1.

1 EXT. NOR – ZI 1

În aburul lăptos nu se vede aproape nimic. O picătură de ploaie se

coagulează încet și se desprinde căzând spre pământ.

Picătura se apropie de pământ. În stropul de apă reflectă imagini care se

schimbă din ce în ce în mai repede: dealuri, câmpuri proaspăt arate,
păduri, un oraș mare și gri zgribulit sub ploaie.

Din off se aude un murmur vag, neinteligibil, care e din ce în ce mai

puternic și clar cu cât picătura se apropie de pământ.

PREOTUL
(VO)
Stăpâne mult-Îndurate, Doamne Iisuse
Hristoase, Dumnezeul nostru,...

2 EXT. CIMITIR REÎNVIEREA – ZI 2

Stropul de apă se prelinge printre ramurile unui tei bătrân căruia frunzele
stau gata să-i înmugurească.

Picătura se prelinge și cade spre un grup de vreo 30 de oameni adunați

în jurul unui cosciug.

PREOTUL
(VO)
Care ai dat sfinților Tăi ucenici și
apostoli cheile împărăției cerurilor, iar
după sfânta învierea Ta, cea de a treia
zi,...

Picătura cade spre grupul compact de umbrele, evită de puțin marginea

unei umbrele și aterizează pe cuvântul "harul" de pe Biblia pe care UN
PREOT cu barbă căruntă nu se străduie prea tare să o ferească de
ploaie, îngreunând munca DIACONULUI ce-i ține umbrela deschisă.

PREOTUL
(VO)
...cu harul Tău le-ai dăruit puterea de a
lega și dezlega păcatele oamenilor, ca
să fie legate și în cer câte de dânșii pe
pământ s-au legat, și tot așa să fie
dezlegate și în cer câte de dânșii pe
pământ s-au dezlegat.

Preotul face o cruce mare spre cosciug și apoi spre cei prezenți care pe
rând își fac și ei cruci, fiecare în felul lui.
 2.

Preotul are o voce domoală, caldă, aproape mângâietoare care deși

prezentă, pare că șoptește. Biblia e deschisă mai mult de suport pentru
că rar mai aruncă un ochi la ea.

PREOTUL
Însuți, Preabunule împărate, prin mine,
smeritul și nevrednicul slujitorul Tău,
iartă robului Tău Vlad, orice a greșit ca
un om în această viață...

În timp ce Preotul vorbește descoperim pe rând chipurile asistenței:

ROXANA, puțin peste 45 de ani, mai degrabă carismatică decât

frumoasă, căreia îi stă bine în negru. Ea își face îngrijit o cruce amplă.
Pare senină și vag preocupată de umbrela pe care încearcă s-o țină atât
deasupra ei cât și a soțului ei, ȘTEFAN (50 de ani), un bărbat cu trăsături
ferme, bine făcut.

Ștefan are barba nerasă de două zile iar costumul negru îi dă un aer
sever. Privirea îi este încețoșată și pare năpădit de gânduri. Din cauza
asta reacționează mereu cu o fracțiune de secundă întârziere față de
ceilalți când își face câte o cruce. Nu pare să-i pese că stă pe jumătate în
ploaie. Umerii îi sunt ușor căzuți și picături de ploaie i s-au adunat în
sprâncene. Este vizibil trist. Din când în când se uită la Preot încercând
să pătrundă sensul cuvintelor acestuia.

PREOTUL
(VO)
Cel ce prin nespusa Ta iubire de
oameni ne-ai învrednicit și pe noi
smeriții și nevrednicii robii Tăi să fim
moștenitori ai aceluiași preasfânt dar și
har, ca și noi de asemenea să legăm și
să dezlegăm cele ce se întâmplă în
poporul Tău;...

IULIA, văduva lui Vlad, în ciuda celor 27 de ani, trăiește foarte intens
evenimentul deși pare că și-a plâns deja toate lacrimile. Înghite în sec
des și uneori nu-și poate controla frisoane care o fac să tremure. Ea nu e
în doliu, ci într-o haină de un mov închis, croită fistichiu. Are cearcăne
mari și-o privire speriată. Când se uită la cosciug respiră greu. Apoi
privirea îi fuge pe rând vizavi la Ștefan, la preot, iar la final pe aceeași
latură cu ea spre SOACRA ei (MAMA LUI VLAD, VENERA), o femeie
uscată în jur de 75 de ani care parcă se ferește să o privească.

