul internării sau după la nivelul faringelui;
externare. c) depistarea unor afecţiuni digestive.
21. Sunt expuşi mai frecvent infecţiilor 29.Pentru recoltarea exsudatului faringian
nosocomiale: avem nevoie de următoarele materiale cu
a) pacienţii vârstnici, taraţi; excepţia:
b) pacienţii supuşi manevrelor a) eprubetă cu tampon faringian sau
invazive; ansă de platină:
c) pacienţii internaţi de urgenţă în b) spatulă linguală;
spital. c) seringă şi ace de unică folosinţă.
22. Oxigenoterapia este un act terapeutic: 30.Recoltarea urinei pentru urocultură se
a) etiologic; face:
b) simptomatic; a) la jumătatea micţiunii;
c) de urgenţă b) prin sondaj vezical;
23. Cand calea naturală eficientă in c) din urina colectată timp de 24 h.
administrarea alimentelor nu poate fi 31.Recoltarea urinei pentru urocultură se
folosită pentru bolnavul chirurgical, cel face:
puţin in primele zile postoperator, putem a) înainte de administrarea
folosi următoarele căi: antibioticelor;
a) gastrostomia; b) concomitent cu administrarea
b) calea intravenoasă; antibioticelor;
c) sonda nazogastrică sau c) ambele.
nazojejunală. 32.Pentru efectuarea tubajuiui gastric
avem nevoie de:
23
a) sonda gastrică Faucher; c) pregătirea pacientului pentru
b) sonda duodenală Einhorn; alimentare sau hidratare.
c) sonda Metras. 41.Antibiograma este metoda de laborator
33. Trebuie să efectuezi un exudat care:
faringian pacientului D., de 3 ani; cu a) determină prezenţa microbilor;
portamponul steril ştergi: b) arată sensibilitatea microbilor faţă
a) amigdalele; de antibioticul respectiv;
b) orofaringele; c) nu arată decat creşterea
c) valul palatin. germenilor.
34.Sondajul duodenal efectuat în scop 42.Pentru pregătirea copiilor in vederea
terapeutic se face pentru: explorării radiologice a colonului se
a) drenarea căilor biliare; efectuează:
b) alimentaţie artificială; a) clismă evacuatoare;
c) evidenţierea unor boli parazitare b) pauză alimentară de 12 ore;
ale duodenului sau căilor biliare. c) administrare de purgative.
35.Pentru drenarea căilor biliare prin tubaj 43. Pentru ca măsurarea pulsului să ducă
duodenal pacientul este aşezat în poziţie: la valori corecte, pacientul se va afla:
a) decubit dorsal; a) in decubit dorsal;
b) decubit lateral stg; b) in repaus fizic şi psihic timp de 5-
c) decubit lateral dr. 10 minute;
36.Sondajul vezical efectuat în scop c) in cadrul intim, alături de familie.
explorator se face pentru: 44. Indicaţi tehnica corectă a recoltării
a) recoltarea unei cantităţi de urină sputei pentru examinări bacteriologice şi
pentru examenul de laborator; antibiogramă:
b) depistarea unor modificări a) pacientul va respira adanc, va tuşi
patologice ale uretrei şi vezicii urinare; şi expectora intr-un recipient steril, oferit;
c) evacuarea conţinutului b) pacientul va tuşi şi expectora intr-o
(când aceasta nu se face spontan). tăviţă renală;
37.Complicaţiile imediate ale sondajului c) in cursul zilei va bea lichide multe
vezical sunt: şi sputa va fi recoltată inainte de culcare.
a) lezarea traumatică a mucoasei 45. Efectuarea puncţiei pleurale
uretrale: exploratorie poate determina următoarele
b) crearea unei căi false prin forţarea accidente vitale:
sondei; a) tromboflebită profundă a
c) boli infecţioase, prin introducerea membrelor superioare;
germenilor patogeni prin manevre şi b) stop cardio-respirator reflex;
instrumente nesterile. c) riză de astm bronşic;
38.Spălătura gastrică este indicată în: d) anurie.
a) intoxicaţii alimentare sau cu 46. După ce aţi obiectivat hemoptizia, ce
substanţe toxice; explorări consideraţi utile şi imediate:
b) pregătirea preoperatorie în a) radiografie baritată gastro-
intervenţiile de urgenţă; duodenală pentru excluderea unei
c) ulcer gastric în perioada dureroasă. cauze digestive;
39.Spălătura gastrică este contraindicată b) radiografie toraco-pulmonară;
în: c) determinarea grupei sanguine, TC,
a) intoxicaţii cu substanţe caustice; TS, pentru o eventuală intervenţie
b) hepatite cronice, varice esofagiene; chirurgicală;
c) staza gastrică însoţită de procese d) citologia sputei.
fermentative. 47. Pacientului i se prescrie administrarea
40.Efectuarea clismelor în scop evacuator de O2. Prima responsabilitate a asistentei
se face pentru: este:
a) evacuarea conţinutului intestinului a) să explice pacientului de ce este
gros; necesar;
b) pregătirea pentru intervenţii b) să prevină formarea dependenţei
chirurgicale asupra rectului; faţă de O2;
24
c) administrarea O2 ca şi a restului a) substanţe izotonice;
medicaţiei; b) substanţe hipertonice;
d) să observe atent reacţiile c) substanţe uleioase.
pacientului şi să adapteze debitul in 56.Accidentele injecţiei subcutanate
funcţie de colorarea cianotică a sunt următoarele, cu excepţia:
acestuia. a) durere violentă prin lezarea unei
48 Pacientului i se prescrie drenaj terminaţii nervoase;
postural. Scopul este să: b) hematom prin perforarea unui vas;
a) crească aportul sanghin la plămani; c) flebalgia.
b) intărească musculatura 57.Accidentele injecţiei intramusculare
respiratorie; sunt:
c) indepărteze lichidele din activitatea a) durere vie prin atingerea nervului
pleurală; sciatic;
d) indepărteze secreţiile acumulate in b) paralizie prin înţeparea unui vas;
arborele respirator c) embolie prin introducerea
49. Valorile normale ale pulsului la copilul accidentală într-un vas de sânge a
de 5 ani pot fi intre: unei substanţe uleioase.
a) 120-140/min.; 58. Pentru evitarea uscării şi formării
b) 80-100/min.; crustelor de mucus in tubul de
c) 90-100/min. traheostomie este important să se:
50. După efectuarea puncţiei, venoase a) umecteze aerul respirat de bolnav;
supravegherea bolnavului presupune cu b) pună cateva picături de apă
excepţia: distilată periodic in tub;
a) urmărirea locului puncţiei, mai ales c) acopere deschiderea traheostomiei
dacă bolnavul este sub tratament cu o compresă umezită cu ser fiziologic.
anticoagulant; 59.Incidentele oxigenoterapiei sunt
b) compresie eficientă de minim 5 următoarele, cu excepţia:
minute, la locul puncţiei; a) distensiei abdominală prin
c)hrănirea imediată a bolnavului. pătrunderea gazului prin esofag;
51.Prin injecţia subcutanată se pot b) emfizemului subcutanat prin
introduce în organism: infiltrarea gazului la baza gâtului
a) substanţe medicamentoase datorită fisurării mucoasei;
izotonice lichide nedureroase; c) emboliei gazoasă.
b) substanţe medicamentoase 60. Cortizonul se administrează la
hipertonice; început:
c) substanţe medicamentoase a) în doze mari, scăzând apoi
uleioase. cantitatea până la doza minimă de
52.Locurile de elecţie ale injecţiei intreţinere;
subcutanate sunt: b) în doze mici, care cresc treptat,
a) faţa externă a braţului; până la doza maximă;
b) faţa supero-externă a coapsei; c) aceeaşi doză, până la sfârşitul
c) regiunea deltoidiană. tratamentului.
53.Prin injecţia intramusculară se pot 61.În timpul tratamentului cu cortizon,
introduce în organism: regimul alimentar va fi:
a) soluţii izotonice; a) desodat;
b) soluţii hipertonice; b) hipersodat;
c) soluţii uleioase. c) normosodat.
54.Locurile de elecţie ale injecţiei 62. Prin care din următoarele investigaţii
intramusculare sunt: de laborator se poate pune in evidenţă
a) regiunea supero-externă fesieră; trichomonas vaginalis:
b) faţa externă a coapsei, treimea a) frotiu;
mijlocie; b) leucograma;
c) regiunea subclaviculară. c) R.B.W.
55.Pe cale intravenoasă se pot introduce 63.Paracenteza abdominal reprezintă:
în organism:
25
a) pătrunderea cu ajutorul unui trocar c) coxartroza.
în cavitatea peritoneală; 73.După puncţia articulară se recomandă:
b) pătrunderea cu un ac în cavitatea a) mobilizarea cât mai precoce a
pleurală; articulaţiei puncţionate;
c) pătrunderea cu un ac într-un organ b) imobilizarea articulaţiei în poziţie
parenchimatos. fiziologică timp de două-trei zile;
64.Paracenteza abdominală c) nu necesită îngrijire specială.
seefectuează: 74.Pentru efectuarea reacţiei Rivalta, sunt
a) în fosa iliacă stângă, linia Monroe - necesare următoarele materiale, cu
Richter; excepţia:
b) în fosa iliacă dreaptă; a) pahar conic, apă distilată;
c) la mijlocul liniei dintre ombilic şi b) lichid pleural extras prin puncţie;
simfiza pubiană. c) hârtie de turnesol.
65.Toracocenteza reprezintă puncţia: 75.Apariţia papulei cu aspect de „ coajă
a) cavităţii peritoneale; de portocală " este caracteristică pentru
b) cavităţii pericardice; injecţia:
c) cavităţii pleurale. a) intravenoasă;
66. Examenul endoscopic al mucoasei b) subcutanată;
vaginale se face prin: c) intradermică.
a) salpingografie; 76. Pe care din următoarele căi de
b) colposcopie; administrare a medicamentelor, absorbţia
c) gastroscopie; se face cel mai puţin:
67.Toracocenteza efectuată în scop a) calea intravenoasă;
terapeutic se face pentru: b) calea intramusculară;
a) evacuarea unei colecţii de lichid c) calea orală.
pleural; 77.Locul puncţiei osoase este:
b) introducerea unor medicamente în a) sternul;
cavitatea pleurală; b) creasta iliacă;
c) stabilirea prezenţei unei colecţii de c) tibia, calcaneul.
lichid pleural. 78.Accidentele puncţiei osoase sunt
68.Natura lichidului pleural (exsudat sau următoarele, cu excepţia:
transsudat) se determină prin reacţiile: a) hemoragie şi hematom;
a) Pandy; b) perforarea lamei posterioare a
b) Rivalta; sternului;
c) Nonne-Apelt. c) edem pulmonar acut.
69.Accidentele toracocentezei sunt 79. Studiul funcţiei renale de menţinere a
următoarele, cu excepţia: echilibrului acido-bazic se face prin:
a) lipotimiei şi colapsului; a) determinarea pH-ului sanguin;
b) hematemezei; b) determinarea punctului crioscopic al
c) pneumotoraxului. plasmei;
70.Puncţia pericardica se efectuează în c) determinarea rezervei alcaline.
scop terapeutic pentru: 80.Pentru efectuarea puncţiei renale,
a) stabilirea naturii lichidului; pacientul se aşează în poziţie:
b) evacuarea lichidului acumulat; a) decubit lateral stâng;
c) introducerea substanţelor b) decubit ventral cu o pernă tare
medicamentoase. aşezată sub abdomen;
71.Accidentele puncţiei pericardice sunt c) decubit lateral drept.
următoarele, cu excepţia: 81.După punctia hepatică, pacientul se
a) pătrunderii acului în miocard; aşează în poziţia:
b) şocului pericardic; a) decubit lateral dr;
c) edemului pulmonar acut. b) decubit lateral stg;
72.Puncţia articulară este indicată în: c) decubit dorsal.
a) artrite acute şi cronice, 82.Punctia rahidiană se execută în scop
serofibrinoase şi purulente; terapeutic pentru:
b) hemartroza;
26
a) decomprimarea în cursul sindromului b) pacientul trebuie să fie cu scalpul
de HIC; curat;
b) introducerea de substanţe c) poziţia pacientului va fi in
medicamentoase, anestezice; ortostatism
c) recoltarea LCR şi executarea 91.Hidratarea şi mineralizarea
mielografiilor. organismului are drept scop:
83.Pentru efectuarea puncţiei rahidiene, în a) administrarea medicamentelor la
funcţie de starea generală, pacientul se care se urmăreşte un efect prelungit;
aşează în poziţie: b) depurativ - diluând şi favorizând
a) spate de pisică; excreţia din organism a produşilor toxici;
b) cocoş de puşcă; c) completarea proteinelor sau altor
c) pleurostotonus. componente sanguine.
84.Accidentele puncţiei rahidiene sunt: 92. Poziţia pacientului pentru puncţia
a) ameţeli, tulburări vizuale, cefalee, lombară este:
greaţă, vărsături; a) decubit lateral;
b) contractarea feţei, gâtului sau a b) şezand;
unuia din membre; c) copii sunt ţinuţi pe genunchii
c) paralizie prin atingerea nervului asistentei medicale.
sciatic. 93. După puncţia lombară pacientul are
85.Pentru puncţia vezicii urinare, pacientul voie:
este aşezat în poziţie: a) să se mobilizeze după 15 minute
a) decubit lateral drept; de repaus;
b) decubit lateral stâng; b) nu are voie să se mobilizeze
c) decubit dorsal, cu o pernă tare sub aproximativ 24 h;
bazin. c) să fumeze şi să consume băuturi
86.Accidentele puncţiei vezicii urinare alcoolice
sunt: 94. Asistenta medicală ofera medicului
a) puncţie negativă; pentru efectuarea punctiei
b) hemoragie intravezicală; a) manusi de unica folosinta nesterile
c) hematemeza. b) manusi sterile
87.Antibioticele sunt: c) manusile nu sunt necesare
a) substanţe organice provenite din 95.Stabilirea necesităţilor hidrice şi
metabolismul celulelor vii (mucegaiuri, minerale ale organismului se face prin:
bacterii); a) stabilirea felului deshidratării;
b) substanţe obţinute prin sinteză, b) simptomatologia deshidratării;
având proprietăţi bacteriostatice, c) investigaţii de laborator.
bactericide sau antimicotice; 96.Volumul deficitar de fluid -
c) ambele. deshidratarea - se datorează:
88. Pacientului i se prescrie drenaj a) pierderilor excesive (vărsături,
pleurall. Scopul este să: aspiraţie, diaforeză, diuretice);
a) crească aportul sanghin la plămani; b) mişcării fluidului (acumulare
b) intărească musculatura anormală de fluid în diferite zone ale
respiratorie; organismului (ascită, edem periferic);
c) indepărteze lichidele din cavitatea c) ambele.
pleurală; 97. Cand un medicament prezintă o
d) indepărteze secreţiile acumulate in modificare de aspect, culoare, miros,
arborele respirator. asistenta medical trebuie să ştie că:
89. Examinări pentru evidenţierea a) acest lucru se va intampla frecvent
calculilor renali sunt: cu unele medicamente şi este un fapt
a) urografia şi echografia; lipsit de importanţă;
b) laparoscopia şi sumarul de urină; b) medicamentele se administrează
c) colecistocolangiografia şi dar se consemnează in foaia de
endoscopia. observaţie că era modificat;
90. Pentru examinare EEG:
a) pacientul va fi sedat;
27
c) medicamentul nu trebuie 106.Incompatibilitatea transfuzională se
administrat ci returnat farmaciei in previne prin următoarele măsuri:
schimbul unuia corespunzător calitativ a) determinarea grupei în sistemul
98 In care din următoarele situaţii injecţia OAB şi Rh la primitor;
intradermică se efectuează in scop de b) alegerea unui sânge de donator
diagnostic: izogrup OAB şi Rh;
a) infiltraţia intradermică cu c) executarea probelor de
novocaină; compatibilitate directă (Jeanbereau) şi
b) I.D.R. ; biologică Oelecker.
c) desensibilizare in reacţii 107.Prin transfuzie înţelegem:
99. Printre metodele de evaluare morfo- a) administrarea sângelui direct de la
funcţională a sangelui şi a organelor donator la primitor;
hemato-formatoare se află: b) administrarea de la donator la
a) numărarea leucocitelor şi stabilirea primitor după o fază intermediară de
formulei leucocitare; conservare a sângelui;
b) numărarea hematiilor; c) ambele.
c) stabilirea valorilor hemoglobinei. 108.Transfuzia de sânge are drept scop:
100. La atingerea nervului sciatic, tradusă a) restabilirea masei sanguine şi
prin durere violentă se: asigurarea numărului de globule roşii
a) se retrage aerul; necesare transportului oxigenului în
b) se alege alt loc de injectat; caz de hemoragii, anemii, stări de
c) se continuă injectarea şoc;
101.Prin introducerea accidentală de aer b) stimularea hematopoezei;
intr-un vas de sange se produce: c) corectarea imunodeficienţelor.
a) embolie gazoasă; 109.Accidentele transfuziei sunt:
b) hematom; a) incompatibilitatea de grup în
c) paralizie. sistemul OAB, manifestată sub forma
102.Explorarea organelor hemato- şocului hemolitic;
formatoare se poate realiza prin : b) transfuzarea unui sânge alterat,
a)punctie osoasa infectat cu germeni virulenţi care
b) punctie splenica provoacă frisoane puternice
c) scintigrama hepatica si splenica c) hemoliză intravasculară prin
103. Audiograma se efectuează cu: transfuzarea sângelui neîncălzit.
a) vocea şoptită la diferite distanţe; 110.Incidentele transfuziei sunt
b) diapazonul; următoarele cu excepţia:
c) audiometrul. a) ieşirea acului din venă;
104. Pentru determinarea grupelor b) perforarea venei;
sanguine în sistemul OAB şi Rh este c) embolia pulmonară cu cheaguri.
necesar ca: 111.Alimentaţia pacientului trebuie să
a) determinarea să se facă prin respecte următoarele principii, cu
ambele metode (Beth - Vincent şi excepţia:
Simonin); a) înlocuirea cheltuielilor energetice
b) determinarea să se facă de doi de bază ale organismului;
tehnicieni; b) favorizarea procesului de
c) să se folosească două serii de vindecare prin cruţarea organelor bolnave;
seruri test. c) satisfacerea în exclusivitate a
105.Efectuarea probelor de compatibilitate preferinţelor alimentare ale pacientului.
trasfuzională are drept scop: 112.Regimurile dietetice urmăresc:
a) reducerea la minimum a riscurilor a) punerea în repaus şi cruţarea unor
accidentelor imunologice; organe, aparate şi sisteme;
b) evitarea hemolizei intravasculare b) echilibrul unor funcţii deficitare sau
acute; exagerate ale organismului;
c) asigurarea că pacientul c) îndepărtarea unor produse
beneficiază de transfuzia pe care o patologice de pe pereţii intestinali.
primeşte.
28
113. Debitul O2 ce se administrează prin b) o compresă sterilă şi o pensă;
sondă endonazală la un pacient cu c) un porttampon intr-o eprubetă
hipoxie moderată este de: sterilă.
a) 6- 8 l/min.; 122.Corectarea deficitului de sodiu se va
b) 3- 6 l/min.; face cu :
c) 6-10 l/min. a) ser fiziologic
114. După efectuarea puncţiei venoase b) ser glucozat
supravegherea bolnavului presupune in c) solutie Ringer
ordine: 123.Temperatura se măsoară în:
a) urmărirea locului puncţiei, mai ales a) cavităţi semiînchise (axilă, plică
dacă bolnavul este sub tratament inghinală, cavitatea bucală);
anticoagulant; b) cavităţi închise (rect, vagin);
b) compresie eficientă de minim 5 c) ambele.
minute, la locul puncţiei; 124.Hiperpirexia reprezintă:
c) hrănirea imediată a bolnavului. a) temperatura corpului peste 40-41
115.Alimentarea activă la pat se face °C;
aşezând pacientul în poziţie: b) temperatura corpului între 39-40°C;
a) decubit lateral dr; c) temperatura corpului între 37-38°C.
b) decubit lateral stg; 125. Prin examenul macroscopic al
c) decubit dorsal. materiilor fecale se pot aprecia:
116.Reuşita unei investigaţii radiologice a a) cantitatea, forma, culoarea,
tubului digestiv cu administrarea unei mirosul;
substanţe de contrast impune in prealabil: b) prezenţa resturilor alimentare
a) nimic deosebit; nedigerate;
b) o evacuare completă a tubului c) prezenţa produselor patologice —
digestiv; puroi, sange, paraziţi.
c) un regim alimentar lacto-fainos 126.Pentru măsurarea temperaturii în
117. În testul Addler se determină cavitatea bucală termometrul se menţine:
prezenţa: a) 3 min;
a) unor hematii si leucocite de tip b) 5 min;
special; c)10 min.
b) unei hemoragii microscopice in 127. Spalatura auriculara pentru dopul de
diagnosticul hemoragiei digestive; cerumen se efectueaza cu solutie de :
c) leucocitelor la nivelul tractului a) rivanol 1%
digestive. b) alcool 70 grade
118. Ritmul circadian reprezintă: c) bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20
a) ritmul zilnic al proceselor biologice 128.Pentru evaluarea corectă a frecvenţei
din organism; respiraţiei:
b) ritmul aproximativ al funcţiilor a) se anunţă pacientul şi se linişteşte
vitale; din punct de vedere psihic;
c) modificările ritmice ale circulaţiei b) se preferă perioada de somn
sanguine. (pentru măsurare - observare);
119.Un bolnav în repaus absolut la pat c) nu se anunţă pacientul.
necesită: 129. Printre materialele necesare
a) 25 cal./kg corp/24 h; efectuării sondajelor gastro-duodenale se
b) 30 cal./kg corp/24 h; află:
c) 35 cal./kg corp/24 h. a) sonda vezicala;
120.Alimentarea artificială prin sondă b) sonda gastrică şi duodenală sterilă
gastrică se face la bolnavii: - de unică folosinţă;
a) inconştienţi; c) pensa hemostatică
b) cu stricturi esofagiene; 130.Calităţile pulsului depind de:
c) intoxicaţi cu substanţe caustice. a) frecvenţa şi ritmicitatea inimii;
121. Pentru recoltarea de secreţie in cazul b) debitul sistolic;
unei otoragii abundente folosim: c) elasticitatea şi presiunea arterială.
a) o seringă cu un ac scurt;
29
131.Pulsul de poate măsura manual 137. Urina pentru efectuarea unui examen
(digital) la: bacteriologic se recoltează:
a) artera radială, cubitală; a) in condiţii sterile, in recipient
b) artera carotidă; special;
c) vena jugulară. b) un eşantion din cantitatea eliminată
132.Modificările de frecvenţă ale pulsului in 12 ore;
sunt următoarele, cu excepţia: c) numai după administrarea a 2 l de
a) tahicardie; ceai
b) bradicardie; 138. Asistenta medicală il programează
c) puls filiform. pe pacient la un examen prin care medicul
133. In spalatura gastrica la extremitatea va vizualiza interiorul bronhiilor şi a
libera a sondei se aseaza o : traheei. Acest examen se numeşte:
a) seringa de 2 ml a) bronhografie;
b) seringa de 20 ml b) bronhoscopie;
c) palnia c) cistoscopie.
134. Care din urmatoarele analize ale 139. Inainte de bronhoscopie, se
sangelui sunt examene biochimice : efectuează o anestezie locală. Cand au
a) hemoleucograma revenit la salon după examinare, cel mai
b) grupul sanguine important lucru pe care asistenta il are in
c) ureea sanguine vedere este:
d) creatinina a) să realizeze faptul că pacientul nu
e) bilirubina va fi capabil să vorbească cateva zile;
135. Poziţia bolnavului pentru b) să-i efectueze spălaturi in gat in
toracocenteză este: scopul prevenirii hemoragiei;
a) şezand cu trunchiul semiflectat, c) să-i interzică alimentaţia şi
braţele pe coapse; hidratarea pană cand se va restabili
b) şezand cu braţul ridicat deasupra reflexul de deglutiţie.
cefei pană la urechea opusă de 140. Cea mai bună metodă de măsurare a
partea unde se practică puncţia; tensiunii arteriale este:
c) şezand cu braţele pe langă corp. a) la ambele braţe, după ce bolnavul
136. Pentru efectuarea testului Addis- a stat in clinostatism 5 min şi
Hamburger se recoltează urină: ortostatism cel puţin 1 min;
a) din 24-48 h; b) la ambele braţe stand in decubit
b) după 180 minute de la prima dorsal;
micţiune de dimineaţă; c) la ambele braţe imediat după ce a
c) după ingestia a 1,5-2 1 de lichide. luat poziţia de decubit şi imediat după
ce a luat poziţia in ortostatism.
30
BAREM MODULUL 16- TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGAŢII
INTREBARII PAGINA
1 F E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 65
nursing
2 A " 141
3 F " 141
4. A " 147
5 F " 84
6 A " 34
7 A " 34
8 A " 34
9 F " 34
10 A " 34
11 F " 61
12 A " 61
13 F " 61
14 F " 65
15 F " 65
16 F " 84
17 F " 84
18 A " 103
19 F " 103
20 F " 103
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 D L. Titirca- Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de 155
asistentii medicali
2 A " 116
3 B " 157
4 E " 155
5 C " 154
B
1 B " 125
2 A " 112
3 C " 157
4 E " 232
5 D " 124
C
1 B " 155
2 C " 120
3 E " 116
4 D " 108
5 A " 112
D
1 E " 155
2 B " 145
31
3 D " 112
4 C " 156
5 A " 141
TESTUL III -RASPUNS MULTIPLU
1 a E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 30
nursing
2 b " 31
3 a " 31
4 c " 31
5 a " 31
6 a,c " 31
7 a " 31
8 a,c " 32
9 a " 32
10 a " 32
11 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 9
12 b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 32
nursing
nursing
16 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 33
nursing
17 a,c " 33
18 b " 33
19 a " 33
20 c " 33
21 a,b " 33
23 a,b,c
nursing
25 a ―
26 c ― 35
27 a,b ― 35
28 a,b ― 35
29 c " 35
30 a,b " 35
31 a " 35
32 a.b " 35
33 a,b " 35
34 a,b " 36
35 c " 36
36 a,b " 36
37 a,b " 36
38 a,b " 36
39 a,b " 36
40 a,b,c " 36
32
41 b
42 a,b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 188
44 a " 61
45 b " 61
46 b " 64
47 a,c " 66
48 d " 66
49 c " 187
50 c "
51 a " 38
52 a,b,c " 38
53 a,c " 38
54 a,b " 38
55 a,b " 38
56 c " 38
57 a,c " 39
58 c " 69
59 c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 39
nursing
60 a idem 39
61 a idem 39
62 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 175
nursing
64 a,c idem 39
65 c idem 40
nursing
68 b ― 40
69 b ― 40
70 b,c ― 40
71 a ― 40
72 a,b " 40
73 b " 41
74 c " 41
75 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 51
77 a,b,c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 41
nursing
78 c ― 41
79 a,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 94
80 b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 41
nursing
81 a ― 42
82 a,b ― 42
nursing
84 a,b ― 42
33
85 c ― 42
86 a,b ― 42
87 c ― 42
nursing
92 a,b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 105
nursing
96 c ― 43
nursing
105 a,b,c idem 45
106 a,b,c idem 45
107 c idem 45
108 a,b,c idem 45
109 a,b,c idem 45
110 c idem 45
111 c idem 46
112 a,b,c idem 46
nursing
119 a - 1150 de teste nursing 47
122 a,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 59
123 c - 1150 de teste nursing 47
126 b - 1150 de teste nursing 47
128 b.c - 1150 de teste nursing 48
129 b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 83
34
130 a,b,c - 1150 de teste nursing 48
131 a,b - 1150 de teste nursing 48
132 c - 1150 de teste nursing 48
134 cde M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 175
35
MODULUL 17- PROTECŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ
TESTUL I
Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau adevarat
sau cu „F” fals
1. Asepsia înseamnă îndepărtarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plăgi, de pe
obiecte, etc.
2. Asepsia este o metodă profilactică.
3. Spălarea chirurgicală (mâini + antebraţe) durează 15 minute.
4. După spălare, mâinile se vor ţine în jos pentru ca apa să se scurgă spre degete.
5. Defectele în sterilizarea instrumentelor chirurgicale determină supuraţii postoperatorii.
6. Instrumentele tăioase se sterilizează la pupinel.
7. Rivanolul are rol cicatrizant şi este un bun bactericid.
8. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlăriei este cel prin căldură uscată.
9. Spălarea mâinilor este cea mai importantă metodă pentru prevenirea infecţiilor.
10. Acele şi instrumentele ascuţite trebuie depozitate în containere dure după utilizare.
11. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de contactul cu un nou pacient,
iar mâinile spălate.
12. Riscul contractării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi.
13. Fără o curăţenie adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
14. Circuitele septice sunt separate de cele aseptice.
15. Produsele eliminate de pacienţi nu constituie sursă de infecţie
TESTUL II
1 Sterilizarea prin flambare A instrumente optice
2 Sterilizare la pupinel B materiale moi (comprese, câmpuri, halate,
măşti)
3 Sterilizare la autoclav (la C gura eprubetelor cu medii de cultură, anse de
cald) prelevare
4 Sterilizare la autoclav (la D materiale din polietilen
rece cu vapori de oxid de
etilen)
5 Sterilizare prin iradiere cu E materiale din sticlă
raze gamma

1 Alcoolul 70˚ A în contact cu plaga face bule de aer
2 Tinctura de iod B are acţiune bactericidă puternică
3 Apa oxigenată C se mai numeşte soluţie Dakin
4 Rivanolul D nu se aplică pe plăgi
5 Cloramina soluţie E se utilizează cu predilecţie în pansamentele
umede
36
TESTUL III
1.Antisepsia este: 8. Care din urmatoarele antiseptice este un

a) o metoda profilactica de lupta impotriva bun hemostatic:
infectiilor a) alcoolul
b) o metoda curativa de lupta impotriva b) apa oxigenata
infectiilor c) tinctura de iod
c) o metoda de indepartare si distrugere a 9. Materialul moale se sterilizeaza la:
microbilor de pe obiecte, din incaperi a) 128˚ si 1,5 atm prin fierbere
2.Sterilizarea urmareste: b) 133˚ si 2 atm la autoclav, in mediu de
a) dezinfectarea instrumentelor vapori
chirurgicale, a bailor, plostilor c) 180˚ si 2 atm la pupinel
b) profilaxia infectiilor plagilor 10.Termenul de valabilitate al sterilizarii la
c) distrugerea germenilor, inclusiv a autoclav a instrumentelor chirurgicale, este:
formelor sporulate si a virusurilor. a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii
3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare: b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu
a) prin caldura umeda instrumente
b) prin caldura uscata c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii
c) prin mijloace chimice 11.Ce importanţă are spălarea mâinilor în
4.La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se prevenirea infecţiilor cu cale de transmitere
va face la temperatura de: sanguină:
a) 128 ˚C a) nu prezintă importanţă în prevenirea
b) 180 ˚C infecţiilor cu transmitere sanguină;
c) 100 ˚C b) uneori este singurul mod de prevenire
5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor a contaminării şi diseminării agenţilor
metatice supuse fierberii: microbieni;
a) acestea se pun la fiert in apa rece c) cel mai important mod de prevenire a
b) acestea se mentin in apa pana ce se contaminării şi diseminării agenţilor
raceste microbieni.
c) se adauga in apa bicarbonat sau borat 12.În cazul expunerii profesionale cu produse
de sodium patologice (inoculare percutană, înţepătură,
6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in tăietură) ce atitudine luaţi?
concentratie de: a) stimularea sângerării locale;
a) 1-2% b) clătirea cu apă;
b) 5-6% c) aplicarea de antiseptice, dezinfectante,
c) 10% spălarea cu apă şi săpun sau
7. Dezavantajele tincturii de iod sunt detergent.
urmatoarele, cu exceptia: 13.Incidenţa infecţiilor nosocomiale este
a) poate produce arsuri chimice crescută în serviciile:
b) este un foarte bun antiseptic al a) nou-născuţi;
campului operator (al pielii) b) terapie intensivă;
c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe c) endocrinologie.
plagi 14.Obiectivele permanente în prevenirea
infecţiilor nosocomiale sunt:
37
a) alegerea procedurilor de investigaţie şi c) personalul infectat cu Hbs.
tratament cu risc minim de infecţie; 20.Regulile de bază în aplicarea
b) măsuri de igienă spitalicească; Precauţiunilor Universale consideră:
c) utilizarea antibioticelor cu spectru larg a) toţi pacienţii potenţial infectaţi;
de acţiune. b) toţi pacienţii sunt potenţial sănătoşi;
15.Atribuţiile asistentei medicale în prevenirea c) că acele şi alte obiecte folosite în
şi controlul infecţiilor nosocomiale sunt: practica medicală sunt contaminate
a) pregătirea materialelor pentru după utilizare.
sterilizare şi respectarea condiţiilor de 21.Atribuţiile asistentei medicale în prevenirea
păstrare şi utilizare a lor; infecţiilor nosocomiale cuprind:
b) respectă şi răspunde de aplicarea a) respectarea regulilor de tehnică
regulilor de igienă şi regulilor de aseptică în efectuarea tratamentelor
tehnică aseptică; prescrise;
c) refuză internarea bolnavilor contagioşi. b) supravegherea menţinerii condiţiilor de
16.Metodele de prevenire a accidentelor igienă şi a toaletei bolnavilor
profesionale prin tăiere , înţepare cu imobilizaţi;
obiecte ascuţite, constau în : c) supravegherea aplicării tratamentului
a) colectarea imediat după utilizare în cu antibiotice în funcţie de
containere rezistente la înţepare şi antibiogramă şi evoluţia clinică a
tăiere, amplasate la îndemână şi bolnavului.
marcate corespunzător; 22. Infecţia nosocomială este:
b) reducerea de manevre parenterale la a) infecţia contactată în spital sau alte
minimum necesar; unităţi sanitare cu paturi;
c) recapişonarea acelor folosite. b) infecţia care se referă la orice boală
17.Spălarea mâinilor şi a altor părţi ale datorată microorganismelor;
tegumentelor , cel mai important mod de c) infecţia dobândită în spital şi uneori
prevenire a contaminării cu agenţi diagnosticată după ieşirea din spital.
microbieni, se efectuează: 23. Care din agenţii patogeni (
a) înainte şi după aplicarea unui bacterii,virusuri,protozoare, fungi) pot
tratament pacienţilor; produce infecţii nosocomiale?
b) numai la intrarea în serviciu. a) nici unul;
c) după scoaterea mănuşilor de protecţie; b) toţi;
18.Echipamentul de protecţie este : c) numai bacteriile.
a) bariera între lucrător şi sursa de 24. Protecţia asistentului medical pentru
infecţie ; riscurile ce decurg din practica
b) alcătuit din halat şi încălţăminte de profesională se realizează de către :
spital; a) fiecare asistent medical prin societăţile
c) utilizat în timpul activităţilor care de aisgurări;
presupun risc de infecţie. b) angajator, prin societăţile de asigurări;
19. Aplicarea Precauţiunilor Universale se c) nu este necesară protecţia asistentului
referă la: medical.
a) prevenirea accidentelor şi a altor tipuri 25. Scopul aplicării Precauţiunilor Universale
de expunere profesională; este de a:
b) utilizarea echipamentului de protecţie
adecvat, complet , corect;
38
a) preveni transmiterea infecţiilor pe cale a) mâna acoperită cu mănuşa sterilă;
sanguină personalului , la locul de b) mîna spălată cu apă şi săpun;
muncă; c) pensa de servit.
b) preveni transmiterea infecţiilor 31. În urma controlului umidităţii materialelor
nosocomiale; sterilizate la autoclav s-a înregistrat:
c) preveni transmiterea infecţiilor pe cale a) 5% umiditate;
aerogenă , în unităţile sanitare cu b) 10% umiditate;
paturi. c) 50% umiditate.
26. Sterilizarea urmeşte: 32. Sterilizarea prin metode fizice utilizează:
a) neutralizarea agenţilor patogeni de pe a) căldura, radiaţiile gamma;
toate suprafeţele ce vin în contact cu b) radiaţiile ultrascurte;
bolnavul; c) ultrasunetele.
b) distrugerea tuturor microorganismelor 33. Dezinfecţia este operaţia:
patogene şi nepatogene inclusiv a a) de distrugere a agenţilor infecţioşi de
sporilor de pe obiecte cu utilizare pe tegumente, mucoase, obiecte şi din
medicală; încăperi;
c) inactivarea agenţilor patogeni existenţi b) de distrugere a paraziţilor de pe
pe suprafaţa instrumentelor obiecte;
chirurgicale. c) de distrugere a insectelor
27. Infecţia de defineşte astfel: transmiţătoare de microbi.
a) reacţia locală sau generală rezultată 34. Cât timp trebuie frecate mâinile cu soluţie
din pătrunderea şi multiplicarea antiseptică, înainte de aplicarea unei
agentului microbian în organism; proceduri invazive (ex. cateterism)?
b) reacţia locală determinată de a) 10 secunde;
pătrunderea microbului în organism; b) 1 minut;
c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii c) 2 minute.
microbului în organism. 35. Spălarea de decontaminare a mâinilor se
28. Sterilizarea ca metodă de prevenire a face astfel:
infecţiilor reprezintă: a) spălare cu apă şi săpun;
a) totalitatea procedeelor prin care sunt b) spălare cu apă, săpun, frecare cu
distruse toate formele de existenţă a periuţa, uscare şi aplicare de alcool 2 x
microorganismelor; 5 ml;
b) totalitatea procedeelor prin care sunt c) spălare cu apă, săpun, frecare cu
distruse toate formele de existenţă a periuţa, uscare.
microorganismelor, de la suprafaţa sau 36. De la sala de pansamente septice aţi
profunzimea unui obiect; primit instrumentele pentru a le pregăti în
c) totalitatea procedeelor de distrugere a vederea sterilizării. Aşezaţi în ordine
microbilor din mediul înconjurător. operaţiunile de execuţie a acestei
29. Care din următorii termeni poate fi definit manopere:
ca absenţa tuturor microbilor? a) spălare;
a) steril; b) sortare;
b) curat; c) limpezire;
c) dezinfectat. d) decontaminare;
30. Pentru manevrarea materialelor şi e) uscare;
instrumentelor sterile se poate utiliza: f) aşezare în trusă.
39
37. După decesul unui pacient salonul se a) îmbolnăviri de natură infecţioasă
dezinfectează astfel: contractate în spital;
a) ştergerea patului, pavimentului, cu b) îmbolnăviri de natură infecţioasă care
soluţie de var cloros 40 g ‰; se manifestă după externarea
b) prin pulverizarea soluţiei de aldehidă pacientului;
formică în salon 10-15g ⁄ m3; c) îmbolnăviri de natură infecţioasă
c) ştergerea obiectelor din salon cu contractate în spital şi care se
soluţie de cloramină 40 g ‰. manifestă în timpul internării sau după
38. Dezinfecţia termometrelor se face prin externare.
submerjarea lor în soluţie de: 44. Sunt expuşi mai frecvent infecţiilor
a) cloramină 5-10 g ‰; nosocomiale:
b) alcool 70°; a) pacienţii vârstnici, taraţi;
c) bromocet 1 g ‰. b) pacienţii supuşi manevrelor invazive;
39. Soluţia antiseptică are următoarele c) pacienţii internaţi de urgenţă în spital.
proprietăţi în comparaţie cu soluţia 45. Sursa de infecţie poate fi:
dezinfectantă: a) pacientul şi produsele sale patologice;
a) distruge microorganismele de pe b) personalul medical şi echipamentul
tegumente şi mucoase, fără a le altera său de lucru;
integritatea; c) apa şi alimente
b) nu este nici o deosebire;
c) este mai concentrată decât soluţia
dezinfectantă.
40. Pentru manevrarea unor soluţii
dezinfectante, personalul medical
respectă măsurile de protecţia muncii:
a) utilizarea mănuşilor de cauciuc;
b) utilizarea măştilor de protecţie;
c) utilizarea ochelarilor de protecţie.
41. Pentru eficienţa utilizării soluţiei de var
cloros se are în vedere:
a) preparare zilnică;
b) depozitare în recipiente de metal;
c) depozitare în recipiente închise la
culoare din material plastic.
42. Circuitele funcţionale în unităţile sanitare
respectă următoarele elemente:
a) circuitul aseptic indică sensul de
circulaţie pentru protecţia împotriva
infecţiilor;
b) circuitul septic asigură condiţii de
protecţie împotriva infecţiilor;
c) între circuitul aseptic şi cel septic
funcţionează principiul neseparării
circuitelor.
43. Infecţiile intraspitaliceşti se definesc astfel:
40
BAREM DE CORECTARE – PROTECŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ
TESTUL I- ADEVĂRAT / FALS
NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 F Chirurgie pentru cadre medii – F. 65
Daschievici, M Mihăilescu, 2004
2 A „ 64
3 A „ 66
4 F „ 67
5 A „ 76
6 A „ 83
7 A „ 87
8 A „ 83
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 c F. Daschievici, M Mihăilescu -Chirurgie 82-83
pentru cadre medii , 2004
2 e “ 82-83
3 b “ 82-83
4 a “ 82-83
5 d “ 82-83
B
1 b “ 87
2 d “ 87
3 a “ 87
4 e “ 87
5 c “ 87
TESTUL III- GRILĂ
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 b “ 64
2 c “ 75
3 a “ 75
4 b “ 76
5 c “ 76
6 a “ 87
7 b “ 86
8 b “ 87
9 b “ 83
10 a “ 79
11 b,c 1030 teste pentru examene şi concursuri 154
pentru asistenţii medicali – OAMR, 2004
12 a,c “ 154
13 a,b “ 154
41
14 a,b “ 153
15 a,b “ 153
16 a,b “ 110
17 a,c “ 110
18 a,c “ 110
19 a,b “ 111
20 a,c “ 111
21 a,b “ 108
22 a,c “ 108
23 b “ 70
24 b “ 70
25 a “ 68
26 b “ 53
30 a,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 31
36 d,b,a,c,e,f 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
42
MODULUL 18- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
TESTUL I
adevarat sau cu „F” fals
1.Administrarea medicamentelor pe cale orală este contraindicată dacă pacientul refuză

medicamentele;
2.Oxigenul se administrează după permeabilizarea căilor respiratorii superioare;
3.Supozitoarele au numai efect local;
4.Asistenta medicală respectă calea de administrare a medicamentului prescris;
5.Soluţiile injectabile aspirate din fiole se administrează imediat;
6.Injecţia intradermică are numai scop terapeutic;
7.Injecţia intramusculară se realizează in muşchii fesieri;
8.Paralizia nervului sciatic poate avea drept cauză injecţia intramusculară.
TESTUL II
1 soluţie uleioasă A. tegumente

2 unguente B. dizolvare in ser fiziologic
3 penicilină cristalină C. alimentaţie desodată
4 preparate cortizonice D. branulă
5 perfuzie intravenoasă E. injecţie intramusculară
1 colir A. efect purgativ

