Teme propuse pentru semestrul al II-lea

Clasa a 10a FR An scolar 2010-2011

Protectia consumatorului si a mediului
Tema 1 – Ambalaje recuperabile
Lectia 1 : Definirea,rolul si functiile ambalajului
Lectia 2 : Clasificarea ambalajelor
Lectia 3 : Caracterizarea principalelor tipuri de ambalaje
Lectia 4 :Sortarea ambalajelor pe grupe de materiale reciclabile
Lectia 5 :Calitatea ambalajului-integritate aspect
• Functia de conservare si de protectee a produselor si a calitatii; e Functia de
manipulare, depozitare, transport;
• Functia de promovare a marfurilor si de informare a consumatorilor.
Lectia 6 : Modalitati de manipulare a stocurilor de ambalaje
Obiective:
La sfarsitul capitolului vei fi capabil:
sa prezinti rolul si functiile ambalajului;
sa recunojti tipurile de ambalaje;
sa sortezi ambalajele pe grupe de materiale reciclabile;
sa verifici calitatea ambalajelor;

Lectia 1
1.1. Definirea, rolul si functiile ambalajelor
Ambalarea marfurilor a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa in timp, ca urmare a tehnologiilor
avansate
folosite atat in productia de marfuri, cat si in obtinerea de noi materiale pentru ambalaje, de noi
tipuri de
ambalaje si metode de ambalare din ce in ce mai perfectionate, care sa mentina calitatea
produselor si a
mediului inconjurator la un nivel ridicat.
De asemenea, exigentele consumatorilor fata de ambalaj si ambalarea marfii au crescut odata cu
evolutiile inregistrate in modul de viata si de consum. Producatorii de marfuri si de ambalaje s-au
aliniat
acestor exigente si chiar au venit in lntampinarea cerintelor consumatorilor.
AMBALAREA MARFURILOR
Este definita, conform STAS 5845/1-1986, ca fiind,,operatia, procedeul sau metoda prin care se asigura, cu
ajutorul
ambalajului, protectia temporara a produsului,in decursul manipularii, transportului, depozitarii,
contribuind si la
inlesnirea acestora pana la consumare sau pana la expirarea termenului de garantie.
Rolul ambalajului este acela de a proteja produsele alimentare si ne- alimentare (mentinand
integritatea si
calitatea acestora), de a inlesni operatiile de manipulare, transport, depozitare, desfacere (permite
circular:a
produselor de la producator pana la consumatorul final).
Comercializarea produselor este de neconceput in cele mai multe cazuri, fara existenta
ambalajelor. Lipsa
ambalajului ar face schimbul de marhirj costisitor, ineficient si chiar imposibil.
Rolul si importanta ambalajului se reflecta in functiile acestuia.
1. Functia de conservare siprotectie a produselor si a calitatii acestora
2. Functia de inlesnire a manipularii, transportului, depozitarii.
3. Functia de promovare a vanzarii marfurilor si de informare mconsumatorilor.
Lectia 2
Clasificarea ambalajelor
Clasificarea ambalajelor se poate face dupa mai multe criterii:
1. Dupa natura materialului din care sunt obtinute:
• ambalaje din hartie-carton;
• ambalaje din sticla; 0 ambalaje din metal;
• ambalaje din mase plastice;
• ambalaje din materiale textile;
• ambalaje din materiale complexe.
2. Dupa natura produsului ambalat:
• ambalaje pentru produse alimentare;
• ambalaje pentru produse industriale
• ambalaje pentru produse periculoase.
3. Dupa tipul ambalajului:
lazi; cutii; flacoane; pungi; saci; cosuri; sacose; tavite; damigene; bidoane; butoaie; containere
etc.
4. Dupa sistemul de confectionare :
• ambalaje demontabile;
• ambalaje pliabile.
5. Dupa gradul de rigiditate :
• ambalaje suple.
• ambalaje semirigide
• rigide
6. Dupa sistemul de inchidere :
• ambalaje inchise (cu capac, dop, buson etc.);
• ambalaje etanse.
• Deschise
7. Dupa domeniul de utilizare :
• Ambalaje de transport
• Ambalaje de prezzentare
• Ambalaje de desfacere
8. Dupa durata de utilizare :
• Ambalaje recuperabile(reciclabile si refolosibile)
• Ambalaje nerecuperabile
LECTIA 3
Caracterizarea principalelor tipuri de
ambalaje
1. Ambalaje din hartie, carton (materiale celulozice)
Hartia si cartonul au o serie de proprietati care le recomanda pentru
utilizarea ca ambalaje:
— masa mica (lntre 0,8-1,2 g/m2 pentru hartia de ambalaj si maximum 1
g/m2 pentru cartonul ondulat);
— hartia pergament are permeabilitate scazuta;
— hartia si cartonul acoperite, laminate sunt rezistente la ulei, gaze, alcool, eteri, esteri, acizi
slabi, baze,
„bariere" la radiatii ultraviolete, la mirosuri, vapori de apa, la aer, arome.
Ambalajele din hartie-carton se obtin din urmatoarele tipuri de materiale de baza:
— hartie pentru ambalaj
— carton plat
— duplex - minimum 2 straturi de material fibros unite prin presare in stare umeda
— triplex— minimum 3 straturi de material fibros unite prin presare in stare umeda
— carton ondulat—obtinut din 1-4 straturi netede si 1-3 straturi ondu- late unite intre ele printr-
un
adeziv; se foloseste la ambalarea produ- selor ce necesita protectie contra socurilor mecanice
(sticla,
ceramica, mobila etc.)
2. Ambalaje din materiale plastice
Materialele plastice sunt utilizate pe scara larga pentru obtinerea ambalajelor, datorita
urmatoarelor
proprietati:
— masa specifica redusa (1-1,5 g/cm3);
— rezistenta in mediu umed;
— rezistenta la actiunea acizilor si alcaliilor;
— rezistenta mecanica buna;
— prelucrarea usoara, obtinandu-se ambalaje de forme si dimensiuni diferite;
— proprietati igienico-sanitare (nu constituie mediu prielnic pentru dezvoltarea
microorganismelor).
Ambalajele din materiale plastice se gas esc in urmatoarele forme:
— saci pungi—ambalaje flexibile obtinute din polietilena, polipropilena, policlorura de vinil
(PVC),
poliamida; sunt impermeabile si stabile dimensional.
— pahare, tavite, farfurii etc. — obtinute din folii rigide, care au capa- citatea de formare la cald.
