Aurel Vlaicu (n. 19 noiembrie 1882, Binținți, lângă Orăștie, județul Hunedoara - d.

 13
septembrie 1913, Bănești, lângă Câmpina) a fost un inginer român, inventator și pionier al aviației
române și mondiale. În cinstea lui, comuna Binținți se numește astăzi Aurel Vlaicu.

Cuprins

 1Biografie
 2Galerie imagini
 3Notafilie
 4Numismatică
 5Avion și zbor
 6Note
 7Vezi și
 8Legături externe

Biografie[modificare | modificare sursă]
A fost elev al liceului reformat „Kocsárd Kún” din Orăștie, care din 1919 încoace a fost numit „Liceul
Aurel Vlaicu”, luându-și bacalaureatul în 1902 la actualul Colegiu Național „Gheorghe Lazăr” din
Sibiu.

Octavian Goga și Aurel Vlaicu

Și-a început studiile inginerești la Universitatea Tehnică din Budapesta, studii pe care le-a continuat
la Technische Hochschule din München, obținând diploma de inginer în 1907. După aceea a lucrat
ca inginer la uzinele Opel în Rüsselsheim. În 1908 se întoarce la Binținți unde construiește un planor
cu care efectuează un număr de zboruri în 1909. În toamna anului 1909 se mută în București și
începe construcția primului său avion, Vlaicu I, la Arsenalul Armatei. Avionul zboară fără modificări
(lucru unic pentru începuturile aviației mondiale) în iunie 1910. În anul 1911 construiește un al doilea
avion, Vlaicu II, cu care în 1912 a câștigat cinci premii memorabile (1 premiu I si 4 premii II) la
mitingul aerian de la Aspern, Austria. Concursul a reunit între 23 și 30 iunie 1912, 40 piloți din 7 țări,
dintre care 17 din Austro-Ungaria, 7 germani, 12 francezi printre care și Roland Garros, cel mai
renumit pilot al vremii, un rus, un belgian, un persan și românul Vlaicu. În cel mai cunoscut ziar
vienez, Neue Freie Presse, se găseau următoarele rânduri despre zborurile lui Vlaicu:
„Minunate și curajoase zboruri a executat românul Aurel Vlaicu, pe un aeroplan original, construit chiar de
zburător, cu două elici, între care șade aviatorul. De câte ori se răsucea (vira) mașina aceasta în loc, de
părea că vine peste cap, lumea răsplătea pe român cu ovații furtunoase, aclamându-l cu entuziasm de
neînchipuit.[2].”
La 13 septembrie 1913, în timpul unei încercări de a traversa Munții Carpați cu avionul său Vlaicu II,
s-a prăbușit în apropiere de Câmpina, se pare că din cauza unui atac de cord.[3] Este înmormântat
în cimitirul Bellu din București.
În anul următor prietenii săi Magnani și Silișteanu finalizează construcția avionului Vlaicu III, și cu
ajutorul pilotului Petre Macavei efectuează câteva zboruri scurte. Autoritățile vremii interzic
continuarea încercărilor; în toamna anului 1916, în timpul ocupației germane, avionul este expediat
la Berlin. Avionul Vlaicu III a fost văzut ultima dată în anul 1940.

Galerie imagini[modificare | modificare sursă]



Aurel Vlaicu tânăr

 


Notițe din studenție

 


Notițe din studenție

  


Notițe din studenție

 


Notițe din studenție

 


Notițe din studenție

 


Afiș miting aviatic 17 octombrie 1910

  


Aurel Vlaicu la bordul avionului Vlaicu II

 


Componente din A. Vlaicu Nr. II recuperate de la locul accidentului

 


Placa commemorativă la casa memorială Aurel Vlaicu

 
 

Piatra funerară a lui Aurel Vlaicu

 


A. Vlaicu Nr. II
 


A. Vlaicu Nr. III

Notafilie[modificare | modificare sursă]

Portretul lui Aurel Vlaicu pe o bancnotă cu valoarea nominală de 50 lei, emisă în anul 2005.
 În anul 2000, Banca Națională a României a pus în circulație o bancnotă, pe suport
de polimer, cu valoarea nominală de 500.000 de lei (ROL), cu referire la Aurel Vlaicu.
 În anul 2005, Banca Națională a României, în urma denominării leului românesc, a pus în
circulație o bancnotă, cu valoarea nominală de 50 de lei (RON), pe suport de polimer, având o
grafică asemănătoare cu bancnota din 2000, însă cu dimensiuni mai mici.