Între ele este MATEI, fiul lui Vlad din prima căsătorie, în jur de 20 de ani
și care, în ciuda alurii de poloist, e dărâmat complet și se sprijină de
MAMA lui (MAGDA).

Magda, fosta soție a lui Vlad, reușește să fie și trecută și ștearsă la cei 50
de ani. Plânge monoton înăbușit în batistă.
 3.

PREOTUL
(VO)
...și-i iartă lui toate câte a păcătuit cu
cuvântul, sau cu lucrul, sau cu gândul,
dezlegându-l și de legătura pusă în
orice chip asupra lui,...

GIANI, genul de playboy de 50 de ani, deși în doliu, este îmbrăcat astfel

încât să se citească luxul: pantalonii din stofă fină, helancă pe gat,
balonzaidul de firmă, umbrela, și nu în ultimul rând pantofii de lac, verde
muștar.

Se închină scurt și rapid privind în jos. Cumva gestul în sine pare că-l
jenează. Nici măcar nu se închină atât de des ca ceilalți.

PREOTUL
(VO)
...cu care el însuși din mânie sau din
altă pricină s-a legat pe sine, sau de la
arhiereu, sau de la altcineva...
(accentuând cuvintele)
...a suferit o alunecare ca aceasta, prin
pizma și prin lucrarea diavolului.

XENIA, deși e trecută de 50 de ani, e greu să-i dai o vârstă precisă cum
e mignonă și cochetă. Îmbrăcată într-un taior negru, pare gata să intre
într-o întâlnire de afaceri. Ea nu-și face cruce. Ține într-o mână o
umbrelă iar în cealaltă o poșetă neagră de lac. Privește vag prin cosciug,
pare în gândurile ei. Din când în când se uită spre ceilalți ca și cum i-ar
studia.

DORIAN, soțul ei, ușor stângaci, relativ mai tânăr, se bagă doar pe
jumătate sub umbrela Xeniei, nevrând s-o deranjeze cu ceva. El face
cruci evlavioase, privind îndurerat spre cosciug.

PREOTUL
(VO)
Binevoiește, Preabunule și mult-
Îndurate, ca sufletul lui să se așeze cu
sfinții, care din veac au bineplăcut Ție,
iar trupul să se dea firii celei zidite de
Tine. Că binecuvântat și preaslăvit ești
în veci. Amin.

De undeva din spate, de pe alee, vine în grabă, NONA, care poartă o

rochie neagră mulată ce-i scoate în evidență formele bine păstrate pentru
cei 45 de ani. Nu poartă sutien și vremea ușor răcoroasă de afară face
să se vadă asta. Peste rochie are un pandantiv mare de chihlimbar și un
fel de poncho închis la culoare.

TICĂ (50 de ani), soțul Nonei, o urmează chinuindu-se să țină c-o mână
umbrela deasupra Nonei în timp ce cu cealaltă cară o coroană
 4.

semnificativă. Deși nu foarte înalt, are alura de cocostârc posesiv prin

felul în care ține umbrela peste Nona ca și cum ar delimita teritoriul.

Schimbul de replici dintre ei este ca un zumzet intercalat peste cuvintele

preotului, care se pierde în zgomotul ploii.

TICĂ
Cum ai reușit s-o lovești iar?

NONA
Trebuia s-o parchezi tu.

TICĂ
Mi-ai zis să mă duc înainte cu coroana.

NONA
(cu ciudă)
Abia o revopsisem.

Cei doi se alătură grupului. Nona își face o cruce mare la unison cu
ceilalți. Tică mută stângaci coroana în mâna cu umbrela și face și el o
cruce în contratimp cu ceilalți. Apoi privirea i se oprește pe sicriu și ochii i
se umplu de lacrimi. Nona se uită la el, îl vede pierdut, îi dă un cot și îi
face un semn cu capul să pună coroana. Tică dă să plece, realizează că
Nona rămâne în ploaie, se întoarce, îi lasă umbrela, pornește spre sicriu,
își cere infinite scuze, așază coroana unde apucă, după care revine
lângă Nona și preia umbrela.

NONA
Mai la vale nu puteai s-o pui?!

Tică se uită amărât spre coroană și dă să se întoarcă s-o mute. Nona îi

citește gândul și îi taie elanul.