3. Ambalaje din materiale complexe — se folosesc in special pentru ambalarea bauturilor;
permit
ambalarea in vid, gaz inert, ambalarea produselor supracongelate; sunt impermeabile la
gaze si vapori
de apa. Ambalaje din metal
— Metalul este utilizat mai ales pentru cutiile de conserve in industria alimentara (otel,
aluminiu, materiale combinate — material plastic, carton, metal). Cutiile metalice se obtin din
tabla de
otel acoperita cu an strat subtire de cositor, staniu, crom, aluminiu. Se mai pot obtine si din
aluminiu,
care este un material cu greutate mica, lipsit de toxicitate, dar utilizarea lui e limitata din cauza
faptului
ca este scump.
Curiile metalice ofera insa avantajul rigiditatii, evitand riscurile de spargere in timpul
transportului.
Cutiile mai pot fi realizate dintr-a combinatie de materiale: carton, folie de aluminiu, mase
plastice,
folosite la ambalarea produselor sub forma de granule sau pulberi: lapte, praf, cacao, cafea
instant.
Pentru ambalarea produselor alimentare sensibile, care absorb mirosul hartiei de ambalaj sau
mirosuri
din mediul exterior, de exemplu ciocolata si produsele din ciocolata, se folosesc foliile de
aluminiu,
impermeabile la gaze, lichide, razele de lumina (aluminiul este un metal maleabil, permitand
prelucrarea sa
in folii foarte subtiri).
4. Ambalaje din sticla
Ambalajele din sticla: butelii, borcane, damigene,flacoane etc., detin o pondere importanta in
totalul
ambalajelor, datorita. proprietatilor sticlei:
- ofera protectie buna (bariera la gaze, vapori, lichide);
- este transparenta (permite vizualizarea produsului, fiind astfel un factor de promovare a
vanzarii);
- este inerta din punct de vedere chimic fata de produsele alimentare;
- prezinta stabilitate ridicata fata de alcali, acizi (singurul acid care o ataca este acidul
fluorhidric);
- nu are miros, nu modifica gustul alimentelor (opinie favorabila din partea consumatorilor).
- poate fi colorata, protejand produsul fata de radiatiile ultraviolete, evitandu-se astfel decolorarea
produsului sau pierderea vitaminelor;
- poate fi prelucrata in forme variate;
- prezinta o buna rezistenta la presiuni interne ridicate (se foloseste la ambalarea sampaniei);
- duritate ridicata;
proprietati igienico-sanitare (este un material igienic, usor de spalat, care suporta
sterilizarea; nu
constituie mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor);material reciclabil si
economic.
5. Ambalaje din lemn
Lemnul se foloseste in special la confectionarea ambalajelor de transport, datorita rezistentei la
solicitarile mecanice si la uzura.
Substantele organice si anorganice din compozitia sa chimica (rasini, substante tanante, uleiuri
eterice),
influenteaza in mod pozitiv caracteristicile organoleptice ale produselor.
Exemple:
- tuica invechita cel putin 1 an in butoaie de stejar are o culoare mai galbuie si,o aroma mai
pronuntata;
- coniacul capata culoarea galben-aurie prin oxidarea taninului din doagele btitoaielor.
Ambalajele din lemn prezinta insa un dezavantaj, si anume acela ca ele constituie un mediu
prielnic
pentru dezvoltarea microorganismelor si insectelor.
REMARCA IMPORTANTA: Opinia consumatorului fata de cutiile metalice pentru
conserve este
uheori mai putin favorabila, in sensul ca produsul capata „gust de metal". De aceea, cutiile
metalice.sunt lacuite, pentru prevehirea schimbarii gustului, a decolbrarii produsului,
prevenirea
reactiilor chimice intre metal si produs, reactii care pot cauza coroziunea sau formarea de
hidrogen in
interiorul cutiei (bombajul chimic).
Dezavantajele ambalajelor din sticla
-fragilitatea (rezistenta slaba la §ocurile mecanice)
- greutate relativ mare, ceea ce le face dificil de manevrat si ridica cheltuielile de transport; cercetarile au dusinsa
la
obtinerea unei sticle usoare, subtiri, incasabile, rezistenta la socuri termice nu rezista la schimbari bruste de
temperatura.
6. Ambalaje din materiale textile
Sacii textili prezinta avantaje ca: rezistenta la rupere, higroscopicitate, permeabilitate la aer, apa,
vapori,
dar si dezavantaje: mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor, nu rezista la foc, pot fi
atacati
de rozatoare si insecte. Au o pondere mica in ambalarea marfurilor.
7. Ambalaje din materiale complexe
Au aparut pe piata ambalajelor in ultimii 60 de ani.
S-a constatat ca un singur tip de material nu raspunde intotdeauna la toate cerintele unui produs
sau altul.
De aceea s-a folosit tehnicaacoperirii unui material (hartie, carton, material plastic, metal),
cu doua
sau trei straturi de alte materiale, astfel incat materialul complex obtinut sa insumeze
proprietatile
componentelor si astfel sa le depaseasca.
Unele dintre aceste materiale au efect de „bariera" fata de vaporii de apa, gaze, substantele
volatile,
radiatiile ultraviolete, microorganisme.
Exemplu: cartonul caserat cu polietilena, asociat cu folie de aluminiu, se foloseste la
confectionarea
ambalajelor de forma paralelipipedica sau tetraedrica,pentru produsele alimentare sub forma
lichida,sterlizata
UHT (sistemul de ambalare Tetra Pack).
Lectura suplimentara : Exigentele cerute de protectia consumatorilor si a mediului ambiant au
determinat aparitia unor materiale de ambalaj cu proprietati deosebite in acest sens, mai ales in
domeniul
hartiei si cartoanelor.
Exemple:
„Hartia care vine din mare a aparut in premiera mondiala in Italia in 1992. Aceasta hartie se
obtine
din alge provenite din laguna Venetiei. Biomasa de alge recoltata in fiecare an este transformata
in pudra
si apoi in hartie. Produsul se aseamana cu hartia normala si are proprietati imbunatatite fata de
aceasta si
anume o mai buna rezistenta la rupere si rigiditate crescuta. Costul obtinerii acestui tip de hartie
este mai
scazut si in ciclul de fabricatie nu se foloseste clorul. Hartia este reciclabila, fara tratamente care
ar putea
vicia mediul inconjurator.