2 conduct auditiv extern B. papulă
3 supozitoare C. solutie hipertonă
4 injecţie intradermică D. mucoasă oculară
5 injecţie intravenoasă E soluţii la temperatura corpului
TESTUL III
1.Administrarea medicamentelor pe cale c)pacientul refuza medicamentul.
orală se face pentru obţinerea 3.Administrarea medicamentelor pe cale
urmatoarelor efecte locale: rectală este indicată la:
a)favorizarea cicatrizării ulceraţiilor a)pacienţii cu tulburări de deglutiţie;
mucoasei digestive; b)pacienţii operaţi pe tubul digestiv
b)protejarea mucoasei gastro- superior sau cu intoleranţă digestivă;
intestinale; c)pacienţii operaţi pe anus si rect.
c)inlocuirea fermenţilor digestivi(cand 4.Pe cale respiratorie se administrează
aceştia lipsesc) medicamente sub forma de:
2.Este contraindicată administrarea a)gaze sau substanţe gazeificate;
medicamentelor pe cale orală atunci cand: b)lichide fin pulverizate sau sub forma
a)medicamentul este inactivat de secreţiile de vapori;
digestive; c) pulberi fine.
b)medicamentul prezinta proprietaţi iritante 5.Administrarea medicamentelor pe cale
asupra mucoasei gastrice; respiraţorie se face pentru:
43
a)decongestionarea mucoasei căilor 13.Accidentele injecţiei subcutanate sunt
respiratorii; urmatoarele,cu excepţia:
b)imbogaţirea in oxigen a aerului a)durere violentă prin lezarea unei
inspirat; terminaţii nervoase;
c) fluidificarea sputei b)hematom prin perforarea unui vas;
6. Pe suprafaţa mucoaselor se pot c) flebalgie.
administra medicamente sub formă de: 14.Accidentele injecţiei intramusculare
a)soluţii; sunt:
b)mixturi; a)durere vie prin atingerea nervului
c) unguente. sciatic;
7. Pentru aplicarea unguentelor in fundul b)paralizie prin inţeparea unui vas;
de sac conjunctival si pe marginea c)embolie prin introducerea accidentală
ploapelor folosim: intr-un vas de sange a unei substanţe
a)ansă de platină; uleioase
b)baghetă de sticlă lăţită,acoperită cu 15.Accidentele injecţiei intravenoase sunt
un tampon de vată; urmatoarele, cu excepţia:
c)tampon montat pe o sondă a)flebalgiei,datorită injectării prea
butonată,comprese sterile. rapide a unor substanţe iritante;
8.Administrarea medicamentelor pe cale b)hematomului prin străpungerea venei;
parenterală are urmatoarele avantaje: c)paraliziei, prin lezarea nervului sciatic
a)dozarea exactă a unui medicament ce 16.Incidentele oxigenoterapiei sunt
ajunge in snge; urmatoarele,cu excepţia:
b)evitarea tractului digestiv; a)distensiei abdominale prin
c)posibilitatea administrarii patrunderea gazului prin esofag;
medicamentelor bolnavilor inconştienţi. b)emfizemului subcutanat prin
9.Prin injectia subcutanată se poate infiltrarea gazului la baza gâtului
introduce in organism: datorita fisurii mucoasei;
a)substanţe medicamentoase izotonice c) embolie gazoasă
lichide, nedureroase; 17.In timpul tratamentului cu
b)substanţe medicamentoase cortizon,regimul alimentar va fi:
hipertonice; a)desodat;
c)subtanţe medicamentoase uleioase. b)hiposodat;
10.Prin injecţia intramusculară se pot c) normosodat
introduce in organism: 18.Antibioticele sunt:
a)soluţii izotonice; a)substanţe organice provenite din
b)soluţii hipertonice metabolismul celulelor
c) soluţii uleioase. vii(mucegaiuri,bacterii)
11.Locurile de elecţie ale injecţiei b) substanţe obţinute prin sinteza
intramusculare sunt: avand proprietăţi
a)regiunea supero-externa fesieră; bacteriostatice,bactericide sau
b)faţa externă a coapsei,treimea antimicotice;
mijlocie; c) ambele
c) regiunea subclaviculară 19.Antibioticele se pot administra pe
12.Pe cale intravenoasă se pot introduce urmatoarele căi,cu excepţia:
in organism: a)orala
a)substanţe izotonice; b)intramusculara si intravenoasa;
b)substanţe hipertonice; c) subcutanată
c) substanţe uleioase. 20.Inainte de inceperea tratamentului cu
antibiotic este necesar:
44
a)să se identifice germenul patogen; are o perfuzie cu glucoză 5%.Cum
b)sa se determine sensibilitatea procedaţi?
agentului patogen la antibiotic; a)injectaţi intramuscular separate cele
c)să se testeze sensibilitatea doua antibiotice;
organismului la antibiotic b)asociaţi cele două soluţii de
21.Perfuzia are drept scop: antibiotice si le injectati intramuscular;
a)administrarea medicamentelor la care c)introduceţi soluţia de antibiotice in
se urmăreste un efect prelungit; punga cu glucoză
b)efect depurativ-diluând si favorizând 28.Ce antibiotic asociat cu gentamicina îi
excreţia din organism a produsilor scade eficacitatea cu 50%?
toxici; a)penicilina;
c)completarea proteinelor sau altor b)tetraciclina;
componente sanguine. c)ampicilina
22.Introducerea lichidelor in organism pe 29.Daca in timpul unei perfuzii
cale intravenoasă se poate face prin: medicamentoase starea pacientului se
a)ace metalice fixate direct in vena; modifică brusc,asistenta medicala
b)canule de material plastic introduse actioneaza astfel:
prin lumenul acelor(care apoi se retrag) a)intrerupe perfuzia,scoate acul de
c)denudare venoasa puncţie;
23.Prin perfuzie intravenoasă se pot b)intrerupe perfuzia si inlocuieşte
introduce soluţii: flaconul respectiv cu ser fiziologic;
a)izotonice; c)anunţă imediat medicul
b)hipertonice; 30.Riscul mai mare de producere a
c)uleioase tromboflebitelor ca urmare a perfuziilor il
24.Accidentele perfuziei sunt: constituie:
a)hiperhidratarea prin perfuzia in exces; a)perfuziile in venele membrului pelvin;
b)embolia gazoasă prin patrunderea b)perfuziile pe cateter;
aerului in curentul circulator; c)ambele
c)flebită, necroză 31.Efectul medicamentelor administrate pe
25.Stabilirea necesităţilor hidrice şi cale orală poate fi:
minerale ale organismului se face prin: a)local;
a)stabilirea felului deshidratarii; b)general;
b)simptomatologia deshidratarii; c)numai local
c)investigaţii de laborator 32.Pentru obtinerea efectului aplicării
26.Calcularea ratei de flux in cazul substanţelor medicamentoase pe cale
perfuziilor se individualizează dupa natura percutanată se utilizează:
si concentraţia soluţiei astfel: a)inoforeza;
a)soluţiile izotone se administrează cu b)fricţionarea;
un ritm de 60-150 picături pe minut(500 c)ambele metode.
ml/ora) 33.Dacă fiola al cărui conţinut trebuie
b)soluţiile hipertone se administrează administrat,prezintă un inscris neclar sau
cu un ritm de 60-150 picături/minut(500 după deschidere cad cioburi in interior,
ml/ora) procedăm astfel:
c)hidrolizatele de proteină se a)administrăm conţinutul fără reţinere;
administrează cu un ritm de 40-60 b)filtram conţinutul inainte de
picături/minut(50 ml/oră) administrare;
27.Aveţi de administrat la ora 12:00 c)nu administram conţinutul
penicilină şi gentamicină unui pacient care 34.Există riscul de sensibilizare la
antibiotice pentru asistenta medicală care
45
efectuează administrarea acestora.Pentru 41.Injecţia intravenoasă se poate face:
prevenirea sensibilizarii se pot folosi: a)numai in venele epicraniene;
a)mănuşi; b)păstrând cea mai buna venă pentru
b)mască; urgenţe;
c)este suficientă spalarea pe maini c) in venele de la plica cotului
dupa efectuarea administrării 42.Apariţia papulei cu aspect de coaja de
35.Calea naturală,comodă si foarte portocală este caracteristică pentru
acceptată de bolnav(calea orală si injecţia:
bucală)prezintă şi unele dezavantaje a)intravenoasă;
enumerate mai jos: b)subcutanată;
a)nu are acţiune imediată; c)intradermică
b)se poate folosi cand bolnavul varsă; 43.Pe care din urmatoarele căi de
c)nu se folosesc la bolnavii ce prezintă administrare a medicamentelor,absorbţia
intoleranţă digestivă sau trismus se face cel mai putin:
36.Calea rectală permite administrarea a)calea intravenoasă;
medicamentelor sub forma de supozitoare b)calea intramusculară;
sau clisme si este folosită: c)calea orală
a)dupa efectuarea unei clisme 44.Medicamentele pot fi introduse direct în
evacuatorii; sânge prin:
b)cand se urmăreşte o acţiune locală,in a)administrare intravenoasă;
special; b)administrare intraarterială;
c)cand bolnavul nu prezintă vărsaturi si c)administrare subcutanată
greţuri. 45.Când un medicament prezintă o
37.Calea parenterală oferă o serie de modificare de
avantaje,dar si un mare dezavantaj, aspect,culoare,miros,asistenta medicală
indicati care este acesta: trebuie să ştie că:
a)absorbţie rapidă,totală; a)acest lucru se va intampla frecvent cu
b)dozare precisă; unele medicamente si este un fapt lipsit
c)necesită instrumentar si soluţii de importantă;
injectabile sterile. b)medicamentele se administrează dar
38.Pe cale respiratorie se administrează: se consemnează in foaia de observaţie
a)anestezicele volatile; ca erau modificate;
b)aerosolii; c)numai farmacistul raspunde de
c)oxigenul calitatea medicamentului eliberat;
39.Pe calea suprafeţelor mucoaselor si d)medicamentul nu trebuie administrat
conjunctivelor se pot administra ci returnat farmaciei in schimbul unuia
medicamente ce au acţiune: corespunzător calitativ
a)antiseptică; 46.In care din urmatoarele situaţii injecţia
b)antiinflamatoare; intradermică se efectuează in scop de
c)epitelizantă; diagnostic:
d) antialgică a)infiltraţia intradermică cu novocaină;
40.După administrarea b)I.D.R(excepţie la tuberculină);
medicamentelor,asistenta medicală va c)desensibilizare in reacţii alergice
urmări efectele acestora: 47.Injecţia subcutanată se efectuează:
a)modificarea comportamentului,a starii a)zilnic in acelasi loc;
psihice si constipatiei; b)alternând locurile de elecţie;
b)eruptii cutanate,edeme palpebrale; c)nu există indicaţii speciale
c)greţuri,frisoane,transpiraţii; 48.Prin injecţia intramusculară se
d)modificări ale valorilor pulsului,T.A administrează:
46
a)soluţii izotone,uleioase,coloidale; a)se folosesc aceleaşi tampoane sau
b)soluţii izotone,hipertone; comprese pentru ambii ochi;
c)soluţii izotone b)nu se folosesc aceleaşi tampoane
49.Resorbţia medicamentului administrat sau comprese pentru ambii ochi;
prin injecţia intramusculară incepe: c)administrarea medicamentelor se
a)după 5-10 minute de la administrare; face din interior spre exterior
b)instantaneu; 57.Administrarea medicamentelor pe cale
c)imediat după injectare nazală se face cu pacientul aşezat in
50.La atingerea nervului sciatic,tradusă poziţie de:
prin durere violentă se intervine astfel: a)decubit dorsal;
a) se retrage acul; b)decubit lateral stang;
b) se alege alt loc de injectat; c)ortostatism cu hiperextensia capului
c) se continuă injectarea 58.Administrarea medicamentelor in
51.Prin introducerea accidentală de aer conductul auditiv extern respectă
intr-un vas de sânge se produce: urmatoarele principii cu excepţia:
a)embolie gazoasă; a)se administrează soluţii la
b)hematom; temperatura corpului;
c)paralizie b)se administrează soluţiile
52.Administrarea medicamentelor pe cale medicamentoase la temperaturi
rectală se face cu pacientul asezat in: scazute pentru a preveni lezarea
a)decubit lateral stâng, cu membrul timpanului
pelvin stâng întins si membrul pelvin c)se administrează soluţii la
drept flectat; temperaturi ridicate pentru a facilita
b)decubit dorsal; procesul de absorbţie
c)poziţie genupectorală 59.Pentru administrarea medicamentelor
53.Administrarea oxigenului pe sondă in conductul auditiv extern pozitia
nazală se face cu scopul: pacientului se recomandă a fi:
a)aprovizionării ţesuturilor cu oxigen în a)decubit dorsal;
caz de hipoxie; b)decubit lateral pe partea sănătoasă;
b)creşterii metabolismului energetic al c)semişezând,cu capul in
organismului; hiperextensie
c) ambele variante sunt corecte. 60.Debitul oxigenului administrat pe sonda
54.După administrarea medicamentelor,în nazală in scop terapeutic va fi de:
sacul conjunctival pot apărea urmatoarele a)4litri/minut;
reacţii locale: b)5litri/minut;
a)congestive; c)6litri/minut
b)lăcrimare,prurit; 61.Daca in timpul oxigenoterapiei
c)ambele variante sunt corecte pacientul se balonează ,vom recomanda:
55.După administrarea medicamentelor pe a)retragerea sondei pana aproape de
mucoasa conjunctivală,asistentul medical vălul palatin(in cazul in care sonda a
va semnala medicului manifestările ieşite fost introdusă prea profund, oxigenul
din comun: poate ajunge în stomac);
a)diplopie; b)schimbarea alternativă a narinelor la
b)palpitaţii; introducerea sondei;
c)ambele variante sunt corecte c)verificarea funcţionării
56.Administrarea medicamentelor pe umidificatorului.
mucoasa conjunctivală respectă 62.Administrarea medicamentelor în
urmatoarele principii: conductul auditiv extern poate avea drept
scop:
47
a)obţinerea unui efect terapeutic; 69.Accidentele survenite la administrarea
b)înmuierea dopului de cerumen; injecţiilor intramusculare sunt:
c)profilactic, în vederea prevenirii a)atingerea nervului sciatic si a
otitei medii supurante. ramurilor sale;
63.Nerespectarea căilor de administrare a b)atingerea nervului trigemen si a
medicamentelor: ramurilor sale;
a)nu influenţează efectul c)patrunderea cu acul într-un vas
medicamentelor; sanguin.
b)are efecte nedorite; 70.Accidentele survenite în urma injecţiei
c)duce la complicaţii locale la locul de intravenoase sunt:
administrare a injecţiilor. a)flebalgia
64.Asistenta medicală: b)supuraţia aseptică;
a)este nevoită să trezească bolnavul c)tumefierea bruscă a ţesutului
pentru administrarea medicamentelor perivenos,hematom.
simptomatice; 71.Cu ocazia administrării
b)trezeşte bolnavul pentru antibioticelor,asistenta medicală trebuie să
administrarea medicamentelor cunoască:
etiologice; a)doza totală pe zi de antibiotic ce
c)stabileşte orarul de administrare trebuie administrată unui pacient;
respectând somnul pacientului. b)durata tratamentului;
65.Asocierea mai multor medicamente în c)cantitatea exactă a unei doze.
aceeaşi seringă: 72.Personalul care manevrează antibiotic
a)menajează bolnavul de înţepături; poate să se sensibilizeze fată de aceste
b)duce la transformarea, precipitarea, substante,fiind expus la:
degradarea acestora; a)dermite profesionale;
c)priveşte în mod direct medicul. b)şoc anafilactic;
66.Când administrează tratamentul, c)urticarie.
asistenta medicală:
a)lasă la pacient întreaga doză zilnică;
b)administrează personal
supozitoarele,picăturile pentru ochi şi
nas;
c)administrează întîi tabletele,soluţiile şi
picăturile apoi injecţiile
67.Asistenta medicală are grijă:
a)să informeze pacientul despre timpul
în care se va instala efectul
medicamentelor;
b)să atragă atenţia asupra efectelor
secundare ale medicamentelor;
c)să corecteze dozele prescrise.
68.Regulile generale de pregătire şi
administrare a injecţiilor prevăd:
a)injectare imediată a conţinutului
seringii;
b)verificarea soluţiei injectabile;
c)pregătirea cu 30 min.înainte de
administrare.
48
TESTUL III- GRILA
BAREM MODULUL 18 -ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
TESTUL I- ADEVARAT / FALS

NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ
ÎNTREBARE
1 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru 138
asistenţii medicali, 2002
2 A L. Titirca-Ghid de nursing ,2001 107
3 F L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru 140
asistenţii medicali,2002
4 A „ 137
5 A „ 137
6 F „ 150
7 A „ 150
8 A „ 156
TESTUL II - ASOCIERI
I
ÎNTREBARE
1 1-E L. Titircă -Tehnici de ingrijire pentru 150
2 2-A „ 146
3 3-B „ 159
4 4-C „ 161
5 5-D L. Titircă -Ghid de nursing ,2001 134-135
II
ÎNTREBARE
1 1-D L. Titircă-Ingrijiri speciale acordate 139
pacientilor de catre asistenţii medicali
2003
2 2-E L. Titircă -Tehnici de ingrijire pentru 146
3 3-A „ 140
4 4-B „ 154
5 5-C „ 150
49
ÎNTREBARE
1. a, b, c 1150 teste 37
Editura Viaţa medicală românească
2. a, b, c idem 37
3. a, b idem 37
4. a, b idem 37
5. a, b, c idem 37
6. a, c idem 37
7. b, c idem 38
8. a, b, c idem 38
9. a idem 38
10. a, c idem 38
11. a, b idem 38
12. a, b idem 38
13. c idem 39
14. a, c idem 39
15. c idem 39
16. c idem 39
17. a idem 39
18. c idem 42
19. c idem 42
20. a, b, c idem 43
21. a, b, c idem 43
22. a, b, c idem 43
23. a, b idem 43
24. a, b, c idem 43
25. a,b,c idem 43
26. a,c idem 73
27. a idem 144
28. c idem 144
29. b,c 147
30. c 147
31. a,b 1555 teste de evaluare continuă in nursing, 49
Editura Carol Davila,Bucuresti 2002
32. c idem 49
33. c idem 50
34. a,b idem 50
35. a,c idem 50
36. a,b idem 50
37. c idem 51
38. a,b,c idem 51
50
39. a,b,c,d idem 51
40. a,b,c,d idem 51
41. b,c idem 51
42. c idem 51
43. c idem 51
44. a,b idem 52
45. d idem 52
46. b idem 52
47. b idem 52
48. a idem 53
49. c idem 53
50. a,b idem 53
51. a idem 53
52. a Teste pentru asistenţii medicali 1114 40
intrebări, Editura Bucuresti 2009
53. a idem 40
54. c idem 39
55. c idem 39
56. b idem 39
57. a idem 39
58. a idem 39
59. b idem 40
60. c idem 41
61. a idem 41
62. a,b idem 60
63. b,c 1030 teste pentru examene si concursuri 111
pentru asistenţii medicali,Editura Biroul
executiv al OAMR 2004
64. b,c idem 112
65. a,b idem 112
66. b,c idem 112
67. ab idem 112
68. a,b idem 112
69. a,c idem 112
70. a,c idem 113
71. a,c idem 113
72. a,c idem 113
51
MODULUL 23- PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC
TESTULI
1. Obiectivul principal în isuficienţa respiratorie acută este permeabilizarea căilor

respiratorii.
2. În obstrucţiile supralotice, pentru permeabilizarea căilor respiratorii, intervenţia de
urgenţă este drenajul postural.
3. În cazul voletului costal se aplică un pansament compresiv pentru imobilizare.
4. Semnele importante ale pneumotoraxului sunt: junghi toracic, dispnee, anxietate.
5. Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregăteşte: canula traheală şi
aspiratorul mecanic pentru secreţii.
6. În îngrijirea pacientului cu traheostomie, o îngrijire importantă o constituie menţinerea
permeabilităţii căilor respiratorii.
7. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menţine
timp îndelungat.
8. Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se efectuează vaccinarea
BCG.
9. Pacientul care prezintă tuse cu expectoraţie este sursă de infecţie pentru alte persoane.
10. Pacientul cu afecţiuni respiratorii prezintă anxietate din cauza tulburărilor de oxigenare
cerebrală.
TESTUL II
A. ASOCIATI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE
1 astmul bronsic A mucolitice

2 pneumonia B virajul la tuberculina
pneumococica
3 bronsita cronica C hepatizatie rosie
4 ftizia D caverna
5 primo-infectia E dispnee paroxistica
tuberculoasa
B. ASOCIATI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE
1 tuberculoza primara A caverna

2 pneumonia B dispnee paroxistica expiratorie
pneumococica
3 pneumotorax C febra in platou – 40 C
4 ftizia D sancru de inoculare
5 astmul bronsic E aer in cavitatea pleurala
52
TESTUL III
MEDICINĂ INTERNĂ
1. Pneumonia francă lobară se defineşte 8. Leziunile caracteristice tuberculozei

prin următoarele manifestări clinice cu primare sunt urmatoarele, cu excepţia
excepţia: a) şancrul de inoculare ,
a) frison solemn; adenopatiile traheo – bronşice;
b) tuse seacă persistentă; b) leziuni condensate;
c) febră (39 -41°C); c) leziuni cavitare.
d) junghi toracic. 9. Tratamentul etiologic al tuberculozei se
e) expectoraţie mucopurulentă realizează prin:
2. În BPOC combaterea obstrucţiei a) corticoterapie;
vizează : b) tuberculostatice;
a) drenaj postural, aspiraţie bronşică, c) antibiotice.
spalatură bronşică; 10. Complicaţiile pneumoniei sunt:
b) administrarea corticoizilor; a) bronşita cronică;
c) tratament antibiotic. b) emfizemul pulmonar;
3. Criza de astm bronşic are durată c) pleurezia sero-fibrinoasă.
variabilă:
a) 15 min- 3 ore; 11. Procesul inflamator în pneumonia
b) 30 min; pneumococică se desfăşoară în
c) 2 ore. urmatoarele stadii:
4. Sputa din astmul bronşic este: a) şancru de inoculare, adenopatii
a) mucopurulentă; traheobronşice, leziuni
b) ruginie; condensate;
c) alb- sidefie cu aspect perlat. b) congestie, hepatizaţie roşie,
5. Conduita de urgenţă in astmul bronşic hepatizaţie cenuşie, rezoluţie;
vizează: c) leziuni infiltrative, cazeoase,
a) administrarea de bronhodilatatoare fibrioase.
, antispastice simpaticomimetice; 12. Tratamentul bronşitei cronice vizează:
b) administrarea de antitusive; a) reducerea iritaţiei bronşice ,
c) drenaj postural. tratamentul infecţiilor rino-
6. Tabloul clinic al pneumoniei faringiene, tratamentul
pneumococice cuprinde urmatoarele bronhodilatator;
simptome: b) chimioprofilaxia contacţilor;
a) vomică, febră 37,5 – 38 grade, c) administrarea miofilinului şi
greaţă; corticoterapie i.v.
b) expectoraţie mucopurulentă , 13. Examenul fizic în pneumonia
febră în platou; pneumococică pune în evidenţă:
c) frison unic , febră 39-40, junghi a) sindrom de condensare
toracic. pulmonară;
7. Antibioticul de elecţie utilizat în b) leziuni cozeoase;
tratamentul pneumoniei pneumococice c) leziuni fibro-cavitare.
este: 14. Leziunea primitivă in TBC se numeşte
a) Penicilina G; a) adenopatie traheo-bronşică;
b) Tetraciclina; b) tuberculoza miliară;
c) Biseptol.
53
c) şancru de inoculare. e) aşezarea pacientului în poziţie
15. Tratamentul bronhodilatator din semişezând.
bronşita cronică constă în urmatoarele,cu 22. Pentru ameliorarea respiraţiei
excepţia: pacientului în criză de astm bronşic i se
a) medicaţie simpaticomimetică; dă poziţia:
b) tratamentul infecţiei bacteriene; a) semişezând cu spatele sprijinit,
c) medicaţie anticolinergică. braţele pe lîngă corp;
NURSING b) decubit lateral;
16. Pentru prevenirea afecţiunilor c) Trendelemburg.
respiratorii, pacientul este sfătuit: 23. Ca intervenţii de urgenţă în criza de
a) să evite mediul poluat, tabagismul; asm bronşic se vor aplica:
b) să-şi păstreze greutatea corporală a) administrarea medicaţiei
în limitele vârstei/sexului; bronhodilatatoare şi antialergice;
c) să evite practicarea sporturilor în b) educaţia pacientului cum să
timpul anotimpurilor reci. prevină crizele de astm;
17. Pentru culegerea datelor şi întocmirea c) oxigenoterapie.
planului de îngrijire, asistenta va observa 24. În afecţiunile laringitei , dispariţia vocii
la un pacient cu o afecţiune pulmonară: se numeşte :
a) aspectul abdomenului; a) disfonie;
b) culoarea tegumentelor; b) afonie;
c) aspectul toracelui, mişcările celor c) răguşeală.
două hemitorace. 25. Tusea este un act util atunci când :
18. Spirografia explorează: a) favorizează eliminarea corpilor
a) volumele şi capacităţile stăini;
pulmonare; b) favoroizează eliminarea secreţiilor
b) volumele pulmonare după patologice din căile aeriene.
efectuarea unui efort dozat; 26. Efectul frecvent al fumatului este :
c) arborele traheobronşic, folosind a) bronşita tabagică;
substanţă de contrast. b) emfizemul pulmonar;
19. Bronhografia reprezintă examenul: c) cancer bronhopulmonar;
a) radiologic al aparatului respirator; d) gastrita tabagică.
b) endoscopic al aparatului 27. Astmul bronşic în criză se
respirator; caracterizeaza prin:
c) radiologic al arborelui a) dispnee paroxistică expiratorie;
traheobronşic. b) dispnee inspiratorie şi expiratorie;
20. În dimineaţa bronhoscopiei, pacientul c) dispnee paroxistică inspiratorie.
necesită ca pregătire: 28. Disfuncţia respiratorie din astmul
a) clismă evacuatoare; bronşic este:
b) administrarea atropinei, cu 30 de a) restrictivă;
minute înaintea examenului; b) obstructivă;
c) întreruperea alimentaţiei. c) mixtă.
21. Intervenţiile autonome ale asistentei în 29. În perioadele febrile din pneumonia
hemoptizie sunt: pneumococica se recomanda:
a) aşezarea pacientului în poziţie a) repaus la pat, regim hidro-
Trendelemburg; zaharat bogat în vitamine;
b) instituirea repausului fizic, psihic şi b) regim alimentar desodat;
vocal; c) consum excesiv de lichide
c) aplicarea unei pungi cu gheaţă pe 30. Primoinfecţia TBC se face:
regiunea retrosternală; a) pe cale cutanată;
d) învăţarea pacientului să efectueze b) pe cale aeriană;
inspiraţii forţate; c) pe cale sexuală.
54
31. Metoda utilizată în depistarea c) volumele şi capacităţile pulmonare.
tuberculozei primare este: 40. Depistarea precoce a îmbolnăvirii cu
a) IDR la antimicotice; TBC se face prin:
b) IDR la tuberculină; a) IDR la tuberculină;
c) IDR la antibiotice. b) IDR Cassoni;
32. Profilaxia tuberculozei vizează c) IDR Dick.
urmatoarele obiective , cu excepţia: 41. Testul la tubercluină (I.D.R) este
a) întarirea rezistenţei nespecifice a folosit pentru :
organismului; a) a stabili amploarea reacţiei de
b) vaccinare antituberculoasă; hipersensibilitate la antigene
c) vaccinare antigripală. tuberculinice a unei persoane;
33. Dispneea cu bradipnee expiratorie se b) a stabili existenţa reacţiei de
întalneşte în : hipersensibilitate la antigene
a) scleroemfizem pulmonar; tuberculinice;
b) corp străin în laringe sau trahee; c) se citeşte la locul injectării
c) astm bronşic. intradermice după 72 de ore de la
34. Pentru descoperirea gradului de injectare .
infecţie tuberculoasă se efectuează : 42. Dispneea în bolile pulmonare este
a) vaccinarea B.C.G. consecinţa:
b) intradermoreacţia la tuberculină a) scăderii aportului de oxigen,
I.D.R; creşterii cantităţii de dioxid de
c) reacţia Cassoni. carbon;
35. Dispneea, în bolile pulmonare, este b) comprimării organelor abdominale;
datorată: c) obstrucţiei căilor respiratorii.
a) scăderii aportului de oxigen, creşterii 43. Expiraţia în astmul bronşic este
cantităţii de CO2 şi obstrucţiei căilor insoţită de:
respiratorii; a. suflu amfonic;
b) contaminării cu pneumococ; b. suflu tubar;
c) comprimării organelor abdominale . c. wheezing.
36. Declanşarea hemoptiziei este 44. Profilaxia tuberculozei cuprinde
precedată de: următoarele, cu excepţia:
a) senzaţie de vomă; a) ameliorarea condiţiilor de viaţă;
b) caldură retrosternală şi jenă b) depistarea precoce a bolii;
respiratorie; c) vaccinarea antigripală.
c) vărsătură. 45. În pleurezia serofibrinoasă pacientul
37. Durerea toracică poate avea drept prezintă următoarele manifestări de
cauze: dependenţă, cu excepţia:
a) afecţiuni cardiovasculare; a) febră, frison;
b) afecţiuni pleuropulmonare; b) transpiraţii nocturne;
c) ambele. c) febră de tip remitentă, durere
38. Definiţia astmului bronşic include, cu toracică.
excepţia: 46. Astmul bronşic este un sindrom
a) reducere ireversibilă a diametrului caracterizat prin:
bronhiilor; a) dispnee paroxistică inspiratorie;
b) dispnee expiratorie; b) febră şi junghi toracic;
c) reducerea reversibilă a diametrului c) dispnee paroxistică expiratorie şi
bronhiilor. bradipnee.
39. Spirografia explorează: 47. Astmul bronşic este o afecţiune
a) volumele pulmonare după efort; caracterizată prin crize de dispnee
b) arborele traheo-bronşic, folosind paroxistică de tip expirator. Ce intervenţii
substanţa de contrast;
55
delegate de urgenţă aplică asistenta a) tuse persistentă rezistentă la
medicală în criză : tratament în formele avansate ;
a) administrarea de miofilin b) hemoptizia ;
intravenos; c) dispneea .
b) prednison oral; 55. Pentru spirografie, pacientul necesită
c) antihistaminice; următoarea pregătire :
d) sedative. a) cu 24 ore înainte se întrerupe
48. Intervenţia delegată în criza astmatică medicaţia excitantă sau sedativă a
vizează: centrilor respiratori;
a) administrarea de b) repaus fizic şi psihic cu 30 minute
bronhodilatatoare şi înaintea examenului;
corticoterapie; c) nu necesită pregătire.
b) administrarea de antibiotice; 56. Valorile normale ale parametrilor
c) drenaj postural. cercetaţi prin spirografie (CV, VEMS şi IT)
49. Rolul delegat al asistentei medicale în normali în raport cu tabelele CECO sunt:
tratarea crizei de astm bronşic este: a) 50% din valorile ideale;
a) tratamentul, medicaţia b) 70-80% din valorile ideale;
bronhodilatatoare; c) 100% faţă de valorile ideale.
b) administrarea de oxigen pe sonda 57. Pentru examenul bacteriologic al
nazală sau mască; sputei se pregătesc următoarele
c) cortico steroizi materiale:
50. Pentru prevenirea afecţiunilor a) pahar conic gradat;
respiratorii pacientul este sfătuit: b) cutie Petri sterilă;
a) să întrerupă fumatul şi să evite c) tăviţă renală.
mediul poluat, 58. Semnele caracteristice ale hemoptiziei
b) să- şi păstreze greutatea corporala sunt:
in raport cu varsta; a) senzaţie de gâdilitură a laringelui,
c) sa evite practicarea sporturilor de căldură retrosternală, tuse iritativă
iarnă. cu expulzia sângelui, gust de
51. Obiectivele de ingrijire in BPOC sânge;
vizează: b) senzaţie de gâdilitură a laringelui,
a) combaterea obstrucţiei , inflamaţiei greaţă, vărsătură, gust de sânge,
, spasmului; transpiraţii profuze;
b) administrarea penicilinei G; c) senzaţie de greaţă, vărsături,
c) administrarea de lichide calde. căldură retrosternală, gust de
52. Expectoraţia în pneumonia sînge.
pneumococică este : 59. Insuficienţa respiratorie acută poste fi
a) roşie – ruginie , vascoasă, determinată de:
aderentă; a) expunerea la frig, căldură;
b) sidefie – perlată; b) obstrucţia căilor respiratorii
c) spumoasă , aerată. superioare;
53. Manifestarea de dependenţă c) bronhoalveolite de deglutiţie.
sugestivă pentru TBC este: 60. Pentru stabilirea diagnosticului, în
a) febra 39 – 40 grade C; pleurezia serofibrinoasă asistenta
b) tuse seacă persistentă peste 3 efectuează la recomandarea medicului
săptamâni; următoarele examinări:
c) frison unic 30 – 40 minute. a) IDR la PPD;
54. Manifestările de dependenţă frecvente b) testul Schick;
care pot ridica suspiciunea de cancer c) IDR Cassoni.
pulmonar la fumătorii cronici sunt :
56
BAREM DE CORECTARE - PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

ÎNTREBARE PAGINĂ
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 e Medicină internă pentru cadre medii – C. Borundel, 123
2006
2 c „ 128
3 a „ 121
4 d „ 154
5 b „ 149
B
1 d „ 152
2 c „ 129
3 e „ 161
4 a „ 154
5 b „ 123
TESTUL II- GRILĂ
MEDICINĂ RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
INTERNĂ PAGINĂ
1 e Medicină internă – specialităţi înrudite şi terapii
paliative – Mioara Mincu, 2004 90
2 a Urgenţe medico-chirurgicale – L. Titircă, 2012 33
3 a idem 25
4 c „ 278
5 a „ 26
6 c „ 286
7 a „ 288
8 c „ 301
9 b „ 310
10 c „ 287
11 b „ 286
12 a „ 219
13 a „ 232
14 c „ 247
15 b „ 220
57
NURSING
21 b,c,e 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
24 b Medicină internă – Mioara Mincu, 2004 90
25 a,b „ 90
26 a,b,c,d „ 91
27 a Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă, 2012 25
28 b Medicină internă – C. Borundel, 2006 278
29 a „ 288
30 b „ 301
31 b „ 299
32 c „ 308
33 a,c „ 249
34 b Medicină internă – Mioara Mincu, 2004 91
35 a,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 37
asistenţii medicali, L. Titircă, 2008
36 b Urgenţe medico-chirurgicale– L. Titircă, 2012 29
37 c Medicină internă – C. Borundel, 2006 251
38 a idem 277
39 c Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate 12
bolnavului – L. Titircă, 2008
41 a,b,c Medicină internă – specialităţi înrudite şi terapii 91
paliative – Mioara Mincu, 2004
44 c idem 308
47 a,b,c Medicină internă – specialităţi înrudite şi terapii 91
paliative – Mioara Mincu, 2004
48 a Idem 91
49 a,b,c idem 91
50 a Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 36
asistenţii medicali, L. Titircă, 2008
51 a Urgenţe medico-chirurgicale– L. Titircă, 2012 33
52 a Medicină internă – C. Borundel, 2006 287
53 b idem 301
54 a,b Medicină internă – Mioara Mincu, 2004 92
58
MODULUL 24- CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE
TESTUL I
1. Ateroscleroza coronariana este o cauza a IMA

2. Hipertermia nu apare in IMA
3. In IMA intalnim VSH,fibrinogen si transaminaze crescute.
4. Senzatia de moarte iminenta este caracteristica in boala Raynaud.
5. Acrocianoza este determinata de vasoconstrictie arteriolara si vasodilatatie capilara –
venoasa.
6. Sangele venos este adus prin cele 2 vene cave in atriul stang.
7. Ventriculul drept comunica cu artera pulmonara.
8. Din ventriculul stang sangele este pompat in artera aorta.
9. Dispneea vesperala este intalnita la bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga.
10. Dispneea paroxistica nu se intalneste in Edemul pulmonar acut
11. Factorii de risc major a aterosclerozei sunt: fumatul,sedentarismul,HTA.
12. EKG , exploreaza activitatea bioelectrica produsa de inima si vase.
13. FKG exploreaza zgomotele si suflurile inimii prin inregistrarea grafica.
14. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesita o pregatire sumara in
dimineata examenului.
15. Alimentatia reprezinta o ingrijire importanta a pacientului cu HTA.
16. In arteriopatia obliteranta tegumentele sunt cianotice,reci.
17. Pacientul cu tromboflebita prezinta durere pe traectul venos.
18. Prevenirea mortii subite in IMA se realizeaza in primul rand prin asigurarea repausului
fizic si psihic al pacientului.
19. Asezand membrele inferioare mai sus decat restul corpului, se asigura o circulatie
venoasa mai buna.
TESTUL II
1 Flebografie A fragilitate capilara

2 Oscilometrie B activitatea bioelectrica a inimii
3 Fonocardiograma C vene
4 E.K.G D zgomote cardiace
5 Testul Rumpel- Leede E pulsatii arteriale
1 H.T.A A durere precordiala care cedeaza la

nitroglicerina
2 Arteriopatie B dilatari ale venelor
3 I.M.A C claudicatie intermitenta
4 Angina pectorala D durere precordiala mai mare de 30
minute
5 Varice E durere occipitala matinala
59
1 I.M.A A combaterea infectiei bacteriene
2 Arteriopatie B purtarea ciorapilor elastici
3 Varice C evitarea vestimentatiei stramte
4 Pericardita D evacuarea lichidului
5 Endocardita E interzicerea oricarui efort fizic si
psihic
TESTUL III
CARDIOLOGIE- MEDICINA INTERNA

1. Pentru prevenirea complicatiilor c) se percepe pe o suprafata de
tromboembolice in infarct miocardic se maxim 0,1cm2 .
administreaza: 9. Tratamentul in insuficienta cardiaca
a) heparina; consta in administrarea de:
b) adrenostazin; a) furosemid;
c) xilina. b) fluocinolon;
2.Urmarirea ideala a unui bolnav cu infarct c) fasygin.
miocardic se face: 10.Tratamentul in HTA se face cu:
a) prin inregistrarea tensiunii arteriale a) captopril;
si a pulsului cel putin o data pe zi; b) clotrimazol;
b) prin supraveghere cu ajutorul c) cohmicina.
monitoarelor; 11. Sindromul de ischemie arteriala
c) nu este necesara inregistrarea cronica se caracterizeaza din punct de
tensiunii si a pulsului. vedere clinic prin:
3. Tabloul clinic in tamponada cardiaca a) tegumente cheratozice;
se caracterizeaza prin: b) hipertrofie musculara;
a) turgescenta jugularelor; c) tulburari trofice ale fanerelor.
b) cresterea ariei matitatii cardiace; 12.Cel mai frecvent agent etiologic in
c) durere abdominala. endocardita bacteriana este:
4. Digitala este: a) stafilococul;
a) stimulent cardiac; b)pneumococul;
b) stimulent cerebral; c) sreptococul viridans.
c) stimulent respirator. 13.Despre endocardita bacteriana putem
5. Durerea din infarct miocardic acut: afirma:
a)este indicata cu degetul; a) leziunile caracteristice sunt
b) este declansata de respiratii vegetatiile valvulare;
profunde; b) debutul bolii este brusc;
c) cedeaza la antilagice majore. c) hemocultura este examenul capital.
6. Tabloul clinic in pericardita consta in: 14. In pericardita cronica constrictiva:
a) durere epigastrica; a) tuberculoza este cauza principala;
b) frecaturi pericardice; b) tabloul clinic este de tamponada
c) bradipnee expiratorie. cardiaca;
7.Xilina este indicata in: c) examenul radiologic nu este
a) convulsii; important
b) extrasistole ventriculare; 15. Cicatricea fibroasa in I.M.A se
c) tulburarile de ritm ventricular din formeaza in perioada:
infarctul miocardic. a) prodromala;
8. Durerea din angina pectorala: b)de debut;
a) are caracter constrictiv; c) de stare;
b) are caracter difuz; d) de convalescenta
60
16. Tratamentul crizei de angina pectorala c) stenoza mitrala.
consta in: CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
a) orpirea efortului fizic; 26.Care este clasificarea hemoragiilor
b) administrarea de nitroglicerina dupa sediul sangerarii?
sublingual; a) arteriale,venoase,capilare,mixte
c) tratament hipotensiv. b) externe,interne,exteriorizate,intersti
17.Localizarea cea mai frecventa a IMA tiale;
este: c) accidentale,chirurgicale,posttraum
a)atriul drept; atice,medicale;
b)atriul stang; d) mici, mijlocii,mari,cataclismice.
c) ventriculul stang; 27.Care din elementele de mai jos nu sunt
d) septul interventricular. caracteristice hemoragiei arteriale?
18. Leziunea caracteristica in IMA este: a) culoarea sangelui inchisa;
a) necroza ischemica miocardica; b) sangele tasneste sincron cu sistola
b) fibroza hepatica; cardiaca;
c) inflamatia miocardica. c) exista sansa chiar la arterele mari
19.Principala cauza a anginei pectorale ca sangerarea sa se opreasca
este: spontan;
a) afectiuni pulmonare; d) forta cu care se pierde sangele
b) aterosleroza coronariana ; este in concordanta cu tensiunea
c) hipotiroidism. arteriala a accidentatului.
20.Simptomul cel mai constant in 28.In care dintre hemoragiile de mai jos se
insuficienta cardiaca stanga este: pierde mai repede sange?
a) tuse; a) hemoragie venoasa;
b) dispneea; b) hemoragie capilara;
c) hepatalgie; c) hemoragie arteriala;
d) edemul pulmonar acut. d) hemoragie venoasa si capilara.
21.In insuficienta cardiaca dreapta exista: 29.Caror factori se datoreaza mentinerea
a) dispnee de efort; sau chiar o usoara crestere a TA in faza
b) hepatomegalie; de inceput a hemoragiei?
c) hepatalgie; a) vasoconstrictiei;
d) edeme periferice b) mobilizarea sangelui din depozite
22. Perioada cea mai critica din IMA este: (ficat, splina,muschi);
a) perioada prodromala; c) acumularii de CO2 ;
b) perioada de debut; d) unei oxigenari deficitare a
c) perioada de stare. tesuturilor.
23.Despre varice se poate afirma: 30. Cum este ritmul cardiac si pulsul in
a) sunt dilatari permanente ale cursul unei hemoragii mari?
venelor superficiale; a) pulsul este bradicardiac,bine batut;
b) produc edeme ale gambelor; b) ritmul cardiac este foarte rapid:
c) complicatia cea mai frecventa este 120-130 batai/minut;
tromboflebita ; c) pulsul este aritmic;
d) simptomele obisnuite sunt: durerea d) pulsul este slab batut,filiform.
si senzatia de greutate la nivelul 31.Ce intelegem prin resuscitarea cardio-
gambelor. respiratorie?
24.Tratamentul insuficientei cardiace a) combaterea si tratarea insuficientei
globale consta in: cardiace;
a) administrarea de calciu si vitamine; b) masurile intreprinse pentru
b) repaus ,regim dietetic si hiposodat; restabilirea activitatii cardiace;
c) administrare de diuretice si digitala. c) combaterea si tratarea afectiunilor
25.Uruitura diastolica se intalneste in: pulmonare;
a) insuficienta aortica;
b) stenoza aortica;
61
d) restabilirea schimburilor gazoase la 39.In precizarea diagnosticului de infarct
nivelul plamanului,printr-o ventilatie miocardic , de un real folos este
pulmonara artificiala. precizarea cresterii:
32. Care dintre afectiunile cardiace pot a) transaminazei (GOT);
provoca stop cardiac? b) fosfatazei alcaline;
a) infarctul miocardic; c) lipidemiei;
b) hipertensiunea arteriala; d) amilazemiei.
c) tamponada cardiaca; 40.Care din metodele de mai jos de
d) tulburarile grave de ritm. explorare a aparatului cardiovascular
33. In ce ritm se efectueaza masajul sunt metode neinvazive?
cardiac extern? a) examenul radiologic standard al
a) 60-80/minut; inimii si vaselor mari;
b) 16-18/ minut; b) EKG , ecocardiograma;
c) 20-40/minut; c) cateterismul cardiac;
d) 80-100/minut. d) angiocardiografia.
34.Unde palpam in mod normal socul 41.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor
apexian? cardiaci urmareste compensarea cordului
a) saptiul V intercostal stang pe linia prin:
medioclaviculara; a) regim alimentar cu multe lichide;
b) spatiul III intercostal parasternal b) repaus la pat;
stang; c) oxigenoterapie;
c) la mijlocul sternului. d) medicatie tonicardiaca;
35.Care este ritmul cardiac normal? e) administrare preoperatorie de
a) 60-80 batai/minut; atropina.
b) 40-50 batai/minut; 42.Ce medicatie este indicata la arteritici
c) 50-60 batai/minut; pentru pregatirea lor pentru operatie?
d) 80-100 batai/minut. a)vasodilatatoare,anticoagulante
36.Prin ce se caracterizeaza cefaleea din ,antibiotice;
HTA? b) anticoagulante
a) apare spre seara,se accentueaza ,sedative,antitermice;
la miscari de pozitie; c) medicatie antiaritmica,antialgica;
b) se insoteste de paloare a fetei, d)coagulante,vitaminoterapie.
transpiratii profuze; 43.Claudicatia intermitenta apare:
c) este insotita de ameteli,tulburari a) in repaus;
vizuale,vajaieturi in urechi; b) la efort: mers,alergat,urcat;
d) localizata in regiunea c) dispare rapid dupa oprire si revine
occipitala,apare matinal. dupa o distanta aproximativ egala cu
37.Durere toracica cu caracter constrictiv cea la care s-a instalat anterior;
retrosternal,cu iradiere spre gat si bratul d) inceteaza dupa masajul moletului.
stang intalnim in: 44.Punctia pericardica:
a) pneumonie,pleurezie; a) poate deveni o interventie de
b) cardiopatie ischemica urgenta cand cantitatea de lichid
dureroasa,angor pectoris; acumulat pune in pericol viata
c) nevralgie intercostala; pacientului;
d) afectiuni esofagiene b) are scop explorator pentru stabilirea
38.Durerea sub forma de claudicatie naturii si prezentei lichidului;
intermitenta apare in: c) are scop terapeutic pentru evacuarea
a) varice; lichidului acumulat.
b) sindrom de ischemie cronica 45. Accidentele punctiei pericardice sunt:
periferica; a) socul pericardic;
c) sindromul de ischemie acuta b) socul apexian;
periferica; c) patrunderea acului in miocard.
d) insuficienta venoasa cronica.
62
CARDIOLOGIE- NURSING
46.Pentru prevenirea bolilor a) evaluarea aspectului tegumentelor

cardiovasculare se recomanda: in zonele unde se fac injectii;
a) evitarea mersului pe jos; b) supravegherea sangerarilor
b) alimentatie fara exces de sare, grasimi; gingivale,nazale;
c) evitarea stresului psihic. c) notarea zilnica a diurezei.
47.Boala varicoasa se caracterizeaza prin: 55. In socul cardiogen, pacientul prezinta
a)tegumente palide ,reci; urmatoarele manifestari de dependenta:
b)tegumente cianotice la extremitati; a) neliniste;
c)edem dupa ortostatism prelungit, vase b) tegumente reci;
superficiale dilatate c) poliurie;
48. Flebografia reprezinta: d) hipotensiune arteriala;
a) examenul endoscopic venos; e)greturi;
b) examenul radiologic venos; f) varsaturi.
c) masurarea presiunii venoase. 56. Persoanele cu risc in aparitia
49.Oscilometria reprezinta: endocarditei infectioase sunt:
a) o metoda de explorare a arterelor a) cele cu valvulopatii dobandite dupa
periferice; RAA;
b)o metoda de examinare a venelor; b) persoanele cu obezitate;
c)o metoda de evidentiere a c) cele cu malformatii cardiace
amplitudinii pulsatiilor peretelui congenitale.
arterial. 57. Pacientul cu pericardita se plange de
50. Electrocardiografia consta in : durere cu localizare:
a) inregistrarea biocurentilor produsi a) retrosternala accentuata de
de miocard in cursul unui ciclu tuse,inspiratie;
cardiac; b) retrosternala iradiata in umarul
b) reprezentarea grafica a zgomotelor stang;
produse intr-un ciclu cardiac; c) hipocondrul stang accentuata de
c) curba rezultata din inregistrarea tuse.
grafica a socului apexian. 58. Manifestarile de dependenta intalnite
51.IMA apare in urmatoarele la pacientul cu HTAsunt:
circumstante,cu exceptia: a) palpitatii,varsaturi;
a) mesele copioase ,efortul b) dispnee, cefalee occipitala,tulburari
fizic,expunerea la frig; de vedere;
b)dupa infectii aerogene; c) dispnee,poliurie.
c)dupa imobilizarea prelungita la pat. 59. Interventiile autonome ale asistentei
52. Durerea in IMA prezinta caracteristicile pentru ingrijirea pacientului cu HTA
urmatoare: constau in:
a) cedeaza la administrarea a) asigurarea regimului alimentar
nitroglicerinei; hiposodat,hipolipidic;
b) este violenta,insuportabila; b) educatia pacientului pentru
c) dureaza peste 30 de minute. suprimarea fumatului;
53. Obiectivele imediate in ingrijirea c) administrarea medicatiei
pacientului cu IMA vizeaza: antihipertensive.
a) combaterea durerii si anxietatii; 60. Dnul I.S.de 54 de ani,fumator,lucrator
b) prevenirea complicatiilor; in constructii,afirma ca de doua luni
c) recuperarea si reintegrarea sociala prezinta dureri la mers in gamba
a pacientului. stanga,care s-au accentuat
54. In timpul tratamentului cu ,determinandu-l sa intrerupa mersul
anticoagulante asistenta va avea in pentru a-i ceda durerea. Care poate fi
vedere: cauza durerii?
63
a) alterarea circualtiei venoase; 68. Alimentatia pacientului cu insuficienta
b) alterarea circulatiei arteriale cardiaca consta in:
periferice; a) mese mici, in numar de 4-5/24 h
c) ambele. b) alimentatie hipolipidica;
61.Unui pacient care prezinta alterarea c) alimentatie hipocalorica.
circulatiei arteriale periferice se 69. Interventiile zilnice ale asistentei
recomanda: medicale in evaluarea starii unui pacient
a) arteriografie; cu anasarca constau in:
b) oscilometrie; a) notarea cantitatii de lichide
c) flebografie. ingerate/24 h;
62.Pacientului care prezinta arterita b) masurarea greutatii corporale si a
obliteranta asistenta medicala ii diurezei;
recomanda la externare: c) oxigenoterapie.
a) sa poarte ciorapi elastici: 70. Palpitatiile ca manifestari de
b) sa pastreze igiena riguroasa a dependenta apar:
picioarelor; a) in bolile cardiace;
c) sa poarte incaltaminte confortabila b) dupa abuz de cafea,tutun;
din piele,ciorapi din bumbac; c) ambele.
d) repaus la pat. 71. Pulsul:
63. Dnul A.I. este internat cu tromboflebita a) se percepe cu policele
gambei drepte.I se acorda urmatoarele b) se percepe pe vena cava
ingrijiri: inferioara;
a) repaus la pat in pozitie c) este neregulat in aritmia
Trendelenburg; extrasistolica.
b) suplinirea pacientului pentru 72. Pulsul:
satisfacerea nevoilor de baza; a) duritatea lui denota hipotensiune;
c) repaus la pat,cu membrul inferior b) se percepe prin compresiunea
drept ridicat pe o atela Braun. unei artere pe un plan dur;
64. Pacientului cu varice i se recomanda c) nu se modifica in caz de febra.
purtarea ciorapilor elastici pe care ii 73. Accidentele punctiei pericardice sunt:
imbraca astfel: a) socul pericardic;
a) fiind asezat in pat cu membrul b) patrunderea acului in ventriculii
inferior orizontal; cerebrali;
b) fiind in pozitie sezand pe scaun; c) patrunderea acului in miocard.
c) in ortostatism. 74. In cazul electrocardiografului
65. Pozitia pacientului cu insuficienta montarea electrodului rosu se face la:-
cardiaca este: a) mana dreapta;
a) decubit dorsal; b) mana stanga;
b) sezand in fotoliu; c) piciorul stang.
c) semisezand in pat. 75. In cazul electrocardiografului
66. In timpul administrarii digitalei, montarea electrodului galben se face la:
asistenta va urmari in mod deosebit : a) mana dreapta;
a) pulsul; b) mana stanga;
b) diureza; c) piciorul stang.
c) aparitia greturilor, varsaturilor. 76. In cazul electrocardiografului
67. Alimentatia pacientului cu insuficienta montarea electrodului verde se face la:
cardiaca urmareste: a) mana dreapta;
a) reducerea cantitatii de glucide /24 b) piciorul stang;
h; c) picior drept.
b) reducerea numarului de mese / 77. In cazul electrocardiografului
24h; montarea electrodului negru se face la:
c) reducerea consumului de NaCl si a a) mana dreapta;
cantitatii de lichide. b) piciorul stang;
64
c) picior drept. b) la intersectia dintre orizontala dusa
78. In cazul electrocardiografului de la V4 si linia axilara anterioara
montarea electrodului precordial V 1se stanga;
face in: c) la intersectia dintre orizontala dusa
a) spatiul IV intercostal pe marginea din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
dreapta a sternului; 82. In cazul electrocardiografului
b) spatiul IV intercostal pe marginea montarea electrodului precordial V6 se
stanga a sternului; face in:
c) spatiul V intercostal stang pe linia a) spatiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara. medioclaviculara;
79. In cazul electrocardiografului b) la intersectia dintre orizontala dusa
montarea electrodului precordial V 2 se de la V4 si linia axilara anterioara
face in: stanga;
a) spatiul IV intercostal pe marginea c) la intersectia dintre orizontala dusa
dreapta a sternului; din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
b) spatiul IV intercostal pe marginea 83. Pozitia indicata pentru pacientii cu
stanga a sternului; edem pulmonar acut este:
c) spatiul V intercostal stang pe linia a) pozitie Trendelenburg;
medioclaviculara. b) pozitie decubit dorsal;
80. In cazul electrocardiografului c) pozitie sezanda cu gambele
montarea electrodului precordial V 3 se atarnand la marginea patului.
face in: 84.Durerea din infarct miocardic dureaza:
a) spatiul IV intercostal pe marginea a) mai putin de 30 minute;
dreapta a sternului; b) peste 30 minute ;
b) spatiul IV intercostal pe marginea c) intre 5 secunde si 20 minute.
stanga a sternului; 85.Sunt indicate in infarct miocardic acut:
c) la jumatatea distantei dintre V2 si a) repausul absolut la pat;
V4. b) alimentatia hiperlipidica;
81.In cazul electrocardiografului montarea c) administrarea medicamentelor cu
electrodului precordial V 5 se face in: punctualitate
a) spatiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara;
65
BAREM DE CORECTARE MODULUL CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA
INTREBARII
1 A I. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor 53
de catre asistentii medicali,
2 F idem 55
3 A idem 55
4. F idem 55
5 A idem 63
6 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 129
7 A Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 129
10 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 132
11 A L Titirca 1150 de teste 65
12 F 1150 de teste 65
13 A 1150 de teste 65
14 F 1150 de teste 65
15 A 1150 de teste 65
16 F 1150 de teste 65
17 A 1150 de teste 65
18 A 1150 de teste 65
19 A 1150 de teste 65
TESTUL II ASOCIERI
A
1 c Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
2 e Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
3 d Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
4 b Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
5 a Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
B
1 e Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor 59
de catre asistentii medicali
2 c idem 59
3 d idem 59
4 a idem 59
5 b idem 59
1 e idem 59
2 c idem 59
3 b idem 59
4 d idem 59
5 a idem 59
66
TESTUL III- GRILA
CARDIOLOGIE MEDICINA INTERNA
1 a Teste pentru pregatirea asistentului medical– 34
Liliana Rogozea ed. Aldis
2 b idem 34
3 a,b idem 34
4 a idem 71
5 c idem 71
6 b idem 71
7 b,c idem 71
8 a idem 71
9 a idem 71
10 a idem 71
11 c idem 71
12 c Medicina interna- Borundel 340
13 a,c Medicina interna 341
14 a,b Medicina interna Borundel 355
15 d Medicina interna Borundel 372
16 a,b Medicina interna Borundel 368
17 c,d Medicina interna Borundel 371
18 a Medicina interna Borundel 370
19 b Medicina interna Borundel 366
21 b,c,d Medicina interna Borundel 378
23 a,b,c,d Medicina interna Borundel 414
24 b,c Medicina interna Borundel 381
25 c Medicina interna Borundel 347
CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
26 b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
27 a,c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
28 c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
29 a,b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 248
30 b,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 248
31 b,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 460
32 a,c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 465
33 a Chirurgie Daschievici/Mihailescu 465
36 c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 524
41 b,c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 574
43 b,c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 575
44 a,b,c Manual de ingrijir vol.1- Crin Marcean 145
45 a,c Manual de ingrijir vol.1- Crin Marcean 146
67
CARDIOLOGIE- NURSING
46 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
47 c 1150 de teste cap.2.2 61
48 b 1150 de teste cap.2.2 61
49 a,c 1150 de teste cap.2.2 61
50 a 1150 de teste cap.2.2 61
51 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
52 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
53 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
54 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
55 a,b,d 1150 de teste cap.2.2 61
56 a 1150 de teste cap.2.2 61
57 b 1150 de teste cap.2.2 61
58 b 1150 de teste cap.2.2 61
59 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
60 b 1150 de teste cap.2.2 61
61 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
62 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
63 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
64 a 1150 de teste cap.2.2 61
65 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
66 a,c 1150 de teste cap.2.2 61
67 c 1150 de teste cap.2.2 61
68 a,b,c 1150 de teste cap.2.2 61
69 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
70 c 1150 de teste cap.2.2 61
71 c Teste pentru pregatirea asistentului medical– 9
Liliana Rogozea ed. Aldis
72 b idem 9
73 a,c idem 11
74 a idem 22
75 b idem 22
76 b idem 22
77 c idem 22
78 a idem 22
79 b idem 23
80 c idem 23
81 b idem 23
82 c idem 23
83 c idem 32
84 b idem 33
85 a,c idem 33
68
MODULUL 25- GASTROENTEROLOGIE ŞI NURSING ÎN GASTROENTEROLOGIE
TESTUL I
1. Regimul alimentar în boala ulceroasă este acelaşi indiferent de faza evolutivă a bolii.
2. Proba de digestie e un examen ce explorează indirect pancreasul exocrin
3. Deficitul de volum lichidian se instalează la pacientul cu stenoză pilorică din cauza diareei.
4. Pacientul cu enterocolită acută nu este sursă de infecţie pentru alte persoane.
5. Pacientul cu ciroză hepatică poate prezenta gingivoragii şi epistaxis.
6. După intervenţiile chirurgicale pe intestinul gros nu se impun restricţii alimentare din a doua
zi a operaţiei
7. Explorarea radiologică gastro-intestinală este contraindicată la pacienţii cu hemoragie gastro-
intestinală acută.
8. Substanţa de contrast folosită pentru explorarea colonului poate fi administrată pe cale orală
şi intravenos.
9. După efectuarea gastroscopiei pacientul poate prezenta ca manifestări: disfagie, tumefacţia
amigdalelor, subfebrilitate
10. Pacientul care a fost supus unei gastroscopii şi i s-a prelevat un fragment de ţesut pentru
biopsie, este atenţionat să nu consume alimente fierbinţi după investigaţie.
11. Asistenta medicală educă pacientul cu pancreatită cronică să evite mesele copioase.
12. Examenul pentru cercetarea hemoragiilor oculte în scaun trebuie să fie precedat de un
regim standard - prânzul Schmidt-Strassburger.
TESTUL II
1 Vărsături cu conţinut bilios A cancer gastric