NONA
Acuma las-o… Deranjezi lumea!

Tică se oprește buimac, se redresează.

NONA
După ce-am bușit mașina pentru ea,
nici nu se vede.

Ștefan îi aruncă Nonei o privire care-o face să înghețe brusc.

Preotul împreună cu Diaconul cântă veșnica pomenire și, la un moment

bine știut de Diacon, acesta ridică capacul cosciugului pentru ca Preotul
să facă niște cruci peste răposat turnând vin amestecat cu untdelemn.

Este momentul pe care mama lui Vlad părea că-l așteaptă și, cu o
mișcare surprinzător de agilă, strecoară în sicriu câteva din obiectele
îndrăgite probabil de Vlad de-a lungul vieții. Un mic bloc-notes se
remarcă printre ele.
 5.

Preotul își continuă monoton slujba.

PREOTUL
Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți;
spală-mă-vei și mai vârtos decât
zăpada mă voi albi.

O gărgăriță plouată se așază pe marginea cosciugului și Diaconul, dând

să închidă capacul, e gata s-o prindă în interior.

Ștefan, care urmărește îndeaproape fiecare detaliu, cu un gest ferm,

prinde capacul cu o mână pentru a lua gărgărița cu cealaltă mână. O
fracțiune de secundă privirea lui alunecă spre bloc-notes.

Diaconul închide capacul cu un zgomot sec. Orice secret ar fi fost acolo

în bloc-notes va merge cu Vlad în mormânt.

Preotul face un semn discret spre gropari, aceștia se apropie de sicriu.

Doi dintre ei încep să bată cuie în capacul sicriului în timp ce al treilea
pregătește chingile.

Ștefan privește sicriul îngândurat apoi pare că-și aduce aminte de

gărgăriță, deschide palma și se uită atent la ea. Gărgărița merge pe
degetul lui, își deschide elitrele și își ia zborul sub privirile asistentei. În
mod neașteptat ea se oprește pe umărul Iuliei. Stă acolo câteva secunde
apoi își ia zborul mai departe.

Câțiva din asistență au remarcat traseul gărgăriței. Printre ei Xenia, care

zâmbește vag.

Preotul simte nevoia să vorbească la liber.

PREOTUL
Când Domnul cheamă la sine un om
tânăr, căci 50 de ani sunt încă vara
vieții, noi cei ramași ne suparăm pe
soartă, îndrăznim uneori să ne
răzvrătim și împotriva Lui,
Atoatebinefăcătorului. Căci Vlad era un
om tânăr, dinamic, cu afaceri prospere,
cu familie și casă întru Domnul. Dar un
nefericit accident i-a curmat viața...

Ștefan a urmărit expunerea și acum îi scapă aproape fără să vrea un

gând care îl măcina probabil de mult.

ȘTEFAN
Când ești înconjurat de incompetenți…!

PREOTUL
Fiule, îți înțeleg durerea, dar nu știm
niciodată ce ne este scris...
 6.

Roxana îl trage de mânecă și Ștefan se abține să mai comenteze.

O liniște ciudată se lasă asupra adunării.

Xenia intervine cu voce ușor nesigură. Ea vorbește foarte corect

românește, dar pare să-și caute cuvintele, iar accentul ei e puțin
germanic.

XENIA
Știu că nu e obiceiul la voi, sper că nu
se supară nimeni, și, dacă părintele mă
lasă, as vrea să spun câteva cuvinte
despre Vlad...

Fără să mai aștepte confirmarea preotului, care e luat prin surprindere,

ea face doi pași în față, lângă sicriu.

XENIA
Vlad a fost prietenul nostru și toți i-am
admirat puterea și curajul... de a trece
peste greutăți...! Vlad pe care l-am
cunoscut eu a avut întotdeauna un
cuvânt bun pentru fiecare dintre noi.
Vlad iubea viața și...!

Vocea Xeniei se rupe puțin, se oprește, se adună.

XENIA
(spre sicriu)
Țin minte când mi-ai spus o dată că nu
am ce căuta în țara asta ruptă din
Kafka. Și ti-am spus că am venit
special pentru asta! Pentru Kafka. Ai
râs!

Toți așteaptă o continuare dar nu există o continuare. Xenia își trage

suflul. Tăcerea e cumva apăsătoare.

Iulia, parcă în transă, se trezește vorbind. Ea vorbește cu voce scăzută,

lent, cu accent moldovenesc.