Plecand exclusiv de la plante, s-a realizat hartia de ambalaj ECO-ECO, care satisface exigentele
consumatorilor, deoarece prezint! o total! compatibilitate cu produsul ambalat, fund in acelasi
timp si
biodegradabil!. Acest tip de hartie raspunde celor mai severe cerinte ale ecologistilor.
Materialul „CELMAR" a fost obtinut pornind de la materialele utilizate in industria farmaceutica
la
realizarea de capsule, bazate pe solubilitatea celulozei in apa si a completei si rapidei sale
biodegradabila
in mediu.
S-au realizat capsule de detergenti-pulbere, dozati pentru o singura utilizare, care se dizolva in
apa.
„CELMAR" se mai utilizeaza si pentru ambalarea hranei concentrate pentru animale, a
produselor
fertilizante pentru sol etc.
In domeniul proiectarii ambalajelor se constata tendinta apropierii de natura. Aplicand bionica
(studiind
tesutul celular), cercetatorii din cadrul Centrului de Cercetare al Institutului European de Design,
au proiectat
un ambalaj elastic destinat produselor pentru ingrijirea capului (ambalaj pentru firma
„Schwarzkopf") capabil
sa se dilate si sa-si schimbe forma, in functie de cantitatea de produs continut si de presiunea
exercitat! in
timpul utilizarii. Elasticitatea permite ambalajului sa se adapteze cerintelor spatiului de transport
si
depozitare. Golit, ambalajul se reduce la dimensiuni foarte mici. Ambalajul este reutilizabil
Lectia 4
Sortarea ambalajelor pe grupe de materiale reciclabile
In vederea protectiei mediului, se impune educarea consumatorilor pentru colectarea ambalajelor
nerefolosibile pe tipuri si depunerea lor in containere special amenajate si incurajarea
consumatorilor pentru a
achizitiona mai ales produse care au ambalaje ecologice.
In Germania, asociatiile pentru apararea mediului au impus simbolul grafic denumit „punctul
verde"
(Der Griine Punkt), care indica reciclarea ambalajului. Atribuirea „punctului verde" se face pe
baza unui
contract si a participarii fmanciare din partea utilizatorului lui. Conditia atribuirii acestuia este
caracterul
reciclabil al ambalajului. Societatile care au acceptat simbolul si nu il respecta, sunt penalizate.
Statele membre U.E. au prevazut:
- promovarea ambalajelor standard pentru a facilita reutilizarea lor.
- eliminarea discriminarilor intre ambalajele noi si cele recuperate.
- fabricarea de produse care permit utilizarea de ambalaje obtinute din materiale reciclate.
- excluderea de pe piata a ambalajelor care nu sunt recuperabile sau reciclabile.
Ambalajele prezinta o serie de simboluri referitoare la protectia mediului inconjurator si deci a
vietii si
sanatatii consumatorilor.
Lectia 5
Calitatea ambalajului - integritate, aspect
Calitatea ambalajului se reflecta in modul in care acesta isi indeplineste functiile.
Integritatea ambalajului este absolut necesara pentru indeplinirea functiei de conservare
siprotectie a
produselor si a calitatii acestora si afunctiei de inlesnire a manipularii, transportidui, depozitarii.
Pe de alta parte, aspectul ambalajului determina functia de promovare a marfurilor si de
informare a
consumatorilor, deoarece acceptarea unor produse de catre consumatori depinde intr-o mare
masura de
estetica ambalajului.
Functia de conservare si protectie a produselor si a calitatii acestora :
Aceasta fiinctie presupune protejarea produsidui fata de factorii mediului extern (factori fizici,
chimici,
biologici) si este considerata functia de baza a unui ambalaj.
1. Protectia impotriva factorilor fizici
Factorii fizici sunt:
solicitarile mecanice (trepidatiile din timpul transportului) — pot comprima, tasa produsul in
ambalaj, creandu-se astfel un spatiu intre produs si ambalaj si, ca urmare, produsul nu mai este
protejat impotriva solicitarilor mecanice ulterioare.
• lumina - produce decolorari si degradari ale marfurilor.
Exemple:
- decolorarea produselor, care contin coloranti naturali, sub actiunea luminii sau aparitia unor
pete si
culori neuniforme;
pierderea vitaminelor sub influenta luminii si a oxigenului;
- rancezirea alimentelor bogate in grasimi, sub actiunea directa a luminii si a oxigenului.
Pentru a opri patrunderea luminii in interiorul ambalajului se foloseste ambalajul opac, ca, de
exemplu,
cel obtinut din aminoplaste (materiale plastice) pentru medicamente sau din materiale complexe
pentru lapte,
sucuri.
• temperatura
— ambalajul trebuie sa protejeze produsul de temperaturile ridicate sau scazute, sau de variatiile
de
temperatura (se folosesc in acest scop ambalaje din materiale plastice, lemn, folii de aluminiu,
protectii suplimentare cu rumegus);
— pentru a asigura protectia produsului, ambalajul trebuie sa fie rezistent la temperaturi ridicate,
daca
produsul necesita sterilizare, sau la tempe- raturi scazute, daca produsul este conservat prin
congelare.
2.Protectia impotriva factorilor chimici :
Ambalajul trebuie sa asigure protectia produselor fata de diferite substante chimice, ca :
hidrogen,amoniac,dioxid de sulf,dioxid de carbon,apa,vapori.
Ambalajul joaca un dublu rol:
a) de bariera la transferul de gaze din exteriorul in interiorul ambalajului:
- bariera la oxigen si vapori de apa, eliminandu-se riscul dezvol- tarii mucegaiurilor, bacceriilor
sau oxidarii produselor;
- bariera la substantele volatile din mediu (fum, parfum) care ar putea modifica proprietatile
organoleptice (gust, miros).
b) de bariera la transferul de gaze din interior spre exterior, evitandu-se pierderea
aromei produsului (de exemplu, la cafea), deshidratarea produsului sau
pierderea gazului sau amestecului gazos introdus in ambalaj in vederea
conservarii produsului (dioxid de carbon, azot).
Pe de alta parte, ambalajul trebuie sa fie neutru fata de produs, sa nu influenteze negativ produsul
in urma
unor reactii chimice.
Exemplu-. reactiile chimice dintre compusii chimici ai cutiei de conserve imperfect cositorita si
cei ai
produsului ambalat due la aparitia bombajului chimic, ca urmare a gazelor toxice care deformeaza
capacul
cutiei. Produsul se degradeaza si devine impropriu pentru consum.