Numismatică[modificare | modificare sursă]

50 bani „Aurel Vlaicu”, 2010

La 25 octombrie 2010, Banca Națională a României a pus în circulație moneda cu valoare nominală
de 50 bani „Aurel Vlaicu” din alamă, dedicată sărbătorii a 100 de ani de la primul zbor românesc
efectuat de Aurel Vlaicu, cu un aparat de construcție proprie. Aversul prezintă, de sus în jos,
următoarele elemente: milesimul 2010, valoarea nominală 50 BANI, stema României și inscripția în arc
de cerc ROMANIA; pe un fundal cu linii orizontale, este reluată, la dimensiuni mai mari, valoarea
nominală a monedei 50. Reversul prezintă, în stânga, pe un fundal cu linii verticale, inscripția în arc
de cerc AUREL VLAICU și anul 1910, când a avut loc primul zbor efectuat de Aurel Vlaicu, cu un aparat
de construcție proprie, iar în dreapta, portretul acestuia; în partea de jos, aeroplanul „Vlaicu I” și anii
între care a trăit Aurel Vlaicu 1882 și 1913. Are aceleași caracteristici tehnice cu monedele aflate în
circulație la cupura[4] de 50 bani și va circula în paralel cu monedele de 50 bani, emisiunea 2005. A
fost emisă într-un milion de exemplare. Separat, a fost emisă și o monedă pentru colecționari, tot din
metal comun (alamă), cu valoarea nominală de 50 de bani, de calitate proof, într-un tiraj de 5.000 de
exemplare, elementele grafice fiind asemănătoare cu cele aflate pe moneda emisă pentru circulația
obișnuită.[5][6][7][8]

Avion și zbor[modificare | modificare sursă]



Aeroplanul Vlaicu în construcție

 


Monoplanul Vlaicu în arsenalul armatei române

 


Pe câmpul de la Cotroceni (primul zbor)

 


Primul zbor de lungime

 


Primul zbor
 


Aurel Vlaicu în zbor

 

 Aurel Vlaicu la 200 de metri înălțime

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ Ralph S. Cooper[*],  Aurel Vlaicu at www.earlyaviators.com  (în engleză), accesat în  22 noiembrie
2014
2. ^ Enigme ale istoriei române, p.94
3. ^ Personalități românești ale științelor naturii și tehnicii, Editura Științifică și Enciclopedică, București,
1982, p.408
4. ^ Pronunțat [kupüra], Vd. DOOM2
5. ^ BNR:  100 de ani de la primul zbor românesc efectuat de Aurel Vlaicu, cu un aparat de construcție
proprie - monedă pentru colecționare
6. ^ Noua moneda de 50 de bani a intrat in circulatie!
7. ^ BNR a pus în circulație o nouă monedă de 50 de bani
8. ^ Emisiuni numismatice: Aurel Vlaicu - 100 de ani de la primul zbor românesc

Vezi și[modificare | modificare sursă]
 Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu
 Aurel Vlaicu, Hunedoara
 Aurel Vlaicu, Mureș
 Aurel Vlaicu  (film din 1977 regizat de Mircea Drăgan cu Gabriel Oseciuc ca Aurel Vlaicu)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Aurel Vlaicu

La Wikisursă există texte originale legate de Aurel Vlaicu

 Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – V

 Despre Aurel Vlaicu, la Aviatori.ro.
 Aurel Vlaicu
 Aurel Vlaicu – Icar deasupra Carpatilor, 19 iulie 2010, Nicu Parlog, Descoperă
 "Am făcut inimile să bată pentru aviația română!", 3 iulie 2009, Anca Alexe, Jurnalul Național
 Ipoteza senzationala: Vlaicu a fost asasinat, 3 mai 2004, Ioana Moldoveanu, Jurnalul
Național
 „Niciodată n-am coborât cu ochii plini de praf de stele”. Inedit: Aviatorul Aurel VLAICU își
descrie propriul ZBOR | VIDEO, 4 decembrie 2012, Roxana Roseti, Evenimentul zilei
 Stiati ca Aurel Vlaicu a lucrat pentru Opel? – Documente oficiale
 131 de ani de la nașterea lui Aurel Vlaicu: „Zburasem și aceasta era principalul”, 19
noiembrie 2013, Adevărul - articol Historia