2 Vărsături cu conţinut sanghinolent B dischinezie biliară
3 Vărsături cu conţinut fecaloid C alcoolici
4 Vărsături cu conţinut mucos D ocluzie intestinală
5 Vărsături cu conţinut alimentar E stenoză pilorică
1 Vărsături matinale A stenoză pilorică

2 Vărsături postprandiale precoce B alcoolism
3 Vărsături postprandiale tardive C ulcer gastric
4 Vărsături la 24 h după masă D sindrom de HTIC
5 Vărsături în jet, neprecedate de greţuri E ulcer duodenal
69
TESTUL III
MEDICINĂ INTERNĂ
1. Următoarele simptome sunt a) VSH crescut;
caracteristice pentru cancerul gastric: b) endoscopia gastrică;
a) durere în flancul abdominal drept; c) hemoragii oculte.
b) flatulenţă; 9. Într-o pancreatită acută , cu evoluţie
c) anorexie selectivă pentru carne şi fără complicaţii , tratamentul de bază este
grăsimi. medical şi în conducerea tratamentului se
2. Ciroza hepatică este cel mai frecvent va ţine seama de:
cauzată de : a) evoluţia stării generale , a febrei, a
a) alcoolism; leucocitozei, a amilazemiei;
b) paraziţi; b) evoluţia durerii şi posibilitatea de
c) infecţii biliare. reluare rapidă a alimentaţiei;
3. În ce constă tratamentul igieno-dietetic c) sedarea bolnavului şi reluarea cât
într-o gastrită cronică: mai rapid a vieţii normale.
a) alimentaţie fracţionată 5-6 mese/zi, 10. În cazul unui pacient cu colică biliară ce
cu orar regulat; prezintă vărsături incoercibile, acestea pot fi
b) evitarea consumului de condimente, combătute prin administrare de:
tocături, afumături, alcool ,tutun; a) plegomazin fiole;
c) evitarea consumului de b) torecan tablete;
medicamente antiinflamatoare, c) emetiral supozitoare.
nesteroidiene şi cortizonice; CHIRURGIE
d) toate. 11. Lipotimia în ortostatism apare la un
4. Colonul iritabil se caracterizează prin : bolnav cu hemoragie digestivă superioară ,
a) diaree postprandială; în cazul unei pierderi de masă circulantă:
b) scaun cu mucus, puroi, sânge; a) mică;
c) epigastralgii. b) medie;
5. Tabloul clinic în enterocolita acută se c) mare.
caracterizează prin: 12. Sunt cauze de HDS:
a) poliurie; a) ulcerul aton;
b) vărsuri alimentare; b) cancerul gastric;
c) 5-20 scaune/zi. c) traumatismul căilor biliare.
6. Tabloul clinic în ciroza hepatică constă 13. Manifestarea caracteristică în ulcerul
în: gastric perforat este:
a) disurie; a) meteorism abdominal;
b) steluţe vasculare; b) agitaţia extremă;
c) varice esofagiene. c) ,, abdomen de lemn‖.
7. Durerea în colica biliară are 14. O hemoragie digestivă în care pacientul
următoarele caracteristici: a pierdut 1000-1500 ml de sânge este:
a) este localizată în hipocondrul drept a) asimptomatică;
şi iradiază în regiunea dorso-lombară; b) are semne clinice caracterizate prin
b) este localizată în hipocondrul drept , tahicardie, ameţeli, vedere ca prin
iradiază în membrul inferior şi cedează ceaţă, lipotimie;
la administrare de antispastice; c) are semnele caracteristice şocului
c) localizare tipică în epigastru şi hemoragic.
cedează la administrare de morfină. 15. Complicaţia cea mai frecventă a
8. Următoarele explorări paraclinice ulcerului gastro-duodenal este:
confirmă prezenţa ulcerului gastric: a) cancerul gastric;
70
b) hemoragia digestivă; b) după amiază;
c) gastrita cronică. c) noaptea;
16. Care din elementele de mai jos pot d) după masă bogată în grăsimi sau
produce hemoragii gastro-duodenale: alimente colecistokinetice.
a) ulcerul gastro-duodenal; 24. Un bolnav cu durere intensă ,colicativă
b) anaciditatea; , situată în hipocondrul drept , cu iradiere în
c) gastritele hemoragice; umăr şi spate, cu durată mare, febră, care
d) medicamentele ulcerogene. este temporar sau deloc influenţată de
17. Ce regim alimentar dăm la începutul antispastice şi antialgice, poate fi produsă
pancreatitei acute? de :
a) regim hipoproteic; a) colică renală;
b) regim hidro-lacto-zaharat; b) colecistită acută;
c) repaus digestiv absolut, sondă de c) colică hepatică;
aspiraţie gastrică. d) apendicită acută subhepatică.
18. Ce modificări de laborator se pot întâlni 25. Care din examenele de laborator sunt
în pancreatita acută? utile pentru stabilirea gravităţii H.D.S?
a) amilazemia şi amilazuria crescute în a) testele de coagulare;
primele 2-3 zile; b) hemoglobina;
b) hiperglicemie; c) proteinemia;
c) leucopenie. d) hematocritul.
19. Pancreatita acută este un sindrom 26. Hemoragia de la nivelul aparatului
abdominal acut caracterizat prin : digestiv exteriorizată prin vărsături se
a) dureri abdominale violente în etajul numeşte:
superior şi alterarea marcată a stării a) hemoptizie;
generale; b) hematemeză;
b) durere în hipocondrul drept cu c) melenă.
iradiere în umăr , stare generală uşor NURSING
alterată; 27. Organele cavitare ale abdomenului se
c) dureri în fosa iliacă dreaptă cu pot evidenţia prin:
greţuri şi vărsături. a) examinarea cu sulfat de bariu;
20. Într-o litiază biliară coloraţia icterică b) examinarea cu lipiodol ultrafluid;
persistentă a sclerelor , mucoaselor şi c) examinarea cu pobilan.
tegumentelor poate fi dată de : 28. Radioscopia cu sulfat de bariu este
a) inflamaţia peretelui colecistic; contraindicată la pacienţii cu :
b) prezenţa unui obstacol în coledoc; a) HDS;
c) un proces inflamator al căilor biliare. b) peritonită;
21. La palparea abdominală a unui pacient c) ulcer gastric.
cu ulcer gastro-duodenal perforat apar 29. În vederea efectuării irigoscopiei este
următoarele caracteristici: necesar să:
a) palparea este nedureroasă; a) se administreze regim hidric în
b) abdomenul este elastic , nedureros; preziua examenului;
c) abdomenul este rigid (de lemn). b) se evacueze complet colonul prin
22. Care este semnul clinic sigur al ocluziei efectuare de clismă şi administrare de
intestinale? ulei de ricin;
a) vărsăturile; c) se administreze timp de 2-3 zile
b) greţurile; alimentaţie bogată în celuloză .
c) oprirea tranzitului pentru materii 30. Irigoscopia este :
fecale şi gaze ; a) examinarea radiologică a colonului
d) meteorismul. fără substanţă de contrast;
23. Când apar mai frecvent colicile biliare? b) examinarea radiologică a colonului
a) dimineaţa pe nemâncate; cu substanţă contrast;
71
c) examinarea endoscopică a 37. Pentru determinarea hemoragiilor
colonului. oculte se utilizează:
31. Colangiografia constă în : a) testul Addis- Hamburger;
a) radiografierea veziculei biliare b) testul Adler;
umplută cu substanţă de contrast c) proba de digestie.
administrată pe cale orală; 38. Examenul util pentru precizarea unor
b) radiografierea căilor biliare inclusiv a diagnostice nesigure când este vorba de
colecistului prin umplerea cu substanţă malignitatea sau benignitatea unui ulcer
de contrast administrată pe cale este:
intravenoasă; a) examenul radiografic;
c) radiografierea organelor cavitare ale b) gastroscopia ;
abdomenului după adminstrarea c) cercetarea hemoragiilor oculte.
substanţei de contrast pe cale orală . 39. Examenul endoscopic rectosigmoidian
32. Colangiografia este contraindicată la este contraindicat la pacienţii cu:
pacienţii cu: a) constipaţie;
a) afecţiuni hepato-biliare acute; b) diaree cronică;
b) reacţii alergice la iod; c) pusee hemoroidale acute.
c) insuficienţă renală. 40. Spălătura gastrică este contraindicată
33. Pentru efectuarea colangiografiei , în:
testarea sensibilităţii organismului la a) cancer gastric;
substanţa de contrast se face: b) intoxicaţii cu sbstanţe caustice ;
a) prin administrare ID a 1 ml de c) stază gastrică însoţită de procese
substanţă ; fermentative.
b) prin administrare SC a 1 ml de 41. Paracenteza abdominală se
substanţă; efectuează :
c) prin injectarea IV foarte lent a 1 ml a) în fosa iliacă dreaptă;
de substanţă omogenizată cu sânge. b) în fosa iliacă stângă , linia Monroe-
34. În cazul colangiografiei , nu se Richter;
administrează prânzul Boyden : c) la mijlocul liniei dintre ombilic şi
a) pacienţilor colecistectomizaţi ; simfiza pubiană.
b) pacienţilor cu icter; 42. Explorarea funcţională a pancreasului
c) pacienţilor cu insuficienţă renală se face prin metode directe şi indirecte .
acută. Enzimele pancreatice se cercetează în:
35. După efectuarea primei radiografii , în a) sânge;
cazul colecistografiei medicul recomandă b) suc pancreatic;
administrarea de : c) sânge, urină, suc pancreatic.
a) antihistaminice; 43. În caz de digestie deficitară, la
b) prânzul Boyden; examenul microscopic al materiilor fecale se
c) razebil. depistează:
36. Intervenţiile cu rol autonom ale a) rare fibre musculare;
asistentei medicale în cazul gastroscopiei b) steatoree;
sunt următoarele , cu excepţia: c) celuloză în cantităţi mici.
a) asigură pacientului un climat calm , 44. Următorele explorări ale ficatului au
de căldură umană; semnificaţie etiopatogenică:
b) anunţă pacientul să nu mănânce, să a) determinarea imunoglobulinelor;
nu fumeze în seara precedentă şi în b) determinarea AgHBs, IDR Cassoni;
dimineaţa investigaţiei; c) determinarea bilirubinemiei.
c) evaluează gradul anxietăţii 45. Examenul materiilor fecale pentru
pacientului şi îi administrează o tabletă reacţia Adler se face după trei zile de regim
de diazepam. alimentar:
a) lacto-făinos;
72
b) complet; 53. Intervenţiile cu rol autonom ale
c) care să conţină zarzavaturi verzi şi asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor
carne . cu ciroză hepatică sunt:
46. Vărsăturile ce conţin alimente ingerate a) asigurarea alimentaţiei , măsurarea
cu 1-2 zile înainte sunt caracteristice şi notarea diurezei şi greutăţii
pentru: corporale;
a) ulcerul gastro-duodenal necomplicat; b) pregătirea pentru flebografie;
b) varice esofagiene; c) efectuarea examenelor de laborator
c) stenoza pilorică. ale sângelui.
47. Durerea ca şi manifestare în ulcerul 54. Pacienţii suferinzi de hemoroizi şi
gastric apare : operaţi pentru această afecţiune vor primi
a) la 3-4 ore după masă; următoarele recomandări:
b) la 30 minute după masă ; a) toaletă locală cu apă şi săpun , băi
c) nu are legătură cu alimentaţia . călduţe de şezut;
48. Pentru un pacient diagnosticat cu ulcer b) dietă adecvată pentru evitarea
duodenal se recomandă respectarea unui constipaţiei;
regim alimentar compus din: c) băi fierbinţi , prişniţe aplicate local.
a) supe de zarzavat,lapte, carne fiartă , 55. După oprirea vărsăturilor , un pacient
ou fiert moale; diagnosticat cu colecistită este realimentat
b) ciorba de carne, brânza de vaci; astfel:
c) pâine veche , soteuri de zarzavat. a) cu cantităti mici de ceai , din oră în
49. La externarea din spital asistenta oră;
recomandă pacientului cu ulcer gastro- b) cu supe strecurate de zarzavat;
duodenal: c) cu lactate, smântână , peşte.
a) să respecte orarul meselor ; 56. Pacientul cu colecistectomie prezintă
b) să evite stresul fizic şi psihic; drenuri prin care se scurge bila. Asistenta
c) să aibe o alimentaţie completă fără medicală va supraveghea:
restricţii. a) cantitatea zilnică de secreţie ;
50. Durerea care prezintă periodicitate şi b) ca drenul să nu se cudeze;
apare de obicei toamna şi primăvara este c) aspectul secreţiilor.
întâlnită la pacienţii cu: 57. În bolile digestive ora de administrare a
a) ulcer gastro-duodenal; medicaţiei antisecretoare este:
b) litiază biliară; a) după mese;
c) rectocolită. b) în timpul meselor;
51. Manifestările de dependenţă întâlnite c) înaintea meselor.
în hemoragia digestivă sunt : 58. Intervenţiile autonome ale asistentei
a) senzaţia de greaţă , vărsături, medicale acordate pacienţilor cu rectocolită
căldură retrosternală; ulcero-hemoragică sunt următoarele:
b) paloare, transpiraţii reci abundente, a) asigură repaus fizic şi psihic
hipotensiune arterială; complet;
c) senzaţia de gâdilare a laringelui, b) asigură igienă corporală şi de pat;
vărsături, hipertensiune arterială. c) administrează medicaţie
52. Caracteristicile durerii în ulcerul gastric hemostatică şi preparate de fier.
sunt: 59. Pacientul cu rectocolită ulcero-
a) durere în epigastru, violentă , ca o ,, hemoragică este educat :
lovitură de pumnal‖ cu iradiere dorsală; a) să respecte un regim alimentar
b) durere în hipocondrul drept însoţită bazat pe alimente bogate în celuloză;
de greţuri şi vărsături; b) să consume alimente bogate în
c) durere localizată în epigastru însoţită vitamine , uşor digerabile;
de senzaţia de arsură.
73
c) să –şi asigure un aport suficient 63. Regimul alimentar al purtătorului de
proteic (carne slabă fiartă , brânza colostomă este:
proaspătă). a) bogat în proteine şi grăsimi;
60. Pacientul cu ciroză hepatică poate b) bogat în hidraţi de carbon şi
prezenta în perioada de debut următoarele proteine;
manifestări de dependenţă: c) sărac în lipide şi celuloză.
a) balonări postprandiale, meteorism 64. Durerea în afecţiunile digestive prezintă
abdominal, flatulenţă; unele caracteristici.Durerea cu localizare în
b) fatigabilitate , inapetenţă, greţuri; hipocondrul drept ce iradiază în umărul
c) subicter, ascită. drept este întâlnită în :
61. Vărsăturile postoperatorii cauzate de a) litiaza biliară;
staza gastrică se combat prin: b) ulcerul duodenal;
a) administrarea antivomitivelor; c) rectocolită.
b) nu se combat, sunt normale 65. În bolile digestive, substituenţii acidităţii
postoperator; gastrice sunt administraţi astfel;
c) introducerea sondei nazo-gastrice a) la 2 ore după mese;
pentru drenarea secreţiei, urmată de b) înaintea meselor;
spălătură gastrică. c) în timpul meselor.
62. La externarea din spital pacientul care 66. Pentru combaterea durerilor unui
prezintă colostomie va fi educat pentru a se pacient diagnosticat cu colecistită acută i se
autoîngriji: administrează:
a) să-şi schimbe aparatul colector; a) 1 fiolă Morfină;
b) să-şi protejeze tegumentele din jurul b) 1 fiolă Mialgin;
stomei; c) 1 fiolă Papaverină şi 1 fiolă Scobutil
c) să-şi menţină igiena generală. la nevoie.
74
BAREM DE CORECTARE - GASTROENTEROLOGIE ŞI NURSING ÎN
GASTROENTEROLOGIE
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71
2 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71
7 A Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de 210
asistenţii medicali- L. Titircă, 2002
8 F idem 212
9 A idem 235
10 A idem 234
11 A Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 257
12 F Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 257
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 b Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
2 a Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
3 d Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
4 c Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
5 e Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
B
1 b Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
2 c Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
3 e Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
4 a Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
5 d Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
TESTUL III- GRILĂ
MEDICINĂ INTERNĂ
1 c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 77
Liliana Rogozea 1997
2 a idem 78
3 d idem 246
4 a idem 80
5 b,c idem 81
6 b,c idem 82
7 a 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 5
asistenţii medicali- OAMR, 2004
8 b idem 7
9 a idem 47
10 a,c idem 71
CHIRURGIE
11 b Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, 723
12 b 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 8
75
13 c idem 9
14 c idem 9
15 b idem 10
16 a,c,d Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M. 723
Mihăilescu, 2004
17 c idem 720
18 a,b idem 720
19 a 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 41
20 b idem 44
22 c Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M. 717
Mihăilescu, 2004
23 c,d idem 708
24 b idem 715
25 b,d idem 724
26 b Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 107
NURSING
27 a Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de 210
28 a,b idem 210
29 a,b idem 213
30 b idem 212
31 b idem 214
32 a,b ,c idem 214
33 c idem 216
34 a,b,c idem 217
35 b idem 215
36 c idem 233
37 b Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate 59
bolnavului – L Titircă, 2008
39 c Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de 237
40 a,b idem 126
41 b,c idem 54
42 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 68
43 b Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate 59
bolnavului – L Titircă, 2008
44 c idem 54
45 a idem 59
46 c 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 9
47 b idem 9
48 a,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 69
76
49 a,b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 69
50 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 69
52 c idem 11
56 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 72
58 a,b Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 84

asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
59 b,c idem 84
60 a,b idem 85
62 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă , 2008 71
64 a 1150 teste nursing – L.Titircă ,2008 69
65 c 1150 teste nursing – L.Titircă ,2008 71
66 c 1150 teste nursing – L.Titircă ,2008 71
77
MODULUL 26 -NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE
TESTUL I
1.Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea dignosticului de infecţie
urinară.
2.Pentru evidenţierea proteinuriei se va recolta urină din 24 de ore.
3.Creatinina sanguină este de 0.6 – 1.2 mg%.
4.Cistoscopia reprezintă examenul radiologic al vezicii urinare.
5.Pacientul cu glomerulonefrită prezintă probleme de dependenţă : alterarea circulaţiei şi
alterarea eliminării urinare.
6.Edemele în bolile renale sunt albe şi pufoase.
7.Pentru corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic în I.R.A. se vor măsura pierderile de lichide
la care se adaugă câte 100 – 150 ml soluţie hidratantă pentru fiecare grad de temperatură.
8.Hemodializa reprezintă cea mai eficientă metodă de epurare extrarenală.
9.În I.R.C. alimentaţia este normoproteică si normosodată.
10.În perioada postoperatorie în intervenţiile pe rinichi urina se captează numai prin tuburi de
dren.
TESTUL II
1 Semnul godeului A urocultură

2 Examen bacteriologic B sânge
3 Glomerulonefrită acută C streptococ betahemolitic
4 Hematurie D 3000 ml urină
5 Poliurie E edem renal

1 Urografie A iodura Na 10%
2 Cistoscopie B hemodializă
3 I.R.C. C substanţă iodată injectată i.v.
4 Pielografie D endoscopie
5 Hipostenurie E urină diluată
78
TESTUL III
MEDICINA INTERNA b) apreciează anomaliile prezente la

1.Durerea de origine renală: nivelul arborelui pielocaliceal şi vezicii
a) se poate prezenta sub formă de urinare (calculii, dilataţii, malformaţii);
durere lombară, durere pelviperineală şi c) presupune testarea obligatorie a
cistalgie; sensibilităţii la iod.
b) poate fi declanşată de trepidaţii, mers 8. Glomerulonefritele sunt afecţiuni renale
rapid, eforturi fizice; caracterizate prin :
c) este calmată prin găsirea unei poziţii a) afectarea interstiţiului renal ;
antalgice. b) proteinurie de peste 3.5 g pe 24 de
2. Diureza normală este de : ore;
a) 500 – 100 ml pe 24 ore; c) prezenţa germenilor în urină ( peste
b) 1500 – 2500 ml pe 24 ore; 100.000 germeni pe ml)
c) 1000 – 2000 ml pe 24 ore. 9. Sindromul nefritic acut presupune :
3. Reducerea diurezei sub 100 – 150 ml pe a) oligurie;
24 de ore se numeşte : b) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
a) oligurie; c) hipertensiune arterială.
b) anurie;
c) disurie. 10. Sindromul nefrotic se defineşte prin :
4. Glomerulonefrita acută : a) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
a) apare in timpul unei infecţii b) hipoalbuminemie sub 30 g pe l;
streptococice; c) hipercolesterolemie peste 3 g pe l.
b) se caracterizează prin leziuni renale 11.Sindromul urinar din glomerulonefrita
datorate reacţiei antigen-anticorp, cu acută se traduce prin :
fixare de complement la nivelul a) poliurie şi polakiurie;
membranei bazale glomerulare; b) leucociturie masivă;
c) se caracterizează prin hematurie, c) hematurie întotdeauna inferioară
hipertensiune arterială şi edeme. leucocituriei.
5. Hematuria : 12. Insuficienţa renală acută poate sa apară
a) modifică aspectul macroscopic al urinii în :
care devine tulbure, cu depozit pe fundul a) traumatisme pelviene cu ruptură de
vasului şi miros fetid; vezică şi extravazarea urinii;
b) poate fi prezentă in purpura Henoch- b) scăderea volumului sanguin circulant;
Schonlein; c) necroză papilară.
c) se pune în evidenţă numai prin 13. Dintre factorii de litogeneză fac parte şi :
examene de laborator. a) creşterea concentraţiei sărurilor
6. Edemele de origine renală : urinare;
a) apar iniţial localizate la nivelul b) hipertiroidie;
pleoapelor şi retromaleolar sunt mai c) solubilitatea crescută a unor
accentuate dimineaţa şi au tendinţa la constituenţi urinari (oxalat, acid uric).
regresie în timpul zilei; 14. Principalul element diagnostic al unei
b) sunt albe, moi, pufoase (păstrează infecţii urinare îl reprezintă :
godeu); a) febra înaltă însoţită de frisoane şi
c) apar in glomerulonefrite acute şi alterarea stării generale;
cronice, în sindroamele nefrotice şi in b) durerea lombară colicativă;
insuficienţa renală cronică. c) bacteriuria semnificativă.
7. Urografia intravenoasă : 15. Cea mai importantă măsură terapeutică
a) apreciază secretia şi excreţia renală; în hematurie este :
79
a) tratamentul hemostatic cu vitamina K c) inlocuirea pierderilor sanguine prin
3 – 4 fiole pe zi, etampsilat 2 – 3 fiole pe transfuzii de sânge, plasmă, masă
zi, adrenostazin 2- 3 fiole pe zi; eritrocitar
b) tratament etiologic prin descoperirea şi
tratarea cauzei care o produce (litiază,
tumori, corpi străini, etc);
CHIRURGIE
16.Care este cifra minimă a tensiunii 22. Incercuiţi tumora malignă care ţine de
arteriale sistolice, ca să se poată produce rinichi:
filtrarea renală? a) adenocarcinom;
a) 50 mmHg; b) limfosarcom;
b) 60 mmHg; c) neuroblastom;
c) 70 mmHg. d) osteosarcom.
17. Care este investigaţia radiologică, care 23. Hematuria produsă în cancerul renal are
ne dă datele cele mai precise privind urmatoarele caractere :
aspectul anatomic si funcţia aparatului a) este terminală;
urinar ? b) unilaterală;
a) cistografie; c) este insoţită de dureri;
b) pielografie ascendentă; d) este totală, spontană, capricioasă,
c) urografie intravenoasa. nedureroasă.
d)uretero-pielografie retrogradă. 24. In care din următoarele afecţiuni globul
18. Care dintre factorii de mai jos pot vezical apare cel mai frecvent ?
contribui la litogeneză? a) traumatism de bazin, cu fractură de
a) staza urinară; pube;
b) modificările de circulaţie; b) litiază renală;
c) infecţia urinară. c) adenom de prostată;
19. Cum iau naştere calculii? d) prostatită cronică.
a) prin precipitarea şi agregarea sărurilor 25. Care sunt cele mai eficiente tratamente
urinare; ale adenomului de prostată ?
b) precipitarea are loc în jurul unui nucleu a) tratamentul hormonal;
organic; b) tratamentul fizioterapic;
c) datorită concentraţiei crescute de c) cateterismul vezical;
săruri în urină, d) tratamentul chirurgical constând in
d) precipitarea are loc în jurul unor adenomectomie pe cale transvezicală
microbi, leucocite, epitelii descuamate. sau prin rezecţie endoscopică
20. În ce situaţie se poate produce o transuretrală.
insuficienţă renală cronică? 26. Tratamentul cancerului de prostată
a) într-o litiază veche; constă în :
b) prin modificarea tensiunii arteriale, cu a) citostatice si tratament imunoterapic;
scleroză renală; b) extirparea prostatei în totalitate
c) prin fenomene de obstrucţie şi împreună cu limfatice pelvine;
infecţioase intermitente, se produce o c) alături de tratamentul chirurgical –
degradare treptată, dar avansată a estrogenoterapie, castrare bilaterală;
funcţiei renale; d) citostatice şi cobaltoterapie.
e) prin tulburări de filtrare glomerulară. 27. Care dintre elementele de mai jos
21. Colica renală este produsă de : constituie factori locali care pot produce
a) calculi mari care stagnează în bazinet; retenţia acută de urină ?
b) calculi vezicali; a) adenom şi cancer de prostată;
c) calculi mici, care migrează din bazinet b) afecţiuni neurologice: tabes,
în ureter; siringomielie;
d) urini hiperconcentrate în săruri urinare. c) compresiuni medulare;
80
d) calcul sau cheag care astupă colul c) absenţa micţiunilor poate apărea în
vezical, traumatism de uretră, stricturi retenţia acută de urină;
uretrale. d) în plăgile renale sau vezicale, urina
28. Care din anuriile de mai jos sunt cele produsă se elimină în afara căilor
mai grave şi se remediază extrem de greu? urinare sau normale.
a) anuriile produse de şocul traumatic 30. Hidrocelul este o acumulare de lichid
sau hemoragic; serocitrin între foiţele vaginale, testiculare,
b) anuriile renale; care din semnele de mai jos le găsim?
c) anuriile produse prin sindromul de a) creşterea de volum a hemiscrotului la
deshidratare; nivelul căreia se dezvoltă hidrocelul;
d) anuriile postrenale. b) existenţa unei formaţiuni tumorale,
29. Absenţa micţiunilor inseamnă care se reduce în clinostatism;
întotdeauna anurie? c) formaţiunea este nedureroasă, sub
a) da, absenţa micţiunilor este tensiune, fluctuentă nereductibilă, mată
consecinţa anuriei; la percuţie;
b) nu, şi alte cauze pot produce absenţa d) este opacă la transluminaţie.
micţiunilor, fără să fie anurie;
Nursing b) capacitatea rinichiului de diluţie şi
31.Pregătirea alimentară a pacientului concentraţie a urinei;
pentru radiografie renală simplă se face c) sedimentul urinar.
astfel: 36. Sediul hematuriei macroscopice se
a) 2- 3 zile alimentaţie colecistokinetică; precizează prin :
b) 2-3 zile alimentaţie neflatulentă, a) proba celor trei pahare;
nefermentescibilă; b) proba Adiss – Hamburger;
c) 2-3 zile alimentaţie desodată. c) proba Zimniţki.
32. Recoltarea urinei pentru proba Addis- 37. Caracteristicile durerii în colica renală
Hamburger se face în modul următor : sunt :
a) prima urină de dimineaţă; a) localizare suprapubiană, iradiere în tot
b) urina din 3 in 3 ore, timp de 24 de ore; abdomenul, este vie;
c) urina din 3 ore, obţinută după ce b) localizare lombară, cu iradiere spre
pacientul a urinat dimineaţa şi apoi a stat organele genitale externe, intensă,
în repaus la pat. profundă;
33. Urografia reprezintă : c) localizare lombară, bilaterală, cu
a) examenul radiologic al aparatului renal iradiere în tot abdomenul.
folosind ca substanţă de contrast pe 38. Se recomandă unui pacient efectuarea
bază de iod, injectată intravenos; unei radiografii renale pe gol, de urgenţă,
b) examenul radiologic al aparatului renal pentru care este pregătit astfel :
folosind ca substanţă de contrast iodură a) clismă evacuatoare;
de sodiu 10%, injectată prin cateterism b) spălătură vezicală;
ureteral; c) nu se face pregătire.
c) examenul radiologic al vezicii urinare. 39. Într-o calculoză renală, până la
34. După cistoscopie pacientul necesită eliminarea calculului, în planul de îngrijire al
ingrijiri : pacientului, vor fi aplicate următoarele
a) suprimarea alimentaţiei pe cale intervenţii:
naturală; a) creşterea ingestiei de lichide la 3 l pe
b) clismă evacuatoare; zi;
c) aplicarea unui termofor în regiunea b) măsurarea cantităţii de urină pe 6 ore;
hipogastrică, administrare de c) determinarea cantităţii de albumină in
antispastice. urină.
35. Proba Volhard explorează : 40. Intervenţiile asistentei medicale pentru
a) clearance-ul la uree; supravegherea sondei vezicale permanente
81
la un pacient cu incontinenţă urinară 45. Alimentaţia pacientului cu
constau in: I.R.C.urmareşte :
a) observarea aspectului urinei în vasul a) creşterea cantităţii de proteine pe 24
colector; de ore/kg corp;
b) menţinerea permeabilităţii tuburilor b) reducerea cantităţii de proteine pe 24
prelungitoare; de ore/kg corp în funcţie de valorile ureei
c) golirea sacului colector la 6 - 8 ore, în şi creatininei din sânge;
funcţie de volumul de urină. c) asigurarea necesarului caloric al
41. Pacientul cu glomerulonefrită acută organismului prin glucide.
prezintă ca problemă de dependenţă : 46. Intervenţiile autonome ale asistentei în
a) comunicare ineficientă la nivel îngrijirea pacientului cu edeme sunt :
senzorial ; a) măsurarea zilnică a greutăţii corporale
b) potenţial de exces de volum lichidian; şi a diurezei;
c) deficit de autoîngrijire. b) dezinfecţia regiunilor edemaţiate şi
42. Diagnosticul de certitudine în infecţiile acordarea poziţiei şezând cu picioarele
urinare este susţinut de : atârnate;
a) examenul sumar de urină; c) alimentaţie desodată.
b) urocultură; 47. Care din următoarele manifestări
c) valoarea ureei şi a creatininei în sugerează un traumatism renal in cazul unui
sânge. pacient cu politraumatism :
43. Un pacient de 17 ani este internat cu a) durere lombară;
diagnosticul insuficienţă renală acută şi b) hematurie macroscopică;
prezintă : c) vărsături.
a) poliurie; 48. Ca manifestări de dependenţă în
b) anurie; perioada iniţială in cazul adenomului de
c) disurie. prostată întâlnim :
44. Obiectivele ingrijirii pacientului cu I.R.A. a) incontinenţă urinară;
sunt : b) jet urinar fără presiune, întrerupt;
a) corectarea dezechilibrului c) retenţie acută de urină.
hidroelectrolitic; 49. În litiaza urică, pacientului i se
b) suplinirea definitivă a funcţiei renale recomandă regim alimentar bogat în :
prin hemodializă; a) vegetale cu restricţie de proteine;
c)reechilibrarea funcţiei renale. b) sucuri de citrice;
c) produse lactate, carne
50. Intervenţiile asistentei medicale la un important al activităţii medicale. Educarea
pacient cu insuficienţă renală acută constau pacieţilor se referă la :
in: a) exerciţii fizice intense;
a) efectuarea bilanţului hidric; b) necesitatea restricţiilor alimentare;
b) diminuarea catabolismului proteic prin c) igiena riguroasă a tegumentelor.
epurarea extrarenală hemodializată şi 53. Problemele pacientului cu insuficienţă
dializă peritoneală; renală cronică pot fi :
c) aplicaţii calde în regiunea lombară. a) alterarea echilibrului acido-bazic prin
51. Care din urmatoarele manifestări de degradarea funcţiei tubulare;
dependenţă sunt semnificative pentru o b) alterarea integrităţii pielii;
insuficienţă renală acută? c) insomnia.
a) oligo-anurie; 54. La un pacient cu hematurie
b) alterarea echilibrului hidroelectrolitic si macroscopică proba celor trei pahare
acido-bazic; permite precizarea :
c) hematuria. a) sediului hematuriei;
52. Intervenţiile asistentei medicale în b) intensităţii hematuriei;
insuficienţa renală cronică este un element c) durata hematuriei.
82
55. În ingrijirea unui pacient cu anasarcă, 63. Stabiliţi priorităţile in efectuarea
intervenţiile autonome ale asistentului sondajului vezical :
medical sunt : a) îmbrăcarea mănuşilor sterile;
a) monitorizarea diurezei; b) poziţionarea bolnavului pentru sondaj;
b) administrarea tratamentului; c) toaleta organelor genitale externe;
c) administrarea regimului alimentar d) pregătirea materialelor necesare
hipocaloric, hiperproteic. sondajului;
56. Edemele din bolile renale sunt : e) introducerea sondei.
a) albe, pufoase; 64. Ce intelegem prin sondă à Démeure:
b) cianotice, indurate; a) sondă fixată, lăsată timp îndelungat în
c) roşii, tegumentele prezentând vezica urinară;
teleagiectazii. b) repetarea sondajelor vezicale;
57. Postoperator, la un pacient care c) dilatarea uretrei stricturate cu ajutorul
prezintă glob vezical, se recomandă: sondelor.
a) administrarea de diuretice; 65. În îngrijirea postoperatorie a unui
b) imobilizarea la pat; pacient cu nefrectomie asistenta medicală
c) montarea unei sonde urinare. are ca prioritate în îngrijire:
58. Deteriorarea funcţiei renale implică a) măsurarea debitului urinar, orar;
modificarea regimului alimentar al b) prevenirea întoarcerii pacientului pe
pacientului, restricţiile vizând aportul de: partea operată;
a) proteine; c) să fixeze bine tuburile de dren.
b) lipide; 66. Pacientul B.B. prezintă anurie. Asistenta
c) glucide. constată :
59. Poliuria reprezintă : a) absenţa urinei in vezica urinară:
a) micţiuni frecvente cu cantitate mică de b) scăderea cantităţii de urină pe 24 de
urină; ore;
b) dureri la micţiune; c) eliminarea urinei cu dificultate.
c) cantitate mare de urină eliminată în 24 67. În îngrijirea postoperatorie a bolnavului
de ore. cu nefrectomie, asistenta va asigura poziţia
60. Polakiuria este : pacientului :
a) cantitate mare de urină pe 24 de ore; a) decubit dorsal;
b) incontinenţă urinară; b) poziţia Fowler;
c) micţiuni dese cu cantitate mică de c) decubit lateral pe partea sănătoasă.
urină. 68. Hipostenuria reprezintă densitatea urinei
61. Conduita de urgenţă în caz de retenţie :
urinară se referă la : a) normală;
a) administrarea de diuretice; b) crescută;
b) administrarea de antispastice; c) scăzută.
c) sondaj vezical. 69. Anuria reprezintă :
62. Urina pentru efectuarea unui examen a) absenţa urinei in vezică;
bacteriologic se recoltează : b) scaderea cantităţii de urină;
a) în condiţii sterile, în recipient special; c) eliminarea urinei cu dificultate.
b) un eşantion din cantitatea eliminată în 70. Poliuria reprezintă :
12 ore; a) micţiuni frecvente in cantităţi mici;
c) numai după administrarea a 2 l de ceai b) eliminarea unei cantităţi mai mari de
neîndulcit. 2500 ml;
c) sete exagerata
83
BAREM DE CORECTARE - NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING SPECIFIC
TESTUL I- ADEVARAT /FALS

ÎNTREBARII PAGINĂ
1 F Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 84
– Nursing 1150 de teste ,2003.
2 F Idem 84
3 A Idem 84
4 F Idem 84
5 A Idem 84
6 A Idem 84
7 F Idem 84
8 A Idem 84
9 F Idem 84
10 F Idem 84
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 E L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
2 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii 94
medicali,2002
3 C L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 112
catre asistentii medicali,2003
4 B L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
5 D L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 143
B
1 C L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistenţii 219
medicali,2002
2 D L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii 239
medicali,2002
3 B L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 108
catre asistentii medicali,2003
4 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii 218
medicali,2002
5 E L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
TESTUL III - GRILA
MEDICINA INTERNĂ
1 a,b N. Crîngulescu- Medicină internă.Specialităţi 283
înrudite şi terapii paliative ,Ştiintă & Tehnică
Bucureşti 1998
2 c Idem 283
3 b Idem 283
4 a,b,c Idem 285
5 b Idem 284
6 a,b,c Idem 284
7 a,b,c Idem 284
84
8 b Idem 284
9 a,c Idem 285
10 a,b,c Idem 285
11 b Idem 285
12 a,b,c Idem 285
13 a Idem 286
14 c Idem 286
15 b Idem 287
CHIRURGIE
16 c S. Daşchievici-Chirurgie ,Specialităţi chirurgicale 836
Manual pentru cadre medii şi şcoli sanitare
postliceale, Editura Medicală 2007
17 c Idem 837
18 a,c,d,e Idem 837
19 b,d Idem 838
20 a,c Idem 838
21 c Idem 838
22 d Idem 840
23 b,d Idem 840
24 c Idem 841
25 d Idem 841
26 b,d Idem 841
27 a,d Idem 841
28 b Idem 842
29 b,c,d Idem 842
30 a,c Idem 842
NURSING
31 b Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir. 81
Teste grilă– Nursing 1150 de teste, 2003.
32 c Idem 81
33 a Idem 81
34 c Idem 81
35 b Idem 81
36 a Idem 81
37 b Idem 82
38 c Idem 82
39 a Idem 82
40 a,b,c. Idem 82
41 b,c. Idem 82
42 b Idem 82
43 b Idem 83
44 a,c. Idem 83
45 b,c. Idem 83
46 a,c. Idem 83
47 b Idem 83
48 b Idem 83
49 a Idem 83
85
50 a,b 1030 Teste pentru examene şi concursuri pentru 120
asistenţi medicali. 2004
51 a,b Idem 121
52 b,c Idem 122
53 a,b Idem 122
54 a Viorel Gherghină, Mircea Timofte, Gheorghe 91
Nicolae- Teste pentru asistenţi medicali 1114
întrebări, 2009.
55 a Idem 105
56 a Idem 106
57 c Idem 142
58 a Idem 189
59 c M. MincuTeste de evaluare continuă în nursing – 90
1555
Coordonator Dr. Mioara Mincu
Editura Carol Davila Bucureşti 2009.
60 c Idem 90
61 c Idem 91
62 a Idem 92
63 d,b,c,a,e. Idem 93
64 a Idem 93
65 a Idem 96
66 a Idem 95
67 c idem 94
68 c L.Titirca-Ghid de nursing 146
69 a Idem 146
70 b Idem 146
86
MODULUL 27- CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA
TESTUL I
1. La locul accidentului, ca prim ajutor, se aplica unguent pe arsura.

2. Flictenele nu se sparg in acordarea primului ajutor in arsuri.
3. Daca pacientul cu arsuri prezinta sete, i se vor da sa bea lichide dulci cat doreste.
4. In timpul transportului pacientului cu arsuri, in ambulata i se poate administra o perfuzie cu
ser fiziologic
5. Dupa rahianestezie, pacientul se transporta in pozitie decubit dorsal, cu capul intors lateral
6. Dupa rahianestezie pulsul poate fi tahicardic.
7. Ingrijirile imediate dupa operatie constau in: supravegherea faciesului si a comportamentului,
supravegherea functiilor vitale, supravegherea pansamentului , evacuarea vezicii.
8. Pregatirea speciala a bolnavilor cu risc operator are ca scop corectarea deficientelor
organismului, restabilirea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic, prevenirea complicatiilor ce
pot aparea postoperator.
9. Revenirea sensibilitatii dupa rahianestezie la membrele inferioare se face de la haluce spre
radacina coapsei.
10. Rabia se poate transmite prin plagi muscate de animale.
11. Plaga la sfarsitul pansamentului trebuie sa fie sangeranda.
12. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste bandaj in T.
13. Cand avem o sangerare in 1/3 a antebratului stang, cu sange negricios care curge in jet
continuu aplicam garoul dedesubtul plagii.
14. Agentul etiologic cel mai frecvent al infectiilor degetelor si mainii este stafilococul.
15. Contractura generalizata in opistotonus este intalnita in tetanos.
TESTUL II
1 Melena A varsatura
2 Hematemeza B sputa
3 Hemoptizie C urina
4 Hematurie D scaun
5 Epistaxis E rinoragie
1 Furuncul A flictena cu continut serocitrin