3. Protectia impotriva factorilor biologici
Rolul ambalajului este de a proteja produsele fata de microorganismele din atmosfera, fata de
insecte si
rozatoare, impiedicand astfel contaminarea .or (sa asigure o etanseitate perfecta fata de germenii
microbieni).
Pe de alta parte, ambalajul impiedica contactul direct dintre produsele sterile si persoanele care le
manipuleaza.
Cerintele igienico-sanitare ce trebuie respectate la comercializarea produselor alimentare se
refera
si la modul de ambalare a acestora, pentru protectia populatiei fata de contaminarea cu
germeni
patogeni, evitandu-se toxiinfectiile alimentare. Functia de manipulare, depozitare, transport
Se considera ca pe parcursul circuitului tehnic, marfurile si ambalajele lor sunt supuse la circa 30-
40
operatii de manipulare si deci unor solicitari mecanice, care le pot deteriora.
Pentru a inlesni operatiile de manipulare, depozitare, transport, ambalajele trebuie sa
indeplineasca
urmatoarele conditii:
- sa faciliteze manipularea produselor, prin forma, greutate, volum, prezenta unor orificii care sa
permita
prinderea lor;
- sa asigure securitatea
operatorilor si stabilitatea incarcaturii;
- sa fie usor de stivuit;
- sa fie precizate conditiile in care pot fi manipulate;
- sa reziste la variatii de temperatura si umiditate in spatii deschise;
- sa fie adaptate la normele de transport;
- sa prezinte un raport optim volum-greutate;
- sa poata fi adaptat la unitatile de incarcare utilizate (palete, camioane, vagoane).
Ambalajul ofera o serie de informatii cu privire la conditiile de manipulare, transport, depozitare,
printr-o
serie de simboluri.
In perioada actuala s-au rationalizat procesele de manipulare, depozitare, si transport, prin
operatiuni de
paletizare, containerizare, modulare.
1. Paletizarea - permite manipularea, deplasarea, stivuirea produselor grupate pe unitati de
incarcare,
folosindu-se palete si electro- stivuitoare.
2. Containerul - este un utilaj pentru transportul economic al marfurilor, construit din materiale
rezistente, flexi'bile, care permite plierea dupa utilizare; asigura foarte bine integritatea si calitatea
marfurilor.
3. Modularea — consta in corelarea dimensiunilor ambalajelor de desfacere cu cele ale
ambalajelor de
transport general, cu ale containerelor, . ale mijloacelor de transport si cu cele ale spatiului de
depozitare.
Functia de promovare a marfurilor si de informare
a consumatorilor :
Simbol care atesta
existenta produselor
radioactive
Simbol care atesta
existenta produselor
corozive
Amplasarea ambalajului
de transport departe de
surse de caldura
Simbolul indica centrul
de greutate al ambalajului
de transport
Aceasta functie are o importanta deosebita, deoarece acceptarea unor produse de catre
consumatori
depinde intr-o mare masura de estetica ambalajului.
Pe de o parte, ambalajul informeaza consumatorul asupra produsului,iar pe de alta parte il atrage
prin
dimensiunea sa estetica.
In cazul vanzarii prin autoservire de exemplu, ambalajul inlocuieste arta vanzatorului prin
contactul
direct ai cumpaxatorului cu produsul respectiv, contribuind astfel la promovarea produselor pe
piata.
Pentru a-si indeplini aceasta functie, ambalajul trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:
sa atraga atentia cumparatorului in mod spontan, sa fie usor de recunoscut, sa sugereze o idee
precisd despre produsj ambalajul atrage atentia cumparatorului prin modul de realizare,
eticheta,
marca, design.
Sa faca publicitate produsului, dar in niciun caz sa nu induca in eroare cumparatorii; pentru
aceasta,
ambalajul trebuie sa comunice clientilor caracteristicile produsului, elementele de identificare ale
produsului, conditiile de utilizare; informatiile prezentate prin texte, etichete, pictograme, coduri
ce
se refera la denumire, marca, provenienta, mod de utilizare, compozitie chimica, toxicitate,
impactul asupra mediului inconjurator, termenul de valabilitate etc.
• sa puna in valoare caracteristicile esentiale ale produsului, astfel meat consumatorii sa-1
deosebeasca
cu usurinta de produsele similare.
• noul ambalaj sa nu duca la sedderea increderii clientilor jideli in calitatea produsului, sdfie
superior
celui vechi.
sa permita situarea produsului intr-o grupa de produse (produse alimentare, produse cosmetice,
chimice, produse de lux etc.)
Caracteristicile estetice ale ambalajului au mare importanta,actionand asupr psihicului
cumparatorului,determinand astfel atractia fata de produs.
Exemple:
— forma ambalajului trebuie sa tin! seama de ambianta, locul, modul de utilizare al produselor,
caracteristicile produsului, conditiile de pastrare; ambalajul trebuie sa se caracterizeze prin
soliditate,
greutate redusa, durabilitate, functionalitate.
— culoarea actioneaza si ea asupra psihicului cumparatorului, deoarece, in momentul vizualizarii
produsului, cumparatorul sesizeaza mai intai culoarea, apoi desenul, marca. De exemplu, pentru
ambalarea
sampoanelor pentru copii se folosesc diferite figurine din material plastic divers colorate.
— grafica trebuie sa fie simpla, expresiva, clara, ilustratia sa fie compatihila cu produsul ambalat,
iar prin
elementele coloristice, sobrietate, stil, echilibru, sa puna in valoare denumirea produsului si
marca; sa
permits o citire rapida, corecta, facila, fara sa dea nastere la confuzii.
In conditiile in care raportul calitate-pret este egal la mai multe produse, acelea care se
diferentiaza prin
creativitatea ambalajului ies in evidenta fata de cele concurente,fiind preferate si cumparate de
consumatori.
Lectura suplimentara
In S.U.A., Japonia, Italia, Franta, tari cu o indelungata traditie in producerea ambalajelor,
ambalajul este
considerat parte integranta a produsului de calitate superioara. In cazul unui astfel de produs,
ambalajul are
o mare important!, iar consumatorii sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru a avea un produs de
calitate. ,
In costul produsului ambalat, costul ambalajului variaza de la mai putin de 5% din valoarea
produsului pana
la 15%.
In cazul produselor de lux, costul ambalajului se poate ridica pan! la 30-50% din costul
produsului.
