Sarcinile prevenirii psihologicea arderii profesionale la lucr[torii medicali

Cojocaru Angela ,psiholog,expert comunicare

După cum știți, munca lucrătorilor medicali se remarcă printr-o încărcătură emoțională
mare și, în consecință, a crescut, în comparație cu alte profesii, o predispoziție către forme
emoționale de inadaptare profesională
. Prin urmare, pare important să studiem simptomele specifice ale deformării profesionale
a personalității, a căror dezvoltare are loc sub influența interacțiunii prelungite cu persoanele
bolnave, precum și a mecanismelor care realizează dezvoltarea acestei neoplasme.
Analizînd numeroase studii și cercetări în domeniu am stanilit următoarele că cercetările
cu referire la sindromul arderii profesionale și a stresului ocupațional sînt axate pe :
 Problema naturii și structurii arderii profesionale .
 Problema principalilor determinanți ai arderii.profesionale
 Geneza stresului ocupațional și al arderii profesionale
 Specificul impactului arderii profesionale și al stresului ocupațional asupra productivității
activității profesionale și a vieții în general.
 Caracteristicile manifestării arderii profesionale pentru diferite categorii profesionale
Am constatat ,că cel mai mare număr de lucrări (în special în ultimii ani) a fost dedicat
dezvoltării sindromului arderii profesionale la lucrătorii medicali din diferite specializări și
profesori (școli primare, gimnaziale și superioare).și dependenței riscului de ardere de gradul de
intensitate a muncii și de vechimea în muncă a angajaților.
Am stability că că sindromul arderii profesionale este un complex simptomatic al
caracteristicilor psihicului lucrătorilor mrdicali , reflectând interacțiunea cu mediul extern și
apărând în situații de comunicare profesională intensă sub influența multor factori externi
(obiectivi) și interni dominanți (subiectivi).
Lucrătorii medicali, au de obicei o combinație de simptome psihopatologice,
psihosomatice, somatice și semne de disfuncție socială. Există oboseală cronică, disfuncții
cognitive (memorie și atenție afectate), tulburări de somn cu dificultăți de adormire și treziri
timpurii, schimbări de personalitate.
Rezultatele experimentale obținute în cadrul cercetării noastre denptă faptul că s tarea
emoțională a participanților este afectată de mediul lor de muncă, precum și de strategiile de
coping pe care le folosesc, deoarece reevaluarea pozitivă, renunțarea și căutarea sprijinului social
sunt factori care le pot afecta bunăstarea fizică, mentală și socială.
Am determinat ,de asemenea ,că criteriul de gen este m, un factor semnificativ, deoarece
femeile par să se bucure de o sănătate fizică mai bună în comparație cu bărbații. Strategiile de
combatere a evenimentelor stresante joacă un rol central în interacțiunea dintre indivizi și mediul
lor. În consecință, efectul lor asupra sănătății fizice și psihosociale este semnificativ.
Problema ştiinţifică importantă soluţionată constă în elaborarea algoritmului de
diagnosticare a stresului ocupațional și sinrdomului arderii profesionale la diverse categorii de
lucrărori medicali și elaborarea unui program programului de prevenire şi diminuare a arderii
emoţionale, în vederea aplicării pentru lucrătorii medicali /
Analiza rezultatelor teoretice şi empirice ne-a permis să formulăm următoarele concluzii
generale:
 . Este necesară introducerea sistemului dezvoltat de prevenire a sindromului de ardere
profesională , format din etapele de diagnostic ,preventiv şi diminuare a arderii emoţionale,
în instituții medicale specializate.
 Rezultatele tudiului empric -au indicat diferențe semnificative pentru arderea emoțională, și
anume: vechimea în muncă; nivelul stresului ridicat;; satisfacția în muncă scăzută.
 . Coeficienţii identificați indică și unele diferențe de gen: la cadrele medicale
 Au fost stabilite diferențe semnificative dintre arderea emoțională stagiu în muncă, nevrotism
și satisfacția în muncă
 Punerea în aplicare a măsurilor de prevenire primară, secundară și terțiară la nivel individual,
interpersonal și organizatoric va reduce semnificativ severitatea arderii profesionale a
lucrătorilor mrdicali.
 Există un risc ridicat de ardere profesională în rândul lucrătorilor medicali și că este nevoie
de lucrări de prevenire și reabilitare special organizate cu medicii, pentru a reduce riscul de
stres ocupațional și ardere profesională , menținerea și restabilirea sănătății enoșionale și
eficacitatea profesională și personală a unui medic.
 Sarcinile prevenirii psihologice constau în crearea unui set de măsuri individualizate pentru
consolidarea funcțiilor de reglementare ale psihicului, dezvoltarea autocontrolului emoțional
și a autocontrolului, precum și corectarea normativă a valorii profesionale.
 O constatare semnificativă a prezentului studiu a fost că situațiile stresante sunt factorul de
risc cel mai semnificativ pentru starea emoțională a profesioniștilor din domeniul sănătății,
ceea ce confirmă rezultatele altor studii care au concluzionat că condițiile de muncă ale
lucrătorilor din sănătate ar trebui îmbunătățite și a subliniat faptul că un mediu de muncă
stresant și adesea periculos joacă un rol esențial în decizia lor de a rămâne la locul de muncă
sau de a-l părăsi.