2 Abces cald B agent etiologic streptococul
3 Acnee C inflamatie a aparatului polisebaceu
4 Erizipel D infectie purulenta bine delimitata
5 Arsura gr.II E leziune inflamatorie a glandelor
seboreice
87
Testul III
Indicati raspunsurile corect
1. Bolnavii cu hemoragie mijlocie d. producerea de cicatrici vicioase cu

prezinta: deficiente functionale
a) paloare 8. Care sunt regulile in ingrijirea
b) ameteli in ortostatism preoperatorie a bolnavului?
c) transpiratii reci a. crearea conditiilor care sa impiedice
d) lipotimie in clinostatism producerea de traume psihice
2. Profilaxia emboliei pulmonare b. cunoasterea temeinica nu numai a
postoperatorii urmareste prevenirea bolnavului, ci si a bolii
trombozelor venoase si a declansarii c. explorarea clinica si paraclinica in
tromboemboliei in: vederea stabilirii diagnosticului
a) preoperator d castigarea increderii bolnavului in
b) postoperator personalul care il ingrijeste si il va opera
c) preoperator, intraoperator si postoperator 9. Ce germeni pot fi adusi in cazul unei plagi
3. Care este cauza tahipneei in cazul unei murdarite cu pamant?
hemoragii? a. streptococul, stafilococul
a. scaderea CO2 din sange si tesuturi b. germenii tetanosului, gangrenei gazoase
b. cresterea CO2 in sange si excitarea c. piocianic, bacil Colli, pneumococ
centrului respirator din bulb 10. Care din manoperele de mai jos sunt
c. vasoconstrictia arteriala necesare pentru pregatirea bolnavilor cu
d. scaderea hematocritului stenoza esofagiana pentru operatie?
4. Varsaturile care apar imediat dupa a. asigurarea alimentatiei pe cale
interventia chirurgicala au drept cauza: parenterala
a. narcoza si iritatia peritoneala b. instituirea gastrostomiei pentru
b. aparitia unui ulcer de stres realimentare
c. nu s-a administrat clisma evacuatorie in c. corecatrea anemiei, hipoproteinemiei,
preziua operatiei asigurarea unei bune ventilatii pulmonare
5. Cat dureaza etapa hematologica de d. spalaturi esofagiene si aspiratie pentru
refacere a organismului la situatia prevenirea infectiilor pulmonare
anterioara hemoragiei? 11. Ingrijirea postoperatorie, dupa
a. refacerea este imediata dupa oprirea rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii
hemoragiei intestinale mecanice, consta in:
b. dureaza 3-4 luni a. calmarea dureii si reluarea alimentatiei
c. dupa tranfuzie de sange b. se continua tratamentul de reechilibrare
d. etapa poate fi scurtata prin tratament hemodinamica, de refacere a starii generale
adecvat pana la reluarea tranzitului
c. ingrijirea plagii operatorii si reluarea
6. Cum putem face o hemostaza provizorie alimentatiei
cand avem o sangerare la nivelul gatului? 12. In care din afectiunile pulmonare de mai
a. compresiune digitala pe plan osos jos este contraindicata o interventie pentru
(vertebral) afectiuni cronice?
b. pansament compresiv a. pneumonie
c. fixarea gatului intr-o anumita pozitie b. emfizem pulmonar
d. aplicarea atenta a unui garou c. astm bronsic
7. Arsura de gradul III se caracterizeaza d. traheobronsite acute
prin: 13. Ce obiective urmareste pregatirea
a. interesarea epidermului si partial a psihica a bolnavului chirurgical internat?
dermului a. acomodarea cu conditiile de spitalizare si
b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente inlaturarea fricii de spital
c. cicatrizare rapida cu restitutio ad integrum b. convingerea ca interventia chirurgicala
este benefica si dupa efectuarea ei isi va
88
putea relua activitatea anterioara in conditii b. efectuam toaleta, sutura plagii, profilaxie
mult mai bune antitetanica, antibiotice
c. obisnuinta cu bolnavii din sectie c. efectuam toaleta minutioasa a plagii,
d. acomodarea cu personalul spitalului si debridare, profilaxie antitetanica, trimitem
respectarea disciplinei spitalicesti pacientul la serviciul antirabic
14. In ce afectiuni numarul de hematii poate d. excizie si sutura a plagii, antibiotice
fi crescut?
a. soc hemoragic 21. Care din fenomenele de mai jos se pot
b. soc in arsuri si deshidratare produce dupa intepaturile unor insecte
c. soc septic si alergii (viespi, albine)?
d. scleroze pulmonare, poliglobulie a. insuficienta respiratorie grava, edem, de
esentiala glota
b. anemii hemolitice
15. Care sunt avantajele chirurgiei c. oligoanurie cu insuficienta renala acuta
laparoscopice abdominale, fata de chirurgia d. fenomene anafilactice cu edem al fetei si
clasica? gatului, cefalee
a. permite efectuarea oricarei interventii fara 22. Care din cicatricile formate dupa arsuri
risc sunt mai predispuse la malignizare?
b. evita inciziile mari- laparotomia a. dupa arsuri prin iradiere
c. scuteste bolnavul de unele complicatii b. dupa arsuri electrice
supurative ale peretelui c. dupa arsuri produse de acizi, baze si
d. scurteaza mult durata de spitalizare si saruri
convalescenta d. dupa arsuri cu fosfor
16. Cea mai grava complicatie 23. Care din masurile de mai jos nu se vor
infectioasa postoperatorie este: efectua la acordarea primului ajutor?
a. septicemia postoperatorie a. scoaterea victimei din focarul de incendiu
b. abcesul fesier b. stingerea vestimentatiei aprinse
c. infectarea plagii chirurgicale c. indepartarea hainelor si schimbarea lor
cu altele
17. In cadrul socului se descriu urmatoarele
d. combaterea durerii si linistirea bolnavului
stadii:
e. ungerea suprafetei arse cu substante
a. soc compensat, soc decompensat, coma
grase sau dezinfectante: albastru de
b. soc compensat, soc ireversibil
metilen, violet de gentiana
c. soc decompensat, coma 24. Cum se calculeaza cantitatea de lichide
18. Care din hemoragiile de mai jos sunt ce trebuie administrata in primele 3-4 zile
considerate „hemoragii medicale‖? unui ars?
a. hemoragia prin ruptura de anevrism a. necesarul de lichide e de 1ml pentru
b. hemoragii in cazul trombocitopeniei fiecare procent de suprafata arsa, inmultit
c.hemoragii in cazul ulcerului gastro- cu suprafata arsa si si greutatea corporala
duodenal b. se calculeaza inmultind suprafata arsa cu
d. hemoragii medicamentoase profunzimea arsurii
e. hemoragii datorate unor deficiente ale c. se administreaza cate 50ml pentru fiecare
factorilor de coagulare procent de suprafata arsa
19. Plagile prin muscatura de animal 25. Socul cardiogen pote fi produs de:
contaminat cu rabie sunt: a. infarct miocardic, tamponada cardiaca
a. contuze b. leziuni traumatice ale membrelor
b. infectate inferioare
c. atone c. traumatisme de bazin cu rupturi ale
d. cu marginile regulate vezicii urinare
20. Ce trebuie sa deprindem cand avem un d. emfizem mediastinal, fracturi de coloana
accidentat cu plaga muscata de un caine dorsala cu compresiune asupra inimii,
necunoscut? leziuni obstructive ale marilor vase.
a. sa cautam cainele si sa urmarim evolutia 26. Ce masuri putem lua pentru prevenire
acestuia socului anafilactic?
89
a. sa nu administram medicamentele si b. bolnavii neoperati sa fie amplasati in
substantele care pot da reactii anafilactice saloane cu bolnavi operati in vederea
b. sa testam medicamentele (antibioticele, ajutarii acestora din urma
substantele iodate etc) inainte de c. bolnavii tineri sa fie asezati linga bolnavii
administrare in varsta
c. sa facem o anamneza corecta d. bolnavii de aceeasi categorie, cu evolutie
d. sa efectuam determinarea grupei normala, cu preocupari asemanatoare
sanguine si Rh, cat si probele de 33. In ce afectiuni putem avea o scadere a
compatibilitate inainte de transfuzii, sa hematocritului?
evitam transfuzia de sange care nu este a. socul prin arsuri
izogrup si izoRh. b. hiperhidratare
27. Care din manoperele de mai jos trebuie c. hemoragie digestiva mare
intreprinse in serviciul de terapie pentru d. poliglobulie
urmariea bolnavilor socati? 34. Ce se produce in segmentul de sub
a. monitorizarea functiei cordului - EKG garou?
b. instituirea in vezica urinara a unei sonde a. vasoconstrictie arteriala
permanente pentru masurarea debitului b. trombozarea vaselor
urinar
c. dilatarea paralitica
c. protezarea respiratiei in toate cazurile si
d. navalirea sangelui central in zona de
etapele socului
dedesubtul garoului la scoaterea acestuia,
d. asigurarea functiei respiratorii si o
cu scaderea brusca a TA
oxigenare corecta
35. Unde aplicam garoul in cazul unei plagi
e. efectuarea de gastrostoma pentru
in1/3 medie a coapsei drepte, din care
alimentarea bolnavului
tasneste sangele rosu aprins in jeturi
28. Caror factori se datoreste roseata
discontinue.
(rubor) intr-o infectie localizata?
a. la radacina coapsei
a. prezentei germenilor, leucocitelor in focar
b. deasupra plagii
b. hiperemiei- activarii circulatiei locale
c. dedesubtul plagii
c. exsudatului lichidian si diapedezei
leucocitelor d. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii
29. Care este limita de caldura nelezanta?
a. 450C 36. Care din factorii de mai jos contribuie la
b. 380C hemostaza spontana?
a. vasoconstrictia
c. 550C
d. 800C b. formarea trombusului alb
30. Pentru prevenirea cefaleei c. transformarea protrombinei sub actiunea
postrahianestezie, cum va fi asezat in pat tromboplastinei in trombina
bolnavul? d. trombina actionand asupra fibrinogenului
a. decubit dorsal, cu capul pe perna, putand il transforma in fibrina
schimba in anumite limite pozitia in pat, e. formarea coagului rosu
dupa dorinta 37. Cand e este indicata aplicarea uni
b. decubit dorsal fara perna pansament umed?
c. pozitie Fowler a. in plagile recente
31. Care din factorii de mai jos cresc riscul b. in plagile care secreta abundent
operator? c. in contuzii, fara leziuni ale pielii
a. asociatia de boli d. in tromboflebite
b. interventiile de urgenta 38. Care din conditiile de mai jos stau la
c. conditiile de munca si viata baza efectuarii unui bun pansament?
d. imposibilitatea corectarii preoperatorii a a. sa acopere complet plaga
deficientelor b. sa aiba o buna putere absorbanta
32. Care trebuie sa fie criteriile de c. sa fie foarte strans, ca sa nu alunece
amplasare ale unui bolnav in salon? d. executarea lui si in perioada mentinerii sa
a. locurile libere existente in sectie nu provoace dureri
90
39. Pentru desprinderea din plaga a b. hematom la nivelul mezenterului
compreselor, atunci cand acestea sunt c. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala
foarte aderente, folosim: d. hemopericard
a. neofalina 47. Tumefactia (tumor) in cazul unei infectii
b. eterul locale, este produsa de :
c. apa oxigentata a. diapedeza leucocitelor
d. bromocetul b. prezenta germenilor, leucocitelor, a
40. Carui factor se datoreste cresterea resturilor rezultate din distrugerea acestora
caldurii locale intr-o infectie? c. exsudatului lichidian ( extravazarea
a. actiunii toxinelor asupra terminatiilor plasmei)
nervoase 48. Ce intelegem prin plagi perforante?
b. prezentei germenilor si leucocitelor in a. plagi ale tegumentelor
focar b. plagi insotite de fracturi deschise
c. activarii circulatiei locale c. plagi care patrund in cavitatile naturale
41. Care din plagile de mai jos se datoreaza d. plagi care patrund in cavitatile naturale si
agentilor mecanici? lezeaza unele organe in cavitatea
a. plaga prin caldura, agenti ionizanti, raze respectiva
gama
b. plagi intepate, taiate, prin muscatura
49. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20%
c. plagi produse de frig, acizi, raze Rontgen din suprafata corpului poate evolua:
42. Plagile produse prin manopere medicale
a. cu soc hipovolemic
se definesc ca:
b. fara complicatii
a. plagi iatrogene
c. cu soc toxicoseptic
b. plagi accidentale
50. Care din manoperele de mai jos trebuie
c. plagi intentionate
evitate in cursul tratamentului unui socat?
d. plagi profunde
a. restabilirea volemica si corectarea
acidozei
43.Ce tipuri de soc se incadreaza in cadrul
socului hipovolemic? b. intreruperea timpurie a reanimarii
a. socul de garou, socul alergic c. interventia chirurgicala intempestiva
medicamentos inainte de desocarea bolnavului
b. socul hemoragic, traumatic d. excesul de desocare
c. socul cardiogen, socul electric 51. Care din metodele de mai jos contribuie
d. socul prin arsura, socul operator la buna pregatire psihica a bolnavului?
44. In ce tip de soc avem valori normale sau a. inlaturarea tuturor factorilor nocivi din
chiar crescute ale hemoglobinei si preajma bolnavului
hematocritului? b. inlesnirea vizitei familiei si punerea la
a. soc hemoragic dispozitie in camera de zi a revistelor,
b. soc traumatic ziarelor, programelor de televiziune
c. soc septic c. grija ca bolnavul sa se odihneasca, sa
d. soc prin arsura aiba un somn linistit, combaterea
45. Ce efect poate avea injectia de eventualelor tulburari psihice
adrenalina sau alte simpaticomimetice in d. combaterea durerii si a simptomelor care
stadiul de soc compensat? provoaca disconfort: prurit, greata, varsaturi
a. favorizeaza iesirea bolnavului din starea e. crearea sigurantei ca interventia
de soc operatorie si urmarile postoperatorii vor
b. favorizeaza cresterea debitului cardiac si merge bine
a perfuziei tisulare 52. Bolnavilor cu operatii in regiunea anala
c. agraveaza anoxia si grabeste (hemoroizi, fistule, abcese) se va face:
decompensarea a. regim alimenta obisnuit din prima zi, dupa
d. ridica tonusul bolnavului operatie
46. Care din hemoragiile de mai jos se b. regim hidric timp de 4-5zile
incadreaza in hemoragia interna? c. administrare de constipante 4-5 zile
a. hemoragia intratisulara d. clisma dupa 4-5 zile
91
e. in seara zilei a 4 a sau a 5 a , oleu de c. durerile si arsurile de gr III sunt mai mari
recin 20g decat cele in arsurile de grII
53. Cand atinge maximum de intensitate
durerea postoperatorie? 60. Care din masurile de mai jos nu trebuie
a. imediat, dupa trezirea bolnavului din efectuate in cadrul primului ajutor si
anestezie transportul unui bolnav socat sau susceptibil
b. in primele 3 zile dupa operatie, de a face soc?
c. in seara operatiei a. degajarea accidentatului de sub actiune
d. a doua zi dupa operatie agentului traumatic
b. asigurarea cu orice pret a hemostazei
54. Durerea, in cazul unei infectii localizate, definitive la locul accidentului
este produsa de: c. administrarea de analgetice si punctia
a. prezenta germenilor, a leucocitelor, a venoasa pentru a monta o perfuzie
resturilor rezultate din distrugerea celulara d. reducerea fracturilor si imobilizarea lor
b. hiperemie locala e. scoaterea si schimbarea hainelor
c. actiune distructiva din cauza nocivitatii accidentatilor cu arsuri intinse
germenilor si actiunea directa a toxinelor f. transportul la spital cu orice mijloc
microbiene, asupra terminatiilor nervoase 61. De cele mai multe ori o HDS se
55. Care este semnul caracteristic al evidentiaza prin hematemeza ca zatul de
generalizarii contracturii in tetanos? cafea si melana neagra ca pacura. In ce
a. tulburarile respiratorii imprejurari atat hematemeza cat si melena
b. contractura maseterina si trismus pot fi cu sange rosu?
a. in hemoragii abundente cand sangele
c. dureri abdominale
stagneaza in stomac
d. tulburari sfincteriene
b. in hemoragii abundente cand sangele nu
56. Care din exminarile de mai jos pot sa
are timp sa stea in stomac
dea relatii cu privire la sediul hematuriei
c. daca sangele este evacuat foarte repede
macroscopice? (rinichi, ureter, vezica,
d. cand exista o enterocolita
uretra)?
62. In infectiile cronice avem o crestere
a. examenul macroscopic al urinii
a. neutrofilelor
b. proba celor 3 pahare
b. limfocitelor
c. examenul macroscopic al sedimentului
c. eozinofilelor
urinar
d. reticulocitelor
d. examenul clinic al bolnavului
63. Care din cauzele de mai jos contribuie
57. Care din procedeele de mai jos pot la ruptura splinei in doi timpi?
efectua hemostaza definitiva? a. traumatismul splinei cu hemoragie
a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10% intrasplenica mentinuta de rezistenta
b. administrarea de hemostatice: vitamina capsulei
K, venostat, adrenostazin b. infectia splinei
c. ligatura si sutura vaselor c. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu
d. asezarea bolnavului in pozitie revarsarea sangelui in peritoneu
Trendelemburg d. fragilitatea vasculara
58. La ce arsura gasim flictene cu continut e. deficiente ale factorilor de coagulare
serocitrin? 64. In care din arsurile de mai jos avem
a. arsuri gr I certitudinea ca se va produce soc
b. arsuri gr II postcombustional?
c. arsura gr III a. arsura gr I – 40% din suprafata corpului
d. arsura gr IV b. arsura gr II – 25% din suprafata corpului
59. Cum sunt durerile si arsurile de gr II si c. arsura gr III – 10% din suprafata corpului
cele de d. arsura gr IV – 8% din suprafata corpului
gr III ? 65. In pregatirea preoperatorie a bolnavilor
a. sunt de aceeasi intensitate alergici se va avea in vedere:
b. durerile si arsurile de gr III sunt mai mici a. cunoasterea medicamentelor la care
decat cele in arsurile de gr II bolnavul este alergic
92
b. evitarea administrarii medicamentelor a. preintampinarea stazei venoase si
care produc alergie producerea bolii tromboembolice
c. desensibilizare si tratament cu b. combaterea atelectaziei pulmonare si
antihistaminice preintampinarea infectiilor pulmonare
d. tratament cu antialgice si anticoagulante c. combaterea durerii
66. Care sunt manevrele la care sunt supusi d. combaterea tulburarilor hidroelectrolitice
bolnavii dupa trezirea din narcoza? 73. La arsii cu leziuni circulare pe membre,
a. sa respire adanc, folosind si bratele pentru prevenirea fenomenelor de ischemie
b. sa urineze periferica, se va practica:
c. sa destinda abdomenul a. excizia copleta a escarelor
d. sa bea lichide b. excizia partiala a escarelor
67. Ce este furunculul? c. incizii de decompresiune, care
a. inflamatia acuta a glandelor seboreice traverseaza regiunea de escara de la un
b. inflamatie a aparatului pilosebaceu cap la altul, depasind-o in tesut sanatos in
c. inflamatia glandelor sudoripare profunzime
68. Care din elementele de mai jos pot d. pozitii ale membrelor care sa impiedice
defini ca bolnavii arsi au intrat in stadiul de ischemia periferica
soc cronic? 74. Plagile netratate la timp se pot complica
a. plagile sunt infectate, fara tendinte de cu:
cicatrizare a. lipotimie
b. starea de intoxicare duce la epuizare b. oligoanurie
fizica si psihica c. supuratii locale
c. bolnavii prezinta suferinte pluriorganice si d. tromboflebite, septicemie, septicopioemie
tulburari metabolice grave 75. Ce complicatii pot aparea in cazul
d. Hiperhidratare cu fenomene de soculuitoxico –septic postcombustional?
insuficienta cardiaca a. ileus paralitic, hemoragii prin ulcer de
stres
69. in ce perioada si in ce fel de soc
b. HTA , cardipopatie ischemica
postcobustional se va produce:
c. complicatii tromboembolice, insuficienta
a. soc hipovolemic la 2-3 saptamani de la
renala
producerea accidentului
d. colecistita acuta, pancreatita acuta,
b. socul hipovolemic se va dezvolta in
ocluzie intestinala
primele 3 zile
76. De ce nu incarcam in primele 2-3 zile
c. socul septico-toxic la 2 – 3 saptamani
tubul digestiv cu lichide si alimente, in cazul
d. se dezvolta ambele tipuri de soc in interventiilor pe aceste organe?
primele 3 zile a. la nivelul suturilor miscarile peristaltice
sunt abolite
70. Necroza localizata a unui folicul pilos b. imiedicam staza gastrica
asociata unei mici cantitati de puroi, c. la nivelul anastomozelor se produce de
caracterizeaza: multe ori un edem important care, alaturi de
a. furunculul antracoid lipsa peristalticii produce staza
b. abcesul d. prevenim varsaturile
c. furunculul 77. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor
d. foliculita cardiaci urmareste compensarea cordului
71. Ce regim alimentar dam bolnavului in prin:
preziua operatiei? a. regim alimentar cu multe lichide
a. regim alimentar obisnuit b. repaus la pat
b. regim hidric c. oxigenoterapie
c. dimineata si la pranz regim obisnuit, iar d. medicatie tonicardiaca
seara regim hidric e. administarea preoperatorie de atropina
d. nu se dau alimente grele cu 24 ore 78. La bolnavii cu leziuni profunde ale
inaintea operatiei capului, fetei si care prezinta arsuri ale
72. Mobilizarea precoce a bolnavului cailor respiratorii se va efectua:
urmareste: a. dezobstructia cailor respiratorii
93
b. anestezie a cailor respiratorii superioare, c. bolnavi cu peritonite ale etajului
oxigenoterapie abdominal superior
c. traheostomie d. bolnavii operati cu rahianestezie
79. In care din situatiile de mai jos, alaturi 87. De ce arsurile de gr IV sunt mai putin
de tratarea corecta a plagii se va aplica o provocatoare de soc imediat?
imobilizare in aparat gipsat? a. plasmoragia nu se produce din cauza ca
a. plagi cu hemoragie mare sunt mai profunde
b. plagi in care sunt interesate mase mari b. terminatiile nervoase din derm sunt
vasculare si tendoane distruse
c. plagi supurate c. plasmoragia nu se mai produce din cauza
d. plagi cu leziuni osteo-articulare ca dermul este carbonizat
80. Care este cauza scaderii uneori a d. organismul se adapteaza mai bine la
hematocritului si hemoglobinei dupa oprirea arsurile de gr IV
hemoragiei? 88. Cauza aparitiei socului postoperator
a. invazia apei din tesuturi in circulatie dupa un interval liber, poate fi:
b. vasoconstrictiei a imputabila bolnavului operat ( traumatizat,
c. vasodilatatiei, dupa oprirea hemoragiei vagotonic cu soc tonic) care nu a fost
d. cresterii diurezei suficient pregatiti preoerator
81. Ce constatam la tetanos? b. cauzat de componenta anestezica
a. leziuni distructive masive la locul de c. urmarea unor factori traumatizanti din
inoculare timpul operatiei
b. semnele locale sunt neinsemnate d. urmarea unor complicatii postoperatorii:
c. gravitatea fenomenelor generale datorita hemoragie, ocluzie, peritonita, dezechilibru
toxinei tetanice hidroelectrolitic, dilatatia acuta de stomac
82. O ascensiune a febrei in ziua a treia, etc
dupa operatie, poate fi data de: 89. Aspiratia continua a secretiilor care se
a. febra de resorbtie evacueaza prin tubul de dren se poate folosi
b. supuratia plagii operatorii in urmatoarele operatii:
c. infectie pulmonara sau urinara a. rezectia gastrica
d. afectiune intercurenta b. operatii ce se executa in cavitatea
83. Pentru un bolnav cu operatie medie este toracica
nevoie ca aportul caloric sa fie de: c. amputatia de mamela
a. 2000-3000 cal d. tiroidectomie subtotala
b. 800-1000 cal 90. Pentru fixarea unui pansament la nivelul
c. 1000-1500 cal capului se poate folosi:
d. 3000-4000 cal a. fixare cu leucoplast
84. Intr-o deshidratare mare putem gasi: b. fixare cu plasa autoadeziva
a. edem cerebral c. fixare capelina
b. agitatie, confuzii, halucinatii d. fixare cu galifix
c. exagerarea reflexelor cutanate si 91. Care din semnele clinice si de laborator
tendinoase le intalnim in socul traumatic decompensat?
d. abolirea reflexului fotomotor la lumina si a. paloare a buzelor si cianoza a
distanta extremitatilor, hemoconcentratie, circulatie
85. Pentru mentinerea pansamentului la periferica insuficienta si lenta
nivelul nasului se foloseste: b. stare de agitatie, hiperrefelexivitate,
a. bandaj lipit cu material adeziv hemodilutie
b. prastia c. cresterea masei circulante, a debitului
c. bandaj in T cardiac, scaderea ureei si creatininei
d. infasarea sub forma de evantai d. scaderea marcata a TA, oligoanurie,
86. In pozitie ventrala vor fi asezati bolnavii starea de prostratie, hipovolemie,
operati de: diminuarea debitului cardiac.
a. coloana vertebrala 92. Cum facem pregatirea preoperatorie a
b. afectiuni pleuro-pulmonare sau unui bolnav cu HDS cu anemie severa cu
esofagiene tendinta la soc?
94
a. instituim sonda gastrica si administram b. administrarea sa fie facuta in functie de
pansamente gastrice si trombine bilantul clinic amanuntit, eventual cantarirea
b. transfuzie cu sange, interventie precoce bolnavului
c. administrare de anticoagulante: vit K, vit. c. cantitatea de lichide sa nu depaseasca in
C, Ca, adrenostazin plus sau in minus 1000 ml, limita pana la
d. transfuzie intra si postoperatorie care nu se dezechilibreaza hemodinamica
93. Cand avem o pierdere ponderala de 7% d. bolnavilor hipoproteici li se va da o
din greutate, intr-o deshidratare, cantitate mai mare de lichide, fata de
consideram deshidratarea: pierderi
a. normala 100. O formatiune pseudotumorala
b. moderata constituita printr-un perete fibros cu strat
c. medie conjunctiv de neoformatie si un strat intern
d. grava numit membrana piogena este:
94. Combaterea durerii in soc se face cu: a. chist hidatic
a. medicamente indicate de medic b. abces cald
b. xilina 0,5 – 1% c. abces rece
d. flegmon
c. mialgin
101. Ce complicatii pot aparea intr-o arsura
95. Ce complicatie poate da furunculul
intinsa?
buzei superioare si al narinei?
a. soc hipovolemic
a. pleurezie purulenta
b. enterocolita, dischinezie biliara
b. abcces pulmonar
c. infectie, nefrita, bronhopneumonie,
c. tromboza a sinusurilor cavernoase hemoragie digestiva
96. Tabloul de laborator din socul arsilor se d. colica saturniana, colica renala,
caracterizeaza prin: apendicita acuta
a. hemoconcentratie e. escare, intoxicatia centrilor nervosi
b. hemodilutie crebrali, urmata de confuzii, pierderi de
c. scaderea numarului de hematii si cunostinta, paralizii
leucocite, a hematocritului 102. In pozitie laterala vor fi asezati bolnavii
d. cresterea numarului de hematii si a cu:
hematocritului a. operatii pentru afectiuni pleuro-pulmonare
97. Care din cauzele generatoare de soc se b. peritonite ale etajului abdominal inferior
incadreaza in hemoragii medicale? c. operatii esofagiene
a. hemoragii produse in trombocitopenii, d. irigatie cerebrala deficitara
fibrinoliza 103. Socul hemoragi se poate produce
b. metroragii, hemotorax cand:
c. hemoperitoneu prin sarcina extrauterina a. avem o hemoragiei mica, dar persistenta,
rupta decelabila prin examenul scunului prin
d. hemoragii datorate vasculopatiilor si proba hemoragiei oculte
coagulopatiilor b. hemoragie acuta cu pierdere de 10% din
98. Un bolnav care are o anemie cronica si masa circulanta
necesita interventie de urgenta, cand vom c. hemoragii acute cu pierdere ce depasesc
corecta anemia cronica? 30% din masa circulanta
a. corectam anemia cronica si apoi il d. orice hemoragie e susceptibila de a
operam produce soc hemoragic
b. operam si apoi corectam postoperator; 104. La ce bonavi trebuie sa fim atenti
c. corectarea se va face pe cat posibil pentru a evita hiperhidratarea?
preoerator, va continua intraoperator si apoi a. bolnavi varstnici
postoerator b. tineri si copii
d. corectarea se va face in functie de starea c. hipertensivi, cardiaci
generala d. bolnavi cu diabet insipid
99. In reechilibrarea hidrica, care din 105. Care din semnele de mai jos
criteriile de mai jos trebuie respectate? corespund debutului si simptomatologiei
a. mentinerea unei corecte bilante hidrice erizipelului?
95
a. debut lent, stare subfebrila, aparitia d. tratament cu neomicina sau cu
placardului erizipelatos tetraciclina cu 48 h inaintea interventiei
b. debut brusc, temperatura 39-40 C, 113. La cat timp dupa operatie se reia in
alterarea starii generale, aparitia placardului mod obisnuit tranzitul intestinal?
erizipelatos a. in operatiile facute in afara tubului
c. dupa aparitia placardului se ridica febra digestiv, in dimineata urnatoare
39-40 C, se altereaza starea generala b. la 4-5 zile, dupa interventiile facute cu
106. Care din manifestarile si semnele de rahianestezie
mai jos le intalnim in stadiul I de soc c. la 48-78 ore
compensat? d. depinde de tipul anesteziei efectuate
a. bolnav adinamic, nepasator, somnolent 114. Cum trebuie sa fie plaga la sfarsitul
b. bolnav agitat, activitate psihica pansamentului?
exagerata, piele si mucoase palide a. sa fie sangeranda
c. TA normala, puls rapid, pupile normale b. sa fie curata, fara secretii
d. debit urinar sub 20-30ml, cianoza c. sa nu aiba sfaceluri
107. Activitatea de monitorizare a bolnavilor d. sa aiba tesut de granulatie abundent
de la terapie intensiva permite: 115. Prelucrarea primara a bolnavilor cu
a. urmarirea evolutiei bolnavilor arsuri intinse se face:
b. aparitia eventuala a unor complicatii a. la locul accidentului
c. eficienta tratamentului aplicat b. la dispensarul medical
d. necesitatea schimbarii conduitei c. in camera de garda a spitalului
terapeutice in functie de evolutie d. in sala de operatie, in conditii de asepsie
108. genunchiera se poate folosi in: si antisepsie
a. afectiuni reumatismale ale genunchiului 116. Ce fenomene vom gasi intr-un soc prin
b. entorse ale genunchiului arsura?
c. tuberculoza a genunchiului a. pierderi de masa circulanta in primele ore
d. hidrartroza, laxitate a ligamentelor de la producerea accidentului
genunchiului b. pierderea este de sange integral si vom
avea o hemodilutie, scaderea hematocritului
109. Care din factorii de mai jos sunt si Hb
fazorizanti in aparitia socului? c. pierderea este de plasma si vom avea
a. frigul si caldura excesiva hemoconcentratie si cresterea vascozitatii
b. antrenamentul la efort fizic sangelui
c. denutritia si oboseala fizica d. irigatia deficitara si hipoxia duc la
d. moralul si starea psihica buna tulburari metabolice importante si aparitia
110. In majoritatea cazurilor, etiologia acidozei
osteomielitei acute este: 117. Peristaltica, in cazul operatiei pe colon
a. streptococul hemolitic va fi stimulata dupa operatie prin:
b. stafilococul auriu a. dilatatie anala facuta la sfarsitul
c. Haemophilus influenzae interventiei chirurgicale
d. germeni anaerobi b. clisma zilnica
111. Care din semnele de mai jos le gasim c. administrare de ulei de ricin 15-20 g in
intr-o hemoragie intraperitoneala? doua reprize zilnic, din prima zi dupa
a. aparare musculara operatie
b. meteorism accentuat d. administrare de purgative saline
c. matitate deplasabila in flancuri 118. Cand se executa infasarea sub forma
d. hematemeza si melena de spica?
112. Cum pregatim preoperator colonul? a. Pentru realizarea unei compresiuni
a. regim alimentar bogat in fibre celulozice asupra unei articulatii
b. regim sarac in reziduuri, administrare de b. pentru a mentine un pansament in care
oleu de parafina, clisme repetate se fac miscari ample
c. administrarea de purgative drastice de c. pentru mentinerea unui pansamen la
tipul sulfatului de magneziu nivelul capului
96
d. pentru mentinerea pansamentului la 120. In cazul unei plagi infectate, cand
nivelul barbiei si nasului bolnavul simte dupa o peroada de timp ca
119. In cazul electrocutarii, local, se produc pansamentul il strange, la ce ne putem
la locul de intrare si iesire arsuri de gradul: gandi?
a. II a. dezvoltarea gangrenei gazoase
b. III b. neacomodarea cu pansamentul
c. IV c. existenta unui hematom
97
BAREM CORECTARE -CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA

ÎNTREBARII PAGINĂ
1 F Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 140
2 A Idem 140
3 F Idem 140
4 A Idem 140
5 A Idem 51
6 F Idem 51
7 A Idem 50
8 A Idem 49
9 F Idem 51
10 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
11 F S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
12 F S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 d Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
2 a Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
3 b – Nursing 1150 de teste ,2003. 132
4 c Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
5 e – Nursing 1150 de teste ,2003. 132
B
1 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
2 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
3 e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
4 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
5 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
TESTUL III - GRILA
1 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
2 c OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 37
pentru asistenti medicali, 2004
4 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 37
5 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
7 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
10 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 573
11 b OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 48
98
12 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 575
18 b,b,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
23 c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 343
33 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 565
34 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 251
36 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
51 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
52 b,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
99
60 b,d,e,f S.Daschievici- Chirurgie, 2007 419
63 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 248
65 a,b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 577
101 a,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
100
107 a,b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 632
116 a,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
101
MODULUL 32- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC
TESTUL I
Notati adevarat cu „A” sau adevarat sau cu „F” fals
1. Orice fractura produsa prin actiunea directa a unui corp contondent este fractura cominutiva.
2. Sutura ―per primam‖ a unei plagi se face la 10-12 h de la producerea acesteia.
3. Bandajul in T se foloseste pentru pansarea zonei perineale sau perianale dupa operatii de
ruptura de perineu, hemoroizi, flegmon perianal incizat,.
4. Eterul se foloseste pentru lipire in vederea mentinerii unui pansament.
5. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur.
6. Fractura in ―lemn verde‖ este o fractura completa.
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.
8. In cazul unui pneumothorax deschis, de urgenta trebuie facuta respiratie artificiala.
9. Fracturile extremitatii superioare a humerusului prezinta umarul ridicat si deformat.
10. Tratamentul fracturilor rotulei consta in cerclaj si imobilizare in aparat gipsat
TESTUL II
1. F.O. A stiinta care se ocupa cu studiul semnelor si

simptomelor unor boli
2. Semiologie B document medical si medico legal
3. Transfuzie C examen radiologic
4. Fractura in ―lemn verde‖ D soc hemoragic
5. Cefalee a. E b. durere de cap
1. Hematom intracranian A. contuzie cerebrala

2. Abolirea starii de B. respiratie paradoxala
constienta post traumatism
cranio cerebral
3. Volet costal C. trepanatie a craniului
4. Durere in punct fix + D. fractura
crepitatii osoase
5. LCR limpede la punctia E comotie cerebrala
rahidiana
1. Pneumotorax traumatic A. capelina

2. Hemotorax masiv B. manitol 20%
3. Edem cerebral C. punctie exploratorie +radiografie
4. Pansarea unei plagi la D. tuse cu fenomene de insuficienta
nivelul capului respiratorie acuta
5. Trusa pentru reanimare E. defribilator electric, stimulator electrosistolic,
cardiaca electrocardioscop
102
1. Incizie imobilizare prelungita

A.
2. Hipotrofie musculara luxatii
B.
3. Ruptura de ligamente sectionarea unui tesut
C.
4. Hemartroza prezenta de sange in articulatii
D.
5. Atele Cramer folosite pentru imobilizarea provizorie a
E.
fracturilor
E. Asociati notiunile din cele doua coloane
1. Atele Cramer A. pretratamentul socului incepe la locul

accidentului si se continua pe parcursul
transportului
2. Fractura B. intreruperea partiala sau totala a continuitatii
unui os
3. Soc traumatic C. segmentele osoase sunt acoperite integral de
piele
4. Fracturi inchise D. folosite pentru imobilizarea provizorie a
fracturilor
5. Leziune medulara la E. paralizia membrelor inferioare
nivelul C6C7
F. Asociati notiunile din cele doua coloane
1. Accidentatii inconstienti (in A. pozitie semisezanda cu capul inclinat inainte

stare de coma)
2. Bandaj circular in jurul B. pozitie orizontala cu capul mai declin
fruntii
3. Transportul unui accidentat C. transportul se face in pozitie laterala sau
constient cu epistaxis ventral pentru a prevenii inundarea cailor
respiratorii superioare
4. Ranitii cu lipotimie D. capastrul
5. Imobilizarea provizorie a E. plagile regiunii frontale
mandibulei
G. Asociati notiunile din cele doua coloane
1. Soc hemoragic A. pierderile depasesc peste 30% din masa

circulanta
2. Prevenirea socului operator B. poate duce la edem pulmonar acut
3. Utilizarea oxigenului in C. anestezie bine aleasa, dozata si condusa
concentratii ridicate in
oxigenoterapie
4. Oxigenoterapie D. metoda adjuvanta in resuscitarea cardio-
respiratorie, avand ca scop cresterea
103
presiunii partiale a O2 in aerul inspirat
5. Dilacerare cerebrala E. leziune distructiva, cu lipsa de continuitate a
substantei cerebrale
H. Asociati notiunile din cele doua coloane
1. Aparat respirator A. pneumonie hipostatica

2. Pielea B. tromboze
3. Aparatul digestiv C. deformari articulare
4 Aparatul circulator D. incetinirea tranzitului
5 Aparatul locomotor E. escare de decubit
I. Asociati notiunile din cele doua coloane
1. Contuzie medulara A. la locul rupturii apare o adancitura

determinata de absenta muschiului in
spatiul respectiv
2. Ruptura musculara B. leziune mai grava a coloanei vertebrale, in
care sunt implicate vase si fibre nervoase
componente ale maduvei
3. Fractura costala C. insuficienta respiratorie acuta manifestata
prin cianoza si tahipnee
4. Fractura pluricostala cu D. durere ce se intensifica in timpul miscarilor
volet costal respiratorii sau ale bratelor
5. Soc decompensat E tensiunea arteriala scazuta, puls rapid si
depresibil, transpiratii reci
J. Asociati notiunile din cele doua coloane
1. Plaga penetranta A. este police in ―cocos de pusca‖ sau ―cap de

abdominala rata‖
2. Luxatie scapulo-humerala B. cea mai frecventa luxatie
3. Luxatia policelui C. sunt lezate toate straturile peretelui
abdominal
4. Scoaterea firelor de sutura D. cu cat ne indepartam de cord cu atat firele
postoperator se scot mai tarziu
5. Dupa o interventie E. spontan dupa 4-6 ore
chirurgicala bolnavul
urineaza
104
Testul III
1. Examenul radiologic intr-o entorsa este: b. durerea in punct fix, care se
a. obligatoriu accentueaza cand miscam fragmentele
b. nu este absolut necesar osoase
c. obligatoriu atunci cand banuim o leziune c. deformarea regiunii
mai importanta 10. Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda:
2. Leziunile capsulei articulare in cazul a. numai focarul de fractura
luxatiilor sunt: b. focarul de fractura si articulatia de
a. mai importante decat la entorse dedesubt
b. mai putin importante decat la entorse c. articulatia de deasupra si dedesubtul
c. nu se produc leziuni articulare focarului de fractura
3. Pentru a calma durerea extrem de vie in 11. Prin plagi perforante intelegem:
cazul unei luxatii: a. plagi ale tegumentelor
a. se administreaza analgezice majore b. plagi care patrund in cavitatile naturale
b. se readuce cat mai urgent capetele c. plagi care patrund in cavitatile naturale
articulatiei in pozitia normala si lezeaza unele organe din cavitatea
c. se administreaza sedative respectiva
4. Aplicarea atelelor se va face astfel incat 12. Prin plagi recente intelegem:
sa depaseasca intotdeauna: a. plagi produse in ziua respective
a. articulatia de deasupra zonei fracturate b. plagi produse in urma cu 6-8 ore
b. articulatia de dedesubtul zonei fracturate c. plagi produse in ultimele 48 ore
c. articulatia de deasupra si de dedesubtul 13. Aplicarea unui pansament umed este
zonei fracturate indicata in:
5. Din urmatoarele leziuni traumatice osteo- a. plagile recente
articulare mai frecventa la copii si mai putin b. plagile cu secretii abundente
grava este: c. tromboflebite
a. fractura in ―lemn verde‖ 14. Pentru fixarea unui pansament la
b. luxatia deschisa a cotului nivelul capului se poate folosi:
c. fractura diafizei peroneului a. fixare cu leucoplast
6. Prin fractura deschisa se intelege: b. fixare cu plasa autoadeziva
a. fractura acoperita de piele, dar cu leziuni c. fixare cu basma (capelina)
masive ale muschilor, tendoanelor si 15. Atrofierea muschilor si scaderea
vaselor tonusului in general poate aparea la bolnavii
b. fractura care produce leziuni ale imobilizati datorita:
organelor viscerale a. pozitiei incorecte
c. fractura in care pielea a fost lezata si b. din cauza imobilizarii indelungate
osul ajunge in contact cu exteriorul c. din cauza aplicarii unui tratament
7. Din fracturile de mai jos sunt fracturi necorespunzator
complete doar: 16. Entorsa este o afectiune traumatica a
a. fractura in ―varf de clarinet‖ articulatiei caracterizata prin:
b. fractura in ―lemn verde‖ a. intindere a ligamentelor si capsulei
c. fractura prin infundare articulare
8. Fractura cominutiva reprezinta: b. rupturi ale ligamentelor
a. fractura mai multor oase ale aceluiasi c. afectiune cronica a articulatiei
membru 17. Simptomele entorsei sunt:
b. fracturi multiple ale oaselor a. durerea
c. fractura cu mai multe fragmente ale b. impotenta functionala
aceluiasi os c. febra
9. Sunt semne sigure ale unei fracturi: 18. Hemartroza se defineste prin:
a. echimozele si hematomul
105
a. prezenta sangelui in cavitatea c. imobilizarea provizorie si trimiterea de
articulatiei urgenta intr-un serviciu de specialitate
b. prezenta apei in cavitatea articulatiei 26. In cazul unui pacient imobilizat, EKG –ul
c. este evidentiata clinic numai in se face:
articulatia genunchiului a. la pat
19. Masurile de urgenta intr-o entorsa b. la cabinetul EKG
constau in : c. la cabinetul asistentelor
a. calmarea durerii 27. Care din urmatoarele sunt malformatii
b. imobilizarea articulatiei intr-o fasa congenitale:
simpla sau gipsata a. varus equin
c. aplicarea unei atele b. scolioza
20. Luxatia se caracterizeaza prin: c. luxatia de sold
a. durere vie si impotenta functionala d. lordoza
b. echimoza, hematom, deformarea 28. Unei paciente cu osteoporoza, in afara
regiunii articulare tratamentului medicamentos prescris de
c. febra medic, asistenta ii recomanda:
21. In cazul unei fracturi, deformarea a. sa efectueze zilnic miscare (mers pe jos)
regiunii este un semn : b. sa se odihneasca cat mai mult
a. extrem de important c. sa-si ofere o alimentatie bogata in calciu
b. este vizibil la vasele care se gasesc in si vitamine
contact direct cu pielea 29. Bursita se manifesta prin:
c. in fractura nu apare deformarea regiunii a. sindrom inflamator
22. In cazul unei fracturi apar urmatoarele b. varsaturi
semne locale: c. ameteli
a. intreruperea continuitatii osului d. febra
b. impotenta functionala datorita lipsei de e. limitarea miscarilor in articulatie
continuitate a parghiei osoase 30.Care din urmatoarele probleme este
c. hipotermii prioritara in cazul unui pacient care a suferit
23. Masurile de prim ajutor la locul o amputatie:
accidentului in cazul unor fracturi ale a. potential de complicatii
membrului: b. anxietate
a. o fractura trebuie imediat imobilizata c. perturbarea imaginii corporale
provizoriu 31.La ce se refera suportul psihic oferit de
b. se va administra un calmant pentru asistenta pacientului cu amputatie:
combaterea durerii a. incurajarea sa-si priveasca bontul
c. oxigenoterapie b. existenta posibilitatii de protezare
24. Imobilizarea provizorie se face cu atele c. existenta fenomenului de ―membru
care se aplica: fantoma‖,care poate fi ignorat in cazul
a. de o parte si de alta a segmentului protezarii
zonei fracturate a membrului respectiv d. necesitatea tractiunii pentru vindecare
b. se vor strange moderat intre ele cu un 32.Luxatia coxo-femurala congenitala se
bandaj intalneste mai frecvent la:
c. se va face un pansament compresiv a. persoana varstnica
25. In cazul fracturilor deschise se practica b. femeia la menopauza
urmatoarele manevre de prin ajutor: c. fetite
a. curatirea plagii de corpuri straine, d. baieti
hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu 33. Ruptura musculara se manifesta prin
un pansament steril, se face imobilizarea urmatoarele, cu exceptia:
provizorie si se trimite de urgenta la spital a. durere intensa aparuta brusc
b. reducerea focarului de fractura b. impotenta functionala
c. deformarea regiunii la distanta
106
d. echimoza b. se recupereaza imediat segmentele, se
34. Deficitul de autoingrijire, ca problema, a spala cu apa de la robinet, se inveleste intr-
unui pacient cu fractura imobilizata in aparat o compresa si se pune intr-un sac de plastic
gipsat este consecinta: c. se panseaza cu comprese umede/solutie
a. imobilizarii segmentelor corpului cloramina
b. aparitiei complicatiilor gastro-intestinale d. se introduce intr-un recipient cu gheata
c. schimbarii locului de munca 42. Examinarea cu izotopi radioactivi a
35. Imobilizarea corecta a unei fracturi de osului poarta denumirea de:
gamba in urgenta se face in: a. punctie osoasa
a. aparat gipsat gambiero-podal b. biopsie osoasa
b. aparat gipsat pelvi-podal c. scintigrafie osoasa
c. atela gipsata femuro-podala 43. In cazul unei bolnave de 70 ani, cu
d. atela gipsata gambiero-podala fractura de membru inferior imobilizata in
36. Care din urmatoarele semne nu apar in aparat gipsat, care din urmatoarele
luxatia scapula-humerala interventii vor fi aplicate de asistenta
a. umar in epolet medicala?
b. usoara abductie a bratului a. intoarce bolnava din 2 in 2 ore in decubit
c. umar globular lateral drept sau stang, dorsal sau ventral
37.O fractura de antebrat se imobilizeaza in b. ajuta la schimbarea pozitiei si protejarea
urgenta in: reliefurilor dure, la ingrijirea pielii, a
a. atela gipsata brahio-palmara tegumentelor
b. aparat gipsat brahio-palmar c. intoarce bolnavul din 30 minute in 30
c. atela gipsata antebrahio-palmara minute
38. In prezenta unui aparat gipsat asistenta 44.Care din urmatoarele semne releva
isi propune urmatoarele cu exceptia: aparitia unor complicatii infectioase sub
a. sesizarea oricarui miros degajat la nivelul aparatul gipsat ?
aparatului gipsat a. edemul , impotenta functionala si cianoza
b. observarea schimbarii culorii gipsului la degetelor
nivelul plagii b. senzatia de fierbinteala a anumitor zone
c. observarea culorii tegumentelor din jurul sub gips si miros neplacut
aparatului gipsat c. impotenta functionala si parestezii ale
d. sprijinirea precoce pe membrul afectat degetelor
39. Pacientul cu aparat gipsat este invatat 45 In timpul mobilizarii active asistenta va
sa anunte daca apar: urmari daca pacientul:
a. furnicaturi, amorteli a. executa miscarile permise
b. cefalee, ameteli b. este ajutat de apartinatori
c. presiune la nivelul membrului afectat c. efectueaza 10 miscari in 8 ore
40. In cazul unui pacient cu extensie, 46. Imobilizarea la pat, predispune pacientul
tractiune, internat in sectia de ortopedie, la urmatoarele complicatii, cu exceptia:
asistenta isi propune ca interventii: a. greturi si varsaturi
a. verificarea pozitiei membrelor in functie b. escare
de tractiune c. anchiloze
b. urmarirea culorii si temperaturii 47. Care este prima masura luata de
membrelor asistenta in cazul unui politraumatism prin
c. incurajarea pacientului accident de circulatie, cu dispnee si o plaga
d. interzicerea vizitatorilor care sangereaza la nivelul gambei drepte:
e. program de mobilizare la 8 ore a. hemostaza provizorie prin pansament
41. Cum se va proceda in cazul unor parti compresiv
sectionate la nivelul mainii: b. examinarea permeabilitatii cailor
a. se alipesc cele doua segmente respiratorii superioare
c. masurarea pulsului si TA
107
d. punerea unui garou in 1/3 medie a a. scoaterea accidentatului din mediu,
coapsei drepte oprirea provizorie a hemoragiei, aplicarea
48. Care din urmatoarele probleme vor face unui pansament protector, transportarea
parte din planul de ingrijire intocmit de intr-un serviciu chirurgical pentru a aplica
asistenta unui pacient imobilizat la pat cu o tratamentul definitiv al plagii
afectiune locomotorie: b. toaleta plagii, antialgice, pansament ,
a. potential de complicatii transportul la spital pentru antitetanos
b. deficit de autoingrijire c. scoaterea accidentatului din mediu,
c. discomfort antialergice, toaleta plagii +pansament
d. durere compresiv, administrarea unui antibiotic cu
49. Care din urmatoarele obiective vizeaza spectru larg , transport la spital
educatia pacientului pentru prevenirea 55. Principiile care stau la baza unui bun
afectiunilor locomotorii: pansament sunt urmatoarele :
a. pozitionarea corecta in timpul unei a. sa acopere complet plaga, sa o izoleze
activitati de mediul inconjurator, sa fie steril, bandajul
b. evitarea ortostatismului prelungit care fixeaza pansamentul sa fie elastic,
c. respectarea unei alimentatii echilibrate suficient de bine strans dar fara sa produca
d. evitarea sedentarismului constrictie
50. Din planul de ingrijire a unui pacient cu b. pansamentul sa fie steril sa depaseasca
bursita fac parte urmatoarele interventii: cu minimum 2 cm marginile plagii, sa fie
a. repausul regiunii acoperit de tifon, care poate fi nesteril dar
b. observarea unor semne legate de infasarea trebuie sa cuprinda neaparat
limitarea miscarilor articulatia cea mai apropiata
c. captarea varsaturilor pe 24 h c. inainte de a se pune pansamentul steril
d. masaj al regiunii trebuie sa se spele plaga, apoi se usuca cu
51. Respiratia paradoxala este un tampon de vata steril ce se arunca, dupa
caracteristica: care se pune alta vata sterila de forma
a. traumatismelor cranio-cerebrale dreptunghiulara. Pansamentul va fi suficient
b. insuficientei cardio-respiratorii de strans de un bandaj pentru a opri si
c. traumatismelor toracice cu volet costal sangerarea.
d. astm bronsic 56. Primul ajutor in fracturi se acorda in
52. Diagnosticul de entorsa se pune pe urmatoarea ordine:
urmatoarele semne: a. imobilizarea provizorie, administrarea de
a. durere, tumefactie, impotenta funtionala antialgice, transportul la spital
la nivelul articulatiilor afectate b. administrarea de antialgice, transportul la
b. impotenta functionala, miscari anormale spital, imobilizare in aparat gipsat
ale articulatiei afectate + creptatii osoase c. administrarea de antialgice, reducerea
c. durere, echimoza, pozitie anormala a fracturii , imobilizare provizorie, transport la
segmentelor osoase afectate spital
53. Impotenta functionala in cazul unor plagi 57. Contuzia se caracterizeaza prin:
muscate de la nivelul membrelor se a. leziuni tisulare
datoreaza: b. integritatea tegumentelor
a. lipsei de continuitate a pielii c. hemoragie externa
b. introducerii in plaga a virusului rabiei prin 58.Plagile cu leziuni ale arterelor se
muscatura de animale bolnave caracterizeaza prin:
c. scoaterii din functiune din cauza plagilor a a. hemoragie externa cu sange rosu cu
unor mase musculare, distrugerea unor caracter pulsatil
nervi, tendoane sau a integritatii osoase. b. hemoragie externa cu sange negricios
54. Care este ordinea corecta in acordarea care curge continuu
primului ajutor in cazul unor plagi cu c. suprainfectie cu germeni patogeni
sangerare mare:
108
59. Care din semnele de mai jos nu sunt c. toaleta plagii, antibioterapie de preferinta
specifice unei luxatii: penicilina sau la persoanele alergice,
a. durere, deformarea regiunii, echimoza si ampicilina sau tetraciclina
hematomul 62. Calusul vicios se produce atunci cand:
b. durerea, impotenta functionala, edemul si a. fractura nu a fost redusa corect
echimoza b. cand in focarul de fractura s-a produs o
c. tumefactie, impotenta functionala, infectie
atitudine vicioasa c. la persoanele adulte
d.durere vie, impotenta functionala , 63. O pata vinetie bine determinata pe
crepitatii osoase tegumente aparuta la 2-3 zile de la un
60. Imobilizarea prelungita a unei fracturi traumatism este data de:
are urmatoarele consecinte: a. un hematom supraaponevrotic
a. hipertrofie musculara b. echimoza
b. redoare musculara c. un hematom subaponevrotic
c. escare de decubit d. un serom
d. hipotrofie musculara 64. Care din fracturile de mai jos nu se pot
61. Profilaxia plagilor tetanigene se face: reduce corect pe cale ortopedica si prin
a. toaleta plagii cu apa oxigenata, extensie continua si este nevoie de
antibioterapie de preferinta penicilina, 7-10 reducere chirurgicala:
zile imunizare active cu anatoxina a. fractura de rotula
antitetanica si imunizare pasiva cu ser b. fractura de humerus
antitetanic la persoanele neimunizate in c. fractura extremitatii distale a radiusului
prealabil d. fracturile de olecran
b. toaleta plagii cu apa oxigenata, anatoxina
antitetanica la persoanele imunizate in
prealabil
109
BAREM CORECTARE- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE
1. F S. Daschievici-Chirurgie 2007 369
3. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 320
4. F S. Daschievici- Chirurgie 2007 312
5. A F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a 72
omului sanatos
7. F F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a 75
omului sanatos
TESTUL II- ASOCIEREA
A
1. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 488
3. D S. Daschievici- Chirurgie 2007 399
4. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 369
5. E S. Daschievici- Chirurgie 2007 499
B
2. A S. Daschievici- Chirurgie 2007 729
4. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 370-371
5. E S. Daschievici-Chirurgie 2007 728
C
1. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 754
3. B S. Daschievici- Chirurgie 2007 731
4. A S. Daschievici- Chirurgie 2007 317
5. E S. Daschievici- Chirurgie 2007 51
D
5. E L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 350
E
1. D L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 350
2. B L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 312
3. A L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 264
4. C L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 312
110
F
1. C L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 290
3. A L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 291
4. B L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 290
5. D L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 293
G
H
1. A Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
2. E Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
3. D Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
4. B Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
5. C Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 118-119
I
1. B S. Daschievici- Chirurgie 2007 745
J
4. D S. Daschievici- Chirurgie 2007 619
TESTUL III- GRILA
1 c S. Daschievici Chirurgie-2007 364
2 a S. Daschievici Chirurgie-2007 365
3 b S. Daschievici Chirurgie-2007 365
16 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 362
17 a.b S. Daschievici Chirurgie-2007 363
111
18 a,c S. Daschievici Chirurgie-2007 363
26 a Mozes – Tehnica ingrijirii bolnavului 1131
27 a si c L. Titirca- 18
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
28 a,b,d C. Borundel- Manual de Medicina 916
interna pentru cadre medii
29 a,e L. Titirca- 20
30 c idem 22
31 a,b,c idem 29
32 c idem 18
34 a L. Titirca- 22
35 c L. Titirca- 367
38 d L. Titirca- 25
39 a,c idem 25
40 a,b,c idem 28
41 b,d idem 321
42 c C. Borundel- Manual de Medicina 137
43 b idem 921
44 b L. Titirca- 25
45 a idem 25
46 a C. Borundel- Manual de Medicina 918
47 b L. Titirca- 19
48 a,b,c,d idem 22
49 a,b,c,d idem 8
112
50 a,b idem 20
51 c S. Daschievici- Chirurgie 752
52 a S. Daschievici- Chirurgie 363
57 a si b S. Daschievici- Chirurgie 357
59 d S. Daschievici- Chirurgie 365
60 b si d S. Daschievici- Chirurgie 379
62 a, c S. Daschievici- Chirurgie 373
64 d S. Daschievici- Chirurgie 386
113
MODULUL 35- BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC
TESTUL I
1. Izvorul de infectie il constituie organismele vii (om, animale, artropode) in care patrunde
agentul patogen si se multiplica, eliminandu-se pe diferite cai.
2. Perioada de incubatie in scarlatina este de 10-14 zile.
3. Pentru pacientul cu varicela, asistentul medical isi propune urmatoarele interventii:
- igiena tegumentelor cu apa alcoolizata
- baie numai dupa caderea crustelor
- alcool mentolat, talc pentru combaterea pruritului
- igiena cavitatii bucale cu ceai de musetel, badijonari cu stamicin, vitanina A
- educarea pacientului sa nu se scarpine
- supravegherea pentru a depista semnele vreunei complicatii
4. Masca Filatov (facies palmuit) si semnul Grozovici-Pastia sunt caracteristice pentru rubeola.
5. In scarlatina tratamentul etiologic se face cu penicilina, eritromicina.
6. Manifestarile de dependenta in toxiinfectiile alimentare apar dupa o incubatie de:
- 12-36 ore- salmonelle
- 1-4 ore-stafilococ
cu greata, varsaturi, scaune diareice , lipotimii, febra, hipotensiune arteriala pana la colaps, soc
infectios
7. Eruptia in rubeola se caracterizeaza prin aparitia de maculo papule ce evolueaza spre
vezicule cu lichid clar, continutul vezicular se tulbura apoi se ombilicheaza, se transforma in
cruste care cad la aproximativ 10 zile de la aparitie.
8. Sindromul de inunodeficienta acuta dobandita (SIDA) constituie partea finala a infectiei cu
HIV caracterizata prin: depresie imuna majora, dezvoltarea infectiilor oportuniste, a tumorilor,
afectarea SNC.
9. Orhita urliana este o localizare a infectiei cu virusul rubeolic
10. Regimul igienico-dietetic in hepatita virala acuta consta in; la inceput dieta hidrica apoi
va cuprinde alimente usor digerabile care sa asigure un suport suficient de glucide si de
aminoacizi.
TESTUL II
1 Angina streptococica A 10-11 zile