Lectia 6
Modalitati de manipulare a stocurilor de ambalaje
In cadrul unui depozit comercial se desfasoara atat activitati principale cat si activitati secundare
Activitatile principale sunt :
— depozitarea, pastrarea marfurilor.
— primirea marfurilor;
— receptia marfurilor
Activitatile secundare se refera la primirea, receptia si restituirea ambalajelor. Activitati
secundare sunt:
- primirea, receptia, sortarea ambalajelor de transport de la furnizori (containere, lazi, palete etc.);
- reconditionarea si restituirea ambalajelor de transport;
- primirea,receptia,sortarea,reconditionarea ambalajelor proprii
- Manipularea stocurilor de ambalaje se poate face manual sau mecanic. Dotarile din cadrul unui
depozit se clasifica dupa functii, astfel:
- mijloace pentru depozitare: palete, lazi, silozuri etc.
- mijloace pentru supraveghere si pastrarea marfurilor. mijloace de ambalare, aparate de control
etc.
- mijloace pentruportionare si conditionare: masini de masurat, de taiat, echipamente de dozare
etc.
- mijloace pentru sortarea marfurilor: aparate de sortat etc.
- mijloace pentru transport si ambalare\ manipulare-. palete, masini de ridicat etc.
- mijloace pentru asigurarea unor servicii de etichetare, impachetare etc.
- Mijloacele de depozitare — servesc la pastrarea marfurilor.
- Mijloace principale
- • Mijloace secundare
- rafturi - palete
- gratare - recipiente
- silozuri, tancuri - lazi
- Mijloacele de manipulare si transport sunt folosite pentru manevrarea si transportarea dintr-un
loc in
altul a marfurilor si ambalajelor. Acestea detin ponderea cea mai mare in cadrul utilajelor
comerciale din
depozit. Dupa modul de lucru, ele se pot clasifica astfel:
- Cu activitate intrerupta:
- pentru deplasarea pe orizontala: carucioare, lize, electrocare, transpalete pentru deplasare pe
verticala:
electrostivuitoare
- pentru deplasare combinata: electrostivuitoare, motostivuitoare
- Cu activitate continua:
- transportoare cu banda
- transportoare cu role
- transportoare cu leagan - pentru transportul intre etaje
Dictionar
aerosol - dispersie de particule solide sau lichide, foartefine, susceptibile de a ramane un timp indelungat in
suspensie,in atmosfera.
bionica - disciplina care se ocupa cu studiul proceselor biologice al principiilor de functionare a organismelor vii, in
scopul solutionarii prin similitudine a unor probleme tehnice.
poluare -dereglarea echilibrului natural prin activitatea de productie, comercializare utilizare a produselor $i prin
crearea unor stocuri enorme de deseuri in centrele urbane ji industriale.
prom ovare de produs -ansamblul de actiuni vizand impulsionarea desfacerii unui produs pe piata prin publicitate,
ambaiaj, marca
de calitate.
publicitate -orice forma de prezentare a unei activitati comerciale, industriale, artizanale sau liber-profesioniste, avand
ca
scop promovarea vanzarii de bunuri servicii.
sterilizare - metodadeconservareaproduseloralimentare.carepresupuneprelucrareatermica a produselor aflate in
recipiente ermetice, la temperaturi de peste 100 de grade Celsius, distrugandu-se si formele de rezistenta ale
microorganismelor (sporii).

Nume________________ Clasa__________
Test
I. Incercuiti varianta corecta:
1. Clasificarea ambalajelor in recuperabile si nerecuperabile se face dupa
urmatorul
criteriu: 0,5p
a. tipul ambalajului
b. sistemul de inchidere
c. durata de utilizare
d. domeniul de utilizare
2. Identificati tipul de ambalaj care constituie mediu prielnic pentru dezvoltarea
microorganismelor: 0,5p
a. ambalaje din material plastic
b. ambalaje din sticla
c. ambalaje din materiale complexe
d. ambalaje din lemn
3. Identificati factorul fizic care poate influenta negativ calitatea marfurilor: 0,5p
a. apa
b. lumina
c. microorganisme
d. vapori
4.Faptul ca noul ambalaj trebuie sa fie superior celui vechi, sa nu duca la scaderea
increderii
clientilor fideli in calitatea produsului se reflecta in urmatoarea functie a
ambalajului :
0,5p
a.functia de manipulare, transport, depozitare
b.functia de promovare a marfurilor si de infor- mare a consumatorilor
c.functia de conservare si protectie a produsului
d.functia sociala
II. Notati cu A sau F urmatoarele enunturi:
1. Acceptarea produselor de catre consumatori depinde in mica masura de estetica ambalajului
2. Ambalajele din sticla au o rezistenta ridicata la socurile mecanice. 0,5p
III. Completati spatiile libere cu termenii potriviti: 2p
Ambalajul este un ...........destinat sa cuprinda un
produs, pentru a-i asigura protectia din punct de
vedere.........., mecanic, .......... , in scopul mentinerii
si ............... acestuia, in decursul manipularii,
.... depozitarii si desfacerii.
Ambalajul permite circulatia produselor de la la consumatorul
IV. Ambalajele din materiale plastice si din sticla au o pondere ridicata printre tipurile de
ambalaje:
4p
1. Prezentati proprietatile materialelor plastice care le recomanda pentru obtinerea ambalajelor.
2. Prezentati proprietatile sticlei, care o recomanda pentru folosirea ca material de ambalare.
3.Argumentati creterea ponderii ambalajelor din materiale plastice, in defavoarea celor de sticla.
Se acorda un punct din oficiu.
Protectia consumatorului si a
mediului
Tema 2 :
Legislaţia în domeniul
protecţiei
mediului
Lectia 1.:Obligaţiile agenţilor economici în
raport cu protecţia mediului
4.1.1. Prevenirea deteriorării mediului -
.1.2. Precauţii în luarea deciziilor
4.1.3. Conservarea mediului
4.1.4. Despăgubiri în caz de poluare

Lectia 2 :Gestionarea deşeurilor (laborator

tehnologic)
• Din ambalaje
• Materiale consumabile
• Materiale de curăţenie>
• Mărfuri deteriorate
Lectia 3:Responsabilităţile consumatorului cu
privire la protecţia
mediului. Adoptarea unui comportament pozitiv
privind protecţia
mediului
• Prevenirea cauzelor
• Semnalarea situaţiilor necorespunzătoare
• Eliminarea atitudinii de indiferenţă, de neangajare în probleme de mediu
152
Obiective: La sfârşitul capitolului vei fi
capabil:
- să identifici obligaţiile agenţilor economici din domeniul comerţului în raport
cu protecţia mediului;
- să cunoaşti modalităţile de gestionare a deşeurilor;
- să manifeşti un comportament pozitiv în privinţa protecţiei mediului prin
participarea la diverse proiecte.