 Datele obţinute în urma realizării Programului de diminuare a sindromului arderii
profesionale demonsteează impactul benefic al strategiilor aplicate în prevenirea şi
 reducerea nivelului de ardere emoţională lalucrătorii medicali . Aceasta demonsrează
eficiența programului elaborate și implementat
 Rezultatele experimentului de control au arătat o dinamică pozitivă. Indicatorii de ardere
profesională severă au scăzut, după cum se evidențiază prin calcule ,inclusiv prin metoda
statisticii matematice.
 Abordarea superficial sau negarea sindomului arderii profesionale la lucrătorii medicali
arderii, diminuarea sau neglijarea necesității arderii emoționale poate avea consecinţe destul
de serioase atât pentru lucrătorii medicali .cît și pentru sistemul medical,în ansamblu ), cât şi
pentru sistemul medical în general (exodul din domeniul profesional, absenteismul, scăderea
performanţei.,
 Condițiile care asigură depășirea de căte lucrătotul medical depășește sindromul de ardere
profesională sunt: identificarea strategiilor de depășire a sindromului de ardere profesională
ca modalități, identificarea strategiilor pentru a face față dificultăților de viață ale lucrătorilor
medicali . strategii transformatoare și strategii de adaptare (schimbarea caracteristicilor și
atitudinii lor față de situație)]; dezvoltarea și implementarea tehnologiilor pentru depășirea
sindromului de ardere profesională prin prevenire psihologică, dezvoltarea tehnologiilor
pentru educația profesională.
 Munca zilnică a lucrătorului medical este însoțită de o mare încărcătură neuropsihică,
întrucât timpul reprezintă noi sarcini dificile pentru el, fără suficient timp pentru a gândi sau
pentru a calcula cea mai reușită soluție.
 Reducerea performanţelor personale şi profesionale se poate manifesta fie prin tendinţa de
autoapreciere negativă a capacităţilor, realizărilor, succesului profesional, fie prin limitarea
propriilor posibilităţi şi obligaţii faţă de ceilalţi. În consecinţă, individul se percepe
incompetent profesional şi incapabil de a-şi atinge scopurile propuse.
 Fiecare lucrătoru medical are situații, a căror întâlnire sau a căror așteptare are o puternică
conotație emoțională și pe care încearcă să o evite.
 E necesar de a menționa că nici una dintre abordări nu poate fi numită universală, cu toate
acestea, utilizarea lor combinată nu poate avea un efect puternic - pentru a realiza schimbări
durabile de personalitate nu numai în ceea ce privește strategiile comportamentale, ci și la un
nivel profund, evaluativ.
 Ca urmare a studiului, ipoteza că o depășire constructivă de către un lucrător medical cu
sindromului de ardere profesională poate fi posibilă atunci când se creează următoarele
condiții psihologice și pedagogice:
  implementarea diagnosticului în timp util, care relevă schimbări în severitatea arderii
profesionale și caracteristicile psihologice individuale ale personalității cadrului didactic
managerial ,determinând constructiv strategii de depășire a arderii,
 elaborarea și implementarea unui program de diminuare a sndromului de ardere
profesională , bazat științific pentru a depăși această stare
În baza cercetării noastre noastre, propunem următoarele măsuri: intervenții de
promovare a sănătății mintale, concentrate pe personalul medical-asistent medical care lucrează
în medii clinice, de intensitate ridicată. Personalul medical ar putea fi instruit să folosească
tehnici de relaxare și strategii de gestionare a stresului. Crearea și dezvoltarea de programe de
asistență psihologică și consiliere.
Sprijin activ al personalului medical șial asistentei medicale în numele managerilor
spitalului. Participarea mai largă a medicinou angajaâi și asistente medicale la crearea politicilor
de sănătate și a proceselor de luare a deciziilor.
Rezultatele cercetării realizate , în conformitate cu obiectivele, au confirmat ipotezele de
studiu, a fost validată noutatea ştiinţifică,a fost confirmată valoarea teoretică şi practică a
cercetării .
Astfel,considerăm ,că, scopul lucrării a fost atins. Am reuşit în mare parte identificarea
criteriilorși mecanismelor intervenţiei psihologice ce contribuie la profilaxia şi depăşirea
sindromului de ardere profesională la lucrătorii medicali din Republica Moldova.
RECOMANDĂRI GENERALE
 Activități preventive pentru arderea profesională a cadrelor medicale pot fi desfășurate în
trei domenii: informații, sprijin emoțional, contribuind la crescterea importanței și valorii
profesiei de medic .
 Informarea. Lucrătorii medicali trebuie să fie informați despre riscuri, cauze și semne ale
arderii; despre metodele de autoreglare.
 Creșterea importanței profesiei de medic. Pentru a răspunde nevoilor socio-psihologice de
recunoaștere, autoafirmare este necesar (cu sprijinul administrației și al colegilor):
generalizarea și diseminarea experienței de muncă a lucrătorului medical, participarea la
conferințe de cercetare, seminarii, , relații bune în echipă, organizarea corectă a muncii
 Este important și un sistem clar și corect de recompense - bonusuri, mulțumiri, publicații în
presa de specialitate
 Recomandarea lucrătorilor medicali pentru la cursurile de reciclare continuă poate servi, de
asemenea, ca dovadă a recunoașterii lucrătorului medical , ca fiind persoană creativă
deschisă noilor cunoștințe.
 Și, după cum am menționat mai sus, este necesar ca persoana însuși să schimbe poziția
„victimei circumstanțelor” în poziția de „stăpân al vieții sale”
ate