2 Perioada de incubatie in rujeola B scarlatina
3 Masca Filatov C penicilina
4 Streptococ β hemolitic grup A D hiperpigmentare liniara la nivelul pliurilor
cotului
5 Semn Pastia-Grozovici c. E d. angina streptococica
114
1 Rubeola A varicela
2 Febra+catar oculo nazal+ B varsaturi, colici abdominale, scaune
adenopatie diareice, muco-sanguinolente
3 Eruptie pruriginoasa C efect teratogen asupra produsului de
conceptie
4 Dizenterie D tetanos
5 Risus sardonicus e. E f. rubeola
1 Difterie A scarlatina
2 R. Dick B R. Schick
3 IDR la PPD C se utilizeaza pentru diagnosticul
tuberculozei
4 R. Widal D punerea in evidenta a anticorpilor
specifici
5 Examene serologice g. E h. febra tifoida
D Asociati notiunile din cele doua coloane
1 Raze ultraviolete A masura ce se ia pentru a evita

transmiterea infectiilor pe cale digestiva
2 Controlul bacteriologic B dezinfectarea termometrelor
(coprocultura) periodic la
personalul ce lucreza la
instalatiile centrale de apa
3 Cloramina 0,5 % C metoda de dezinfectare a aerului
4 Imunizare activa D seruri, imunoglobuline
5 Imunizare pasiva i. E vaccin , profilaxie
1 Seroprofilaxie A toxiinfectie alimentara

2 Produse alimentare intens B hepatita A
contaminate cu bacterii sau
toxinele acestora
3 Cale de transmitere digestiva C utilizarea serurilor in scop profilactic
4 Icter D test imunoenzimatic
5 Test Elisa E coloratia galbena a tegumentelor si a
sclerelor
1 Semnul Koplik A meningococ

2 Meningita cerebrospinala B recoltare a maduvei osoase de la nivelul
sternului in portiunea de unire a doua
treimi superior cu o treime inferior
3 Medulocultura C rujeola
4 Hidrazida acidului izonicotinic D Mycobacterium tuberculosis
115
(HIN)
5 B.C.G. j. E bacilul Calmette-Guerin
Testul III
1. Tratamentul anginei streptococice consta a. da descuamatie furfuracee precoce, in

in administrarea de: lambouri tardive
a. penicilina b. nu lasa urme
b. tetraciclina si cloramfenicol c. da pigmentare cafenie si descuamatie
c. doxicilina foarte fina
2. Scarlatina este o boala infectioasa 8. Importanta rubeolei este data de :
produsa de: a. efectul teratogen asupra sarcinii in
a. streptococul beta-hemolitic din grupa A primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii
b. stafilococul auriu congenitale
c. streptococul alfa hemolitic din grupa B b. complicatiile toxice, septice
3. Eruptia in scarlatina este: postinfectioase
a. micropapuloasa, aspra la pipait c. evolutia asimptomatica
b. micropapuloasa, catifelata la pipait 9. Eruptia in rubeola are urmatoarele
c. veziculara caracteristici:
4. Pentru scarlatina distinctiv este semnul: a. macule mici de culoare roz, fara
a. Grozovici – Pastia, cu elemente tendinta la confluare
purpurice dispuse linear la nivelul plicei b. micropapuloasa, pe fond congestiv
cotului si inghinal c. maculopapuloasa, cu tendinte la
b. Koplik – puncte mici albe inconjurate confluare
de o mica areola rosu-aprins, localizate pe 10. Incubatia in rubeola dureaza :
mucoasa bucala opusa celui de-al doilea a. 2-3 sapatamani
molar b. 1-2 saptamani
c. Masca Filatov, semnul Pastia si c. 1 saptamana
ciclul lingual 11. Febra + catar respirator + adenopatie
5. Angina rosie + febra + eruptie sunt simptome care sugereaza :
micropapuloasa pe trunchi, respectand fata, a. rujeola
va sugereaza: b. rubeola
a. varicela c. scarlatina
b. rujeola 12. Eruptia este pruriginoasa in :
c. scarlatina a. scarlatina
6. In rujeola, perioada de incubatie dureaza: b. rubeola
a. 3-6 zile c. varicela
b. 8-11 zile 13. Parotidita epidemica este cunoscuta si
c. 14-21 zile sub numele de :
7. Evolutia eruptiei in rujeola: a. oreion
b. varsat
116
c. pojar 22. Perioada eruptiva din rujeola se
14. Tabloul clinic cu varsaturi, colici caracterizeaza prin:
abdominale, scaune diareice, defineste : a. cresterea mare a febrei
a. hepatita acuta virala b. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si
b. toxiinfectia alimentare se generalizeaza descendent in 3 zile
c. scarlatina c. eruptie micropapuloasa cu fond
15. Scaune numeroase, congestiv, aspra la pipait
mucopiosanguinolente, tenesme si uneori 23.Patognomonic pentru rujeola este:
febra, stare toxica, subliniaza sindromul a. semnul Barsieri
clinic din : b. semnul Koplick
a. tetanos c. catar ocular, nazo-bronsic
b. dizenterie 24. Rujeola eruptiva :
c. hepatita virala a. este insotita de prurit
16.Calea de transmitere a dizenteriei este : b. nu este insotita de prurit
a. aerogena c. nu produce prurit
b. fecal-orala 25. Manifestarile de dependenta la un
c. parenterala pacient cu rujeola in perioada de incubatie
17. Rolul principal in transmiterea sunt :
dizenteriei il au : a. febra, frisoane, tahipnee
a. contaminarea hainelor b. greturi, varsaturi, dureri abdominale
b. mainile murdare c. apatie, imobilitate
c. mustele 26. Interventiile asistentei medicale la un
18. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte pacient cu rujeola vizeaza :
mult prin generalizarea vaccinarii cu : a. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii
a. anatoxina tetanica b. reechilibrarea hidro-electrolitica
b. verorab c. imobilizarea pacientului in perioada
c. anatoxina difterica eruptiva
19. Debutul, de obicei lent, cu « trismus » 27. Problemele pacientului cu rujeola pot fi :
precedat uneori de tresariri musculare la a. dispnee cu polipnee cauzata de febra
nivelul plagii este semn patognomonic b. potential de deficit de lichide legat de
pentru: varsaturi, transpiratii
a. scarlatina c. hipotermie
b. tetanos 28. Rubeola este o boala :
c. dizenterie a. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil,
20. ―Rasul sardonic‖ apare in: cu adenopatii, eruptie micropapuloasa
a. scarlatina fugace si febra inconstanta
b. rujeola b. cu izolare la domiciliu
c. tetanos c. cu contagiozitate majora ce impune
21. Rujeola se manifesta clinic in perioada internarea obligatorie in spital
de debut prin: 29. Alaturi de eruptie, un alt simptom
a. febra moderata, catar (nazal, bronsic, cardinal in rubeola este :
ocular), enentem a. poliadenopatia
b. catar nazal, febra inalta, diaree b. uneori splenomegalie
c. febra+catar+semnul koplick c.ciclul lingual
117
30. Pneumonia pneumococica este a. asigurarea unui mediu linistit, cu lumina
caracterizata prin urmatoarele simptome : putina, corect hidratati
a. debutul nu este brutal si nu poate fi bine b. efectuarea de exercitii pasive ale
precizat de bolnav membrelor inferioare
b. frison, febra (pina la 49 de grade) junghi c. aplicatii calde in regiunea occipitala si a
toracic spatelui
c. in zilele premergatoare, exista adeseori o 37.In cazul pacientilor cu toxiinfectie
discreta infectie rinofarigiana alimentara o problema prioritara este
31. Antibioticul de electie, in tratamentul formulata astfel :
pneumoniei pneumococice este : a. deshidratare cu dereglari
a. tetraciclina hidroelectrolitice din cauza varsaturilor,
b. penicilina G diareei
c. ampicilina b. durere la inghitit alimente solide
32. Dupa ce a fost izolat la domiciliu un c. nerespectarea regimului alimentar impus
copil cu varicela poate intra in colectivitate: 38. Transmiterea infectiilor pe calea aeriana
a. dupa ce febra a scazut la 37,60C se face :
b. dupa ce a terminat tratamentul cu a. prin coloane de aer
antibiotice b. prin picaturile lui Pflügge
c. cand toate elementele de pe piele au c. prin mainile murdare duse la gura
cruste 39. Pentru a se stabili diagnosticul bolilor
d. cand pielea este curata, intacta si au infectioase se vor obtine o serie de date :
cazut toate crustele a. epidemiologice
33. Care sunt cele 3 elemente care trebuie b. clinice
sa fie prezente pentru producerea unei c. de laborator
infectii : 40. Calea de transmitere in bolile
a. calea de transmitere infectioase poate fi :
b. gazda receptiva a. directa
c. temperatura adecvata b. mixta
d. sursa de infectie c. indirecta
34. Varicela are acelasi agent etiologic cu : 41. Hepatita virala A (HAV) se transmite pe
a. rubeola cale :
b. zona zooster a. fecal-orala
c. rujeola b.contact sexual
d. parotidita epidemica c.parenterala
35. Pentru ameliorarea pruritului, in cazul 42. Hepatita cronica survine in proportie
imbolnavirii de varicela, se va folosi : de :
a. ceaiul de musetel a. 30% dupa hepatita virala de tip A
b. alcool iodat b. 40-50% dupa hepatita de tip C
c. alcool mentolat c. 60% dupa hepatita de tip E
d. pudra de talc cu mentol 43. Essentiale, Metaspar, Aspatofort,
36. Cand ingrijim un pacient cu meningita, Silimarina sunt medicamente cu efect :
cea mai potrivita interventie de ingrijire- a. laxativ
nursing este : b. hepatoprotector
c. antialgic
118
44. Incubatia in hepatita B este de : c. aminoacizi
a. 2-6 saptamani 48. Starea confuzionala, delirul si
b. 1 ½ - 6 saptamani halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa
c. 2-23 saptamani caracterizeaza :
45. Virusul hepatitei B este prezent : a. coma de gr.I
a. in saliva, lichidul seminal si sange b. coma de gr.II
b. pe tegumente c. coma de gr. IV
c. pe regiunile paroase 49. Dupa diminuarea icterului, pentru
46. Cunoasterea profilului imun al inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui
bolnavului se realizeaza prin determinarea : flux biliar crescut se pot administra :
a.hemoleucogramei a. sedative
b.ionogramei b. coleretice
c. imunoglobulinelor c. antibiotice
47. Pentru scaderea amoniemiei, se 50. In perioada de ascensiune a icterului
administreaza in perfuzie lenta, este indicat in toate cazurile :
intravenoasa, solutii care contin : a. repausul
a. arginina, sorbitol b. consumul de lipide de origine animala
b. insulina c. consumul de sucuri carbogazoase
119
BAREM CORECTARE BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC
NR REZOLVAREA BIBLIOGRAFIA PAGINA
ÎNTREBARII
L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate
1 A pacientilor de catre asistentii medicali 253
2 F idem 277
3 A idem 280
4 F idem 278
5 A idem 279
6 A idem 285
7 F L. Rogozea- Ingrijirea pacientilor 68
–vol III
8 A idem 73
9 F idem 79
10 A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate 291
pacientilor de catre asistentii medicali
TESTUL II- ASOCIEREA
A
1. C F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
2. A L. Titirca- Ingrijiri special acordate 281
3. B idem 278
4. E F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
5. D L. Titirca- Ingrijiri special acordate 278
B
infectioase
2. E idem 335
3. A idem 338
4. B L. Titirca- Ingrijiri special acordate 284
5. D M. Voiculescu- Boli infectioase – vol II 576
C
1. B L. Titirca- Ingrijiri special acordate 262
2. A idem 262
3. C idem 263
4. E idem 262
5. D idem 262
D
1. C idem 266
2. A idem 266
120
3. B idem 267
4. E idem 268
5. D idem 268
E
1. C idem 271
2. A idem 284
3. B idem 286
4. E idem 288
5. D idem 288
F
infectioase
2. A Gh. Dimache si D. Panaitescu - 115
Bacteriologie, virusologie si parazitologie
medicala
3. B idem 135
4. D idem 162
5. E idem 164
TESTUL III- GRILA
1 a F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
2 a L. Titirca-Ingrijiri special acordate 277
3 a idem 278
4 c idem 278
5 c idem 278
6 b idem 281
7 c F. Caruntu- Vademecum de boli 334
infectioase
8 a idem 335
9 a idem 335
10 a idem 335
11 b idem 335
12 c idem 338
13 a idem 176
14 b L. Titirca-Ingrijiri special acordate 284
15 b M. Voiculescu- Boli infectioase 477
vol II
16 b idem 481
17 b idem 481
18 a idem 572
19 b idem 576
20 c idem 576
21 a,c L. Titirca-Ingrijiri special acordate 281
22 a,b idem 281
121
23 b idem 281
24 b,c idem 281
25 a,b idem 281
26 a,b idem 282
27 a,b idem 281
28 a,b F. Caruntu- Vademecum de boli 335
infectioase
29 a,b idem 335
30 b,c L. Titirca-Ingrijiri special acordate 43
31 b F. Caruntu- Vademecum de boli 131
infectioase
32 d L. Titirca-Ingrijiri special acordate 280
33 a,b si d idem 253
34 b idem 280
35 c si d idem 280
36 a F. Caruntu- Vademecum de boli 297
infectioase
37 a L. Titirca-Ingrijiri special acordate 285
38 a,b si c idem 266
39 a,b,c idem 257
40 a,c idem 245
41 a C. Bocarnea -Boli infectioase si 167
epidemiologie-
42 b idem 173
43 b idem 175
44 b idem 169
45 a idem 169
46 c idem 173
47 a idem 175
48 b idem 172
49 b idem 174
50 a idem 174
122
MODUL 37 – BOLI METABOLICE, DE NUTRITIE SI NURSING SPECIFIC – Diabetul zaharat
TESTUL I
1. Diabetul zaharat primar se clasifica in diabet zaharat de tip I si diabet zaharat de tip II.
2. Poliuria, polidipsia, polifagia sunt principalele manifestari de dependenta din diabetul zaharat.
3. Retinopatia diabetica este o complicatie acuta a diabetului zaharat.
4. Coma hipoglicemica si coma hiperglicemica sunt complicatii acute ale diabetului zaharat.
5.Alternarea locurilor de electie in administrarea insulinei prin injectie subcutanata previne
lipodistrofia.
6.Pacientul cu tratament insulinic se poate alimenta dupa preferinte, dupa administrarea
insulinei.
7. Testul tolerantei la glucoza pe cale orala se realizeaza dupa administrarea a 75 de gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
8.In diabetul zaharat de tip I, insulina ordinara se administreaza prin injectie subcutanata cu 15-
30 de minute inainte de masa.
9.Cetonuria este expresia aparitiei glucozei in urina.
10.Cetonuria este expresia aparitiei corpilor cetonici in sange.
TESTUL II
1. Glicemia A 150 ml din urina emisa in 24 de ore

2 Testul tolerantei la glucoza pe cale B 2 ml sange venos intr-o eprubeta cu 4 mg
orala florura de sodium, sau cu sistemul vacutainer
3 Rezerva alcalina C Se administreaza pacientului timp de trei zile,
in alimentatie o cantitate fixa de glucide, se
recolteaza zilnic urina din 24 de ore si sange
pentru dozarea glucozei, se face media
glicozuriei pe cele 3 zile si se scade din
cantitatea de glucide administrate in 24 de ore.
4 Glicozuria D Sange venos dupa administrarea de 75 gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
5 Toleranta la glucide E Sange venos pe heparina sau cu sistemul
vacutainer
1. Zaharul, fructele uscate, strugurii, A Alimente permise cantarite in regimul

prunele alimentar din DZ
2 Painea, cartofii, pastele fainoase B Alimente interzise in regimul alimentar din DZ
3 Pestele, ouale, carnea C Coma hiperglicemica
4 Insulina D Coma hipoglicemica
5 Solutie glucozata hipertona 10-20% E Alimente permise necantarite in regimul
alimentar din DZ
123
Testul III
MEDICINA INTERNA b) lentă;

1.Diabetul zaharat poate fi definit ca o c) rapidă.
dereglare: 10.Insulinele lente, cele care intră in acţiune
a) acută; in 90-120 minute, au o durată a efectului de:
b) cronică; a) 10 h;
c) mixtă. b) 24 h;
2.Etiologia, greu de stabilit, a diabetului c) 5 h.
include factori: 11.Reactia hipoglicemica tardiva, dupa
a) ereditari; absorbtia glucidelor concentrate este
b) de mediu; insotita de senzatia de:
c) numai a şi b; a) satietate
d) hormonali. b) foame imperioasa
3.Diabetul zaharat prezintă următoarea c) sete
triadă simptomatică:
12.Glicemia postprandiala poate atinge in
a) polifagie, obezitate, hiperlipidemie;
mod obisnuit valori intre:
b) polipnee, poliurie, tahicardie;
a) 60-80 mg/dl
c) polifagie, polidipsie, poliurie.
4.Diabetul zaharat se caracterizează prin: b) 130-140 mg/dl
a) afectarea metabolismului bazai; c) 210-230 mg/dl
b) hiperglicemie şi glicozurie; 13.Tabloul clinic in diabetul zaharat se
c) creşterea lipidelor in sange. caracterizeaza prin:
5.Tipurile de diabet zaharat sunt: a) crestere in greutate
a) diabet esenţial şi neesenţial; b) astenie
b) diabet insulinodependent şi diabet c) prurit vulvar
insulinoindependent; 14.Tabloul clinic in diabetul zaharat se
c) diabet major şi diabet minor. caracterizeaza prin:
6.Dintre complicaţiile diabetului cea mai a) arterita
importantă este:
b) anurie
a) obezitatea;
b) deshidratarea; c) infectii cutanate rebele la tratament
c) angiopatia diabetică. 15.Coma umeda ce apare la un diabet este
7.Din punct de vedere clinic deosebim: coma:
a) diabet zaharat de tip juvenil (intre a) acido-cetozica
0-20 ani); b) hipoglicemica
b) diabet zaharat de tip adult (de c) hiperosmolara
maturitate); 16.Coma diabetic hiperosmolara se
c) diabet zaharat numai de tip adult caracterizeaza prin:
(intre 22-30 ani). a) respiratie Cheyne-Stockes
8.Preparatele insulinice pot fii in raport cu b) halena uremica
dinamica acţiunii lor insuline:
c) glicozurie
a) cu acţiune rapidă (scurtă);
b) lente; 17.Coma diabetica hiperosmolara se
c) intermediare; caracterizeaza prin:
d) premixte. a) corpi cetonici
9.Insulina cristalină are acţiune: b) hipoglicemie
a) intermediară; c) hiperglicemie
124
18.Coma hipoglicemica se caracterizeaza b) desfăşurarea activităţii respectând
prin: indicaţiile de regim şi tratament;
a) inapetenta selectiva c) nu are restricţii privind efortul fizic.
b) transpiratii profuze 27.În diabetul zaharat insulinodependent
c) tahilalie doza de insulină/24 h se stabileşte în
funcţie de glicozuria exprimată în grame
19.Tratamentul de electie in diabetul
astfel:
zaharat se face cu:
a) 1 UI la 3 g glicozurie/zi;
a) izoniazida
b) 2 UI la 1 g glicozurie/zi;
b) iodura de potasiu c) 1 UI la 2 g glicozurie/zi
c) insulina 28.Care tip de insulina se poate administra
20.Tratamentul de electie in diabetul prin injecţii subcutanate, intramusculare şi
zaharat se face cu: intravenoase?
a) tavegyl a) insulina cristalină, actrapid;
b) tolbutamid b) insulina semilentă MC;
c) trasylol c) insulina lentă MC.
21.Tratamentul de electie in diabetul 29.Pacientului căruia i s-a administrat
zaharat se face cu: insulina cristalină i se recomandă:
a) maninil a) să mănânce în.următoarele 15-30
de minute;
b) manitol
b) să mănânce după una-două ore;
c) marisang c) nu are importanţă când va mânca.
22.Tratamentul de electie in diabetul 30.Alimentele permise cântărite în diabetul
zaharat se face cu: zaharat sunt următoarele cu excepţia:
a) meguan a) fructele;
b) metaspar b) brânza;
c) mecopar c) zarzavaturile;
23.Tratamentul de electie in diabetul d) făinoasele;
zaharat se face cu: e) carnea;
a) bixtonim f) oul.
b) bronhodilatin 31.Comei hipoglicemice îi sunt
caracteristice următoarele manifestări de
c) buformin
dependenţă:
NURSING a) halenă acetonică;
24. Glicoreglarea reprezintă echilibrul b) tremurături, transpiraţii;
mecanismelor hipo- şi hiperglicemiante. c) semne de deshidratare.
Factorii hiperglicemianţi sunt: 32.Forma de depozit a glucidelor in ficat
a) tiroxina, ACTH, cortizonul, este reprezentată de:
glucagonul; a) pectine;
b) insulina, ACTH, cortizonul; b) glicogen;
c) ACTH, cortizon. c) amidon.
25. Semnele de recunoaştere a comei 33.Glucidele au rol:
hiperglicemice sunt: a) structural;
a) tremurături, piele uscată; b) energetic;
b) piele uscată, tremurături, greţuri, c) ambele răspunsuri sunt false.
vărsături; 34.Necesarul glucidic la adulţi este de:
c) greţuri, vărsături, piele uscată, a) 1-1,5 g/kg corp/zi;
instalare lentă. b) 2-3 g/kg corp/zi;
26.Pacientul cu diabet zaharat este o c) 4-6 g/kg corp/zi.
persoană care necesită:
a) întreruperea activităţii profesionale;
125
35.La un bolnav de diabet zaharat c) convulsii, mioclonii, tremurături;
următoarele alimente sunt permise fără d) halenă acetonică.
restricţii: 43.S.C., elev in varstă de 16 ani, este
a) carnea, peştele; internat cu comă hiperglicemică in spital.
b) merele dulci, stafidele; Care este ingrijirea prioritară in cazul lui la
c) bomboanele cu alune; internare?
d) caşcavalul, branza topită. a) inregistrarea observaţiilor făcute;
36.La un bolnav cu diabet zaharat b) menţinerea căilor respiratorii libere;
următoarele alimente trebuiesc cantărite: c) recoltarea sangelui şi urinei pentru
a)merele, caisele, portocalele; analize.
b) pastele făinoase, mămăliga; 44.Care este motivul pentru care se instituie
c) carnea, mezelurile. tratamentul cu insulina şi cu soluţii
37.Unui bolnav cu diabet zaharat ii sunt hidratante pentru un pacient internat in
interzise: spital cu coma hiperglicemica?
a) bomboanele de orice fel; a) este predispus la infecţie şi are un
b) carnea de vită; nivel scăzut de glucoza in sange;
c) jeleurile; b) este inconştient şi prezintă acidoză;
d) uleiurile vegetale. c) are un nivel ridicat al glucozei in
38.La un bolnav cu diabet cantărirea sange şi prezintă deshidratare.
alimentelor se face: 45.La externare mama intreabă asistenta
a) pentru painea prăjită, după medicală dacă copilul său diabetic poate
prăjire; utiliza mierea in loc de zaharină. Ce va
b) pentru fructe coapte, inainte de răspunde asistenta?
coacere; a) mierea conţine glucoza şi nu are
c) pentru legumele fierte, după valoare calorică foarte mare;
tratamentul termic. b) mierea este un zahăr din plante care
39.Glicozuria este cantitatea de zahăr poate fi utilizat pentru indulcire;
prezentă in: c) mierea este un hidrat de carbon care
a) urină; ridică valoarea glicemiei din sange, şi
b) LCR; nu are voie să o folosească.
c) plasmă. 46.Domnul S.I. a fost adus la camera de
40.Glicozuria se clasifică in 2 categorii: gardă de către soţie, care a relatat că soţul
a) glicozuria de 24 h; ei este suferind de diabet zaharat de mai
b) glicozuria din 8 h; mulţi ani, cu tratament oral - sulfamide şi
c) glicozuria din urina spontană; dietă; astăzi dimineaţă la 3 ore după luarea
d) glicozuria din 48 h. micului dejun, D-l. S. I. a prezentat o stare
41.Care din următoarele semne nu de slăbiciune cu greaţă, nelinişte,
caracterizează hipoglicemia cu cetoacidoză transpiraţii, tremor. Se apreciază ca fiind o
- cea mai frecventă complicaţie a diabetului criză hipoglicemică. Care sunt posibilele
zaharat? greşeli pe care D-l S.I. le-a făcut:
a) polidipsie, polifagie, poliurie; a) administrarea incorectă a
b) greţuri, vărsături, dureri abdominale; sulfamidelor;
c) uscăciunea mucoaselor şi a pielii; b) reducerea ingestei de alimente;
d) hipertensiune, bradicardie. c) desfăşurarea de efort fizic neobişnuit.
42.Comei hiperglicemice ii sunt
caracteristice următoarele elemente cu
excepţia:
a) hipotensiune arterială;
b) semne de deshidratare;
126
BAREM DE CORECTARE- BOLI METABOLICE, DE NUTRITIE SI NURSING SPECIFIC –
Diabetul zaharat
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE CORECT
1. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 411
asistentii medicali, manual pntru colegiile si
scolile postliceale, sub redactia Lucretia Titirca,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
2. A idem 415
3. F idem 415
4. A idem 414
5. A idem 415
6. F idem 415
7. A idem 412
8. A idem 415
9. F idem 413
10. F idem 413
1. B idem 412
2. D idem 412
3. E idem 412
4. A idem 413
5. C idem 413
1. B idem 415
2. A idem 415
3. E idem 415
4. C idem 416
5. D idem 416
TESTUL III- GRILA
MEDICINA INTERNA
1. b 1555 teste de evaluare continua in nursing – 135
coordonator Mioara Mincu – Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
2. a,b,d idem 135
3. c idem 135
4. b idem 135
5. b idem 135
6. c idem 136
7. a,b idem 136
8. a,b,c idem 136
9. c idem 136
10. b idem 136
11. b Medicina interna – M. Mincu 430
127
12. b Medicina interna – M. Mincu 430
13. b,c Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 53
Editura Romprint, Brasov, 2003
14. a,c idem 53
15. b idem 53
16. a,c idem 53
17. c idem 53
18. b idem 53
19. c idem 53
20. b idem 53
21. a idem 53
22. a idem 53
23. c idem 53
NURSING
23 a 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 75
Medicala Romaneasca, 2006
24 c idem 76
25 b idem 76
26 c idem 76
27 a idem 76
28 a idem 76
29 b,e,f idem 76
30 b idem 76
31 b 1555 teste de evaluare continua in nursing – 39
Bucuresti, 2002
32 a,b idem 39
33 c idem 40
34 a,d idem 45
35 a,b idem 45
36 a,c idem 45
37 b idem 45
38 a idem 137
39 a,c idem 136
40 d idem 140
41 c idem 141
42 b idem 141
43 c idem 141
44 c idem 141
45 a,b,c idem 141
128
MODUL 41 – DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA
TESTUL I
1. A acţiona etic înseamnă a acţiona profesional.

2. Orice sistem etic este bazat pe unele idei şi valori, iar etica nursingului este bazată pe ideea
de îngrijire.
3. Valorile morale reprezintă baza codurilor de comportament ce afectează deciziile etice.
4. Valorile reprezintă motivaţia puternică a comportamentului.
5. Prin "drept" se înţelege totalitatea normelor juridice care reglementează relaţiile sociale într-
un stat într-un anumit domeniu.
6. Între comunicarea firească şi cea intenţionată, direcţionată, nu există nici o diferenţă.
7. In relaţia de colaborare, respectul este un sentiment ce exprimă o stare afectivă, o
consideraţie, o judecată de valoare şi este exteriorizat prin gesturi, atitudini şi cuvinte.
8. Principiile etice în nursing sunt ghiduriîn luarea de hotărâri morale şi acţiuni morale, bazate
pe deciziile morale în practicarea profesiei.
9. Autonomia este principiul etic conform căruia individului trebuie să i se dea libertatea de a
hotărî asupra propriilor acţiuni.
10. Respectarea confidenţialităţii nu este o necesitate morală.
TESTUL II
1. Binefacerea A Obligatia de a spune adevarul si de a nu-i minti sau

insela pe altii
2 Veracitatea B Obligatie cu caracter implicit de a tine promisiunile si
confidentialitatea
3 Fidelitatea C Obligatia de a face bine si de a evita sa se aduca
prejudicii altor persoane.
4 Paternalismul D Libertatea individului de a hotari asupra propriilor actiuni.
5 Autonomia E Restrangerea autodeterminarii pentru a preveni ca o
persoana sa isi faca rau
1. Deontologia A Reproducerea identica a unei persoane, fara a trece prin

intalnirea unui ovocit feminin cu un spermatozoid
masculine
2 Suicidul B Ansamblul regulilor dupa care se ghideaza o organizatie,
institutie, profesie sau o parte a acesteia, prin
intermediul organizatiilor profesionale care devin instanta
de elaborare, aplicare si supraveghere a aplicarii
acestora
3 Clonarea C Provocarea unei morti precoce, nedureroasa, a unui
pacient, bolnav incurabil pentru a-I curma o suferinta
grea si prelungita
4 Euthanasia D Comportamentul prin care o persoana care ar mai putea
trai isi provoaca moartea prin mijloace diverse
5 Avortul E Intreruperea prin diferite metode a unei sarcini in evolutie
129
Testul III
1. Etica este disciplina ce se ocupă de: 9. Care din urmatoarele principii etice se
a) sistemul valorilor; defineste ca obligatia de a spune adevarul
b) normele şi categoriile morale; si de a nu-i minti si insela pe altii:
c) conţinutul, modul de intercorelare şi a) fidelitatea
realizare în viaţă a acestora. b) veracitatea
2. Etica nursingului reprezintă analiza c) dreptatea
filosofică a: 10. Binefacerea este principiul etic care se
a) fenomenelor morale întâlnite în traduce prin:
nursing; a) obligatia de a face bine;
b) limbajului moral; b) obligatia de a evita prejudiciile;
c) fundamentului etic al practicii nursing. c) obligatia de a-i ajuta pe pacienti sa
3. Morala este o formă de reglementare: obtina ceea ce le este benefic si a
a) a convieţuirii sociale; reduce riscurile daunatoare fizic si
b) a comportamentului uman; psihic.
c) ambele. 11. Factorii interni care ingradesc
4. Deontologia este definită ca: autonomia pacientului sunt urmatorii cu
a) parte a eticii care studiază problema exceptia:
datoriei; a) abilitatea mentala;
b) doctrină despre bine şi rău; b) nivelul de cunostinte;
c) reprezentând normele şi preceptele c) resursele de ingrijire.
morale. 12. Codul de Etica pentru asistentii medicali
5. Valoarea morală este: cuprinde urmatoarele capitole:
a) o credinţă; a) asistenta medicala si persoana
b) un obicei care apare frecvent din ingrijita;
medii culturale sau etnice, tradiţii de b) asistenta medicala si profesia;
familie, filosofii politice, educative şi c) asistenta medicala si societatea.
religioase cu care se identifică cineva; 13. Codul de etica arata:
c) ambele. a) acceptarea responsabilitatii
6. Dilema morala: profesionale;
a) situatie in care exista doua cursuri b) increderea pe care o investeste
de actiune societatea in aceasta profesie;
b) judecati egal justificate in care c) ambele.
individual nu stie pe care sa o urmeze 14. Problemele intalnite in practica
sau sa o aleaga; nursingului sunt:
c) ambele. a) de ordin legal;
7. Reflectia etica implica: b) de ordin moral;
a) cunoasterea valorilor etice de baza; c) ambele.
b) cunoasterea situatiei concrete; 15. Pentru realizarea unei relatii functionale
c) ambele. de colaborare cu familia si cu apartinatorii
8. Cand o femeie doreste sa i se provoace este obligatoriu ca informatiile oferite
avort, nursa trebuie sa reflecteze la pacientului sa fie:
urmatoarele valori etice: a) exacte;
a) sa nu ucizi; b) adecvate situatiei;
b) viata este inviolabila; c) in limitele de competenta ale
c) autodeterminarea-dreptul femeii de a- asistentei medicale.
si conduce viata si dreptul asupra 16. Informatiile de natura confidentiala pot fi
propriului corp. dezvaluite in anumite situatii:
a) cu acordul pacientului;
130
b) in instantele de judecata; a) necesare;
c) cand sunt de interes public. b) importante;
17. Conform Codului de Etica, asistenta c) ambele.
medicala are abilitatea de a aplica in 23. Fazele procesului suferinţei descrise de
practica: Parkes în pierderile importante sunt
a) cunostintele; urmatoarele cu exceptia:
b) deprinderile; a) durerea acută;
c) atitudinile dobandite pe parcursul b) şocul;
formarii sale ca profesionist. c) construirea de noi presupuneri;
18. Codul ICN afirma ca nursele sunt d) descurajare, singurătate;
obligate sa: e) indiferenta
a) promoveze sanatatea; 24. Primul cod deontologic pentru medici a
b) impiedice imbolnavirile; fost:
c) restabileasca sanatatea si sa a) jurământul lui Hipocrate;
aline suferinta. b) jurământul lui Florance Nightingale;
19. In ingrijirea paliativa asistenta va c) codul lui Hamurabi.
respecta drepturile pacientului: 25. Sunt recunoscute de lege următoarele
a) de a nu fi vatamat; drepturi ale pacienţilor:
b) informare deplina; a) dreptul la
c) intimitate, anonimat, autodeterminare/consimţământ;
confidentialitate. b) dreptul la îngrijiri individualizate;
20. Abuzul – grava incalcare a indatoririlor c) dreptul la solitudine/confidenţialitate.
fata de familie – se defineste ca fiind: 26. Principiile eticii sunt urmatoarele:
a) parasirea, alungarea sau lasarea a) principiul egalitatii in fata normelor;
fara ajutor a uneia sau mai multor b) principiul claritatii si clarificarii;
persoane din familie fata de care c) ambele.
persoana care paraseste are obligatia 27. Cand intr-o comunicare exista
de intretinere; neconcordanta intre mesajul verbal si
b) neindeplinirea cu buna stiinta a mesajul nonverbal, interlocutorul va fi
obligatiilor de intretinere prevazute de influentat in mai mare masura de:
lege; a) mesajul verbal
c) supunerea la rele tratamente care b) mesajul nonverbal
pot duce chiar la crime. c) ambele
21. Suicidul reprezintă: 28. Avortul poate fi de mai multe tipuri:
a) un act conştient pe care individul l- a) avort spontan;
a săvârşit pentru a se vătăma şi b) avort terapeutic;
care s-a soldat cu moartea; c) avort la cerere;
b) un act intenţionat autodistructiv d) avort empiric.
care duce la moarte; 29. Clonarea poate fi:
c) o autovătămare care se sfârşeşte a) reproductiva;
fatal prin moarte. b) terapeutica;
22. În decursul vieţii fiecare persoană c) ambele.
suferă pierderi:
131
BAREM DE CORECTARE - DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA
INTREBARE CORECT
1. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 29
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
2. A idem 29
3. A idem 30
4. A idem 30
5. A idem 30
6. F idem 30
7. A idem 30
8. A idem 30
9. A idem 30
10. F idem 30
TESTUL II- ASOCIERI
A
1. C Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 37
Asociatia de Nursing
2. A idem 45
3. B idem 45
4. E idem 42
5. D idem 39
B
1. B idem 8
2. D idem 91
3. A idem 155
4. C idem 194
5. E idem 163
TESTUL III- GRILA
1. a,b,c 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 26
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
2. a,b,c idem 26
3. c idem 26
4. a,b,c idem 26
5. c idem 26
6. c idem 27
7. c idem 27
8. a,b,c idem 27
9. b idem 27
10. a,b,c idem 27
11. c idem 27
12. a,b idem 27
13. c idem 28
14. c idem 28
15. a,b,c idem 28
16. a,b,c idem 28
17. a,b,c idem 29
132
18. a,b,c idem 28
19. a,b,c idem 28
20. a,b,c idem 28
21. a,b,c idem 29
22. c idem 29
23. e idem 29
24. a idem 29
25. a,b,c idem 29
26. c Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 12,13
27. b Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 97
28. a,b,c,d Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 163
29. c Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 155
133
MODULUL 45 - GINECOLOGIE SI NURSING IN GINECOLOGIE
TESTUL I
1. Educatia pentru sanatatea femeii incepe cu educatia mamei pentru a forma fetitei
deprinderi si comportamente igienice.
2. Perioada de activitate genitala inceteaza o data cu instalarea menopauzei.
3. Mamografia reprezinta principala metoda de depistare a cancerului de san.
4. Autoexaminarea sanilor este obligatorie dupa varsta de sase ani.
5. Dupa mastectomie, pacienta este invatata sa execute miscari care sa previna anchiloza
si atrofia musculara.
6. Pentru cercetarea frotiului cito- vaginal,secretia vaginala se recolteaza in orice zi a ciclului
ovarian.
7. Masurarea temperaturii bazate (masurate bucal sau rectal) poate decela la momentul
ovulatiei.
8. In vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregatita cu o spalatura vaginala.
9. In bolile ginecologice pot aparea ca probleme alterarea eliminarilor intestinale si urinare.
TESTUL II
1 Amenoree A menstruatie dureroasa

2 Menoragie B intervale lungi intre menstre
3 Oligomenore C absenta menstruatiei
4 Dismenoree D hemoragii neregulate survenite intre 2
menstre succesive
5 Metroragie E hemoragii menstruale prelungite
1 Colposcopia A autoexaminarea sanului ramas pentru

depistarea unei eventuale
tumori;
2 Histerectomie B examenul endoscopic al colului uterin
3 Mastectomie C masurarea cavitatii uterine;
4 Histerosalpingografie D schimbarea tamponului perineal de 2
ori pe zi;
5 Histerometria E examenul radiologic al corpului,
istmului si trompelor uterine
134
1 Sarcina extrauterina A sange rosu deschis
2 Cancer uterin B sange negricios
3 Fibrom uterin C sange spalacit
4 Cancer mamar D leucoree galben verzuie
5 Infectie gonoocica E secretie memelonara sanghinolenta
Testul III
1.Testul cu Lugol (Lahm- Schiller) b) hipermenoreea;

detecteaza: c) hipomenoreea.
a) leziuni posibil precanceroase ale 8.Pacienta cu inflamatii genitale poate
colului uterin; prezenta ca probleme:
b) sarcina extrauterina; a) leucoree, febra,tulburari urinare;
c) evidentiaza permeabilitatea b) dureri in hipogastru;
trompelor uterine. c) ambele.
2.Histerosalpingografia reprezinta: 9.In vederea recoltarii secretiilor vaginale,
a) examen endoscopic al cavitatii ginecopata este pregatita astfel:
uterine; a) se face spalatura vaginala cu doua
b) examen radiologic al corpului si ore inainte;
istmului uterin; b) cu doua zile inainte se intrerupe
c) examen cu ultrasunete pentru tratamentul local;
evidentierea unor tumori. c) nu se face pregatire.
3.Examenul clinic general are importanta 10. Repausul la pat este obligatoriu in:
pentru stabilirea diagnosticului bolilor a) chistul ovarian;
ginecologice si foloseste: b) inflamatiile acute genitale,sangerari;
a)inspectia, palparea; c) prolaps genital gradul I.
b) inspectia, percutia,palparea; 11. Secretia vaginala se recolteaza pentru
c)palparea. examene de laborator:
4.Durerea in afectiunile ginecologice are a) hormonal, bacteriologic;
caracteristicile urmatoare: b) parazitologic;
a) este localizata in hipogastru, nu c) hematologic.
iradiaza; 12. Asistenta educa pacienta pentru
b) este localizata in hipogastru si prevenirea bolilor transmise pe cale
fosele iliace, iradiaza catre vulva, sexuala:
vagin; a) sa respecte controalele medicale
c) este generalizata in tot abdomenul. periodice;
5.Care sunt semnele de alarma pentru b) sa evite contactele sexuale cu
cancerul de san? parteneri multiplii;
a) retractia pielii sau a mamelonului; c) sa pastreze masurile igienice.
b) prezenta unei secretii mamelonare 13. Tulburari mai frecvente de eliminare
unilaterale; urinara intalnite in bolile ginecologice sunt:
c) aparitia unei secretii lactate. a) disurie, polakiurie;
6. Leucoreea reprezinta: b) poliurie;
a) scurgere vaginala albicioasa, c) anurie.
galbuie, in cantitate redusa; 14. Tratamentul local in bolile ginecologice
b) scurgere usor rosiatica premestrual; se aplica prin:
c) pierdere abundenta de sange a) tampoane vaginale,ovule,spalaturi
menstrual. vaginale;
7.Tulburarile de flux menstrual sunt: b) cauterizare;
a) dismenoreea; c) ambele.
135
15. Combaterea meteorismului abdominal b) asigurarea unui aport suficient de
in perioada postoperatorie se realizeaza lichide;
astfel: c) masurarea TA, pulsului.
a) alimentatie bogata in celuloza; 18. Dupa interventiile chirurgicale
b) mobilizare precoce; ginecologice pot aparea probleme ale
c) introducerea tubului de gaze. pacientei:
16. Alimentatia postoperatorie dupa a) pierderea imaginii de sine;
interventii chirurgicale ginecologice va fi in b) tulburari de gandire;
primele zile: c) alterarea dinamicii familiale.
a) bogata in celuloza in interventii pe 19. Prin autoexaminarea sanului se pot
perineu si vagin; depista:
b) mai abundenta si variata dupa a) tumori in stadiile incipiente;
reluarea tranzitului intestinal; b) aparitia unei secretii mamelonare;
c) fara restrictii in toate situatiile; c) modificari ale conturului sanului.
d) cu multe lichide in interventiile pe 20.Aparitia durerilor in timpul menstrei se
perineu si vagin. numeste:
17. Supravegherea eliminarilor in perioada a) dismenoree;
postoperatorie dupa histerectomie consta b)amenoree;
in : c)menarha.
a) verificarea permeabilitatii sondei
urinare permanente;
136
BAREM DE CORECTARE MODULUL DE GINECOLOGIE SI NURSING IN
GINECOLOGIE
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA
INTREBARII
1 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
4. F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
6 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
8 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
A
1 C Ghid de nursing 141
2 E ″ ″
3 B ″ ″
4 A ″ ″
5 D ″ ″
B
1 B Ghid de nursing 307-317
2 D Manual de ingrijiri 147-148
3 A ″ ″
4 E ″ ″
5 C ″ ″
C
1 B 1150 de teste nursing 101
2 C Ghid de nursing 141-314
3 A ″ ″
4 E ″ ″
5 D ″ ″
TESTUL III- GRILE
1 a 1150 teste de nursing-cap.2.62 100
2 b ″
3 b ″ ″
4 b ″ ″
5 a,b ″ ″
6 a ″ ″
7 b,c ″ ″
8 c ″ ″
9 b ″ ″
10 b ″ ″
11 a,b ″ ″
12 a,b ″ ″
13 a ″ ″
14 c ″ ″
15 b,c ″ ″
16 b,d ″ ″
17 a,b ″ ″
137
18 a,c ″ ″
19 b,c ″ ″
MODULUL 46- OBSTETRICĂ ŞI NURSING SPECIFIC
138
TESTUL I
1. Furia laptelui este însoţită de creşterea temperaturii până la 37,5 grade C.