153
IMPORTANT:
* MEDIUL reprezintă ansamblul
de condiţii şi elemente naturale
ale Terrei: aerul, apa, solul,
subsolul, aspectele caracteristice
ale peisajului, toate straturile
atmosferice, toate materiile
organice şi anorganice, precum şi
: fiinţele vii, sistemele naturale în
interacţiune, inclusiv unele valori
materiale şi spirituale, calitatea
vieţii şi condiţiile care pot
influenţa bunăstarea şi sănătatea
omului.
SURSA: OUG nr. 195/22.12.2005
privind protecţia mediului (versiune
actualizată la data de 03.12.2008)
• Orice forma de dezvoltare
economică a unei ţări
influenţează mediul pentru că
: Sunt utilizate resurse naturale
care, în urma prelucrării
industriale, generează deşeuri care
produc poluare. De aceea,
prosperitatea economică şi
protecţia mediului trebuie să se
susţină reciproc pentru o
dezvoltare durabilă.
Exploatarea materiilor prime
în industrie, extracţia resurselor
naturale, construirea şoselelor sau a
depozitelor în spaţii naturale,
deversarea deşeurilor în albiile
râurilor, precum şi alte activităţi
economice influenţează direct
degradarea mediului înconjurător.
In ultimele decenii,
diversificarea tehnologiilor şi a
materialelor disponibile au
determinat concentrarea eforturilor
de găsire a unor soluţii pentru diminuarea efectelor poluării atât pe plan
naţional,
cât şi pe plan global. S-au creat comisii, organisme guvernamentale sau
nonguvernamentale cu scopul rezolvării acestei probleme. Legislaţia
românească în
domeniul protecţiei mediului stabileşte principiile care guvernează această
activitate
şi impune direcţiile de reglementare a activităţilor economice în vederea
atingerii
obiectivelor dezvoltării durabile (vezi Anexa 4).
Lectia 1 : Obligaţiile agenţilor economici în
raport cu protecţia mediului
„Protecţia mediului constituie o obligaţie a tuturor persoanelor fizice şi
y«rz^z«""conform
prevederilor OUGnr. 195/22.12.2005. Astfel, orice firmă care derulează
activităţi
ce au o influenţă semnificativă asupra mediului înconjurător este obligată să-şi
organizeze structuri proprii specializate în protecţia mediului.
Printre obligaţiile agenţilor economici în raport cu protecţia mediului se
numără:
• eliminarea din exploatare a instalaţiilor ale căror emisii depăşesc valorile
limită stabilite prin actele de reglementare;
• suportarea costurilor aferente reparării prejudiciului şi înlăturarea urmărilor
produse de acesta, restabilind condiţiile anterioare producerii pagubei,
conform principiului „poluatorulplăteşte"-,
• solicitarea autorizaţiei din partea autorităţii publice competente pentru
agricultură (în cazul agenţilor economici care au drept obiect de activitate
cultivarea plantelor superioare modificate genetic);
• respectarea prevederilor regulamentelor ariilor naturale protejate;
• ţinerea unei evidenţe stricte a substanţelor şi preparatelor periculoase şi
furnizarea informaţiilor cerute de autoritatea competentă pentru protecţia
mediului;
• prevenirea riscurilor pe care substanţele periculoase le pot prezenţi asupra
sănătăţii populaţiei şi mediului şi anunţarea iminenţei producerii unor
accidente ecologice autorităţii competente pentru protecţii mediului;
• aplicarea unor programe de supraveghere a contaminării radioactive
mediului, care să permită respectarea condiţiilor de eliminare a acestor
substanţe şi menţinerea dozelor radioactive în limitele admise;
• întreţinerea de către proprietarii de terenuri a perdelelor forestiere şi Modul II -
Proteccia consumatorului si a mediului
aliniamentelor de protecţie, a spaţiilor verzi, a parcurilor, a gardurilor vii, cu
scopul de a întreţine capacitatea de regenerare a atmosferei, protecţia fonică şi
eoliană;
• salubrizarea terenurilor neocupate productiv sau funcţional, în special a celor
aflate de-a lungul căilor de comunicaţie rutiere, feroviare şi de navigaţie;
• protejarea florei şi a faunei sălbatice existente pe suprafeţele de teren aflate
în proprietatea agenţilor economici, cu scopul de a menţine echilibrul ecologic
şi de a nu afecta mediul înconjurător şi sănătatea umană;
154
• întreţinerea clădirilor, a curţilor, a împrejurimilor acestora, a spaţiilor verzi
din curţi şi dintre clădiri, a arborilor decorativi, conform planurilor de
urbanism;
• menţinerea şi ameliorarea fondului peisagistic natural şi antropic al fiecărei
zone şi localităţi;
• obligaţia autorităţilor şi a agenţilor economici de a nu contribui la degradarea
mediului prin depozitări necontrolate de deşeuri;
• manipularea, transportarea şi comercializarea îngrăşămintelor chimice şi a
produselor de protecţie a plantelor ambalate cu inscripţii de identificare,
avertizare, în condiţii care să nu provoace contaminarea mediului;
• stocarea temporară a îngrăşămintelor chimice şi a produselor de protecţie a
plantelor numai ambalate şi în locuri în care s-au prevăzut toate măsurile de
securitate;
• asigurarea dotării (în cazul deţinerii de nave, platforme plutitoare sau de
foraje marine) cu instalaţii de stocare sau de tratare a deşeurilor, instalaţii de
epurare a apelor uzate şi racorduri de descărcare a acestora în instalaţii de mal
sau plutitoare;
• obligaţia agenţilor economici de a nu polua apele de suprafaţă prin spălarea
de produse, ambalaje;
• obligaţia agenţilor economici de a nu depozita pe maluri, în albiile râurilor,
în apele de suprafaţă deşeuri;
Prevenirea deteriorării mediului
Legea nr. 137/1995 are ca obiectiv
reglementarea protecţiei mediului pe
baza principiilor şi elementelor
strategice care conduc la dezvoltarea
durabilă a societăţii, şi anume:
a) principiul precauţiei în luarea
deciziei;
b) principiul prevenirii, reducerii
şi controlului integrat al
poluării prin utilizarea celor
mai bune tehnici disponibile
pentru activităţile care pot
produce poluări
semnificative;
c) principiul conservării
biodiversităţii şi a
ecosistemelor specifice cadrului
biogeografic natural;
d) principiul „poluatorul
plăteşte";
e) înlăturarea cu prioritate a
poluanţilor care periclitează
nemijlocit şi grav sănătatea
oamenilor;
f) crearea sistemului naţional de monitorizare integrată a mediului;
g) utilizarea durabilă a resurselor;
h) menţinerea, ameliorarea calităţii mediului şi reconstrucţia zonelor
deteriorate;
i) participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul;
j) dezvoltarea colaborării internaţionale pentru asigurarea calităţii mediului.
