Sistemul nervos vegetativ (SNV)

Recapitulare

SNV sau SNA (sistemul nervos autonom) are următoarele funcții:

• menținerea homeostaziei organismului

• coordonarea răspunsului organismului la efort fizic și stress
• intervine împreună cu sistemul endocrin în reglarea activității a diferite organe

2 componente:
1. parasimpatică (PS)
2. simpatică (S)
Controlul central al SNV
Inervatia vegetativă parasimpatică a țesuturilor și organelor

SNV parasimpatic îşi are originea în:

• trunchiul cerebral
• măduva sacrată (sistem craniosacral).
SNV parasimpatic are fibrele preganglionare mai lungi şi cele postganglionare mai
scurte, deoarece neuronii periferici sunt localizaţi în ganglionii viscerali (din apropierea
organelor deservite sau chiar în pereţii organelor deservite – plexurile intramurale).
Fibrele nervoase preganglionare parasimpatice sunt incluse în nervii cranieni (III, VII,
IX, X) şi în nervii rahidieni sacrali (n. pelvini).
 Inervatia vegetativă simpatică a țesuturilor și organelor

SNV simpatic îşi are originea în măduva toraco-lombară (sistem toraco-lombar).

SNV simpatic are fibrele preganglionare mai scurte şi cele postganglionare mai lungi, deoarece
majoritatea neuronilor periferici sunt localizaţi în ganglionii paravertebrali (de o parte şi de alta a
coloanei vertebrale); ceilalţi ganglioni simpatici sunt denumiţi prevertebrali (fiind localizaţi ventral de
coloana vertebrală).
Fibrele nervoase periferice simpatice sunt incluse în nervii rahidieni (cervicali, toracali,
lombari).
Inervația PS și S a organelor și țesuturilor
 Sistemul colinergic
Sinapsa colinergică

Acetilcolina (Ach) este sintetizată în citoplasma terminaţiilor sinaptice ale neuroni

colinergici.

Sinteza are loc sub influenţa enzimei colinacetilază sau acetilcolintransferază care
favorizează formarea unei legături esterice între acidul acetic şi colină. Acidul acetic este
furnizat în această reacţie sub formă de acetil-coenzimă A de către mitocondrii.

Acetilcolina sintetizată este captată in veziculele de depozit presinaptice.

În urma depolarizării presinaptice are loc însă o creştere a influxului de calciu prin
membrana presinaptică ceea ce va antrena o succesiune de evenimente care se vor solda cu
eliberarea de acetilcolină în spațiul sinpatic.

Acetilcolina eliberată în fanta sinaptică difuzează în spaţiul sinaptic şi se fixează de

receptorii colinergici postsinaptici exercitându-şi efectul caracteristic.

Efectul acetilcolinei este rapid terminat prin difuziunea substanţei în afara spaţiului
sinaptic şi, mai ales, prin metabolizarea sa rapidă.
 Metabolizarea acetilcolinei constă în ruperea legăturii esterice şi descompunerea
acetilcolinei în cele două componente, acidul acetic şi colina.

Acidul acetic este metabolizat pe când colina este recaptată în citoplasma terminaţiei
presinaptice pentru a fi reutilizază la sinteza de noi molecule de acetilcolină.

Hidroliza moleculei de acetilcolină poate avea loc sub influenţa a două enzime, una
specifică pentru acetilcolină numită acetilcolinesterază (colinesterază) şi alta mai puţin
specifică numită pseudocolinesterază (sau butirilcolinesterază).

Acetilcolinesteraza se găseşte cu precădere în neuronii colinergici, atât în corpul

celular cât şi în terminaţiile dendritice sau axonale, dar şi în alte ţesuturi. Realizează concentraţii
relativ ridicate în jurul sinapselor colinergice. La nivelul plăcii motorii acetilcolinesteraza este
dispusă foarte strategic pe membrana postsinaptică la periferia sinapsei.

Pseudocolinesteraza se găseşte mai puţin la nivelul neuronilor cât mai ales la nivelul
altor structuri cum ar fi nevrogliile, sângele, ficatul.

RECEPTORII COLINERGICI

Sunt de 2 tipuri:

1. receptori nicotinici – R-N

2. receptori muscarinici – R-M.