2. Amenoreea este un semn sigur de sarcină.
3. În timpul sarcinii gravida nu trebuie să facă spălături vaginale .
4. Gravida cu risc obstetrical crescut necesită supraveghere din partea reţelei de
obstetrică , dar şi a altor sectoare medicale.
5. Eliminarea placentei urmează la 1-2 ore după expulzia fătului.
6. Expulzia fătului începe după dilataţia completă şi ruperea membranelor.
7. Prelungirea suptului favorizează apariţia ragadelor.
8. În luna a cincea de sarcină fundul uterin se află la nivelul apendicelui xifoid.
9. Gravida cu placentă Praevia este cunoscută ca fiind gravidă cu risc obstetrical.
10. În tot timpul sarcinii gravida trebuie să ia în greutate mai mult de 12 kg.
11. Gravidele problemă sunt examinate frecvent , periodicitatea stabilind-o medicul în
funcţie de natura şi evoluţia sarcinii.
12. Disgravidia tardivă se caracterizează prin vărsături abundente, repetate.
TESTUL II
1 Disgravidie precoce A contracţii uterine, dureri pelvine, metroragie

2 Disgravidie tardivă B anxietate, hemoragie vaginală ce apare în repaus
,fără durere
3 Avort C vărsături abundente , repetate, scădere în
greutate
4 Placenta Praevia D febră, tahicardie,modificarea aspectului şi
mirosului lohiilor
5 Infecţie puerperală E edeme , HTA, albuminurie
1 Lohii sanguinolente A până la sfârşitul primei săptămâni de lehuzie

2 Lohii serosanguinolente B până la sfârsitul perioadei de lehuzie
3 Lohii seroase C subinvoluţie uterină
4 Retenţie de lohii D conformaţie anormală a mamelonului
5 Infecţii ale glandei mamare E primele 2-3 zile de lehuzie
Testul III
139
1. În timpul sarcinii apar modificări b. alterarea eliminărilor urinare, manifestată
morfofuncţionale ,pe care asistenta prin polakiurie;
medicală trebuie să le cunoască: c. deficit de cunoştinţe privind autoîngrijirea.
a. modificări generale ale organismului; 9. La sfârşitul lunii a III-a uterul este situat
b. modificări locale la nivelul aparatului astfel:
genital feminin; a. ca organ pelvin;
c. ambele. b. la nivelul ombilicului;
2. Metabolismul se modifică în timpul sarcinii c. la jumătatea distanţei ombilic- simfiza
astfel: pubiană.
a. creşte; 10. Stabilirea vârstei sarcinii se face luând în
b. scade; considerare următoarele criterii:
c. se menţine constant. a. data ultimei menstruaţii, înălţimea fundului
3. Aparatul cardiovascular suferă cele mai uterin, data primelor mişcări fetale, data
multe modificări în timpul sarcinii: raportului sexual fecundant;
a. creşte ritmul cardiac; b. data ultimei menstruaţii şi aplrimelor
b. scade volumul sangui; mişcări fetale;
c. creşte presiunea venoasă în membrele c. data ultimei menstruaţii şi înălţimea
inferioare, creşte coagulabilitatea sângelui fundului uterin.
, predispunând la tromboză. 11. Pentru asistarea naşterii în condiţii de
4. La nivelul aparatului excretor apar asepsie se urmăreşte :
următoarele modificări în sarcină: a. mediu ambiant dezinfectat, materiale şi
a. oligurie; instrumente sterile;
b. polakiurie, oligurie; b. mediu ambiant dezinfectat, dezinfecţia
c. poliurie, polakiurie. persoanei care asistă naşterea;
5. La nivelul glandei mamare în timpul c. mediu ambiant dezinfectat, materiale şi
sarcinii se produc: instrumente sterile, dezinfecţia persoanei
a. creşteri de volum ale sânilor cu care asistă naşterea, dezinfecţia
dezvoltarea reţelei vasculare Haller şi parturientei.
modificări pigmentare; 12. Cu ocazia consultaţiilor prenatale ,
b. apare secreţia lactată; asistenta medicală aplică următoarele
c. apare secreţia de colostru. intervenţii autonome:
6. Pentru stabilirea diagnosticului de sarcină a. măsoară TA,puls, greutate corporală ,
prin testul imunologic se recoltează : înălţimea fundului uterin;
a. urina femeii gravide; b. administrează tratamentul cu preparate de
b. 5ml sânge venos; Fe şi Ca ;
c. sânge capilar. c. educă gravida cu privire la autoîngrijire.
7. Semnul obiectiv cel mai important pentru 13. În perioada de pretravaliu ,intervenţiile
stabilirea vârstei sarcinii este: asistentei medicale constau în :
a. data ultimei menstruaţii; a. asigurarea igienei gravidei;
b. înălţimea fundului uterin; b. golirea vezicii urinare, clismă evacuatoare;
c. primele mişcări fetale. c. urmărirea ritmicităţii contracţiilor uterine şi
8. Problemele gravidei legate de sarcină pot a BCF-urilor.
fi: 14. În primele două ore după naştere, lehuza
a. alterarea confortului, manifestată prin poate prezenta ca manifestări normale:
greţuri ,vărsături; a. oboseală, tendinţă la somn, bradicardie;
b. tahicardie,hipotensiune arterială;
140
c. uter dur , contractat. a. mişcărilor active fetale;
15. Mobilizarea lehuzei cu naştere eutocică , b. examenului ecografic;
fără intervenţii obstetricale se face astfel: c. BCF-urilor.
a. precoce, în primele 6-12 ore; 23. Următoarele manifestări ale gravidei ne
b. la 2 zile după naştere; pot face să suspectăm începerea
c. nu prezintă importanţă timpul când se travaliului:
mobilizează. a. durerile epigastrice;
16. Pentru alimentaţia lehuzei se fac b. pierderea dopului gelatinos;
următoarele recomandări: c. apariţia contracţiilor uterine dureroase.
a. să consume lichide în primele 24 ore; 24. Perioadele naşterii sunt :
b. să evite alimentele flatulente; a. dilataţia , angajarea craniului, delivrenţa ,
c. nu sunt restricţii alimentare. lăuzia;
17. Gravidei cu disgravidie precoce , asistenta b. dilataţia , expulzia fătului,
medicală îi acordă următoarele îngrijiri: delivrenţa,consolidarea hemostazei;
a. supraveghează pierderile de sânge din c. angajarea craniului, coborârea craniului în
punct de vedere cantitativ şi caliatativ; excavaţie,degajarea la strâmtoarea
b. observă aspectul tegumentelor , măsoară inferioară.
TA, greutatea corporală; 25. Circumferinţa abdominală la o gravidă la
c. asigură repausul total la pat. termen are aproximativ:
18. Pentru prevenirea eclampsiei, în cazul a. 75 cm;
gravidei cu disgravidie tardivă se b. 95cm;
recomandă : c. 125cm
a. regim hiposodat; 26. Diagnosticul pozitiv al sarcinii în trimestrul
b. asigurarea unui regim desodat cu II se pune pe :
reducerea lichidelor; a. mişcări active fetale;
c. internarea gravidei în spital pentru b. bătăile cardiace fetale;
supraveghere. c. ecografie.
19. Manifestările de dependenţă : edeme, 27. Data naşterii se poate calcula :
HTA, albuminurie se întâlnesc în : a. DUM + 10 zile + 9 luni;
a. disgravidie precoce; b. DUM – 10zile + 9 luni;
b. disgravidie tardivă; c. DUM + 280 zile. (DUM – data ultimei
c. iminenţă de avort. menstruaţii)
20. D-na M.V, 30 de ani, este lăuză cu 28. Consultaţiile periodice prenatale pentru o
operaţie cezariană de două zile. Se gravidă fără risc obstetrical se efectuează
constată că involuţia uterină este de 1,5 în primele 6 luni de sarcină:
cm. Cum apreciaţi aceasta: a. bilunar;
a. normală; b. săptămânal;
b. subinvoluţie; c. lunar.
c. rapidă. 29. Prin hidramnios se înţelege o cantitate de
21. În primul trimestru de sarcină gravida lichid amniotic:
poate prezenta ca manifestări: a. mică( sub 500 ml) ;
a. sialoree; b. normală;
b. scădere în greutate; c. mare( peste 2000 ml).
c. greţuri ,vărsături. 30. Prima consultaţie prenatală urmăreşte:
22. Diagnosticul pozitiv al sarcinii în trimestrul a. verificarea diagnosticului de sarcină;
ise pune pe baza: b. stabilirea bilanţului de sănătate al femeii;
141
c. pregătirea femeii în vederea asistării b. menţinerea unei stări nutriţionale
naşterii. adecvate, cântărirea gravidei;
31. Pentru depistarea activităţii cardiace fetale c. reducerea sării din alimentaţie.
şi pentru măsurarea fluxului sanguin în 35. În travaliu gravida poate prezenta
vasele ombilicale se foloseşte ca următoarele semne:
investigaţie: a. contracţii uterine dureroase, ritmice, cu
a. ecografia; frecvenţă şi intensitate crescândă;
b. auscultaţia Dopller; b. ruperea membranelor;
c. amnioscopia. c. contracţii uterine dureroase, rare.
32. Fenomenele specifice perioadei de 36. Îngrijirea lăuzei cu operaţie cezariană
lehuzie sunt: cuprinde următoarele laturi:
a. lohiile, secreţia lactată; a. îngrijirea sânilor;
b. involuţia uterină; b. îngrijirea igienică şi urmărirea evoluţiei
c. vărsăturile. aparatului genital;
33. În trimestrul III , gravida cu sarcină c. îngrijiri acordate operaţiei pe abdomen.
normală poate prezenta următoarele 37. Furia laptelui se manifestă prin :
manifestări determinate de adaptarea a. semne locale;
organismului la sarcină: b. semne generale;
a. dispnee; c. ambele.
b. constipaţie; 38. În cazul apariţiei ragadelor( fisuri
c. insomnie . mamelonare) se recomandă:
34. Intervenţiile specifice asistentei medicale a. punerea sânului respectiv în repaus;
acordate gravidei cu disgravidie precoce b. aşezarea la sân a nou-născutului cât mai
sunt urmatoarele, cu excepţia: des;
a. observarea atentă a tegumentelor şi c. golirea sânului prin muls cu un dispozitiv
mucoaselor; special.
142
BAREM DE CORECTARE- OBSTETRICĂ ŞI NURSING SPECIFIC
Nr. Răspuns Bibliografie Pagina

întrebare
8 F Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 202
9 A idem 223
10 F idem 205
11 A Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 111
Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
12 F Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 221
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 220
2 e idem 221
3 a idem 222
4 b idem 223
5 d Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 123
B
1 e Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 124
2 a idem 124
3 b idem 124
4 c idem 123
5 d Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 225
TESTUL III- GRILĂ
7 b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 115
143
17 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
18 b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
22 b Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 131
Liliana Rogozea,1997
23 b,c idem 132
24 b idem 132
25 b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 113
26 a,b,c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 131
27 a,c idem 131
28 c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 204
30 a,b Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 205
31 b idem 203
32 a,b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 123
33 a,b,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 210
34 c idem 212
35 a,b idem 213
36 a,b,c idem 224
37 c Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 125
144
MODULUL 47- PUERICULTURĂ, PEDIATRIE ŞI NURSING SPECIFIC
TESTUL I
1. Reflexul de supt la nou-născutul normoponderal sănătos este prezent la naştere.

2. Prima măsură de îngrijire a nou-născutului imediat după naştere este curăţirea
tegumentelor.
3. În criza de convulsii la un copil, se administrează fenobarbital asociat cu diazepam.
4. Prima protecţie a prematurului trebuie făcută împotriva tendinţei la hipotermie.
5. Manevrele de reanimare cardio-respiratorie la nou-născut încep cu dezobstruarea căilor
respiratorii superioare prin aspiraţie.
6. La naşterea la termen nou-născutul are perimetrul cranian egal cu perimetrul toracic.
7. Bontul ombilical secţionat se bandajează cu comprese sterile înmuiate în soluţie de alcool
70 grade.
8. Prima baie a nou-născutului se face la ieşirea din spital.
9. Prima micţiune a nou-născutului nu intră în scorul Apgar.
10. Alimentaţia optimă pentru nou-născutul la termen este cea cu lapte praf adaptat
( umanizat).
TESTUL II
1 icter fiziologic al nou A glande mamare tumefiate

născutului
2 criza genitală B urina , scaun normal colorate
3 involuţia cordonului C scaun verzui eliminat după naştere
ombilical
4 febra tranzitorie a n. D mumificarea treptată a bontului ligaturat
născutului
5 meconiu E ascensiune termică de 1-3 zile, moderată

1 bont ombilical A perişori fini pe regiunea dorsală şi umeri la nou-
născut
2 lanugo B nitrat de Ag 1%
3 vernix caseosa C alcool 70 grade
4 scădere fiziologică în D substanţă grasă pe tegumente
greutate
5 profilaxia oftalmiei E după eliminarea meconiului
gonococice
145
Testul III
1. Perioada de nou-născut este a) starea febrilă a sugarului;

cuprinsă între : b) curba ponderală descrescătoare;
a) 0-1 an; c) hipogalactia reală a mamei.
b) 0-5 zile; 8. Prima baie a nou-nascutului se face:
c) 0-28 zile; a) imediat după naştere;
d) 0-3 luni. b) la 2-3 zile după căderea bontului
2. Prin scorul Apgar nu se urmăresc: ombilical;
a) reflexele arhaice; c) la 30 zile de la naştere.
b) frecvenţa cardiacă; 9. Alimentaţia artificială constă în :
c) mişcările respiratorii; a) alimentarea sugarului în primele
d) culoarea tegumentelor; 3-4 luni cu un alt lapte decât cel
e) greutatea la naştere; de femeie;
f) tonicitatea musculară. b) alimentarea sugarului cu lapte
3. Alimentaţia la sân a nou-născutului de mamă şi un alt preparat din
este corect să fie instituită: lapte;
a) după 24 ore; c) alimentarea sugarului cu sucuri
b) în primele 4 ore; de fructe.
c) în primele 6-12 ore. 10. Dezavantajele alimentaţiei artificiale
4. În asfixia albastră a nou-născutului sunt :
se acordă următoarele îngrijiri , cu a) intoleranţa la lapte;
excepţia: b) supraalimentaţia;
a) Se efectuează respiraţie c) posibilitatea apariţiei infecţiilor
artificială; digestive.
b) Se dezobstruează căile 11. Recoltarea scaunului pentru
respiratorii superioare; coprocultură la copil se efectuează
c) S e aşează nou-născutul în astfel:
poziţie declivă; a) din scaunul eliminat pe scutec
d) Se efectuează intubaţie sau în oliţă;
artificială. b) cu ajutorul unei sonde Nelaton
e) Se administrează oxigen. introdusă prin anus şi rect;
5. Principalul icter al nou-născutului c) se administrează purgativ salin
este: şi se recoltează scaunul într-un
a) icterul hemolitic; recipient curat şi uscat.
b) icterul fiziologic; 12. Indicaţiile probei suptului sunt:
c) icterul mecanic. a) diareea sugarului;
6. Imediat după supt, sugarul trebuie: b) plânsul, agitaţia la puţin timp
a) aşezat în decubit ventral; după supt;
b) ţinut în poziţie verticală cu capul c) curba ponderală staţionară sau
sprijinit şi tapotat uşor pe spate în scădere;
pentru favorizarea eructaţiei; 13. Meconiul este:
c) aşezat în decubit lateral. a) o malformaţie congenitală;
7. Indicaţiile alimentaţiei mixte sunt:
146
b) scaunul nou-născutului în d) prin gavaj.
primele 2-3 zile; 20. Carenţa de vitamina D la sugar şi
c) scaun cu mucozităţi şi celule copilul mic se numeşte:
descuamate de culoare verde. a) scorbut;
14. Primo-profilaxia TBCse face în b) rahitism;
maternitate cu vaccin: c) pelagră.
a) BCG; 21. Măsurarea temperaturii la copilul 0-3
b) DTP; ani se face:
c) PPD. a) în rect, cu termometru individual
15. Prima vaccinare BCG se face în lubrifiat;
maternitate: b) în plica axilară;
a) la toţi nou-născuţii , fără c) în cavitatea bucală , cu
excepţie; termometru special.
b) după aprecierile medicului; 22. Un copil cu deshidratare acută
c) la nou-născuţii sănătoşi cu prezintă:
greutate peste 2500 g în primele a) tegumente şi mucoase umede;
4-8 zile. b) persistenţa pliului cutanat;
16. La un sugar de 7 luni în convulsii , c) deprimarea fontanelei;
cu temperatura de 40 grade C, se d) cianoza peri-oro-nazală.
acordă următoarele îngrijiri: 23. Î n boala diareică acută sugarul
a) hidratare pe cale orală; prezintă:
b) administrare de Diazepam 0,10 a) tenesme vezicale;
– ½ fiolă; b) scaune lichide şi/sau mucoase;
c) anunţarea medicului; c) colici abdominale;
d) administrare de supozitor d) edeme.
antitermic; 24. Temperatura copilului măsurată în
e) administrare de Fenobarbital o rect este:
tabletă per os. a) egală cu cea măsurată în axilă;
17. Pot fi puşi la sân sau pot fi alimentaţi b) mai mică decât cea măsurată în
cu biberonul prematurii: axilă;
a) de orice grad; c) mai mare cu 0,3-0,5 grade C.
b) de gradul I; 25. Eritemul feiser al sugarului se
c) de gradul I şi II. previne prin:
18. Reflexul de supt şi de deglutiţie a) aplicarea de unguente
lipseşte: protectoare;
a) în prima zi după naştere; b) toaleta locală de apă şi săpun;
b) la nou-născuţii agitaţi ; c) toaleta parţială după fiecare
c) la prematurii cu greutate sub scaun, aplicare de unguent
1500 g. protector în regiunea fesieră şi
19. Prematurii de gradul III şi IV sunt schimbarea ritmică a lenjeriei de
alimentaţi : corp.
a) cu biberonul; 26. Prima vaccinare antihepatitică se
b) la sân; efectuează :
c) cu linguriţa; a) la vârsta de 6 luni;
147
b) la nou- născut în maternitate; 32. Cauzele vărsăturilor pot fi
c) ambele răspunsuri sunt corecte. următoarele , cu excepţia:
27. Diversificarea alimentaţiei sugarului a) boli ale tubului digestiv;
presupune: b) stenoza hipertrofică de pilor;
a) introducerea de noi alimente ,în c) administrarea medicamentelor
afară de lapte , la vâsta de 3-4 pe cale parenterală;
luni; d) ingerarea unor medicamente.
b) alimentarea sugarului cu diferite 33. Cea mai frecventă formă de anemie
regimuri alimentare; înâlnită la sugar este:
c) introducerea în alimentaţie a a) anemie posthemoragică;
sucurilor de fructe. b) anemie feriprivă prin carenţă de
28. Regimul de viaţă al femeii care fier exogenă;
alăptează constă în: c) anemie hemolitică.
a) regim alimentar echilibrat, bogat 34. Locul de elecţie al injecţiei
în lichide şi vitamine; intramusculare la sugar este:
b) somn corespunzător din punct a) musculatura fesieră;
de vedere cantitativ şi calitativ; b) musculatura coapsei;
c) plimbări zilnice în aer liber; c) în muşchiul deltoid.
d) nu prezintă importanţă pentru 35. Prin vernix caseosa înţelegem:
sugar. a) prezenţa unor peri fini;
29. Principiile diversificării alimentaţiei la b) prezenţa unor puncte albicioase
copil sunt următoarele : c) strat grăsos.
a) selectivitatea ; 36. Icterul fiziologic se caracterizează
b) tatonarea toleranţei digestive a prin :
sugarului; a) urini hipercrome;
c) progresivitatea ; b) tegument galben deschis;
d) introducerea a două alimente noi c) scaune decolorate.
o dată; 37. Supa de legume poate fi primită de
e) primul aliment este obligatoriu sugar când e sănătos , de la :
făinosul în late. a) 2 luni;
30. La nou- născut şi sugarul în primele b) 4 luni;
luni de viaţă pulsul se poate măsura: c) 6 luni.
a) la artera pedioasă; 38. În icterul fiziologic :
b) la artera radială; a) se administrează obligatoriu
c) la nivelul fontanelei anterioare. hepatoprotectoare;
31. Cauzele diareei acute la sugar pot fi b) se administrează obligatoriu
următoarele: gamaglobulină;
a) infecţii acute digestive, c) nu necesită tratament special.
respiratorii; 39. Criza genitală a nou-născutului
b) supraalimentaţia; necesită :
c) alimentaţia cu lapte praf; a) administrare de hormoni;
d) administrarea unor antibiotice pe b) curăţarea secreţiilor;
cale orală. c) oprirea alimentaţiei la sân.
40. Primii dinţi apar în jurul vârstei de ;
148
a) 6 luni; b) în primele zile după naştere;
b) 12 luni; c) la vârsta de 1 an.
c) 18luni. 47. Tratamentul etiologic al unei
41. O contraindicaţie a supei de morcov rinofaringite streptococice se face
este: cu;
a) diareea cu scaune apoase; a) paracetamol, ampicilină;
b) vărsăturile repetate; b) tetraciclină;
c) stomatita micotică. c) penicilină.
42. Curăţirea unui biberon folosit se 48. Poziţia care trebuie asigurată
începe cu: copilului în convulsii este;
a) spălarea cu detergent; a) şezăndă;
b) clătirea cu apă rece; b) decubit dorsal;
c) fierberea. c) decubit lateral.
43. Pansamentul bontului ombilical îl 49. Îngrijirile plăgii ombilicale care
efectuăm: prezintă granulom se realizează
a) la 2 zile; prin:
b) ori de câte ori este nevoie; a) badijonări cu tinctură de iod;
c) după cicatrizarea plăgii. b) toaleta plăgii ombilicale cu apă
44. Copilul prezintă enurezis când nu-si oxigenată;
controlează sfincterul vezical: c) atingeri cu soluţie de nitrat de Ag
a) înainte de 18 luni; 5%;
b) după 2 ani; d) se introduce pulbere cu
c) după 4 ani. sulfamidă în plagă.
45. La ce vârstă este mai frecvent 50. În caz de gangrenă umedă a plăgii
debutul rahitismului carenţial? ombilicale se indică:
a) la 9-12 luni; a) toaleta plăgii ombilicale cu apă
b) la 3-6 luni; oxigenată;
c) la 2-3 ani. b) atingerea bontului cu o
46. Profilaxia cu vitamina D a compresă înmuiată în tinctură de
rahitismului carenţial comun se iod;
începe : c) se aplică pulbere de sulfamidă.
a) la vârsta de 2 luni ;
149
BAREM DE CORECTARE-PUERICULTURĂ , PEDIATRIE ŞI NURSING SPECIFIC

ÎNTREBARE PAGINĂ
6 F Puericultură şi pediatrie-Manual pentru şcolile 25
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiţimia, Dr.
Vladimir Mihăilescu, Dr. Cătălina Niculescu, Dr.
Arghir Popescu, 1997
7 A idem 25
8 F idem 25
9 A idem 25
10 F idem 33
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 B Puericultură şi pediatrie-Manual pentru 21
şcolile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiţimia, Dr. Vladimir Mihăilescu, Dr.
Cătălina Niculescu, Dr. Arghir Popescu,
1997
2 A idem 21
3 D idem 21
4 E idem 21
5 C idem 25
B
1 C idem 21
2 A idem 25
3 D idem 19
4 E idem 21
5 B idem 25
TESTUL III- GRILĂ
2 a,e 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 114
4 d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 114
11 b Proceduri de nursing 208
150
16 b,c,d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 117
19 d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 119
31 a,b,d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 123
Liliana Rogozea , 1997
36 b idem 144
37 b Puericultură şi pediatrie-Manual pentru 72
1997
Liliana Rogozea , 1997
39 b idem 144
40 a idem 144
41 b Puericultură şi pediatrie-Manual pentru 80
1997
42 b idem 80
43 b idem 107
44 c idem 107
45 b idem 146
46 b idem 147
47 c idem 163
48 c idem 219
50 a,b,c Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 137
Georgeta Aurelia Baltă, 1988
151
MODULUL 48- NEUROLOGIE SI NURSING IN NEUROLOGIE
TESTUL I
1.Dizartria este incapacitatea pacientului de a scrie.

2.Pacientul cu epilepsie poate exercita orice profesie.
3.Pacientul cu hemiplegie prezintă risc de escare de decubit.
4. Pacientul cu maladia Parkinson prezinta bradikinezie.
5.Aura epileptică avertizeaza pacientul despre iminenta declanşării unei crize .
6 Pacientului cu HTIC i se asigură securitatea pentru a nu se leza.
7.Cu pacientul afazic se poate comunica nonverbal.
8.Deficitul de autoîngrijire se întậlneşte la pacienţii cu boala Parkinson.
9.Alegerea unui stil de viaţă sănătos previne apariţia bolilor neurologice.
10.Asistenta va supraveghea gradul de imbibare a pansamentului cu sange, secreţii ,in perioada
postoperatorie.
11.Puncţia lombara poate fi efectuată pacienţilor în ambulator.
12.LCR normal are culoare uşor gălbuie.
TESTUL II

1 Pneumoencefalografie A LCR
2 EEG B Anosmie
3 Puncţie rahidiană C Afazie
4 Articularea cuvintelor D Aer
5 Lipsa mirosului E Activitate bioelectrică a creierului

1 Epilepsie A Hemiplegie
2 Comă B Tulburare vizuala
3 Mers cosind C Vărsături spontane
4 Diplopie D Convulsii tonico-clonice
5 Hipertensiune intracraniană E Scala Glasgow

1 Paraplegie A Aură
2 Obnubilare B Câmp vizual
3 Epilepsie C Timp,spaţiu
4 Cecitate D Membre inferioare .
5 Scotom E Pierderea vederii
152
Testul III
1.Pneumoencefalografia reprezintă: a)diminuarea mobilităţii;

a)examen radiologic al spaţiilor b)eliminări necontrolate de urină;
subarahnoidiene,folosind ca substanţă de c)euforie;
contrast aerul; d)alterarea comunicării verbale şi în scris.
b) examen radiologic al spaţiilor 10.Factorii declanşatori ai crizei de epilepsie
subarahnoidiene ,folosind ca substanţă de pot fi:
contrast iodul; a)stimuli din mediu-sonori,luminoşi;
c)examen radiologic ce realizează imagini b)alimentaţia bogată în glucide;
ale circulaţiei cerebrale. c)nerespectarea tratamentului.
2.Pentru efectuarea 11.Intervenţiile asistentei în faza
pneumoencefalografiei,asistenta va pregăti tonicoclonică a crizei epileptice sunt
urmatoarele materiale: următoarele ,in afară de:
a)electroencefalograful; a)se descleştează dinţii,se pune un rulou
b)seringi,ace,tăviţa renală,soluţii între dinţi;
dezinfectante; b)se lărgesc hainele prin descheierea
c)nu sunt necesare materiale. nasturilor;
3.EEG reprezintă: c)se aşează apăratori laterale la paturi
a) înregistrarea biocurenţilor produşi de pentru a prevenii accidentele.
creier; 12.Problemele pacientului în timpul crizei
b)înregistrarea biocurenţilor produşi de epileptice pot fi :
muşchi; a)oprirea respiraţiei;
c)examen radiologic al conţinutului cranian. b)riscul de traumatizare;
4.Pentru inregistrarea EEG, pacientul c)depresia.
necesită următoarele pregătiri: 13.În comoţia cerebrală,pacientul prezintă:
a)trei zile regim alimentar hiposodat; a)stare comatoasă profundă;
b)spălarea părului; b)pierderea conştienţei pentru scurt timp;
c)intreruperea medicaţiei sedative sau c)pareze,paralizii.
excitante. 14.În traumatismele craniocerebrale în care
5.Următoarele manifestări de dependenţă se scurge LCR prin nas,urechi,plagă
sunt tulburări ale mersului si ortostaţiunii: craniană,se va proceda astfel:
a)tremurăturile,convulsiile; a)aplicarea unui pansament compresiv;
b)ataxia statică şi locomotorie; b)dezinfecţia plăgii craniene şi tamponarea
c)monoplegia. ei;
6.Tulburările de sensibilitate,subiective sunt: c)nu se efectueaza tamponare.
a)anestezia,hipoestezia,hiperestezia; 15.În acordarea primului ajutor unui pacient
b)paresteziile; cu traumatism cranian se fac următoarele
c)ambele. manevre,în afară de:
7.În leziunile nervului I cranian,pacientul a)ridicarea pacientului pentru a-i observa
prezintă ca problemă de dependenţă: mersul;
a) anosmie,hiposmie; b)observarea stării de conştienţă;
b)lipsa vederii; c)examinarea plăgilor craniene;
c)midriază. d)evidenţierea parezelor si paraliziilor.
8.Vărsăturile în cazul HTIC au următoarele 16.Un pacient diagnosticat cu AVC,prezintă
caracteristici: ca manifestări de dependenţă specifice:
a)au totdeauna conţinut alimentar; a)hipotensiune arterială;
b)sunt spontane,în jet,neprecedate de b)ameţeli,vărsături,urmate de stare
greţuri; comatoasă;
c)sunt precedate de greţuri. c)hipotermie;
9.Problemele pacientului cu maladie d)hemiplegie.
Parkinson sunt:
153
17.Recuperarea deficitului motor în cazul a)recoltarea produselor pentru examene de
AVC se începe astfel: laborator;
a)imediat după producerea accidentului; b)curăţarea cavităţii bucale;
b)cu miscări pasive; c)introducerea pipei Gueddel;
c)la 1-2 luni de la debut. d)măsurarea TA,pulsului;
18.Pregătirea locală în vederea intervenţiilor e)instalarea unei perfuzii.
chirurgicale craniene constă în: 26.Pentru efectuarea puncţiei rahidiene unui
a)spălarea părului ; pacient comatos i se va da poziţia :
b)raderea părului pe toata suprafaţa a)decubit lateral cu membrele inferioare
craniana; flectate pe abdomen;
c)raderea părului numai în zona în care se b)şezậnd,susţinut de două persoane;
va face operatia. c)decubit lateral cu bărbia în piept şi
19.Poziţia în pat a pacientului comatos membrele inferioare flectate pe abdomen.
neintubat în perioada postoperatorie este : 27.Starea de comă se defineşte astfel:
a)decubit dorsal; a)pierderea parţială sau totală a conştienţei;
b)decubit lateral sau semidecubit ventral; b)pierderea parţială sau totală a conştienţei
c)Trendelenburg. cu alterarea funcţiilor vitale;
20.În stabilirea căii de alimentare a c)pierderea parţială sau totală a
pacientului operat pe craniu se va ţine conştienţei,motilităţii,sensibilităţii cu
seamă în primul rậnd de: conservarea celor mai importante funcţii
a)preferinţele pacientului; vegetative.
b)prezenţa reflexului de deglutiţie; 28.Leziunile nervului II cranian(optic) se
c)starea de conştienţă a pacientului. manifestă prin:
21.Pentru reducerea HTIC,asistenta va a)ambliopie,amauroză;
aplica pacientului următoarele intervenţii b)îngustarea cậmpului vizual;
autonome: c)ambele.
a)linişteşte pacientul,îl educă pentru a evita 29.Pacientul care prezintă paralizia nervului
mişcările în pat; facial are ca manifestări de dependenţă:
b)limitează consumul de lichide; a)asimetrie facială;
c)instalează perfuzie cu soluţie de b)pacientul nu poate fluiera,sufla;
Manitol,Glucoză. c)afazie.
22.Problemele pacientului în fazele tardive 30.Obiectivele imediate ale îngrijirii
ale sclerozei in plăci sunt: pacientului cu HTIC constau în :
a)pierderea controlului sfincterelor; a)menţinerea funcţiilor vitale si vegetative in
b)hipertermie; limite fiziologice;
c)alterarea tranzitului intestinal. b)prevenirea complicaţiilor;
23.Pentru stabilirea gradului de comă se c)reducerea presiunii HTIC.
utilizează scala Glasgow,care constă în: 31.Convulsia reprezintă:
a)examinarea reacţiei oculare la diverşi a)pierderea conştienţei;
stimuli; b)mişcări neaşteptate ale membrelor
b)examinarea controlului eliminărilor; inferioare;
c)examinarea răspunsului verbal,motor la c)contracţii musculare urmate de relaxare.
un stimul. 32.Pareza reprezintă:
24.Îngrijirea mucoaselor oculare la un a)contractură musculară;
pacient comatos constă în: b)diminuarea forţei musculare;
a)instilarea soluţiilor de antibiotice; c)rigiditate vasculară.
b)acoperirea ochiului cu o compresă 33.Hemiplegia reprezintă:
îmbibata în ser fiziologic; a)absenţa forţei musculare;
c)instilarea „lacrimilor artificiale‖. b)paralizie generalizată;
25.Aşezaţi in ordine primele îngrijiri ce se c)paralizia unei jumătăţi de corp.
acordă pacientului comatos: 34.Paraplegia reprezintă:
154
a)paralizia unui singur membru; a)părul lung îl vom lega pe creştet;
b)paralizia părţii inferioare a corpului; b)îndepărtăm obiectele radioopace;
c)paralizia celor patru membre. c)dezbrăcăm regiunea de examinat.
35.Lezarea nervului acustico-vestibular 46.Asistenta medicală menţine mandrenul
produce: acului spinal în timpul puncţiei lombare:
a)lipsa posibilităţii de a fluiera; a)steril;
b)tulburări de echilibru; b)nesteril;
c)paralizie masticatorie. c)îl depune în sacul colector.
36.Apariţia convulsiilor poate fi cauzată de: 47.După efectuarea puncţiei occipitale:
a)febră; a)se asigură 8h repaus total pacientului;
b)antecedente heredocolaterale; b)pacientul se poate mobiliza după circa 15
c)traumatisme craniene. minute;
37.Tremurătura degetelor mậinii la un c)se asigură pacientului repaus fizic 60
parkinsonian seamănă cu: minute.
a)mişcarea de pendulare; 48.Unui bolnav cu epilepsie,i se interzic
b)mişcarea de numărare a banilor; următoarele profesiuni,cu excepţia:
c)mişcarea de întors ceasul. a)conducător auto;
38.Tremurătura picioarelor la un b)macaragiu;
parkinsonian imită: c)conducător metrou;
a)mişcarea de pedalare; e)economist.
b)mişcarea de batere a măsurilor muzicale; 49.Reeducarea tulburărilor de vorbire de tip
c)mişcarea de balansare. afazic se poate efectua prin:
39.Narcolepsia reprezintă: a)asigurarea colaborării familiei pacientului;
a)nevoia bruscă de somn; b)stabilirea interrelaţiei stimulare-răspuns;
b)somn superficial cu treziri dese; c)începerea precoce a intervenţiilor de
c)somn cu durată peste limitele normale. reeducare;
40.Pacientul cu parkinson prezintă: d)efectuarea unor exerciţii pentru
a)tremurătură; denumirea diferitelor obiecte.
b)rigiditate; 50.Capacitatea de autoservire generală
c)mers încet cu paşi mici. constă în:
41.Accesul epileptic major are ca a)igienă personală;
manifestări: b)activităţi manuale diverse;
a)relaxare sfincteriană; c)îmbrăcat-dezbrăcat.
b)incontinenţă de fecale; 51.Retracţiile musculo-tendinoase pot fi
c)muşcarea limbii. evitate prin:
42.În timpul crizei grand-mall pacientul a)menţinerea corectă a membrelor
prezintă : paralizate;
a)pierderea conştienţei; b)menţinerea poziţiilor de flexie a
b)risc de accidente; genunchiului şi răsuciri ale trunchiului;
c)alterarea percepţiei senzitive şi c)evitarea mişcării.
senzoriale. 52.Pacientul cu deficit motor parţial se
43.În AVC semnele de debut sunt: imbracă:
a)vertij; a)începậnd cu membrul sănătos;
b)cefalee occipitală; b)începậnd cu membrul plegic;
c)valori tensionale crescute. c)nu contează.
44.La pacienţii cu AVC nu efectuăm: 53.Care din următoarele arată ordinea
a)trecerea rapidă în ortostatism; corectă a etapelor crizelor de epilepsie:
b)mişcări bruşte necontrolate ale capului; a)tonic,clonic,automatism,comă;
c)transport pe distanţe mari. b)aură,clonic,tonic,somn;
45.Pentru examinarea radiologica a cutiei c)clonic,tonic,somn,automatism;
craniene a pacientului: d)aură,tonic,clonic,somn.
155
54.Pentru a restabili mobilizarea unui 57.Paraplegia se defineşte ca pierdere
pacient cật mai repede posibil după un AVC totală a forţei motorii :
(pareză)cea mai importantă acţiune este : a)a jumătăţii drepte a corpului;
a)poziţionarea corectă a membrului b)a membrelor inferioare;
respectiv; c)a unui singur membru.
b)efectuarea de exerciţii fizice pasive ale 58.Obiectivele îngrijirii pacientului care
membrului respectiv; comunică deficitar la nivel senzorial şi motor
c)schimbarea poziţiei pacientului din 10 în sunt:
10 ore; a)echilibrarea psihică a bolnavului;
d)aplicarea de atele la membrele afectate. b)orientarea lui în timp si spaţiu;
55.Comunicarea ineficientă la nivel motor c)folosirea de mijloace de comunicare
se manifestă prin : specifice deficitului senzorial.
a)stare comatoasă; 59.Afazia este tulburarea:
b)pareze şi paralizii; a)de sensibilitate a pielii;
c)obnubilare. b)scăderea volumului muscular;
56.Coma este reprezentată de următoarele c)incapacitatea de a pronunţa cuvinte.
semne: 60.Puncţia lombară se execută de către:
a)tulburări circulatorii şi respiratorii; a)asistenta medicală de salon;
b)pierderea conştienţei cu păstrarea b)asistenta medicală de laborator;
respiraţiei şi circulaţiei; c)medic.
c)pierderea imaginii de sine.
156
BAREM DE CORECTARE MODULUL NEUROLOGIE SI NURSING SPECIFIC
NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NUMĂR
ÎNTREBARE PAGINĂ
1. F L. Titirică-Ingrijiri speciale acordate pacientilor 310
de catre asistentii medicali, 2003
2. F Idem 319
3. A Idem 319-320
4. A Idem 320
5. A Idem 316
6. A Idem 315
7. A S. Daşchievici- Chirugie 106
8. A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor 320
de catre asistentii medicali, 2003
9. A Idem 302
10. A Idem 325
11. F L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistentii 62
medicali, 2002
12. F Idem 62
A
1 d L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor 302
de catre asistentii medicali,2003
2 e idem 305
3 a idem 306
4 c idem 319
5 b idem 318
1 d idem 316
2 e idem 328
3 a idem 308
4 b idem 313
5 c idem 313
1 d idem 319
2 c idem 320
3 a idem 316
4 e idem 318
5 b idem 311
TESTUL III- GRILA
1 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104
2 b 157teste de nursing, 2003

Dorobantu- 1150 104
4 b,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104
5 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104
9 a,d Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
10 a,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
12 a,b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
14 c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
16 b,d Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 106
23 a,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
25 a,b,c,d,e Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
30 a,b,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 107
31 c M.Mincu- 1555 teste de evaluare continua in 99
nursing,2003
32 b idem 99
33 c idem 99
34 b idem 100
35 b idem 101
36 a,b,c idem 101
37 b,c idem 101
38 a,b idem 101
39 a idem 102
40 a,b,c idem 102
41 a,b,c idem 103
42 a,b,c idem 103
43 a,b,c idem 104
158
44 a,b,c idem 104
45 a,b,c idem 105
46 a idem 106
47 b idem 106
48 d idem 108
49 a,b,c,d idem 108
50 a,b,c idem 108
51 a idem 108
52 b idem 108
53 b idem 109
54 b idem 110
55 b L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 215
58 a,c L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 215
59 c L. Titirca- Ghid de nursing, 1996 216
60 c M.Mincu- 1555 teste de evaluare continua in 106
nursing,2003
159
MODULUL 49-PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE
TESTUL I
1. Ticurile sunt gesturi scurte, repetate involuntar (ex: clipit, tuse) fara necesitate obiectiva.
2. Starea de obnubiliare se manifesta printr-o perceptie profunda a constientei, activitatea
psiho-motorie fiind suspendata, persoana nu mai raspunde la intrebari si nu reactioneaza la
excitatiile din mediu
3. Senzatia este un act psihic elementar prin care se realizeaza o imagine singulara a unor
insusiri ale obiectelor si fenomenelor inconjuratoare.
4. Hipomnezia este scaderea fortei memoriei si este prezenta in surmenaj, stari anxioase,
depresie etc.
5. Fuga de idei- reprezinta o frica nejustificata cu obiect bine determinat.
6. Agorafobia reprezinta frica de spatii deschise sau de locuri publice, claustrofobia- frica de
locuri inchise, hidrofobia –frica de apa
7. Pacientul cu depresie prezinta o privire stinsa, lipsita de stralucire, mimica stearsa, expresia
fetei tradeaza tristete, indurerare, tegumentele pot fi uscate din cauza deshidratarii
8. Personalitatea este alcatuita din totalitatea reactiilor unei persoane fata de stimulii exteriori
9. Boala Alzheimer este mai frecventa la adultii in varsta, este o tulburare cronica, progresiva ce
distruge constienta, saraceste personalitatea si are ca simptom frecvent: pierderea memoriei, a
orientarii, a controlului simturilor, tulburari de vorbire etc.
10. Terapia de grup- modalitate terapeutica ce face apel la capacitatea individului de a
gandi, rationa, a-si aprofunda gandurile, memoria si dorintele raportandu-le la realitate.
TESTUL II
1 Comunicarea eficienta A tratarea cu seriozitate a gandurilor, sentimentelor si

experientelor pacientului
2 Respectul B sursa principala de informatie
3 Dialogul cu bolnavul C ticuri
4 Gesturi scurte, repetate D transmitere de mesaje simple, clare, precise din
involuntar fara necesitate punct de vedere al continutului, al timpului si
obiectiva spatiului alocat
5 Mimica k. E tip de comunicare nonverbala folosind drept suport
expresia faciala si modificarile acesteia
1 Hipoestezia A perceperea eronata a gustului si mirosului

2 Iluziile gustative si olfactive B cresterea exagerata a atentiei intalnita frecvent in
psihopatologie
3 Hiperprosexia C scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
4 Amnezie D pierderea totala a memoriei
5 Gandirea l. E m. functia cea mai complexa a creierului
160
1 Fuga de idei A teama de spatii deschise sau locuri publice

2 Agorafobie B frica de obiecte ascutite
3 Oxifobia C bolnavul nu poate exprima de la inceput pana la
sfarsit o anumita idee si trece de la o idee la alta
fara legatura intre ele
4 Euforia D scaderea pana la lipsa totala a poftei de mancare
5 Anorexie n. E o. stare de veselie exagerata, bucurie, optimism,
asociata de obicei cu logoree mimica expresiva,
mobilitate exagerata
1 Instinct de aparare A activitate psihica orientata spre

atingerea unor scopuri propuse
constient prin activitati nervoase
superioare
2 Vointa B impulsivitate
3 Lipsa de stapanire a comportamentului C instinct individual care asigura
prin scaderea controlului voluntar supravietuirea acestuia
4 Insomnia D transsexualitate
5 Tulburare in care un individ este genetic sip. E q. scaderea timpului total de somn
anatomic barbat sau femeie crede ca el/
ea apartine sexului opus si ca atare,
traieste ca un membru al sexului opus ori
de cate ori este posibil
1 Atacul de panica A sindrom de stres posttraumatic

2 Raspunsul la expunerea unui B boala psihica caracterizata prin doua sau mai multe
eveniment traumatic care simptome ca: idei delirante, halucinatii, vorbire
implica vatamare corporala, dezorganizata, simptome negative
amenintarea cu moartea etc.
3 Schizofrenia C suicid
4 Suprimarea voluntara a D dependenta de droguri
cursului vietii datorita unor
tulburari psihice
5 Risc de suicid r. E s. este un inalt nivel de anxietate marcat prin
sentimente de teroare, gandire dezorganizata,
neputinta, activitate fara scop
161
1 Amfetamina A clorpromazin 10 mg i.m. la 6 h, impachetari cu

cearceafuri umede
2 Hiperpirexia la adultii B drog psihostimulent al SNC
consumatori de droguri
3 Violenta C inapetenta, scadere ponderala, deshidratare,
insomnie, agitatie
4 Probleme de ingrijire ale unui D manifestari ce reprezinta un pericol pentru ceilalti
pacient depresiv
5 Anorexie t. E u. lipsa poftei de mancare
G. Asociati notiunile din cele doua coloane
1 Alimentatie inadecvata prin A se ofera pacientului ocazia sa se exprime, sa

deficit se corecteaza spuna ce-l preocupa
2 Combaterea constipatiei B se instituie un program de miscare zilnica,
alimentatia trebuie sa fie bogata in celuloza,
legume, fructe, medicamente laxative
3 Comunicarea eficienta C apatie
4 Starea de indiferenta si de D pacientul trebuie sa consume alimente si lichide in
absenta a emotiilor conformitate cu necesitatile organismului
5 Bulimie v. E w. nevoia patologica de a manca mari cantitati de
alimente
H. Asociati notiunile din cele doua coloane
1 Pierderea posibilitatii de a vorbi A comportament ritualic pe care un individ se simte

sau de a intelege limbajul vorbit obligat sa-l indeplineasca, ce ii patrunde fortat in
in urma unei leziuni corticale constiinta si e contrar dorintelor sale
2 Compulsie B afazie
3 Ecolalie C repetarea automata a sunetelor, cuvintelor, frazelor
emise de alta persoana
4 Impulsivitate D stare de anxietate care este atat de puternica incat
dezorganizeaza personalitatea individului
5 Panica x. E y. tendinta de a efectua un act violent, imprevizibil,
negandit
162
Testul III
1.Vârsta de debut a schizofreniei, este în a) optimism, exaltare timică;

majoritatea cazurilor: b) tristeţe, depresie;
a) 18-35 de ani; c) apatie, detaşare emoţională, ostilitate,
b) după 50 de ani; negativism.
c) dupa 65 de ani, 9.Repetarea frazelor pe care ceilalţi le-au
2.Vitaminele B1 şi PP, sunt indicate în spus, se numeşte:
tratamentul delirium-ului tremens, fiind a) autism;
necesare: b) ecopraxie;
a) formării protrombinei; c) ecolalie;
b) sistemului nervos; d) balbism.
c) circulaţiei sanguine; 10.Fraza „sunt bolnavă deoarece
d) diurezei. prezentatorul de la TV mă hipnotizează cu
3.Dieta bogată în proteine şi vitamine, laser, chiar când scot televizorul din priză‖,
previne distrugerea cărui organ care exemplifică:
detoxifică alcoolul? a) gândirea autistă;
a) pancreasul; b) iluzia;
b) ficatul; c) ideea delirantă de influenţă exterioară.
c) rinichii; 11.Indicaţi răspunsul fals:
d) plămânii a) antidepresivele triciclice potenţează
4.Pacientul cu delirum tremens, te întreabă, efectele alcoolului;
speriat, dacă vezi gândacii care se urcă pe b) se indică asocierea alcoolului şi a
patul său. Răspunsul optim este: antidepresivelor triciclice, pentru
a) dau cu spray şi vă scap de ei; accelerarea vindecării depresiei endogene;
b) nu văd niciun gândac; c) fenotiazinele cresc toxicitatea
c) stau cu dvs,, până sunteţi mai calm; antidepresivelor triciclice.
d) aceşti gândaci, sunt o manifestare a bolii 12.Ce este comunicarea?
dvs. ; a) activitate complexa intre doua sau mai
e) taci din gură, beţivule ! multe persoane, in care fiecare mesaj
genereaza o reactie complexa ce poate
5.Pacientul care umple ˝spaţiile albe˝ din deveni un nou subiect pentru discutie
memorie, cu evenimente imaginare, bizare, b) o relatie ce trebuie focalizata pe un
contradictorii şi lipsite de consecvenţă: anumit subiect
a) confabulează; c) o activitate intelectuala in care fiecare
b) minte; interlocutor isi demonstreaza cultura
c) are halucinaţii. generala
6.Sevrajul etanolic se caracterizeaza prin: 13.Comunicarea este eficienta daca:
a) anorexie, greata, tremor accentuat la a) se desfasoara dupa un ritual bine definit
degete b) mesajele sunt simple, clare si precise
b) transpiratii, tahicardie, HTA c) se desfasoara verbal
c) iritabilitate, impulsivitate 14.Diazepamul este contraindicat în:
7.La anamneză, pacientul îşi exprimă a) starea de comă;
convingerea fermă că va fi omorât de către b) agitaţia psihomotorie din demenţa senilă;
securitate, acest exemplu ilustrează: c) sevrajul etanolic;
a) halucinaţie; d) tulburările psihosomatice.
b) idee delirantă de autoacuzare; 15. Indicaţi cemedicament are efect
c) delir de persecuţie. miorelaxantpe musculatura somatică:
8.Starea timică manifestată cel mai frecvent a. Antideprin;
de către schizofrenic, este: b. Diazepam;
163
c. Meprobamat; d. hipotensiune arterială;
d. Clordelazin. e. apare după 45 de zile de la naştere;
16.Indicaţi ce metodă contraceptivă ar fi f. apare numai după a patra sarcină.
utilă la o tânără epileptică, tratată cu
Fenobarbital: 23. Notaţi răspunsul fals: tabesul şi PGP
a. contraceptive orale; apar în:
b. sterilet; a. perioada şancrului cerebral;
c. vasectomie. b. faza secundară a infecţiei luetice;
17. Haloperidolul este contraindicat la c. faza terţiară a infecţiei sifilitice.
pacienţii cu: 24. Care din urmatoarele probleme sunt
a. boala Parkinson; specice nursingului psihiatric?
b. demenţă senilă; a. mentinerea unei sanatati optime si
c. boala Alzheimer. prevenirea bolilor psiho biologice
18. Care din urmatoarele principii de b. deficientele in functionarea unor sisteme
nursing sunt caracteristice nursingului emotionale
psihiatric: c. aparitia unor stari emotionale de tipul :
a. se ajute la reducerea starii de anxietate a anxietate, manie, singuratate, tristete
pacientului 25. Care din semnele următoare, nu
b. sa respecte gradul de confidentialitate caracterizează delirium tremens?
c. sa-si aminteasca faptul ca exista o a. delir oniric cu halucinaţii terifiante;
explicatie pentru fiecare comportament b. transpiraţii şi tremurături;
19. Atributiile asistentei medicale in sectia c. puseu hipertensiv;
de psihiatrie sunt: d. hipotensiune cu tendinţă de colaps.
a. informarea pacientului asupra sanatatii 26. Boala Parkinson caracterizata prin
b. prevenirea unor accidente, prin triada neurologica (hipertonie, hipo sau
supraveghere akinezie si tremor, are si variate modificari
c. aplicarea unor interventii in situatii de psihice care au la baza:
criza a. tulburari ale metabolismului dopaminei la
20. Dementa etanolica este: nivel encefalic;
a. stadiul final al alcoolismului cronic, ce b. sclerozei cerebrale
determina atrofie cerebrala c. avitaminozei PP si B6
b. psihoza polinevritica alcoolica Korsakov 27. Sindromul discordant este
c. scleroza hepatica carcateristicpentru:
21. Tulburarea afectivităţii, constând în a. schizofrenie;
trăirea simultană şi paradoxală a unor b. alcoolism;
sentimente şi afecte diametral opuse faţă de c. demenţă;
acelaşi subiect, semnifică: 28. Ce este respectul?
a. ambivalenţă; a. tratarea cu seriozitate a gandurilor,
b. autism; sentimentelor si experientele pacientilor
c. catatonie; b. intelegere empatica intre persoana
d. negativism bolnava si asistent
e. şi se întâlneşte în: c. capacitatea asistentului de a se
f. schizofrenie (simptom pricipal); transpune in lumea experientelor si trairile
g. paranoia; lor
h. depresie endogenă; 29. Ce presupune observarea de catre
i. nevroza obsesională (impulsiune şi asistenta medicala in sectia de psihiatrie:
compulsiune). a. observarea semnelor si simptomelor
22. Ce elemente caracterizează eclampsia? psihopatologice ce ar putea fi importante in
a. HTA; vederea aplicarii ingrijirilor
b. edeme periferice; b. capacitatea asistentei medicale ce
c. edem cerebral; supravegheaza bolnavul de a depista
164
tulburarile ce il fac pe pacient pasibil de a fi b. iluzie;
pedepsit c. compulsiune;
c. completeaza datele obtinute de la bolnav d. stupor.
in registre speciale, le discuta cu colegii si 38. Fobia sociala este:
elaboreaza un plan de ingrijire a. frica de a vorbi in public, teama de a
30. In boli depresive, dementa, schizofrenie manca in prezenta altor persoane
pot apare: b. sentiment de teroare, gandire
a. semne ale unei capacitati deficitare de dezorganizata, neputinta si activitate fara
autoingrijire (barba nerasa, miros de scop
transpiratie, haine patate) c. ganduri repetitive, nedorite, obsesive
b. fuga de idei 39. Interventiile in schizofrenie au ca scop:
c. tulburari ale constientei precum a. scaderea anxietatii pacientului
obnubilare, stupoare b. diminuarea comportamentului agresiv
31. Hipoestezia reprezinta: c. protejarea pacientului de agresiunile
a. scaderea sensibilitatii la diferite excitatii zilnice atunci cand acesta are tulburari de
b. perceptia distorsionata a unui obiect perceptie
c. aparitia de asa zise dureri migratorii 40. Care din urmatoarele particularitati de
32. Ce este agorafobia ingrijire sunt specifice in depresie:
a. teama de spatii deschise a. se determina sustragerea pacientului de
b. teama de obiecte ascutite la preocupari negative
c. frica de apa b. implicarea pacientului in activitati
33. Ipohondria este: recreative
a. convingerea bolnavului ca sufera de boli c. se incurajeaza exprimarea verbala si
grave, incurabile non-verbala a sentimentelor pacientului, se
b. convingerea bolnavului ca este mai evita discutiile in contradictoriu
destept, mai frumos decat altii 41. Dementa de tip Alzheimer este:
c. convingerea bolnavului ca este acuzat a. tulburare organica (corticala) intalnita
de toate nenorocirile lumii frecvent la varstnici, caracterizata prin
34. Bulimia este: pierderea memoriei, a orientarii, controlului
a. scaderea pana la lipsa totala a poftei de asupra impulsurilor si emotiilor
mancare b. determinata de abuzul de alcool
b. ingerarea fara discernamat a unei c. determinata de consumul de droguri
cantitati mari de alimente 42. In postpartumul precoce, pot apărea:
c. ingestie exagerata numai de alimente a. stări confuzionale, chiar confuzo-onirice;
rotunde b. stări depresive, cu idei de autoliză;
35. Ce este impulsivitatea? c. idei de infanticid şi tendinţe de suicid în
a. incapacitatea totala de a actiona doi (mama şi nou-născutul).
b. scaderea fortei de a se adapta 43. Manifestarile clinice datorate efectului
c. lipsa de stapanire a comportamentului alcoolului asupra SNC sunt:
36. Ce este senzatia: a. agresivitate, labilitate afectiva
actul psihic elementar de realizare a b. deteriorarea relatiilor sociale si de munca
imaginii obiectelor si fenomenelor lumii c. tulburari cognitive
inconjuratoare 44. Abstinenta alcoolica este:
procesul de reflectare integrala a insusirii a. micsorarea sau stoparea consumului
obiectelor si fenomenelor lumii regulat de alcool
inconjuratoare b. dificultati de vorbire, de coordonare,
exagerarea perceperii excitatiilor pierderea constientei
exteroceptive c. deficit de autoingrijire
37. Percepţia senzorială falsă, în absenţa 45. Care din urmatoarele ingrijiri sunt
unui obiect real, semnifică: acordate pacientului in abstinenta de alcool:
a. halucinaţie; a. se masoara functiile vitale
165
b. se monitorizeaza echilibrul a. schimbarea sentimentelor pozitive firesti
hidroelectrolitic avute anterior imbolnavirii , fata de
c. se administreaza sulfat de magneziu persoana apropiate din familie
pentru scaderea iritabilitatii si prevenirea b. trairea simultana a doua sentimente
convulsiilor antagonice : dragoste si ura pentru aceeasi
46. In cazul cenestopatiilor care din persoana
urmatoarele afirmatii este adevarata: c. o stare paroxistica de bucurie intensa in
a. cenestopatiile din nevroze nu au trupul careia subiectul rupe comunicarea cu
corespondent somatic patologic medicul
b. pacientul acuza: furnicaturi, arsuri, 54.Care din urmatoarele semne/simptome
senzatii dureroase difuze, mutante se pot intalni in hipoglicemie:
c. cenestopatiile sunt halucinatii a. fatigabilitate, tremuraturi, transpiratii
visceroceptive ca de exemplu „sarcina profunde, tahicardie, anxitate, agresivitate
fantoma‖ b. crize epileptice, ticuri
47. Psihopatiile apar la vârsta: c. afazie si dezorientare
a. copilăriei; 55. Teama de microbi se numeste:
b. adolescenţei; a. tanatofobie
c. adultului. b. zoofobie
48.Care din urmatoarele afirmatii este c. bacilofobie
adevarata in dementa pugilistica: 56. Sindromul oniric este :
a. survine secundar traumatismelor a. stare de vis patologica ce invadeaza
craniene repetate realitatea bolnavului
b. este un sindrom subiectiv al b. usoara dezorientare, apatie
traumatismului cranian c. dificultate de intelegere si sinteza
c. este cunoscut cazul celebrului boxer 57. Rationalizarea este un mecanism de
Casius Clay care sufera de sindrom aparare prin care un individ
parkinsonian posttraumatic a. justifica idei, sentimente, comportamente
49. PGP (paralizia generala progresiva) se si motive inacceptabile
datoreaza: b. o relatie reciproca intre doi indivizi care
a. afectarii encefalului in luesul tertiar sunt dependenti unul de altul
b. consumului de droguri c. proceseaza stimulii din mediul
c. dementei progresive in boala Alzheimer inconjurator
50. Ingrijirile medicale psihiatrice includ: 58. Pedofilia reprezinta:
a. promovarea autoingrijirii si dobandirea a. intretinerea de contacte sexuale cu copii
independentei b. dragoste exagerata pentru membri
b. construirea si mentinerea unui mediu familiei
terapeutic adecvat c. profanarea cadavrelor
c. dezvoltarea relatiilor interpersonale si a 59. Sanatatea mintala este:
comunicarii a. lipsa oricarei afectiuni neurologice
51. Dementa vasculara are ce substrat b. echilibru intre dezvoltarea biologica si cea
anatomo-patologic neuro psihica a individului
a. se instaleaza secundar consumului cronic c. o stare de bine in care individul traieste
de etanol sentimentul propriei valori, a implinirii de
b. agiopatia hipertensiva si ateroscleroza sine, a integritatii personale, a exprimarii
arterelor craniene creative, a sanatatii psiho biologice
c. degencrescenta neurofribriloza 60. Frustrarea este:
52. Disprosexiile sunt: a. imposibilitatea de a comunica eficient
a. tulburari ale atentiei unei alte persoane dorintele tale
b. tulburari de vorbire b. tensiunea psihica determinata de un
c. tulburari de memorie obstacol care impiedica subiectul de a
53. Ambivalenta afectiva reprezinta:
166
atinge un anumit scop sau de a realiza o 66. Sitiofobia este:
anumita dorinta a. pacientul refuza sa fie pus intr-o situatie
c. stare emotionala de profunda tristete sau neplacuta
depresie b. refuzul total de a se alimenta
61. Fobia este: c. teama de ridicol
a. frica intensa, irationala fata de un obiect, 67. Starea confuzionala poate fi definita ca:
situatie sau loc care atrage dupa sine a. imposibilitatea de a recunoaste o
modificari majore in viata subiectului persoana sau anumite decizii pe care le-a
b. teama cumplita de intuneric luat un pacient la un moment dat
c. teama de a ramane fara baterie la telefon b. modificare a comportamentului fara
62. Dementa este : substrat anatomic
a. alterarea constientei memoriei c. tulburare organica acuta caracterizata
depersonalizare prin stare de constienta intunecata, ganduri
b. stare confuzionala in care un individ e dezordonate, perceptii senzoriale gresite
incapabil sa se ingrijeasca 68. In cazul in care la un pacient apar
c. tulburare mentala grava caracterizata halucinatii se aplica urmatoarele interventii:
printr-o scadere progresiva si ireversibila a a. se completeaza foaia de observatie luand
functiilor intelectuale interviu la toti membrii familiei referitoare la
63. Dezorientarea este: debutul simptomatologiei si frecventa cu
a. stare confuzionala in care un individ e care se repeta
incapabil sa identifice relatia propriului „eu‖ b. se instruiesc membrii familiei si
cu timpul, spatiul, celelalte persoane personalul asupra modalitatilor de tratament
b. incapacitatea de a se integra intr-un grup c. se promoveaza securitatea pacientului,
de persoane, de a se orienta in timp si indepartand mobilierul in exces precum si
spatiu obiectele ce pot produce accidente, se
c. imposibilitatea de a transforma emotiile in asigura linistea si calmul prin reducerea
manifestari fizice stimulilor din mediul inconjurator
64. Angozia este o tulburare cerebrala 69. Prevenirea „izolarii‖ unui pacient psihic
datorita careia: se face prin:
a. pacientul nu poate pronunta corect a. stimularea relatiilor interpersonale prin
cuvintele cu toate ca organele fonatorii sunt organizarea de activitati recreative in grup
integre morfofunctional b. stabilirea unui program de activitati
b. pacientul nu poate interpreta corect agreate de pacient pentru a-i alunga
senzatiile, obiectele imaginile pe care le plictiseala
vede cu toate ca organele de simt si nervii c. identificarea cauzei care a determinat
functioneaza normal schimbarea comportamentului
c. pacientul nu poate comunica ceea ce 70. Prin ecolalie se intelege:
gandeste si simte ci spune contrariul a. repetarea fazelor pe care le-au spus
65. Hiperprosexia reprezinta : ceilalti
a. cresterea ritmului cardiac b. bilbiiala
b. cresterea exagerata a unor dorinte c. refuzul de a vorbi
c. cresterea atentiei
167
BAREM CORECTAREPSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE

NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE
1 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 33
2 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 34
TESTUL II- ASOCIERI
A
1. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 25
3. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 31
4. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 33
5. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 32
B
C
D
E
F
168
G
1. D L.Titirca- Ingrijiri special acordate 336
3. A L.Titirca- Ingrijiri special acordate 337
H
TESTUL III- GRILA
1 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
2 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 226
4 d A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 220
6 a,b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 220
7 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
12 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
13 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
15 b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 286, 265
18 a,b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 20
19 a,b,c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 16
21 a,e, f A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 206
22 a, b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 236
24 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 22
30 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 32-34
169
40 a,b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 61
46 a, b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 196
48 a, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 242
59 c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 137
62 a,b,c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 133
69 a L. Titirca- 338
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de
170
MODUL 51 – CONDUITA IN URGENTE MEDICO – CHIRURGICALE
TESTUL I
1. Colapsul vascular are drept cauză dezechilibrul dintre volumul de sânge circulant şi
capacitatea vaselor.
2. Permeabilizarea căilor respiratorii în obstrucţiile supraglotice se realizează prin aşezarea
victimei în poziţie de drenaj postural.
3. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după
permeabilizarea căilor respiratorii.
4. Prima măsură în cazul şocului traumatic o constituie înlăturarea agentului agresor.
5. Pacientului cu traumatism craniocerebral care prezintă scurgeri de lichid cefalorahidian prin
urechi şi nas i se aplică tampoane compresive.
6. Pentru evidenţierea fracturilor feţei în cazul unor traumatisme faciale se palpează simetric
faţa, depistând denivelările osoase, mobilitatea patologică, durerea.
7. Fracturile oaselor bazinului se recunosc după poziţia caracteristică „de broască" a victimei.
8. Durerea precordială care cedează după administrarea unei tablete de nitroglicerină este
caracteristică pentru IMA.
9. Pacientul cu edem pulmonar acut prezintă spută rozată.
10. Pentru a reduce dispneea, pacientul în criză de astm bronşic ia poziţia decubit dorsal.
TESTUL II
1. Traumatism cranian A Sezand cu capul aplecat in fata

2. Traumatism toracic B Decubit dorsal cu capul intr-o parte
3. Traumatism al coloanei vertebrale C Sezand cu spatele sprijint
4. Traumatism al fetei D Decubit dorsal cu genunchii flectati
5. Traumatism abdominal E Decubit dorsal pe un plan dur
1. Pneumotoraxul spontan A Durere retrosternala sau precordiala

care dureaza de la 30 de minute pana
la cateva ore si nu cedeaza la
nitroglicerina
2 Infarctul miocardic acut B Tuse uscata urmata de eliminare de
sputa spumoasa, rozata, aerata
3 Edemul pulmonar acut C Junghi toracic violent , apare brusc
dupa un effort, o chinta de tuse,
durere comparata cu ―o lovitura de
pumnal‖
4 Criza de astm bronsic D Dispnee cu caracter expirator
prelungit , urmata de tuse si
expectoratie mucoasa, filanta,
eliberatoare
5 Angina pectorala E Durere retrosternala sau precordiala
care dureaza 2-3 minute pana la 10-
15 minute si cedeaza la nitroglicerina
171
Testul III
MEDICINA INTERNA c) scaderea contractiilor ventriculare.
8.Unui pacient, vechi cardiac, ce
1. Starea de colaps periferic poate fi prezinta dureri precordiale cu caracter
recunoascuta datorita: constrictive, anxietate, dispnee i se pot
a) TA 160/90 mmHg; administra:
b) poliurie; a) mialgin;
b) nitroglicerina;
c) extremitatilor reci.
c) cofedol.
2. Durerea din infarctul miocardic acut : 9. Tabloul clinic in angina pectorala se
a) este indicata cu degetul; caracterizeaza prin;
b) este declansata de respiratii a) precordialgii sub forma de gheara ce
profunde; dureaza peste 30 de minute;
c) cedeaza la antialgice majore. b) precordialgii ce iradiaza in membrul
3. Durerea din infarctul miocardic acut : superior;
a) cedeaza la nitroglicerina; c) diaree.
b) apare dupa un efort fizic, emotii 10. Pneumotoraxul se caracterizeaza
puternice; prin:
c) dureaza maxim 1 minut. a) prezenta aerului in cavitatea
4. Tratamentul de urgenta in angina peritoneala;
pectoral consta in administrare de : b) prezenta aerului in cavitatea
a) izoket; pleurala;
b) nitroglicerina; c) prezenta sangelui in cavitatea
c) carbocromen. pleurala.
5. Tabloul clinic in infarctul miocardic 11.Pneumotoraxul se caracterizeaza
se caracterizeaza prin: prin:
a) hipertensiune arterial; a) bradipnee;
b) poliurie, polifagie; b) bradicardie;
c) tahicardie. c) hipotensiune arteriala.
6. Diferenta intre astmul bronsic si 12. Pneumotoraxul se caracterizeaza
prin:
astmul cardiac se pune pe
a) junghi toracic;
urmatoarele criterii: b) matitate toracica;
a) astmul cardiac este o criza de c) la auscultatie apare zgomotul de
bradipnee expiratorie, fata de astmul porumbar
bronsic care este o criza de polipnee 13. Tabloul clinic in insuficienta
expiratorie; respiratorie acuta se caracterizeaza prin:
b) expectoratia din astmul bronsic este a) bradipnee;
b) cianoza;
perlata fata de cea din astmul
c) bradicardie.
cardiac care este rozata; 14. Tratamentul in insuficienta
c) nu este nici o diferenta. respiratorie acuta consta in administrare de:
7. Infarctul miocardic este produs de: a) oxigen;
a) indigestie; b) dioxid de carbon;
b) o scadere a fluxului sangvin in c) ambele afirmatii sunt adevarate.
15. Primul element al tratamentului in
arterele coronare cauzata de
insuficienta respiratorie acuta:
ischemie;
172
a) administrarea de antibotice; a) suprimarea reflexului cornean;
b) administrarea de miofilin; b) mioza urmata de midriaza;
c) controlarea permeabilitatii cailor c) lividitatea cadaverica.
respiratorii. 25. Semnele elementare tardive ale
16. Hemoptizia consta in eliminarea de mortii sunt:
sange din: a) oprirea batailor inimii;
a) tubul digestive; b) putrefactia cadaverica;
b) aparatul excretor; c) disparitia sensibilitatii.
c) caile respiratorii. CHIRURGIE
17. La un pacient cu criza de astm 26.Ce intelegem prin ressucitarea cardio
bronsic se administreaza: –respiratorie:
a) miofilin; a) combaterea si tratarea
b) morfina; insuficientei cardiace:
c) mincortid. b) masurile intreprinse pentru
18. Pozitia caracteristica pentru pacientul
restabilirea activitatii cardiace;
cu astm bronsic este:
a) decubit lateral cu membrele flectate c) combaterea si tratarea
pe abdomen; afectiunilor pulmonare;
b) pozitie sezanda, cu capul pe spate si d) restabilirea schimburilor gazoase
sprijinit pe maini, ochii injectati, narile la nivelul plamanului, printr-o
dilatate, jugulare turgescente; ventilatie pulmonara artificiala.
c) decubit ventral cu capul in 27.Cand este indicata ressucitarea
hiperextensie si membrele in extensie.
cardio-respiratorie:
19. Hemoptizia poate fi difentiata de
hematemeza prin faptul ca hemoptizia: a) in insuficienta respiratorie acuta;
a) contine resturi alimentare; b) in congestia pulmonara si
b) sangele este aerat; pleurezie;
c) apare in timpul unui efort de c) in stopul respirator si respiratie
varsatura. insuficienta;
20. Tratamentul hemoptiziei se face cu d) in orice modificare a amplitudinii
vitamina:
si ritmului respirator.
a) D;
b) C; 28.Care din semnele de mai jos nu le
c) K. intalnim in stopul respirator:
21. Semnele elementare precoce ale a) absenta miscarilor respiratorii
mortii sunt: toracice si abdominale;
a) racirea cadaverica progresiva; b) extremitatile cianotice;
b) oprirea respiratiei; c) lipsa zgomotelor caracteristice la
c) relaxarea sfincterelor. auscultatie, produse de
22. Semnele elementare precoce ale
patrunderea si iesirea aerului din
mortii sunt:
a) suprimarea reflexului cornean; plamani;
b) mioza urmata de midriaza; d) vizual, o hartie pusa in fata gurii
c) lividitatea cadaverica. si nasului se misca.
23.Semnele elementare tardive ale 29.Care din manoperele de mai jos
mortii sunt: trebuie prima intreprinsa in cursul
a) racirea cadaverica progresiva; resusscitarii respiratorii:
b) oprirea respiratiei;
a) asigurarea si mentinerea libertatii
c) relaxarea sfincterelor.
24. Semnele elementare tardive ale cailor respiratorii;
mortii sunt: b) oxigenoterapia;
173
c) stimularea activitatii centrilor miscarea de expansiune a
respiratorii deprimati; toracelui;
d) inlaturarea obstacolelor care e) se departeaza de gura si nasul
impiedica expansiunea accidentatului si datorita
pulmonara normala. elasticitatii pulmonare, se
30.Dupa dezobstruarea cailor produce pasiv expiratia.
respiratorii superioare, ce manevre 33.Care din semnele de mai jos le
trebuie sa facem pentru a impiedica avem in stopul cardiac:
caderea limbii in faringe: a) pierderea cunostintei, care revine
a) sa fixam capul in flexie dupa asezarea bolnavului in
accentuata; pozitie orizontala;
b) sa realizam o hiperflexie a b) absenta pulsului la arterele
capului, sa impinge mandibula periferice;
inainte si apoi s-o ridicam in sus; c) pierderea cunostintei, abolirea
c) sa efectuam oxigenoterapie; reflexelor;
d) sa introducem o pipa Gueddel d) oprirea respiratiei, midriaza
pana in orofaringe. pupilara progresiva.
31.In cazul unor traumatisme mari 34.Care sunt etapele tratamentului
ale masivului facial, cu fracturi ale stopului cardiac:
piramidei nazale si mandibulei, cu a) de instituire a respiratiei artificial
insuficienta respiratorie acuta, se si masajului cardiac extern;
efectueaza: b) de efectuare a intubatiei si masaj
a) intubatie orotraheala; cardiac intern;
b) dezobstructia cailor respiratorii c) de restabilire a functiilor cardio-
superioare; respiratorii spontane;
c) traheostomie; d) de postresuscitare.
d) oxigenoterapie. 35.Cum se realizeaza masajul
32.Dupa asigurarea libertatii cailor cardiac extern:
respiratorii si executarea a) se apasa cu palma in spatial V
hiperextensiei capului, care sunt intercostal stang pe linia
manevrele pe care le va face medioclaviculara;
reanimatorul in respiratie gura la b) se apasa cu podul ambelor
gura: palme in 1/3 inferioara a
a) propulsarea cu mana dreapta a sternului;
mandibulei, astfel ca gura c) se deprima coastele cu 2-3 cm;
accidentatului sa fie deschisa; d) sternul se deprima cu 5-8 cm.
b) sustinerea hiperextensiei capului 36.Care sunt semnele unui masaj
cu mana stanga; cardiac extern eficace:
c) cu mana stanga, care sustine a) aparitia pulsului sincron cu
fruntea, penseaza nasul ca sa compresiunile sternale;
impiedice fuga aerului; b) marirea midriazei;
d) insufla cu presiune aerul expirat c) recolorarea tegumentelor;
in gura accidentatului si observa d) scaderea midriazei.
174
37.Masajul cardiac extern este c) traseu EKG plat, absenta
contraindicate in: respiratiei spontane, absenta
a) aparitia concomitenta a stopului pulsului si TA;
respirator cu cel cadiac; d) midriaza persistenta, cianoza
b) la copii si varstnici; intensa, tegumente marmorate.
c) tamponada cardiac, embolie 42.Dupa masajul cardiac eficient,ce
gazoasa; obiective urmarim pentru
d) fracturi costale cu volet. consolidarea tratamentului:
38.Ce complicatii se pot produce in a) restabilirea volemica;
timpul masajului cardiac: b) combaterea acidozei prin
a) fracturi condro-costale cu medicatie alcalinizanta;
hemopneumotorax; c) administratia medicatiei
b) hemoragii ale tubului digestiv; simpaticolitice si vasodilatatoare;
c) embolii gazoase; d) medicatia de restabilire a
d) rupturi de ficat, splina, inima. activitatii cardiac spontane
39.Care din elementele de mai jos (simpaticomimetice,
sunt caracteristice fibrilatiei cardiace: cadiodepresoare, saruri de Ca,
a) disparitia contractiei normale a atropine).
cordului; 43.Care din simptomele de mai jos le
b) aparitia unor puncte localizate in intalnim in degeraturile de gradul I:
atrii si ventricule din care pornesc a) flictene sero-sangvinolente;
impulsuri care contracta muschiul b) paloare, urmata de eritem;
cardiac dezordonat, anarhic, c) diminuarea sau abolirea
neregulat; sensibilitatii tactile;
c) marirea fortei de contractie a d) cianoza la nivelul regiunii.
miocardului; 44.Care sunt factorii care agaveaza
d) cresterea ritmului cardiac si a ischemia la nivelul extramitatilor
tensiunii arteriale. degerate:
40.Care sunt indicatiile defibrilarii a) vasodilatatia care urmeaza unei
electrice externe a cordului: perioade de vasoconstrictie;
a) stopul cardiac; b) cresterea vascozitatii sangelui si
b) tulburarile de ritm; agregarea hematiilor si
c) fibrilatia ventriculara; trombocitelor;
d) daca dupa 4-5 minute de masaj c) scaderea tensiunii arteriale,
cardiac extern eficient, cordul nu- consecutive actiunii frigului;
si reia bataile si nu avem d) formarea de tromboze
posibilitatea efectuarii EKG. intravasculare.
41.Care din semnele de mai jos ne 45.In degeratura de gradul III apar:
conduc la abandonarea resuscitarii a) eritem si edeme la nivelul
cardio-respiratorii: degeraturilor;
a) cord flasc dupa 30-60 minute; b) necroza, avand aspectul unei
b) aparitia miozei; gangrene umede;
175
c) gangrene cu aspect de a) intensitatea, tesiunea si natura
mumificare a extremitatilor curentului electric;
membrului respectiv; b) locul de intrare si iesire a
d) flictene, dupa 2-3 zile. curentului electric in corp;
46.Ce fenomene generale putem c) locul unde s-a produs accidentul;
intalni in degeraturile de gradul III si d) durata de actiune si starea
IV: sistemului nervos si a
a) agitatie, hiperreflexivitate; organismului.
b) somnolent, depresiune fizica si 51.Ce modificari hemodinamice se
psihica; produc in socul decompensate?
c) hipotensiune arterial; a) cresterea patului vascular prin
d) scaderea tensiunii arteriale, puls vasodilatatie periferica;
rapid, apoi bradicardic. b) cresterea volumului circulant;
47.Ce fenomene gasim in faza de c) scaderea volumului circulant si
reactive in cazul hipotermiei: staza sangvina;
a) somnolenta, astenie, d) cresterea vascozitatii sangelui
hiporeactivitate; care duce la coagulare
b) areactivitate, diminuarea intravasculara diseminata.
reflexelor tendinoase; 52.In ce tip de soc avem valori
c) excitatie nervoasa, tahicardie; normale sau chiar crescute ale
d) tegumente rosii, tahipnee. hemoglobinei si hematocritului:
48.Care dintre elementele de mai jos a) soc hemoragic;
se aplica in cazul tratamentului b) soc traumatic;
hipotermiei: c) soc septic;
a) incalzire rapida in baie de 40-45 d) soc prin arsura.
grade C; 53.Ce obiective trebuie sa
b) sedative, antialgice; urmareasca tratamentul socului
c) antitermice, vasoconstrictoare; hemoragic:
d) perfuzii, vasodilatatoare, a) administrarea de vasopresoare
anticoagulante, corticoterapie. pentru a micsora patul vascular;
49.Care din elementele de mai jos b) asigurarea hemostazei;
intervin in producerea socului la arsi: c) compensarea pierderilor prin
a) intolerant si aportul insuficient de transfuzii de sange si
lichide; administrare de substituenti
b) durerea si hipovolemia masiva hipovolemici;
datorita plasmexodiei; d) tratament sedative si hemostatic.
c) resorbtia unor produsi 54.Care sunt principalele obiective in
intermediari proteici si tratamentul socului toxico-septic:
insuficienta hepato-renala a) antibioterapie bacteriostatica;
precoce; b) antibioterapie bactericida;
d) gradul si profunzimea arsurilor. c) corectarea tulburarilor
50.Gravitatea socului electric hemodinamice si deficitului de
depinde de: volum circulant;
d) administrarea de
vasoconstrictoare;
176
e) tratarea chirurgicala a leziunilor si c) socul prin dilatatie acuta de
indepartarea sursei de infectie. stomac, socul hemoragic;
55.Ce fenomene vom gasi intr-un d) Socul traumatic insotit de
soc prin arsura: delabrari mari.
a) pierderi de masa circulanta in 59.In care forme de soc este
primele ore de la producerea indicata profilaxia antitetanica:
accidentului; a) soc operator, soc anafilactic;
b) pierderea de sange integral si b) soc traumatic, soc prin arsuri;
vom avea o hemodilutie, c) soc cardiogen, soc prin
scaderea Ht si Hg; deshidratare ( termic );
c) pierderea este de plasma si vom d) in orice traumatism generator de
avea hemoconcentratie si soc.
cresterea vascozitati sangelui; 60.Care sunt conditiile de incetare a
d) irigatia deficitara si hipoxia duc la terapiei antisoc:
tulburari metabolice importante si a) cresterea TA, regularizarea
aparitia acidozei. pulsului, normalizarea culorii
56.Ce simptome specifice gasim in tegumentelor si mucoaselor care
socul anafilactic: devin calde;
a) scaderea diurezei, hipotensiune; b) reluarea diurezei, disparitia
b) constrictii si spasme glotice, midriazei, iesirea pacientului din
laringiene, bronsice de tip starea de stupoare
asmatic; c) dirureza creste peste 40 ml/ora,
c) prurit, senzatia accentuate de bolnavul este constient,
caldura, hipersalivatie; cooperant;
d) stare de prostratie, areactivitate, d) echilibrul acido-bazic si celelalte
midriaza. valori de laborator revin la
57.Care din elementele de mai jos normal.
sunt caracteristice socului cardiogen: NURSING
61.Manifestările de dependentă prezentate
a) scaderea TA sb 85 mmHg,
de pacientul cu hemoragie internă sunt:
tahicardie cu puls depresibil si a) stare de lipotimie;
aritmic; b) tahicardie, tegumente reci, palide,
b) agitatie, piele uscata si hipotensiune arterială;
congestionata, febra; c) hipertensiune arterială,
c) reducerea perfuziei sangvine cu bradicardie.
scaderea debitului urinar sub 20 62.Imobilizarea provizorie a fracturilor are
drept scop:
ml/ora;
a) prevenirea complicaţiilor - paralizii,
d) tulburari ale constientei, hemoragii;
transpiratii reci, tegumente b) înlăturarea anxietăţii pacientului;
umede si cianotice. c) reducerea durerii.
58.In ce tipuri de soc este indicate 63.Pentru imobilizarea provizorie a
administrarea de antibiotice: fracturilor membrului superior putem utiliza:
a) socul toxico-septic, socul prin a) atele Kramer sau din lemn;
b) basma;
arsuri;
c) ambele procedee.
b) socul cardiogen, socul anafilactic;
177
64.Tratamentul de urgentă în cazul unei c) midriază, opacitatea corneei;
fracturi de coastă vizează: mioză;
a) imobilizarea cât mai solidă a d) cianoză cu lividităţi.
fracturii; 72.Arsura electrică prezintă următoarele
b) transportul accidentatului în poziţie caracteristici:
şezând care să-i favorizeze respiraţia; a) este rotundă sau ovalară, puţin
c) calmarea durerii. dureroasă;
65.Transportul unui accidentat cu fractură b) apare la locul de intrare a
de coloană vertebrală se face: curentului electric;
a) pe targa rigidă în decubit dorsal; c) ambele.
b) în decubit ventral pe o targa 73.Pentru acordarea corectă a primului
obişnuită; ajutor în electrocutare se are în vedere:
c) semişezând cu spatele sprijinit. a) să fie acordat în primele 5 min de
66.Manifestarile de dependenta ce la producere;
caracterizează stopul cardiorespirator sunt b) sursele de curent nu se ating cu
următoarele, cu excepţia: mâna neprotejată;
a) midriază, oprirea respiraţiei şi c) sursa de curent se îndepărtează
circulaţiei; cu orice obiect în timp util.
b) relaxare sfincteriană, paliditate, 74.Într-o încăpere închisă, încălzită cu gaz
cianoză, pierderea conştientei; metan, sunt găsite în stare de inconştienţă
c) hipotensiune arterială, tahicardie. două persoane. Care este prima măsură
67.Respiraţia artificială se poate realiza la luată?
locul accidentului astfel: a) examinarea victimelor;
a) prin metode interne - gură la gură, b) deschiderea ferestrelor;
gură la nas; c) închiderea surselor de încălzire.
b) cu burduful Ambu, Ruben; 75.Dl I. C. este victima unuia accident la
c) cu aparatul Potain. locul de muncă: explozia unei instalaţii.
68.Pentru masajul cardiac extern pacientul Asistenta sosită cu salvarea constată
este aşezat: prezenţa arsurilor la faţă, mâini, antebraţe.
a) în decubit lateral stâng; Hainele sunt arse pe toracele anterior.
b) în decubit dorsal pe un plan dur; Execută imediat:
c) în poziţie Trendelenburg. a) dezbrăcarea hainelor arse;
69.Compresiunea sternului cu podul palmei b) acoperirea suprafeţelor arse ale
pentru masajul cardiac extern se face: mâinilor cu comprese sterile ;
a) în 1/3 medie a sternului; c) transportul pacientului la spital.
b) în 1/3 superioară a sternului; 76.Parametrii de apreciere a gravităţii unei
c) în 1/3 inferioară a sternului. arsuri sunt:
70.Controlul eficienţei manevrelor de a) suprafaţa arsă, cauza arsurii;
resuscitare cardiorespiratorie se face la b) gradul de alterare a funcţiilor vitale;
două minute de la începerea reanimării prin: c) suprafaţa arsă şi profunzimea
a) cercetarea pulsului la artera arsurii.
carotidă; 77.Toaleta chirurgicală primară a arsurii are
b) cercetarea pulsului la artera drept scop:
pedioasă; a) îndepărtarea zonelor arse şi a
c) observarea mişcărilor cutiei corpilor străini;
toracice. b) aplicare soluţiilor antibiotice;
71.Semnele sigure de moarte sunt: c) prevenirea infecţiilor.
a) absenţa activităţii electrice a inimii 78.Salonul în care e supravegheat şi îngrijit
timp de 15 min; pacientul cu arsuri necesită următoarele
b) absenţa activităţii electrice a inimii timp condiţii:
de 60 min; a) temperatură 23°-24° C;
178
b) temperatură 23°-24° C, lenjerie b) oxigenoterapiaterapia
sterilă de pat; c) asigurarea poziţiei decubit dorsal.
c) umiditatea aerului 75%. 86.Conduita de urgenţă în criza de astm
79.Pentru profilaxia degeraturilor e necesar: bronşic constă în:
a) menţinerea căldurii corpului; a) sângerare 300 ml
b) menţinerea mişcării; b) oxigenoterapiaterapia
c) ambele. c) administrarea medicamentelor
80.Pentru epurarea toxicului ingerat bronhodilatatoare şi antialergice.
voluntar sau accidental se procedează 87.Manifestările de dependenţă în
astfel: insuficienţa respiratorie acută a copilului
a) se provoacă vărsătura; sunt:
b) se administrează antidoturi a) dispnee ,cianoză;
specifice; b) acces paroxistic astmatiform;
c) se efectuează spălătură gastrică în c) diaree post prandială.
primele ore; 88.Conduita de urgenţă în colapsul vascular
d) se administrează antidoturi al copilului constă în:
generale. a) comprese calde pe abdomen;
81.În intoxicaţiile cu substanţe b) permeabilizarea căilor respiratorii;
necunoscute se utilizează pentru c) oxigenoterapie;
neutralizarea toxicului următoarele d) abordarea uneia sau mai multor vene
antidoturi: periferice şi instituirea unei perfuzii.
a) alcool etilic; 89.Accesul eclamptic în faza de convulsii
b) cărbune animal; tonice se caracterizează prin:
c) apă albuminoasă. a) convulsii cu durata de 30";
82.Pacientul cu hemoragie acută se b) contractura generalizată - inclusiv a
transportă în poziţie: muşchilor respiratori;
a) şezând, cu spatele sprijinit; c) trismus;
b) decubit lateral; d) hipotensiune;
c) Trendelenburg. e) relaxare musculară.
83.În insuficienţa respiratorie acută 90.În fracturile de coloană cervicală se
oxigenoterapia se aplică în toate formele aplică următoarele măsuri de urgenţă:
respectând următoarele principii: a) fixare suplimentară pe targa a capului
a) dezobstruarea căilor respiratorii; faţă de trunchi;
b) introducerea sondei nazale pe o b) confecţionarea unui guler rigid aşezat
lungime de 2-3 cm; în jurul coloanei cervicale;
c) umidificarea oxigenului; c) asigurarea poziţiei semişezând.
d) introducerea sondei nazale pe o 91.În intoxicaţiile cu substanţe
lungime egală cu distanţa dintre tragus organofosforate asistenta medicală
şi fosa nazală; pregăteşte ca antidot specific:
e) stabilirea debitului pe minut. a) cărbune animal;
84.Permeabilizarea căilor respiratorii în b) atropină;
obstrucţiile subglotice se realizează: c) apă bicarbonată 10%.
a) prin poziţie de drenaj postural; 92.Problemele pacientului cu intoxicaţie cu
b) aspirarea secreţiilor cu seringa ciuperci sunt:
Guyon; a) risc de deshidratare;
c) aşezarea pacientului în decubit b) disconfort abdominal;
dorsal cu capul în hiperextensie. c) alterarea conştientei.
85.Obiectivele intervenţiilor de urgenţă în 93.În cazul unui accident colectiv de muncă
criza de astm bronşic constau în: pentru a evalua ordinea de acordare a
a) asigurarea şi menţinerea în poziţie primului ajutor, asistenta medicală
şezând a pacientului foloseşte următoarele acţiuni:
179
a) priveşte victimele; c) să-i controlăm respiraţia.
b) priveşte şi ascultă victimele; 101.In cazul in care o persoană este găsită
c) priveşte, ascultă, atinge (simte) căzută intr-un garaj inchis, cu un motor de
victimele. maşină funcţionand, salvatorul trebuie:
94.În cazul unui accident colectiv sunt primii a) să oprească motorul;
cărora li se va acorda primul ajutor: b) să controleze respiraţia;
a) cei care ţipă, strigă după ajutor; c) să scoată persoana afară din garaj.
b) cei inerţi; 102.Misiunea asistentei medicale la locul
c) nu au importanţă aceste elemente. unui accident este:
95.Pentru a interveni în mod eficient în a) executarea unui baraj de securitate;
cazul unei persoane ce pare „lipsită de b) evaluarea rapidă a situaţiei;
viaţă" e necesar: c) stabilirea priorităţilor de prim ajutor;
a) să te asiguri că locul e sigur; d) transportul accidentaţilor cu orice mijloc
b) să nu te supui unui pericol vital, să te de locomoţie.
protejezi; 103.Care este atitudinea corectă la locul
c) să-ţi rişti propria viaţă pentru a salva accidentului in cazul unui traumatism
pacientul. abdominal inchis:
96.Pentru a verifica dacă o persoană a) administrare de calmante;
inconştientă respiră poţi acţiona astfel: b) transport de urgenţă la spital;
a) priveşti dacă toracele se ridică; c) hemostază locală.
b) asculţi dacă se aude respiraţia şi 104.In cazul unui pacient politraumatizat
simţi respiraţia pe obrazul tău; prioritatea in acordarea primului ajutor
c) ambele. constă in:
97.Semnele specifice prezenţei unui corp a) oprirea hemoragiei externe;
străin în căile respiratorii superioare b) permeabilizarea căilor respiratorii
sunt: superioare;
a) pacientul nu poate vorbi, tuşi, respira; c) imobilizarea fracturilor osoase.
b) pacientul e cuprins de panică; 105.Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20%
c) pacientul duce mâna la gât. din suprafaţa corpului poate evolua astfel:
98.Primul ajutor în cazul corpilor străini a) cu stare de şoc hipovolemic;
supraglotici constă în: b) fără complicaţii;
a) prinderea victimei din spate cu c) cu stare de şoc toxicoseptic.
pumnul în regiunea epigastrică şi 106.Primul ajutor in caz de arsură constă in:
apăsarea regiunii (manevra Heimlich); a) administrarea de antialgice;
b) aşezarea victimei b) administrarea de antialergice;
în decubit lateral c) administrarea de antiinflamatoare
stâng; steroide.
c) aplicarea unei 107.Degeraturile de gradul I se
lovituri interscapular. caracterizează prin.
99.Ajutorul psihologic in cazul unui accident a) eritem;
constă în: b) flictene;
a) minimalizarea situaţiei existente a c) gangrena.
pacientului; 108.Care sunt factorii care favorizează
b) explicarea manevrelor degeraturile:
de prim ajutor aplicate; a) frigul umed;
c) exagerarea situaţiei b) frigul uscat;
existente a pacientului. c) imobilitatea prelungită;
100.Dacă o persoană accidentată este d) incălţămintea lejeră.
inconştientă trebuie mai intai: 109.Pentru acordarea primului ajutor in
a) să eliberăm căile respiratorii; cazul electrocutării:
b) să o punem in poziţia de siguranţă;
180
a) se efectuează resuscitarea sfincteriană.
cardiorespiratorie ca primă măsură; 116.In resuscitarea respiratorie prima
b) se indepărtează sursa de curent şi apoi manevră este:
se face resuscitarea cardiorespiratorie; a) administrarea oxigenului;
c) se transportă victima la spital. b) asigurarea permeabilităţii căilor
110.Care din următoarele manevre se respiratorii;
practică in cazul muşcăturilor de şarpe c) insuflaţia aerului gură la gură.
veninos: 117.Care este timpul limită de acţiune in
a) incizia şi excizia ţesutului cutanat in zona reanimarea cardio-respiratorie?
lezată; a) 3- 4 minute;
b) aplicarea garoului deasupra leziunii; b) 8-10 minute;
c) aspiraţie locală şi administrare de ser c) 20 minute.
antiveninos. 118.Pentru respiraţia gură la gură sau gură
111.Primul ajutor in cazul unui pacient cu la nas, accidentatul se va afla in următoarea
intoxicaţie acută constă in: poziţie:
a) efectuarea unei spălaturi gastrice şi a) decubit lateral drept;
provocarea vomei; b) in orice poziţie;
b) efectuarea unui tubaj duodenal cu c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul in
administrare de antidot; hiperextensie.
c) efectuarea manevrelor de respiraţie 119.Care din următoarele semne nu
artificială şi administrare de antidot. caracterizează moartea biologică,
112.In cazul intoxicaţiilor voluntare pentru a accidentatul putand fi incă resuscitat:
efectua spălătura gastrică este strict a) midriază fixă;
necesar: b) hipotonie musculară şi pete cianotice;
a) acordul pacientului; c) prezenţa activităţii cardiace pe EKG.
b) să caştigi increderea pacientului; 120.Eficienţa măsurilor de resuscitare
c) să cunoşti natura substanţei ingerate. cardiorespiratorie se apreciază prin:
113.In accidentele maxilofaciale, hemostaza a) apariţia pulsului la nivelul arterelor mari şi
provizorie pentru artera temporală sincron cu compresiunile sternale;
superficială,se face prin compresiune b) dispariţia midriazei;
directă pe: c) recolorarea tegumentelor.
a) regiunea preauriculară; 121.In edemul pulmonar acut pacientul se
b) marginea inferioară a mandibulei; aşează in:
c) trunchiul carotidian de aceeaşi parte. a) clinostatism, cu capul mai ridicat decat
114.In acordarea primului ajutor unui restul corpului;
accidentat cu fractură de coloană vertebrală b) clinostatism, cu capul mai jos decat restul
se evită corpului;
flectarea capului pe torace şi a toracelui pe c) poziţie şezand, cu picioarele atarnand la
abdomen pentru că se poate produce: marginea patului.
a) şoc hemoragie; 122.Pentru intervenţiile de urgenţă in
b) accentuarea durerilor; edemul pulmonar acut asistenta medicală
c) contuzia sau secţionarea măduvei pregăteşte:
spinării. a) instrumente pentru sangerare şi
115.Un accidentat cu stop cardiorespirator oxigenoterapie;
prezintă: b) medicaţie tonică cardiacă;
a) respiraţie superficială, puls filiform, c) trusa pentru traheostomie.
hipotensiune arterială conştientă pierdută; 123.In starea de şoc indiferent de cauza sa
b) respiraţie profundă, puls tahicardie, stare se produce:
de inconştienţă; a) perturbarea circulaţiei şi a proceselor
c) respiraţie oprită, puls absent, stare de metabolice la nivelul ţesuturilor;
inconştienţă, paloare midriază, relaxare b) tulburări renale;
181
c) tulburări respiratorii. a) poziţia decubit dorsal;
124.Starea de colaps vascular se b) poziţia decubit ventral;
recunoaşte după următoarele manifestări de c) poziţia semişezandă;
dependenţă: d) poziţia decubit lateral (de siguranţă).
a) pacient inert, somnolent, cu tegumente 130.Care sunt simptomele caracteristice
palide şi reci, hipotensiune, puls filiform; care preced coma de cauză meningeană:
b) pacient agitat, tahicardie, hipertensiv; a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa;
c) pacient somnolent, transpirat. b) hemiplegie, afazie;
125.Criza de angină pectorală durează in c) agitaţie psiho-motorie, sete de aer.
general sub: 131.Existenţa hemiplegiei in cadrul comelor
a) 5 min.; semnifică:
b) 15 min.; a) o leziune meningeană;
c) 30 min. b) o leziune cerebrală;
126.Durerea coronariană ce survine la efort, c) o leziune medulară.
emoţii, frig, are o durată intre 3-15 min. şi 132.Semnul caracteristic al sindromului
care cedează la nitroglicerină este meningean din cadrul comei este:
caracteristică in: a) redoarea de ceafă;
a) angina pectorală; b) hemiplegia;
b) infarct miocardic acut; c) hipertensiunea arterială.
c) stenoză mitrală. 133.Conduita de urgenţă in cazul corpilor
127.Unul din semnele pneumotoraxului străini vii auriculari este:
este: a) instilaţii cu ulei sau glicerina şi spălătură
a) spută cu sange; cu seringa Guyon;
b) durere toracică surdă; b) extracţia corpului cu pensa;
c) absenţa mişcărilor toracice in timpul c) spălătură cu seringa Guyon - apă
respiraţiei. distilată.
128.Pacientul inconştient, comatos, poate fi 134.Conduita de urgenţă in cazul corpilor
transportat in poziţie: străini esofagieni este:
a) decubit dorsal tară pernă; a) provocarea de vărsături pentru
b) decubit lateral sau semi-ventral; eliminarea corpului străin;
c) Trendelenburg. b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală;
129.In care poziţie trebuie transportat un c) extragerea sau impingerea corpului străin
comatos cerebral: prin procedee oarbe.
182
BAREM DE CORECTARECONDUITA IN URGENTE MEDICO – CHIRURGICALE
INTREBARE CORECT
1. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 141
2. F idem 141
3. A idem 141
4. A idem 141
5. F idem 141
6. A idem 141
7. A idem 141
8. F idem 141
9. A idem 141
10. F idem 141
TESTUL II- ASOCIERI

INTREBARE CORECT
A
1. B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 137
2. C idem 137
3. E idem 137
4. A idem 137
5. D idem 137
B
1. C Urgente medico-chirurgicale – Sinteze, Lucretia 32
Titirca, Editura Medicala, 1999
2. A idem 42,43
3. B idem 37
4. D idem 25
5. E idem 79,81
TESTUL III - GRILA
MEDICINA INTERNA
1. c Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 54
Editura Romprint, Brasov, 2003
2. c idem 42
3. b idem 42
4. b idem 44
5. c idem 44
6. b idem 42
7. b idem 42
8. b idem 42
9. b idem 41
10. b idem 41
183
11. c idem 41
12. a idem 41
13. b idem 41
14. a idem 41
15. c idem 38
16. c idem 38
17. a idem 37
18. b idem 39
19. b idem 36
20. b,c idem 36
21. b idem 34
22. a idem 34
23. a,c idem 34
24. c idem 34
25. b idem 34
CHIRURGIE
26 b,d Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 460
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu,
Editura Medicala, 2007
27 a,c idem 460
28 d idem 461
29 a idem 461
30 b,d idem 461
31 c idem 461
32 a,c,d,e idem 463
33 b,c,d idem 465
34 a,c,d idem 465
35 b,d idem 466
36 a,c,d idem 466
37 c,d idem 467
38 a,c,d idem 467
39 a,b idem 467
40 c,d idem 467
41 a,c,d idem 351
42 a,b,d idem 351
43 b,c idem 351
44 b,d idem 351
45 b idem 348
46 b,d idem 351
47 c,d idem 352
48 a,d idem 352
49 b,c idem 415
50 a,d idem 415
51 a,c,d idem 415
52 b,d idem 416
53 b,c idem 416
54 b,c,e idem 418
55 a,c,d idem 418
56 b,c idem 419
184
57 a,c,d idem 419
58 a,d idem 421
59 b,d idem 421
60 a,c,d idem 422
NURSING
61 a,b 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 132
62 a,c idem 132
63 c idem 132
64 b,c idem 132
65 a,b idem 133
66 c idem 133
67 a,b idem 133
68 b idem 133
69 c idem 133
70 a,c idem 134
71 b,c,e idem 134
72 c idem 134
73 a,b idem 134
74 b idem 134
75 b,c idem 135
76 c idem 135
77 c idem 135
78 b idem 136
79 c idem 136
80 a,c idem 136
81 b,c idem 136
82 c idem 136
83 a,c,d,e idem 137
84 a,b idem 137
85 a,b idem 137
86 b,c idem 137
87 a,b idem 138
88 b,c,d idem 138
89 a,b,c idem 138
90 a,b idem 138
91 b idem 139
92 a,b,c idem 139
93 c idem 139
94 b idem 139
95 a,b idem 139
96 c idem 139
97 a,b,c idem 139
98 a,c idem 140
99 b idem 140
100 c 1555 teste de evaluare continua in nursing – 209
Bucuresti, 2002
185
101 c idem 209
102 a,b,c idem 209
103 b idem 209
104 b idem 210
105 b idem 210
106 a idem 210
107 a idem 210
108 c idem 210
109 b,c idem 211
110 a,b,c idem 211
111 a idem 211
112 c idem 211
113 a idem 211
114 c idem 212
115 c idem 213
116 b idem 213
117 a idem 213
118 c idem 213
119 c idem 213
120 a,b,c idem 214
121 c idem 214
122 a,b idem 214
123 a,c idem 214
124 a idem 214
125 b idem 214
126 a idem 214
127 c idem 214
128 b idem 215
129 b,d idem 215
130 a idem 215
131 b idem 215
132 a idem 215
133 a idem 216
134 b idem 216
186
1. CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN HEMOPTIZIE
BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corectă, logică si se utilizează terminologia medicală – 5

puncte.
2. Enumeră intervenţiile autonome şi delegate ale asistentei medicale:
 Repaus absolut, se asigură poziţia semisazând – 2 puncte (pag. 29);
 Cameră bine aerisită – 1 punct(pag. 29);
 Repaus vocal absolut, comunicare prin semne – 1 punct(pag. 29);
 Hidratare – prin administrare de lichide reci – 0,5 puncte(pag. 29);
 înghiţituri mici, repetate – 0,5 puncte(pag. 29);
 Respiraţie pe nas, lentă, profundă – 1 punct(pag. 29);
 Pentru obţinerea vasoconstricţiei, se aplică pungă cu gheaţă pe regiunea sternală
(sau alt loc presupus sangerând) – 1 punct(pag. 29);
 Se masoară funcţiile vitale (TA, P, T, R) cu un minim de traumatizare a pacientului –
2 puncte(pag. 29);
 Combaterea tusei, fără indicaţia medicului (antitusive, diverse forme de prezentare –
tablete, picături) – 2 puncte(pag. 29);
 Medicaţie hemostatică ( exemple, cale de administrare) şi soluţii hipertone (exemple,
cale de administrare) – 2 puncte(pag. 29);
 Igiena pacientului şi transportul la spital sub stricta supraveghere – 2 puncte(pag.
29).
Bibliografie: L. Titircă – Urgenţe medico-chirurgicale, sinteze pentru cadre medii, Editura

Viaţa Medicală Românească, Ediţia 2008.
187
2.PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA PARACENTEZĂ
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corectă, logică si se utilizează terminologia medicală – 5

puncte.
2. Pregătirea psihică:
 Informarea pacientului cu privire la scopul puncţiei şi la poziţia în care va sta în
timpul puncţiei, solicitarea consimţământului scris – 1 punct (pag. 54)
 Asigurarea securităţii şi intimităţii – 1 punct (pag. 54)
3. Pregătirea fizică:
 Se invită să urineze (dacă este cazul, se va face sondaj vezical) – 1 punct (pag. 54)
 Se dezbracă regiunea abdominală – 0,5 puncte (pag. 54)
 Se cântareşte pacientul – 0,5 puncte
 Se aşează pacientul în poziţie de decubit dorsal în pat, peste cearceaful împăturit în
lung, cu flancul stâng la marginea patului şi trunchiul uşor ridicat – 3 puncte (pag. 54)
 Masurarea circumferinţei abdominale – 1 punct (pag. 54)
4. Îngrijirea pacientului după puncţie:
 Se aşează comod în pat, astfel ca locul puncţiei să fie cât mai sus pentru a evita
presiunea asupra orificiului şi scurgerea lichidului în continuare – 1 punct (pag. 54)
 Se aplică pansament steril – 1 punct
 Se asigură o temperatură optimă în încăpere şi linişte – 1 punct (pag. 54)
 După 6 ore se îndepărtează cearceaful strâns în jurul abdomenului – 1 punct (pag.
54)
 Se măsoară circumferinţa abdominală (sau se cantareste )şi se notează – 1 punct
(pag. 54)
 Se suplineşte pacientul pentru satisfacerea nevoilor sale – 1 punct (pag. 54)
 Se monitorizează pulsul, tensiunea arterială, se notează valorile înregistrate în
primele 24 de ore – 1 punct (pag. 54)
 Se schimbă pansamentul, in condiţii de asepsie perfectă – 1 punct (pag. 54)
Bibliografie: L. Titircă – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura

188
3. PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA GASTROSCOPIE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala – 5

puncte.
2. Pregătire psihică :
 Anunţarea pacientului şi calmarea acestuia pentru a reduce anxietatea, solicitarea
consimţământului scris – 0,5 puncte (pag. 233)
 Explicarea necesităţii executării şi efectelor dezagreabile ale investigaţiei– 1 punct
(pag.233)
 Anunţarea pacientului să nu mănânce şi să nu fumeze în dimineaţa zilei de
examinare şi în seara precedentă investigaţiei – 1 punct (pag.233)
 Evacuarea stomacului prin spălătură gastrică cu apă călduţă, în seara zilei
precedente, dacă evacuarea e deficitară – 2 puncte (pag.233-234)
 Administrarea medicaţiei recomandate pentru sedarea pacientului sau pentru
prevenirea unor incidente - accidente – 1punct (pag.233)
4. Îngrijirea pacientului după tehnică:
 Supraveghere încă o jumătate de oră în camera unde a fost examinat – 1 punct
(pag.234)
 Transportul pacientului la salon – 1 punct (pag.234)
 Supraveghere atentă timp de 2 ore după terminarea examinării (să nu manînce, să
nu bea) – 2 puncte (pag.234)
 Avertizarea pacientului căruia i s-a prelevat biopsie să nu consume alimente fierbinţi
– 1 punct (pag. 234)
 Introducerea sondei gastrice şi eliminarea aerului şi mucozităţilor, la indicaţia
medicului, dacă pacientul nu reuşeşte să elimine mucusul şi aerul din stomac şi
acuză dureri – 3 puncte (pag.234)
 Inhalaţii cu mentol, pentru evitarea senzaţiilor neplăcute din gât – 1 punct (pag. 234).