' Gigantul petrolier american ExxonMobil va trebui
să achite o amendă de 105 milioane dolari pentru că a
poluat apa potabilă din New York, prin intermediul
unui aditiv de benzină, un carburant de substituţie.
Un juriu federal a estimat că benzina respectivă nu
era suficient de sigură pentru a fi folosită drept
carburant de substituţie benzinei tradiţionale, ca
urmare a problemelor potenţiale pe care le creează
mediului. Faimoasa firmă petrolieră a fost condamnată
şi pentru că nu a transmis „niciun avertisment despre
pericolele
acestui produs asupra pânzei freatice".
Principiul prevenirii deteriorării mediului presupune atât activităţi de prevenire
a poluării sau a degradării mediului, cât şi activităţi de limitare sau eliminare a
efectelor dăunătoare ale poluării, însoţite de stabilirea responsabilităţilor şi a
sancţiunilor ce se impun.
Precauţii în luarea
deciziilor:
>
Principiul precauţiei în luarea deciziilor de către autorităţile cu atribuţii în
protecţia
mediului presupune precauţia ca măsură de prudenţă, care trebuie să
caracterizeze
luarea oricărei decizii în domeniul protecţiei mediului, în scopul excluderii
oricăror
riscuridepoluare.
Conservarea mediului
Principiul conservării biodiversităţii şi a
ecosistemelor presupune protecţia
ecosistemelor, conservarea
biodiversităţii, precum şi utilizarea şi
gospodărirea durabilă a resurselor
naturale ale mediului.
Despăgubiri în caz de
poluare
Principiul “poluatorul plateste”-
exprima ideea ca cel ce polueaza va suporta
rigorile legii indiferent
daca este culpabil sau nu.
Lectia 2 :
Gestionarea deseurilor(laborator tehnologic)
Gestionarea deseurilor are la baza cateva principii importante :
1.Principiul protectiei resurselor primare : stabileste eficientizarea resurselor
primare,mai ales a celor neregenerabile.
2.Princiupiul prevenirii presumute ierarhizarea activitatilor de gestio nare
a deşeurilor în ordinea descrescătoare a importanţei lor: evitarea apariţiei»
minimizarea cantităţilor, tratarea în scopul recuperării, eliminarea în condiţii de
siguranţă pentru mediu;
3. Principiul măsurilor preliminare stabileşte ca pentru gestionarea deşeurilor
să se ţină seama de: stadiul dezvoltării tehnologiilor, cerinţelor de protecţia
mediului, aplicarea unor măsuri fezabile din punct de vedere economic;
4. Principiul „poluatorul plăteşte", corelat cu principiul „responsabilităţii
producătorului" şi cel al „responsabilităţii utilizatorului" presupun
suportarea costurilor pentru gestionarea deşeurilor de către generatorul acestora
în scopul prevenirii şi reparării prejudiciului asupra mediului;
5. Principiul substituţiei prevede necesitatea înlocuirii materiilor prime
periculoase cu materii prime nepericuloase;
6. Principiul integrării
presupune ca activităţile de
gestionare a deşeurilor să facă
parte integrantă din activităţile
social-economice care le
generează;
7. Principiul proximităţii
presupune ca deşeurile să fie
tratate şi eliminate cât mai
aproape de sursa de generare.
Gestionarea deşeurilor
urmăreşte următoarea ierarhizare
(conform strategiei Uniunii
Europene):
- Prevenirea apariţiei - prin
implementarea „tehnologiilor
curate" în activităţile care
generează deşeuri;
- Reducerea cantităţilor;
-Valorificarea prin reutilizare,
reciclare materială şi recuperare
energetică.
Prin această lege, operatorii
economici care produc sau
comercializeză produse ambalate
în ambalaje reutilizabile sunt
obligaţi să aplice sistemul ;epozit
în vederea asigurării unui număr
optim de cicluri de utilizare a
acestora.
Conform HG 621/2006
(completată şi modificată prin
HG 1872/2006), :: ite asociaţiile,
instituţiile publice, fundaţiile şi
persoanele fizice au obligaţia de a
colecta selectiv deşeurile din
ambalaje în containere
inscripţionate :orespunzător şi
amplasate în locuri accesibile
cetăţenilor. Pentru identificarea
recipientelor destinate colectării
selective se utilizează culori
diferite 'conform Ordinului Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.
1121/5.01.2006):
• ALB - pentru sticla albă
• VERDE - pentru sticla colorată
• ALBASTRU - pentru hârtie şi carton
• GALBEN - pentru metal şi mase plastice
Deşeurile provenite din materiale consumabile (pulberi, maculatură de
rîrotică, ambalaje care prezintă pericol de incendiu sau explozie), materiale de
curăţenie sau mărfuri deteriorate se colectează şi se depun în locuri special
amenajate, în temeiul art. 19, lit. a) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea
împotriva incendiilor.
Principiul protecţiei resurselor primare
Principiul prevenirii
Principiul măsurilor preliminare
Principiul„poluatorul plăteşte"
Principiul substituţiei
Principiul integrării
Principiul proximităţii
IMPORTANT:
• Deşeurile din ambalaje =
totalitatea materialelor de ambalare care nu mai sunt
utilizabile. O mare parte dintre ele (sticla,plasticul
cutiile metalice) pot fi reciclate si refolosite ca
materii prime şi pot fi reintroduse în circuitul
economic.
• Gestionarea deşeurilor din ambalaje este
reglementată legal prin Hotărârea de Guvern nr.
621/2005 (MO nr. 639/20.06. 2005) privind
gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor
din ambalaje, modificată prin HG 1872/2006 (MO nr.
15/10.01.2007).