 Receptorii nicotinici
Se clasifica in 3 mari clase:

- R-N musculari – se gasesc la nivelul jonctiunilor neuromusculare (placi motorii)

- R-N ganglionari – se gasesc la nivelul gg.vegetativi parasimpatici (PS) si simpatici(S),

precum si la nivel medulosuprarenalei (MSR)

- R-N cerebrali – se gasesc in SNC si sunt heterogeni dpdv al structurii moleculare si

localizarii

Toti R-N sunt structuri pentamerice care functioneaza ca si canale ionice ligand-dependente
– canale ionice de Na+. Cele 5 subunitati formeaza un complex receptor-canal care sunt similare
ca structura – pana in prezent s-au identificat 16 tipuri de subunitati: unitati alfa (9 tipuri), beta (4
tipuri), gamma, delta si epsilon. Fiecare subunitate poseda cate 4 segmente transmembranare
(M1-4), segmentele M2 participand la definirea porului ionic. In general, receptorii nicotinici,
indiferent de tipul lor, poseda atat subunitati alfa cat si beta, minim 2 subunitati alfa:
R-Nm – 2(α1) + β1 + γ + ε; R-Nn – 2(α3) + 3 (β4).
Pe subunitatile alfa se gaseste situsul de legare pentru Ach iar pentru deschiderea
canalului ionic sunt necesare 2 molecule de Ach respectiv 2 subunitati. R nicotinici sunt canale
ionice pentru Na+. In SNC exista si exceptii, R nicotinici care functioneaza ca si canale ionice
pentru Ca2+.

Receptorii muscarinici

Sunt receptori cuplati cu proteinele G si sunt de 5 subtipuri:

• M1, M3, M5 sunt cuplati cu Gs / Gq iar M2, M4 cu proteine Gi.
• Receptorii muscarinici se găsesc cu precădere la nivelul sinapselor parasimpatice
neuroefectorii, deşi există şi unele sinapse neuroefectorii simpatice care conţin
receptori muscarinici.

- M1 – “neurali” – se gasesc predominant in SNC, unii neuroni periferici si celulele

parietale gastrice. Mediaza efecte excitatorii in SNC si in gg. veget.simpatici. La nivelul
stomacului sunt responsabili de secretia de HCl dupa stimulare vagala.
- M2 – “cardiaci” – predomina la nivelul cordului dar se gasesc si in neuronii centrali si
periferici – mediaza efecte inhibitorii prin cresterea conductantei pentru K+ si prin
inhibarea canalelor de Ca+2. Sunt responsabili de inhibarea colinergica a cordului,
precum si de fenomene de inhibitie SNC. Se mai gasesc impreuna cu M3 in musculatura
neteda viscerala si contribuie la relaxarea acesteia de catre agonisti colinergici.
- M3 – “glandulari / musculari netezi” – sunt responsabili de efecte excitatorii –
stimuleaza secretia glandulara (salivara, bronsica, sudoripara, etc.) si contractia
musculaturii netede viscerale. Mediaza de asemenea vasodilatatia prin eliberare de NO de
catre celulele endoteliale. Au fost identificati si in SNC.
- M4 si M5 au fost identificati in principal la nivel SNC unde sunt implicati in
comportament.
-
 Efectele acetilcolinei (Ach)

Organ Răspuns
Ochi
Musculatura circulată a irisului contractie (mioză)
Mușchi ciliar Contracție și acomodare pentru vederea de aproape
Inima
Nod sinoatrial Scăderea frecvenței cardiace
Atrii Scăderea forței de contracție
Nod atrioventricular Scăderea vitezei de conducere atrio-ventriculară
Ventriculi Efecte slabe (ventriculii nu sunt inervați parasimpatic)
Vase sanguine
Artere Vasodilatație (via EDRF). Vasoconstricție la doze mari.
Veins Vasodilatație (via EDRF). Vasoconstricție la doze mari
Plămân
Musculatura netedă bronșică Contracție (bronchoconstricție)
Glande bronșice Stimulare – creșterea secrețiilor traheobronșice
Sistem digestiv
Motilitate Creștere
Sfinctere Relaxare
Secreție gastrică și intestinală Stimulare
Vezică urinară
Detrusor Contracție
Trigon și sfincter vezical intern Relaxare
Glande
Sudoripare, lacrimale, salivare Secreție
 Efectele Ach la nivel ocular
Mioza + bombarea cristalinului pentru acomodarea vederii pentru aproape

Efectele Ach la nivel cardiac

Scade frecventa cardiacă și conducerea atrio-ventriculară
 Efectele Ach la nivel pulmonar
Bronhoconstricție și creșterea secreției traheo-bronșice
 Efectele Ach la nivel digestiv
• Crește secreția gastrică și intestinală

• crește motilitatea gastrică și intestinală

• relaxează sfincterele

Efectele Ach la nivelul vezicii urinare