189
4. PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA BRONHOSCOPIE -

puncte.
2. Pregătire psihică :
 Informarea pacientului, convingându-l asupra necesităţii examenului, asupra riscului
pe care şi-l asumă refuzându-l şi asupra faptului că, deşi neplăcut, examenul nu e
dureros în sine, iar incidentele sau accidentele survin foarte rar, solicitarea
consimţământului scris - 1 punct (pag. 227-228)
 Creearea unui climat de siguranţă pentru a asigura cooperarea lui în toate
momentele examinării, punându-l în legătură cu alţi pacienţi cărora li s-a efectuat
această examinare – 1 punct (pag.228)
 Anunţarea pacientului să nu mănânce în dimineaţa zilei de examinare – 1 punct
(pag.228)
 Testare la xilină 2%, în ziua premergătoare examinării, pentru a depista o alergie la
acest anestezic – 1 punct (pag 228)
 La indicaţia medicului, pacientul va fi sedat atât în seara premergătoare explorării,
cât şi în dimineaţa zilei respective – 1 puncte (pag.228)
 Pentru anestezie, se aşează pacientul pe un scaun, în mâna dreaptă va ţine o tăviţa
renală sau o scuipătoare, iar cu mâna stângă, după ce îşi deschide larg gura, îşi
scoate limba, şi-o imobilizează cu două degete deasupra şi policele dedesupt - 2
puncte (pag.228)
 Într-un prim timp, medicul, cu ajutorul unui spray cu xilină 2%, îi anesteziază limba,
orofaringele şi hipofaringele, urmând să anestezieze arborele traheobronşic,
instilând, picătură cu picătură, anestezicul uşor încălzit, cu ajutorul unei seringi
laringiene – 2 puncte (pag.228)
 Conducerea pacientului la sala de bronhoscopie – 1 punct (pag.228)
4. Îngrijirea pacientului după bronhoscopie:
 Transportul pacientului la salon – 1 punct (pag.229)
 Pacientul nu va mănca o oră – 1 punct (pag.229)
 Supravegherea parametrilor vitali (puls, TA, etc) – 1 punct (pag.229)
 Anunţarea medicului dacă survin modificări ale parametrilor vitali – 1 punct (pag.229)
 Asistenta va avea pregătită medicaţie hemostatică, pe care o va administra în cazul
unei hemoptizii, chiar înainte de a anunţa medicul (adrenostazin, E.A.C., venostat) -
1 punct (pag.229)

190
5.PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPĂ TORACOCENTEZĂ-
1. Are scris lizibil, exprimare corectă, logică, utilizează terminologia medicală – 5 puncte.
2. Pregărirea psihică:
 Informarea pacientului cu privire la scopul puncţiei şi la poziţia în care va sta în
timpul puncţiei, solicitarea consimţământului scris – 2 puncte (pag. 50)
 Încurajarea pacientului, asigurarea confortului – 1 punct (pag. 42)
3. Pregătire fizică:
 Administrare de atropină (1 fiolă) cu 30 de minute înaintea puncţiei, pentru a preveni
accidentele – 1 punct (pag. 50)
 Precizarea rolului atropinei (scade excitabilitatea generală şi a nervului
pneumogastric) – 1 punct (pag. 50)
4. Precizarea poziţiei pacientului:
 Şezând la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un
scăunel, cu mâna de partea bolnavă ridicată peste cap pâna la urechea opusă sau
cu trunchiul uşor aplecat în faţă, cu antebraţele flectate pe braţe, cu mâinile la ceafă,
coatele înainte – 3 puncte (pag.50)
 Pacienţii cu stare buna se aşează călare pe un scaun cu spătar, antebraţele fiind
sprijinite pe spătarul scaunului - 2 puncte (pag. 50)
 Pacienţii în stare gravă se aşează în decubit lateral, pe partea sănătoasa, la
marginea patului – 2 puncte (pag. 52)
5. Îngrijirea pacientului după puncţie:
 Repaus la pat pe o perioadă prescrisă de medic – 1 punct (pag. 52)
 Supraveghere (puls, tensiune arterială, respiraţie, culoarea tegumentelor, periodic) –
1 punct (pag. 52)
 Informarea imediată a medicului în cazul apariţiei cianozei, dispneei, tahicardiei,
secreţiilor bronşice – 1 punct (pag. 52)

191
6. ÎNGRIJIRILE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE ÎN LĂUZIA IMEDIATĂ (definiţie,
semne, intervenţii)
BAREM DE CORECTARE/NOTARE
1. Scrisul este lizibil , exprimarea corectă , logică si se utilizează termeni medicali – 5

puncte
2. Defineşte lăuzia imediată - 1 punct
 lăuzia imediată = lăuza în primele 2 ore după naştere când se consolidează
hemostaza
3. Urmăreşte semnele specifice lăuzei în lăuzia imediată – 5 puncte
(enumerarea a 5 semne din 7):
 oboseală;
 tendinţă la somn;
 puls rar, bradicardic;
 uneori frison;
 uter dur , contractat;
 glob de siguranţă la nivelul ombilicului;
 sângerare moderată.
4. Precizează intervenţiile asistentei medicale :
 masaj uterin , transabdominal – 1 punct , pentru favorizarea retracţiei uterine –
1punct şi formarea globului de siguranţă – 1 punct
 supraveghează faciesul şi comportamentul lăuzei – 1 punct
 antrenează lăuza în discuţii pentru a nu adormi – 1 punct
 administrează ceai , limonadă – 1 punct
 controlează funcţiile vitale – 1 punct
 depistează semnele şocului hipovolemic – 1 punct
 transportă lăuza la salon – 1 punct
Total: 20 puncte
BIBLIOGRAFIE: L. Titircă - Îngrijiri speciale acordate paicenţilor de către asistenţii medicali,

Manual pentru colegiile şi şcolile postliceale sanitare, Editura Viaţa Medicală Românească-
2008
192
7. AŞEZAŢI ÎN ORDINE PRIMELE ÎNGRIJIRI ACORDATE NOU-NĂSCUTULUI ÎN SALA
DE NAŞTERE
1. Scrisul este lizibil , exprimare corectă , logică şi se utilizează termeni medicali -5 puncte
2. Dezobstruarea căilor respiratorii, prin aspirarea secreţiilor din nas şi gură cu o sondă
Nelaton de dimensiune mică - 1 punct
3. Aprecierea stării fătului la naştere 1 punct - (pentru identificarea a 4 din cei 5 parametrii
ai scorului Apgar - 2 puncte) :
 respiraţia;
 ritmul cardiac;
 tonicitatea musculară;
 reflexul de iritaţie;
 coloraţia tegumentelor.
4. Pensarea şi secţionarea cordonului ombilical-se aplică 2 pense hemostatice una la 10-
15 cm de la inserţia abdominală a ombilicului, iar a doua înspre vulva parturientei – 0,5
puncte şi se secţionează între cele 2 pense- 0,5 puncte
5. Ligaturarea cordonului ombilical cu clamp ombilical- 1 punct
6. Pansarea cordonului ombilical cu comprese sterile de tifon- 0,5 puncte , stropite cu
alcool de 70 grade- 0,5 puncte
7. Stabilirea identităţii nou-născutului prin fixarea unei brăţări sau colier- 1 punct
8. Examinarea sumară a nou-născutului - se stabileşte sexul - 0,5 puncte şi se cercetează
integritatea organismului pentru descoperirea eventualelor malformaţii vizibile-0,5 puncte
9. Prevenirea oftalmiei gonococice- se face instilând în fundul de sac conjunctival picături
de soluţie proaspătă de nitrat de Ag 1%-1 punct
10. Determinarea datelor antropometrice- se măsoară nou-născutul -0,5 puncte şi se
cântăreşte- 0,5 puncte
11. Ingrijirea tegumentelor- se usucă tegumentele prin tamponare cu un scutec steril,
încălzit; - 0,5 puncte , se îndepărtează surplusul de vernix caseosa-0,5 puncte
12. Infăşarea cu scutece sterile – 1 punct
13. Transportul de la sala de naşteri în salonul de nou-născuţi - se face cu blândeţe în
condiţii de protecţie termică. - 1 punct
14. Pentru aşezarea în ordine a primelor îngrijiri acordate nou-născutului se acorda :- 1
punct
Total: 20 puncte
Bibliografie: Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor – Manual pentru licee sanitare-

Coordonator Georgeta Aurelia Baltă- Editura Didactică şi Pedagocică Bucureşti –Ediţia
1988.
193
8. ÎNGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII
1. Scrisul este lizibil , exprimare corectă , logică si se utilizează termeni medicali - 5 puncte
2. Asigurarea unei perfecte linişti ambientale - prin îndepărtarea persoanelor străine
liniştirea aparţinătorilor – 1 punct
3. Împiedicarea autotraumatizării – poziţie culcată departe de surse de foc, de obiecte tari
sau tăioase, va fi supravegheat să nu cadă din pat , introducerea unui rulou între arcadele
dentare la copilul cu dinţi - 2 puncte
4. Desfacerea gulerului şi înlăturarea îmbrăcăminţii în exces - 1 punct
5. Menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii , copilul fiind aşezat în poziţie de securitate :
decubit lateral, semipronaţie , evitând căderea limbii în hipofaringe - 1 punct
6. Aspirarea secreţiilor ( 0,5 puncte) prin intermediul unei sonde din material plastic
introdusă în orofaringe( 0,5 puncte) -1 punct
7. Administrarea medicaţiei anticonvulsivante: diazepam IV lent , diluat în apă distilată sau
IM -1 punct
8. În lipsa diazepamului se administrează IM fenobarbital –1 punct
9. Nu se asociază diazepam cu fenobarbital –1 punct
10. În caz de febră măsuri hipotermizante- supozitoare antitermice ( paracetamol,
aminofenazonă, aspirină) – un exemplu – 1 punct
11. Nu se recomandă împachetări reci, stropiri cu apă rece, producerea de excitaţii asupra
copilului - 1 punct
12. Transportul la spital este obligatoriu pentru precizarea diagnosticului şi tratamentul
etiologic - 1 punct
13. După terminarea accesului convulsivant asistenta se va îngriji de toaleta parţială şi va
asigura lenjerie curată-1 punct
14. În tot timpul transportului asistenta medicală va supraveghea respiraţia , coloraţia
tegumentelor, starea de conştienţă, semne neurologice asociate, T.A , puls - 2 puncte (
enumerarea a 4 semne din 6)
Total: 20 puncte
Bibliografie: Urgenţe Medico- Chirurgicale – Sinteze pentru asistenţii medicali – Lucreţia

Titircă –Editura Medicală Bucureşti , 2012
194
9.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA E.K.G
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali – 5 puncte
2. Pregatirea pacientului pentru E.K.G de repaus consta in:
 pregatirea psihica pentru a inlatura factorii emotionali (1p);
 transportul pacientului in sala de E.K.G. se face de preferinta cu caruciorul cu 10-
15 minute inaintea examinarii .Pozitia in timpul examinarii va fi decubit dorsal (1 p);
 asigurarea temperaturii camerei in jur de 200 C pentru ca frigul poate produce
contractii musculare ,iar temperatura excesiva transpiratii care pot modifica
conductibilitatea pielii falsificand inregistrarea (1p);
 in zonele unde urmeaza sa fie montati electrozii , se aplica gel sau solutie salina
pentru asigurarea conductibilitatii electricitatii (1p);
 montarea electrozilor se face pe partile moi, de preferinta in regiunile fara pilozitati
(1p);
3. Electrozii de la nivelul membrelor se aplica astfel:
 rosu la mana dreapta (0,5 p);
 galben la mana stanga (0,5p);
 negru la piciorul drept (0,5 p);
 verde la piciorul stang (0,5 p);
4. Electrozii de la nivelul peretului toracic se aplica astfel:
 v1 (rosu) pe marginea dreapta a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
 v2 (galben) pe marginea stanga a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
 v3 (verde) la mijlocul liniei care uneste v2 cu v4 (1 p);
 v4 (maro) in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara (1 p) ;
 v5 (negru) pe orizontala care porneste de la v4 pana la intersectia cu linia axilara
anterioara (1 p);
 v6 (mov) la intersectia orizontalei dusa din v4 si linia axilara medie stanga (1p).
5. Asistenta medicala va nota: numele si prenumele pacientului, varsta, inaltimea,
greutatea,ora si data efectuarii precum si medicatia cardiaca daca este cazul. (2p).
Bibliografie Manual de ingrijiri pe aparate vol 1 Crin Marcean

Pag 138-139
195
10. PRECIZATI ACCIDENTELE/INCIDENTELE IN CAZUL TRANSFUZIEI DE SANGE SI
MASURILE CE SE POT LUA
BAREM DE CORECTARE
Accidente si incidente
2. Incompatibilitatea de grup in sistemul OAB manifestata sub forma socului hemolitic (1 p)
;
3. Se intrerupe transfuzia la aparitia semnelor precoce (frison, tahicardie,dispnee,
cianoza,stare generala alterata,dureri lombare,retrosternale) (1p+1p 4 exemple din sapte )
(2p)
4. Transfuzarea unui sange alterat (1 p);
5. Infectat cu germeni virulenti care provoaca frisoane puternice la 1-2 ore dupa transfuzie
se incalzeste pacientul cu paturi, buiote si se administreaza bauturi calde,se incepe
antibioterapie masiva,dupa antibiograma sangelui infectat (2 p din care 1 p pt interventii);
6. Infectat cu virusul hepatitei epidemice , cu plasmodiul malariei,spirochete sau brucele -
manifestarile apar dupa trecerea perioadei respective de incubatie (1p+2 exemple din patru)
(1 p);
7. Prezenta substantelor piretogene provoaca frison,cefalee,febra (1 p);
8. Embolie pulmonara cu cheaguri manifestata prin agitatie,cianoza,dureri toracice,tuse
chinuitoare,hemoptizie,febra cu aer , manifestata prin alterarea brusca a starii generale
,ciaroza,dispnee,tensiunea arteriala scazuta,puls filiform,se iau masuri antisoc de catre
medicul anastezist- reanimator (3 p);
9. Hemoliza intravasculara cu blocaj renal,soc poate fi provocata de transfuzia sangelui
neincalzit ;posttransfuzional,acidoza metabolica,stop cardiac prin hipotermie (2 p);
10. Incidente (2p)(cel putin 3 din 5)
 infundarea aparatului cu cheag- se schimba aparatul;
 sangele poate contine cheaguri sau pelicule de fibrina ce se depun pe filtru-se
schimba flaconul si perfuzorul ;
 iesirea acului din vena;
 perforarea venei;
 coagularea sangelui venos refulat in ac- se schimba acul.
Bibliografie Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 183
196
11. CONDUITA DE URGENTA IN FAZA DE PRESPITALIZARE A IMA
BAREM CORECTARE
2. Interventiile asistentei medicale: - 3 puncte
 pozitionarea bolnavului in decubit dorsal – 1 punct
 interzicerea oricarei miscari – 1 punct
 psihoterapie – 1 punct
3. Sedarea durerii: 4 puncte
 morfina s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic – 1 punct
 mialgin s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic – 1 punct
 fortral i.v. sau i.m. – 1 punct
 daca durerea este de mai mica intensitate se incearca linistirea cu algocalmin,
fenobarbital, codeina – 1 punct
4. Urmarirea TA ( 1 punct )– valoarea normala se mentine prin linie venoasa cu perfuzii ( 1
punct ) cu un exemplu ( 1 punct ): 3 puncte
 glucoza 5%
 dextran
 marisang
 HHC
5. Urmarirea P ( 1 punct )– se corecteaza extrasistolele cu xilina de uz cardiologic ( 1
punct )– 2 puncte
6. Caile aeriene se mentin permeabile prin aspiratie – 1 punct
7. Oxigenoterapie – 1 punct
8. Transportul bolnavului – obligatoriu pe targa, insotit de medic si asistenta medicala, cu
unitati coronariene – 1 punct
TOTAL = 20 PUNCTE
Bibliografie
Urgente medico- chirurgicale sinteze – Lucretia Titirica pagina 44-45
197
12. PRECIZATI SCOPUL ,TEHNICA SI INTERPRETAREA PENTRU PROBELE DE
COMPATIBILITATE (DIRECTA IN VITRO SI INDIRECTA IN VIVO) IN CAZUL
TRANSFUZIEI SANGUINE
BAREM DE CORECTARE
2. Proba de compatibilitate-directa in vitro –Jenbreau
 Scop (1 p)
- deceleaza anticorpii din serul bolnavului, care ar putea distruge eritrocitele
donatorului;
- pune in evidenta incompatibilitatea in sistemul OAB,prezenta de anticorpi imuni in
sistemul Rh (daca primitorul este Rho(D) negativ si are anticorpi anti- Rho (D),iar
donatorul Rh- pozitiv a fost gresit determinat de Rh- negativ).
 Executie (5p)
- recolteaza sange prin punctie venoasa in conditii de asepsie (1 p);
- pune o picatura din plasma primitorului pe o lama peste care adauga eritrocite de la
donator (1 p)
- respecta proportia de 1/10 intre hematii si ser (1 p);
- citeste rezultatul dupa 5 minute , la rece (1 p);
- adauga o picatura de papaina si introduce lama la termostat timp de 30 minute si
citeste rezultatul (1 p);
 Interpretare: (1 p)
- daca in picatura se produce aglutinarea, sangele primitorului nu este compatibil cu
sangele donatorului
- daca nu se produce aglutinare, sangele este compatibil si poate fi transfuzat.
3. Proba de compatibilitate in vivo biologica Oelecker
 Scop (1 p)
- verificarea obligatorie a modului cum reactioneaza primitorul fata de sangele introdus
prin transfuzie.
 Executie
- instaleaza aparatul de transfuzie in conditii de asepsie si lasa sa se scurga prin
picurator primii 20 ml de sange (1 p);
- regleaza ritmul de scurgere la 10-15 picaturi/minut,timp de 5 minute si
supravegheaza foarte atent pacientul timp de 5 minute (1 p);
- daca apar semnele incompatibilitatii de grup (senzatie de frig ,frison, cefalee dureri
lombare,tahicardie,urticarie,congestia fetei) intrerupe transfuzia si anunta medicul
(2p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, introduce din nou 20ml sange in ritm
mai rapid,dupa care regleaza ritmul la 10-15 picaturi/minut si supravegheaza
pacientul timp de 5 minute (2 p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, continua transfuzia in ritmul
prescris(1 p).
Bibliografie
Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 177-
198
13. CONDUITA DE URGENTA IN FRACTURI – IMOBILIZAREA PROVIZORIE

puncte.
2. Scopul – 5 puncte (pag.349):
• Pune in repaus tesuturile traumatizate (impiedica miscarile active si pasive)- 1 punct;
• Mentine osul in axa corecta a membrului – 1 punct;
• Diminueaza durerea – 1punct;
• Evita complicatiile (sectionari de vase, nervi, perforarea tegumentelor si transformarea
fracturilor inchise in fracturi deschise- specifica doua complicatii) –2 puncte.
3. Principiile imobilizarii corecte si mijloace folosite – 10 puncte (pag.350);
• Axarea relativa a segmentului imobilizat – 2 punct;
• Imobilizarea sa cuprinda obligatoriu articulatiile de deasupra si dedesubtul focarului de
fractura – 2 punct;
• Imobilizarea se adapteaza reliefului anatomic al regiunii interesate – 1 punct;
• Imobilizarea sa fie simpla pentru a putea fi aplicata si de persoane mai putin instruite – 1
punct;
• Mijlocul de imobilizare sa nu ingreuneze circulatia sanguina (sa nu fie fie prea strans,
prea lejer)- 2 puncte;
• Mijloace folosite pentru imobilizarea provizorie – 2 puncte
- specifice, un exemplu (atele Cramer, aparat gipsat circular, atela gipsata, atele din lemn,
atele din material plastic simplu sau gonflabil) – (1punct);
- improvizate, un exemplu (scandurele de lemn, rigle, placaj, bete, bastoane, umbrele,
coada de matura, schiuri, scoarta de copac) – (1 punct)
Total = 20 puncte.
Bibliografie
L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali
199
14. PRECIZATI SEMNELE SI INGRIJIRILE SPECIFICE IN CRIZA MAJORA DE
EPILEPSIE
1. Elevul are scris lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala –
5 puncte.
2. Recunoasterea semnelor si simptomelor crizei majore
 Faza prodromala – poate aparea cu cateva ore sau cu cateva zile inaintea crizei, cu
urmatoarele manifestari: migrena, nevralgii, parestezii, stare de rau nedefinit, tulburari de
comportament (depresie, furie, irascibilitate, agresivitate sau din contra, euforie)- 1 punct
 Criza propriu-zisa, care cuprinde: (5 puncte )
- aura epileptica – semne care preced criza cu cateva zeci de secunde: mioclonii la
nivelul unui segment, clipitul pleoapelor, furnicaturi, arsuri, halucinatii vizuale, olfactive,
auditive (zgomote), anxietate. (0.5p) Aura avertizeaza pacientul despre iminenta unei
crize, permitandu-i acestuia sa ia pozitii protective (sa se aseze sau sa se culce pentru
a nu cadea). Aura nu apare insa intotdeauna. (0,5p)
- debutul este, in general, brutal cu paloare brusca, pierderea constientei si prabusirea
pacientului- 0,5p
- pierderea constientei- urmata imediat de:convulsie tonica (contractie bilaterala tonica
a tuturor muschilor; picioare intinse; bratele flectate; maxilarul inclestat; ochii se dau
peste cap; pupilele se dilata si devin fixe); oprirea respiratiei, cianoza (faza dureaza 15-
20 secunde);1p
- convulsii clonice (dureaza 1-2 min); miscari violente ale membrelor, capului, muscarea
limbii, spuma abundenta la nivelul gurii, incontinenta de urina si fecale – 1p
- dupa faza clonica- individul pare ametit, confuz, dureri de cap, dureri musculare,
respiratie zgomotoasa, uneori criza este urmata de stare comatoasa sau de un somn
profund, cu reflexe abolite, midriaza.1p
 Dupa revenire – amnezia crizei este totata.0,5p
3. Interventiile asistentei in cursul crizei- 6 puncte
 nu lasa niciodata persoana singura si se aseaza in pozitie orizontala ( pe pat, podea) si
se intoarce corpul sau capul intr-o parte, pentru a ajuta pacientul sa respire
 se introduce intre dinti (arcadele dentare), pe partea laterala, un obiect moale (de cauciuc
sau orice material textil), o batista rulata. Nu se forteaza maxilarul.
 se desface cravata, gulerul, centura- pentru a nu fi impiedicata respiratia
 se indeparteaza obiectele tari, mobile, din jur, pentru a preveni lezarea
 nu se imobilizeaza fortat pacientul pentru ca se pot produce fracturi din cauza contracturii
musculare, eventual se proteajeaza pacientul de accidentari prin ridicarea barele laterale ale
patului, etc
 se administreaza tratamentul recomandat de medic
4. Interventiile asistentei dupa criza - 3 puncte
 se verifica permeabilitatea cailor respiratorii
 se curata cavitatea bucala, se aspira secretiile (saliva, secretiile bronsice)
 se monitorizeaza functiile vitale si vegetative
 se verifica eventualele leziuni sau limba muscata
200
 in caz de hipotermie se aplica sticle de apa calda iar in caz de hipertermie se aplica
impachetari reci
 se asigura igiena corporala (dupa incontinenta)
 se ajuta pacientul sa se orienteze in timp si spatiu
Bibliografie
L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali- pag 316
Total = 20 puncte.
201
15.TESTAREA SENSIBILITATII ORGANISMULUI LA PENICILINA (PREGATIREA
PACIENTULUI SI A MATERIALELOR, TEHNICA, INTERPRETARE)
puncte
2. Pregatirea psihica si fizica a pacientului- 2 puncte
- pregatirea psihica: se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventualele reactii pe
care le va prezenta in timpul injectiei
- pregatirea fizica: se aseaza in pozitie confortabila
3. Pregatirea materialelor necesare efectuarii testarii- 2 puncte
- seringi sterile de 0,5 ml , gradate in sutimi de ml si ace sterile
- tampoane sterile si eter
- manusi de protectie
4. Pregatirea dilutiei necesare testarii – 6 puncte
Testarea sensibilitatii organismului la penicilina se face prin teste cutanate (test intradermic
sau prin scarificare) cu dilutii de 100 u/ml sau 1000 u/ml. 2p
Preparare dilutiei:
se dizolva un flacon de penicilina G cristalina de 1 000 000 u.i. in 10 ml SF.
Rezulta 100 000 u.i./ ml 1p
Se scoate 1 ml din acest flacon si se introduce intr-un flacon gol steril. Se adauga alti 9 ml
SF. Rezulta 10 000 u.i. / ml 1p
Se scoate 1 ml din al doilea flacon si se introduce intr-un al treilea flacon gol steril. Se
adauga alti 9 ml SF. Rezulta 1 000 u.i. / ml 1p
Din acest al treilea flacon se trag intr-o seringa sterila mica 0,2-0,4 ml (=200-400 u.i) care se
injecteaza intradermic 1p
5. Efectuarea injectiei intradermice – 3 puncte
- asistenta isi spala mainile si dezinfecteaza locul injectiei
- se intinde si imobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stangi
- se prinde seringa in mana stanga (intre policele si mediul mainii drepte) si se patrunde cu
bizoul acului indreptat in sus in grosimea dermului
- se injecteaza lent solutia prin apasarea pistonului
- se observa, la locul de injectare, formarea unei papule cu aspectul cojii de portocala,
avand un diametru de 5-6 mm si inaltimea de 1-2 mm
- se retrage brusc acul, nu se tamponeaza locul injectiei
6. Supravegherea pacientului – 1 punct
- pacientul este informat sa nu se spele pe antebrat, sa nu comprime locul injectiei
- se citeste reactia
7. Interpretarea reactiei- 1 punct
Daca timp de o ora nu apare vreo reactie locala (eritem, papula) sau generala (prurit,
urticarie, edeme), se poate considera ca nu exista alergie la penicilina.
Bibliografie
C. Marcean- Ghid de farmacologie pentru asistenti medicali si asistenti de farmacie- pag 20
Total = 20 puncte
202
16.CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN REALIZAREA HEMOSTAZEI PROVIZORII
(METODE, PUNCTE DE ELECTIE, APLICAREA GAROULUI:REGULI, MATERIALE,
COMPLICATII)
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct.
2. Enumeră corect cele trei metode ale hemostazei provizorii-3 pct. :
 compresiunea manuală în puncte de elecţie -1 pct.
 aplicarea de pansament compresiv direct pe plagă-1 pct.
 hemostaza prin compresiune circulară-aplicarea garoului-1 pct
3. Enumeră corect punctele de elecţie a hemostazei prin compresiune pe un plan osos a
unui vas-4 pct.(se acordă 4 pct. la recunoaşterea a 4 reguli din cele 8):
 pentru plagile din teritoriul arterei faciale se executa compresiunea la nivelul ramurii
inferioare a mandibulei, la aproximativ 1-2 cm de unghiul acesteia;
 pentru plagile din regiunea laterala a scalpului, se poate comprima artera temporala
superficiala, deasupra arcadei zigomatice omolaterale;
 artera carotida comuna se poate comprima pe marginea anterioara a muschiului
sternocleidomastoidian, aproximativ la jumatatea acestuia;
 artera subclaviculara se comprima in cazul hemoragiilor membrului superior –
regiunea proximala (umar, brat), prin apasarea acesteia in depresiunea
subclaviculara, caz in care o comprimam de prima coasta;
 artera humerala se comprima pe humerus la nivelul santului bicipital intern (intre
reliefurile muschilor biceps si tricpes brahial);
 arterele radiala si ulnara se comprima pe radius respectiv pe ulna la nivelul
articulatiei radiocarpiene, pe fata anterioara a antebratului in cazul hemoragiilor de la
nivelul mainii;
 artera femurala se poate omprima la nivelul arcadei inghinale;
 artera poplitee se comprima la nivelul fosei omonime;
 in partea posterioara a maleolei mediale se poate comprima artera tibiala posterioara
iar artera pedioasa in primul spatiu intermetatarsian ;
4. Explică realizarea hemostazei prin aplicarea garoului.-4 pct.
 enumeră materialele necesare: garou,pansament steril(faşă sau sul),pix,hârtie pt.
bileţelul ataşat la garou-(se acordă 2 pct . la enumerarea a cel puţin 2 elemente) -2
pct
5. Cunoaşte regula de aplicare a garoului ,în funcţie de locul, modul de scurgere a sângelui
şi culoarea sângelui-2 pct. :
*In cazul hemoragiei arteriale (sângele ţâşneşte şi este roşu-aprins), garoul va fi pus
deasupra leziunii. -1pct
*în cazul hemoragiei venoase (sângele curge cu debit constant şi este roşu-închis), garoul
se pune sub leziune. -1 pct.
6. Cunoaşte regulile de menţinere şi întreţinere a garoului pe timpul transportului spre
spital-2 pct.
 timpul total cât poate fi menţinut garoul este de 2 ore, cu condiţia ca intermitent, la
15-30 de minute, acesta să fie ridicat câteva minute, pentru a permite vascularizaţia
203
ţesuturilor situate sub garou. In timpul cât garoul este ridicat se va face compresiune
digitală, pentru a preveni pierderea de sânge.-1 pct
 după aplicarea garoului, se va ataşa de acesta un bilet pe care se va nota
ora/minutul aplicării şi bolnavul va fi dus imediat la spital.-1pct
7. Enumera complicaţii post aplicare a garoului-2 pct. (se acordă punctajul la enumerarea a
cel puţin 2 din cele 3 enunţuri).
 compresiunea asupra nervilor
 gangrene membrului,prin lipsa circulaţiei sanguine
 dilatarea paralitică a vaselor sanguine-,,şocul de garou‖
Total 20 puncte
BIBLIOGRAFIE
CHIRURGIE- SPECIALITĂŢI CHIRURGICALE
- Editura Medicală, Bucureşti 2005
- Redactor de carte dr. SILVIAN DAŞCHIEVICI
-pag.240-245
204
17.ÎNGRIJIRILE ACORDATE PACIENŢILOR CU PLĂGI RECENTE PRIN TĂIERE DE
ASISTENTA MEDICALA (SEMNE LOCALE,EXAMINAREA PLAGII, MASURI DE PRIM
AJUTOR, TRATAMENT CURATIV AL PLAGII)
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct.
2. Exemplificarea semnelor locale,prezente la plăgile prin tăiere (se acordă punctajul la
enumerarea a cel puţin 3 din cele 5 semne locale) -3pct (lipsa de continuitate la nivelul
pielii,plaga prin tăiere are marginile regulate,sângerare,durere,impotenţă funcţională)
3. Examenul obiectiv al plăgii -1 pct
 cunoaşterea agentului traumatic-0,5 pct
 examinarea pacientului din punct de vedere al integrităţii organelor interne şi-al stării
generale -0,5 pct.
4. Acordarea primului ajutor ,la locul accidentului în caz de plagă prin tăiere-5 pct
 scoaterea pacientului din mediul traumatizant,evaluarea funcţiilor vitale,evaluarea stării
generale-3 pct.
 oprirea provizorie a hemoragiei-1 pct
 Aplicarea unui pansament protector-0,5 pct.
 Transportarea pacientului într-un serviciu de specialitate-0,5 pct.
5. Tratamentul curativ al plăgilor prin tăiere (se acordă punctajul maxim la enumerarea in
ordine corecta a cel puţin 5 din cele 9 intervenţii) - 5 pct
 Calmarea durerii-se administrează Algocalmin,Piafen
 Testarea la anestezice şi efectuarea anesteziei locale
 Efectuarea toaletei locale miniţioase,dezinfecţia tegumentelor din jurul plăgii:
- Raderea pilozităţilor pe o distanţă de cel puţin 10 cm de marginile plăgii
- Spălarea regiuneii cu apă oxigenată,degresarea tegumentului
- Badijonarea circulară din jurul plăgii,cu betadină
- Realizarea hemostazei definitive,ligaturarea vaselor lezate
- Sutura plăgiilor recente(până la 6h de la accident)
- Pansarea plăgii.
6. Administrarea vaccinului antitetanos (A.T.P.A) 0,5 ml subcutanat-1 pct
205
18.PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTA
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 puncte
2. Pregatirea consta in:
 se vor instala una sau mai multe linii venoase -1pct
 se vor urmari si masura TA, P, R, T, SpO2 - 2pct
 se va recolta sange (1pct) pentru HLG completa, glicemie, timpii Quick si Howell,
determinare grup sanguin, Rh, uree sanguina (1pct) -2pct
 se va administra medicatia recomandata de medic- 1pct
 se va monta sonda vezicala permanenta -1pct
 eventualele plagi prezente se vor pansa (1pct) si se vor proteja foarte atent (1pct) -
2pct
 se vor spala cu apa calda si sapun numai zonele cu risc -1pct
 se va rade regiunea supusa interventiei, cu atentie, pentru a nu produce excoriatii -
1pct
 se va badijona zona cu antiseptic -1pct
 daca este cazul , la indicatia medicului se monteaza sonda gastrica (1pct )si se
goleste continutul stomacal (1pct) , prin spalatura gastrica(1pct). - 3pct
206
19.INGRIJIRI MEDICALE POSTOPERATORII DUPA RAHIANESTEZIE
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Transpotul pacientului din sala de operatie se efectueaza in decubit dorsal.- 1pct
3. Bolnavul va fi asezat in pat in decubit dorsal cel putin 24h (1pct), fara perna (1pct). 2pct
4. Ingrijirea consta in :
 dacă perfuzia se continuă se supraveghează ritmul perfuziei -1pct
 se vor supraveghea functiile vitale si vegetative (1pct); pulsul poate fi usor bradicardic
(0,5pct), TA poate fi usor scazuta (0,5pct) - 2pct
 se va urmari revenirea sensibilitatii in membrele inferioare (1pct), aceasta reapare treptat
de la radacina la extremitati (1pct)- 2pct
 se va supraveghea mictiunea (1pct) care poate sa apara spontan (0,5) sau prin sondaj
vezical (0,5pct).-2pct
 pentru a umidifica mucoasa bucala se sterge cu tampoane umezite. -1pct
 se va supraveghea pansamentul care trebuie sa ramana uscat, nu trebuie sa se imbibe de
sange sau serozitate -1pct
 daca apare cefaleea se combate prin aplicare de comprese reci pe zona frontala 1pct
 aparitia gretei, redorii cefei trebuie anuntate medicului -1pct
 pentru a asigura un somn de noapte linistit la indicatia medicului se poate administra un
hipnotic usor. - 1pct
207
20.MASURI DE URGENTA IN INTOXICATIA ACUTA CU MONOXID DE CARBON
BAREM DE CORECTARE
2. Aerisirea incaperilor prin deschiderea ferestrelor-1 punct
3. La nevoie se sparg geamurile- 1 punct
4. Scoterea imediata din mediul toxic- 1 punct
5. Asezarea victimei in decubit lateral- 1 punct
6. Degajarea cailor aeriene- 1 punct
7. Capul in hiperextensie- 1 punct
8. Respiratie artificiala daca este cazul- 1 punct
9. Oxigenul este antidotul intoxicatiei cu CO ( 1 punct )
10. Se administreaza imediat ( 1 punct ) prin orice mijloace (sonda nazala, masca faciala,
ochelari de oxigen, izoleta pentru copii ) ( 1 punct pentru precizarea a cel putin 2 mijloace )
11. Debitul este de 10-15 l/minut iar concentratia de 100% in primele 30 de minute
( 2 puncte )
12. Transport de urgenta la spital- 1 punct
13. Supravegherea starii pacientului, functiilor vitale pe timpul transportului- 1 punct
14. Continuarea masurilor de resuscitare pe timpul transportului daca este cazul - 1 punct
208
21.COMELE DIABETICE – SEMNE DE RECUNOASTERE, CONDUITA DE URGENTA
BAREM DE CORECTARE
2. Interventii autonome si delegate ale asistentei medicale
 Coma diabetica – 8 puncte
 Recunoasterea semnelor de coma diabetica: ( 1 punct )
Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte )
- tegument uscat
- extremitati reci, de aspect violaceu
- pliu cutanat persistent
- uscaciunea limbii, a mucoaselor
- facies supt, nas ascutit
- hipotonia globilor oculari, infundati in orbite
- hipotensiune arteriala, colaps
 Administrarea de insulina 20 unitati i.v. ( la domiciliu ) ( 3 puncte )
 Transport de urgenta la spital ( 1 punct )
 Coma hipoglicemica – 7 puncte
 Recunoasterea semnelor de coma hipoglicemica: ( 1 punct )
Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte )
- transpiratii profuse
- agitatie psihica
- contracturi musculare
– convulsii
- hiperflexia osteo-tendinoasa
- hipertonia globilor ocular
- semnul Babinski bilateral
 Administrarea de glucoza hipertonica, 20 -30 ml, 20 – 40% ( 2 puncte )
 Transport de urgenta la spital ( 1 punct )
209
22.CONDUITA DE URGENT IN CRIZA DE ASTM BRONSIC
BAREM DE CORECTARE
2. Pozitie sezand ( 1 punct )
3. Pozitia cea mai comoda, sters de transpiratie ( 1 punct )
4. Anuntarea medicului imediat ( 1 punct )
5. Pana la venirea medicului se administreaza: ( 6 puncte )
 medicatie antispastica ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
 bronhidilatatoare ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
 simpatico – mimetice ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
6. Contraindicatii ale simpatico-mimeticelor: ( cel putin 2 contraindicatii ) ( 2 puncte )
 primul acces
 hipertensivi
 coronarieni
 hipertiroidieni
7. Oxigenoterapie ( 1 punct ) ( 3 puncte )
- mod de administrare, exemplu cale ( 1 punct )
- umidificat, debit 6-8 l/minut ( 1punct )
- administrarea la indicatia medicului HHC i.v. ( 1 punct )
210
23.CONDUITA DE URGENTA IN HDS MASIVE
BAREM DE CORECTARE
2. Interventiile autonome si delegate ale asistentului medical:
 repaus strict al pacientului ( 1 punct ), pozitia Trendelenburg ( 1 punct )si interzicerea
oricarui efort fizic ( 1 punct ) – 3 puncte
 asigurarea suportului psihic al pacientului si al apartinatorilor si educarea acestora
privitor la importanta respectarii repausului fizic atat la domiciliu cat si pe timpul
transportului - 3 puncte
 colectarea sangelui eliminat de bolnav intr-un vas ( 1 punct ) si prezentarea medicului
( 1 punct ) - 2 puncte
 asigurarea igienei cavitatii bucale ( 1 punct ) fara deplasarea bolnavului prin orientarea
capului acestuia intr-o parte ( 1 punct ) - 2 puncte
 prevenirea socului ( 1 punct ) prin instituirea unei perfuzii ( 1 punct ) cu solutie de
glucoza 5% sau ser fiziologic ( 1 punct ) - 3 puncte
 transportul de urgenta la spital ( 1 punct ) si internare obligatorie ( 1 punct ) - 2 puncte
211
24.INDICAŢI MĂSURILE DE PREVENIRE A ESCARELOR DE DECUBIT.
BAREM DE CORECTARE
2. Evitarea imobilizării pacientului prin: (5p)
 se schimbă poziţia la 2 sau 3 ore,la nevoie,mai des-1p
 se completează o foaie de supraveghere a escarelor -1p
 se notează orele de schimbare a poziţiei -1p,
 se notează aspectul tegumentelor-1p,
 se notează zonele de masaj-1p
3. Asigurarea confortului pacientului şi menţinerea în stare de igienă perfectă prin:(4p)
 se asigură confortul pacientului-1p
 se evită cutele lenjeriei de pat şi corp-1p
 se spală zilnic tegumentele cu apă şi săpun-1p
 se menţin tegumentele uscate-1p
4. Folosirea materialelor complementare,necesare pentru prevenirea escarelor:(2 p)
 saltele speciale-1p
 perne de diverse forme şi dimensiuni (pentru genunchi,călcâi) -1p
5. Alimentaţie şi hidratare (2 p)
 alimente bogate în proteine -1p
 hidratare cu 1.5 - 2 l /24h -1p
6. Favorizarea circulaţiei sangelui în zonele predispuse la escare-1p
7. Se efectuează masaj în zonele comprimate -1p
Bibliografie:
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale-
Coordonator Lucrare Lucreţia Titircă-Editura Viaţa medicală Românească-pag-268-270
212
25.PERFUZIA INTRAVENOASĂ (DEFINIŢIE,SCOP,ACCIDENTE ŞI MĂSURI DE
PREVENIRE).
BAREM DE CORECTARE
2. Definiţia perfuziei intravenoasa: (2p)
 introducerea pe cale parenterală,picătură cu picătură a soluţiilor medicamentoase.
3. Scop: (5p)
 hidratarea şi mineralizarea organismului(1p)
 administrarea medicamentelor la care se urmăreşte efect prelungit(1p)
 depurativ,diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici(1p)
 completarea proteinelor sau a altor componente sanguine(1p)
 alimentarea pe cale parenterală(1p)
4. Accidente: (4p)
 hiperhidratarea (la cardiaci poate determina edem pulmonar acut) (1p)
 embolie gazoasă prin pătrunderea aerului în sistemul circulator (1p)
 flebite,necroze prin revărsarea lichidului în ţesuturile perivenoase (1p)
 coagularea sângelui pe ac sau branulă (1p)
5. Măsuri de prevenire (4p)
 reducerea ritmului sau întreruperea perfuziei (1p)
 se previne prin înlăturarea aerului din perfuzor, înainte de adaptarea perfuzorului la
acul de puncţie (1p)
 supravegherea locului puncţiei în timpul perfuziei (1p)
 perfuzarea lichidului cu soluţie de heparină.(1p)
Bibliografie:
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale -
Coordonator lucrare: Lucreţia Titircă-Editura Viaţa medicală Românească-pag-134-136
213
26.CONDUITA DE URGENTA IN SOC ANAFILACTIC
BAREM DE CORECTARE
2. Anunţarea medicului-1pct
3. Aşezarea pacientului în poziţie Trendelenburg- 1pct
4. Administrarea medicaţiei: (6pct)
 administrarea adrenalinei(1 pct) ;
-căile de administrare :im,iv,sc,local(1 pct daca se menţionează 2 căi)
-mentionarea diluţiei : 1/1000 în ser fiziologic(1 pct)
-menţionarea ritmului de administrare : lent, 1 ml/min(1 pct daca se mentionează ritm lent)
 administrarea corticoizilor : HHC, iv, lent(1pct);(- dacă se mentionează numai produsul
,fără cale de administrare se notează cu 0.5 pct) ;
-cortizonul se administrează numai dupa administrarea adrenalinei(1 pct)
5. Reechilibrare volemica (2pct) :
 dacă se mentionează numai reechilibrarea volemică se acorda 1 pct
 daca se mentionează reechilibrare numai în caz de hipovolemie se adaugă 0.5 pct
 dacă sunt menţionate soluţiile de perfuzat Dextran 70 şi/sau ser glucozat(0.5 pct)
6. Oxigenoterapie (2pct ):
 daca se mentionează numai oxigenoterapie se acorda 1 pct,
 dacă sunt menţionate -debit 6-8 l/min(0.5pct) şi calea de administrare prin sondă nazală
0.5 pct
7. Administrarea bronhodilatatoarelor (2pct):
 în caz de bronhoconstricţie severă(1 pct)
 Miofilin, iv, lent sau bronhodilatatoare sub formă de aerosoli (Asmopent) (un exemplu ) (1
pct)
8. Bolnavul rămâne sub supraveghere 24 ore (1pct)
Bibliografie
Lucreţia Titircă -Urgenţe medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenţii medicali, Editura
Medicală, Bucureşti,2001, pag.270-271
214
27.COLICA RENALA: SEMNE SPECIFICE SI CONDUITA DE URGENTA
BAREM DE CORECTARE
2. Recunoaşterea semnelor specifice : 6 pct
 durere (1 pct)
 caracteristicile durerii(intensitate,iradiere,localizare)(1pct)
 nelinişte, agitaţie, anxietate (1 pct)
 poziţie antalgică (1 pct)
 tenesme vezicale (1 pct)
 disurie, polakiurie (1 pct)
3. Enumerarea intervenţiilor autonome şi delegate aplicate în urgentă : 9 pct
 repaus la pat (1 pct)
 calmarea durerii (1 pct), dupa ce s-a exclus eventualitatea abdomenului acut(1
pct),prin :
- aplicaţii locale de caldură (1 pct),
- administrare de analgezice şi antispastice la indicaţia medicului(1 pct)
analgezice(Algocalmin) (1 pct) ;
- antispastice (Scobutil, Papaverina) (1 pct)
 indicarea căii de administrare şi un exemplu (1 pct)
 internare în spital în cazul colicilor rebele la tratament (1 pct)
Bibliografie
Lucretia Titircă -Urgenţe medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenţii medicali, Editura
Medicală, Bucureşti,2001, pag.115
215

Teste Pentru Evaluarea Competentelor Pro PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Pentru Evaluarea Competentelor Pro PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TESTE PENTRU EVALUAREA

SCOALA POSTLICEALA SANITARA FEG PLOIESTI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA LOUIS PASTEUR CAMPINA

SCOALA POSTLICEALA SANITARA REGINA MARIA DE ROMANIA PLOIESTI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF. APOSTOL ANDREI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF. VASILE CEL MARE PLOIESTI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA THOMA IONESCU PLOIESTI

A. Asociati notiunile din cele doua coloane

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. Asistenta medicală este profesionista b. acordă îngrijiri într-un mediu

TESTUL I - ADEVĂRAT / FALS

1. Respiratia este influentata de postura, somn,exercitiul fizic;

A. Asociati notiunile din cele doua coloane

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. Frecventa respiratiei la persoana c) pulsatii abia perceptibile

3 Perfuzia C neformarea papulei caracteristice

5 Injectia i.d E lipodistrofie

1 Spalatura gastrica A sonda Einhorn

4 Gastroscopie D seringa Guyon

C. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Sondajul traheo-bronşic A durere vie, paralizia nervului sciatic

D. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Administrarea medicamentelor A Dezinfectia si descongestionarea

1. Infecţia se defineşte astfel: c) ultrasunetele.

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1.Antisepsia este: 8. Care din urmatoarele antiseptice este un

1.Administrarea medicamentelor pe cale orală este contraindicată dacă pacientul refuză

1 soluţie uleioasă A. tegumente

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 colir A. efect purgativ

BAREM MODULUL 18 -ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

TESTUL I- ADEVARAT / FALS

1. Obiectivul principal în isuficienţa respiratorie acută este permeabilizarea căilor

A. ASOCIATI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE

1 astmul bronsic A mucolitice

B. ASOCIATI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE

1 tuberculoza primara A caverna

1. Pneumonia francă lobară se defineşte 8. Leziunile caracteristice tuberculozei

TESTUL I- ADEVĂRAT / FALS

1. Ateroscleroza coronariana este o cauza a IMA

1 Flebografie A fragilitate capilara

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 H.T.A A durere precordiala care cedeaza la

C. Asociati notiunile din cele doua coloane

CARDIOLOGIE- MEDICINA INTERNA

46.Pentru prevenirea bolilor a) evaluarea aspectului tegumentelor

1 Vărsături cu conţinut bilios A cancer gastric

1 Vărsături matinale A stenoză pilorică

58 a,b Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 84

A. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Semnul godeului A urocultură

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

MEDICINA INTERNA b) apreciează anomaliile prezente la

TESTUL I- ADEVARAT /FALS

1. La locul accidentului, ca prim ajutor, se aplica unguent pe arsura.

A. Asociati notiunile din cele doua coloane

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Furuncul A flictena cu continut serocitrin

1. Bolnavii cu hemoragie mijlocie d. producerea de cicatrici vicioase cu

TESTUL I- ADEVARAT /FALS

1. F.O. A stiinta care se ocupa cu studiul semnelor si

1. Hematom intracranian A. contuzie cerebrala

1. Pneumotorax traumatic A. capelina