• Românii au
declarat (potrivit
studiului
„European's
attitudes towards
climate change"-
un Eurobarometru special
realizat la iniţiativa comună a
Parlamentului şi Comisiei
Europene pentru a analiza cum
percep europenii încălzirea
globală) că cea mai gravă
problemă de mediu este
încălzirea globală şi că deja au
luat măsuri pentru protejarea
mediului: reducerea consumului
de energie şi apă în mediul
casnic, alegerea unui mijloc de
transport mai puţin poluant,
colectarea selectivă şi reciclarea
ambalajelor.
Lectia 3 : Responsabilitatile consumatorului
cu privire la protecţia mediului.
Adoptarea unui comportament pozitiv
privind protecţia mediului
In ultimii ani s-a manifestat tot mai des tendinta consumatorilor de
>

a se concentra pe problemele mediului înconjurător. „Consumatorii verzi" sunt tot mai

interesaţi dacă alimentele ambalate în material plastic le afectează sănătatea,
dacă
ambalajele sunt reciclabile şi în ce măsură sunt poluante. Aceştia sunt tot mai
preocupaţi de impactul asupra mediului al produselor sau serviciilor
achiziţionate.
Conform studiului „GREEN BRANDS SURVEY" 2009, consumatorii cei
mai interesaţi în achiziţionarea produselor şi serviciilor „verzi" sunt cei din
China,
India, Brazilia (70% din consumatorii din aceste ţări vor aloca bugete mai mari
pentru achiziţii verzi în 2010). Interesul consumatorilor din SUA, Marea
Britanie,
Franţa, Germania pentru acest tip de produse este ceva mai scăzut (40%).
Consumatorii din întreaga lume consideră că o mare responsabilitate în
problemele mediului revine companiilor producătoare şi consideră că o
companie
este „verde" dacă reduce cantitatea de substanţe toxice utilizate în procesul de
fabricaţie, dacă reciclează şi dacă foloseşte surse de energie regenerabilă.
Măsura în care consumatorii participă la protecţia şi ameliorarea mediului
înconjurător (achiziţionarea de produse şi servicii eco, reciclarea deşeurilor)
este
analizată de studiul „OUR GREEN WORLD". Potrivit studiului, consumatorii din
întreaga lume consideră că cele mai grave probleme de mediu (poluarea aerului
şi a
apei, reciclarea deşeurilor toxice şi nucleare şi despăduririle) pot fi rezolvate şi
prin
implicarea lor directă, mulţi dintre ei declarând că deja au devenit mai atenţi în
momentul
achiziţionării alimentelor sau al automobilelor, j
Printre responsabilităţile consumatorului cu privire la protecţia mediului,
potrivit OUG nr. 195/22.12.2005, se numără:
• identificarea şi prevenirea riscurilor pe care substanţele şi preparatele
periculoase le pot reprezenta pentru sănătatea populaţiei şi anunţarea
iminenţei unor descărcări neprevăzute sau accidente autorităţilor pentru
protecţia mediului şi de apărare civilă;
• raportarea promptă către autoritatea competentă a oricărei creşteri
semnificative a contaminării mediului;
• să nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce
impurificarea apelor de suprafaţă;
• să nu deverseze în apele de suprafaţă, subterane şi maritime ape uzate,
substanţe petroliere, substanţe periculoase;
• să nu arunce şi să nu depoziteze pe maluri, în albiile râurilor şi în zonele de
coastă deşeuri de orice fel şi să nu introducă în ape substanţe explozive,
tensiune electrică, narcotice, substanţe periculoase;
Stiati
ca? fh

157
I
Dicţionar
accident ecologic - evenimentul produs ca urmare a unor deversări/emisii
neprevăzute
de substanţe sau preparate periculoase/poluante, sub formă lichidă,
solidă, gazoasă sau sub formă de vapori sau energie, rezultate din
desfăşurarea unor activităţi antropice necontrolate/ bruşte, prin care
se deteriorează sau se distrug ecosistemele naturale şi antropice.
arie naturală protejată - zona terestră, acvatică şi/sau subterană, cu perimetru legal
stabilit
şl având un regim special de ocrotire, în care există specii de plante
şl animale sălbatice, elemente şi formaţiuni biogeografke,
peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă
natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică sau culturală deosebită.
biodiversitate - variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre,
marine, acvatice continentale şl complexelor ecologice.
deşeu - orice substanţă, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite
de legislaţia specifică privind regimul deşeurilor, pe care deţinătorul
îl aruncă.
deşeu reciclabil - deşeu care poate constitui materie primă într-un proces de
producţie pentru obţinerea produsului iniţial sau pentru alte scopuri.
echilibru ecologic -ansamblul stărilor şi interrelaţiilor dintre elementele componente
ale
unui sistem ecologic, care asigură menţinerea structurii,
funcţionarea şi dinamica ideală a acestuia.
poluant - orice substanţă, preparat sub formă solidă, lichidă, gazoasă sau
sub formă de vapori ori energie, radiaţie electromagnetică, ionizantă,
termică, fonică sau vibraţii care, introdusă în mediu, modifică
echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce
daune bunurilor materiale.
poluare - introducerea directă sau Indirectă a unui poluant care poate aduce
prejudicii sănătăţii umane şi/sau calităţii mediului, dauna bunurilor
materiale.
I. PUZZLE
Completaţi căsuţele libere cu noţiunile corecte, astfel încât să obţineţi la
VERTICALA cuvântul care defineşte
„introducerea directă sau indirectă a unui poluant care poate aduce prejudicii
sănătăţii umane şi/sau calităţii mediului, dauna
bunurilor materiale".
ORIZONTAL:
1.Aria naturală .......reprezintă zona terestră, acvatică şi/sau subterană, cu
perimetru legal
stabilit şi având un regim special
de ocrotire, în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi
formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau
de
altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică sau culturală deosebită.
2. Cumpărători „verzi".
3. Culoarea recipientului folosit pentru colectarea selectivă a deşeurilor de hârtie
şi carton.
4. Material destinat reciclării.
5. Constituie o gravă problemă de mediu a omenirii.
6. Culoarea recipientului folosit pentru colectarea selectivă a deşeurilor din sticlă
colorată.
7.Tot ceea ce ne înconjoară.
II. Realizaţi miniproiecte cu următoarele teme:
1. Colectarea selectivă a deşeurilor la un hipermarket, la alegere.
2. Organizarea raionului cu produse „bio" într-un hipermarket, la alegere.
1
2
3
4
5
6
7