IULIA
Vlad mi-a zis și mie o poveste... Prin
1980 și ceva, într-o iarnă, într-o
bucătărie mică de apartament, cu gazul
aprins ca să fie cald, Vlad și Ștefan
vorbeau de Ceaușescu. Ce-ar face ei
dacă ar fi în locul lui.

Se oprește, parcă acum s-ar fi trezit. Vede privirea consternată a

Venerei. Dar Xenia pare curioasă, o îndeamnă să continue.
 7.

IULIA
Să deschidă granițele, să bage
mâncare, căldură, lumină! În ordinea
asta! Dar Vlad, el a decis că vrea mai
mult, el ar fi scopit pe toți bărbații din
țară, mai puțin pe Ștefan, ca să fie ei
singurii... Singurii...

Vocea ei se rupe, devine moale, nesigură, termină ca o scuză.

IULIA
...așa era Vlad...

Preotul intervine. Nu mai pare blajin ca până acum.

PREOTUL
Nu se cade să aruncăm vorbe
necugetate!

Preotul o privește pe Iulia cu reproș. Preotul face o cruce mare asupra

mormântului apoi mormăie ceva spre gropari.

Aceștia încep să coboare sicriul pe fundul gropii. Dar sicriul nu e

poziționat bine. Se blochează. Unul din ei coboară în groapă ca să
repoziționeze sicriul.

Lumea privește scena în liniște, cu multă răbdare.

Muncitorul nu se descurcă cu mâinile goale, cere și primește o lopată cu

care începe să facă loc sicriului. Reușește. Ceilalți doi încep să coboare
sicriul, dar cel din groapă nu mai are loc să iasă, așa că sicriul e iar
ridicat și muncitorul din groapă se cațără afară. Apoi sicriul e coborât cu o
bufnitură finală. Groparul coboară iar ca să desprindă chingile.

Mama lui Vlad a privit toată scena împietrită și până acum a reușit să
facă față emoțiilor cu ochii ascunși în spatele ochelarilor de soare. Acum
și-a scos ochelarii, se apleacă asupra gropii, vrea să vadă mai bine
sicriul, aruncă prima mână de țărână și începe să vorbească încet, ca
pentru ea.

VENERA
Cui ne lași? Cui ne lași tu măi mamă?!

Lacrimi mari încep să curgă pe obrajii ei. Nu are în voce disperare, nu

are tristețe, nu are revoltă, nu are decât o uimită curiozitate, care începe
să-i zdruncine și pe ceilalți.

VENERA
Cui ne lași? Cui?

Xeniei i se pune un nod în gât parcă nu mai are aer să respire.

Tică scâncește ca un copil.

 8.

Nona se lipește de el și își îngroapă capul în pardesiul lui.

Iulia se clatină pe picioare și e sprijinită de Giani.

Roxana plânge cu umerii zgâlțâiți.

Ștefan are ochii în lacrimi dar îi șterge demn.

Toată adunarea e trecută de un fior rece. Parcă un curent electric trece

prin ei și îi adună la un loc, se strâng, se înghesuie, ei, prietenii lui Vlad
(Ștefan, Dorian, Tică, Giani) care până acum câteva secunde erau
gomoși și rigizi, se apropie unul de altul, se strâng laolaltă ca într-o
îmbrățișare de grup, o intimitate de mult uitată.

Parcă abia acum grozăvia morții se vede limpede. Acum când sicriul lui
Vlad este încet acoperit cu pământ.

TITLUL FILMULUI

3 INT./EXT. MAȘINĂ ȘTEFAN – ZI 3

Ștefan conduce gânditor un Land Rover nu foarte nou. Alături de el

Roxana își aprinde o țigară.

ROXANA
De ce trebuia să provoace Xenia...
situația aia penibilă!

Ștefan o privește întrebător.

ȘTEFAN
De ce? Ție ti se pare normal cum bătea
popa câmpii?

ROXANA
Tu și problema ta cu popii! Preotul zice
ce are de zis, că de aia e plătit, să-și
facă treaba.

Ștefan frânează brusc, a observat târziu un semafor.

ROXANA
Și mie mi-a zis să nu pun castraveți
când sunt la ciclu că se înmoaie
castraveții! Ce era să-i zic?

ȘTEFAN
Vlad n-a căzut... "prin lucrarea
diavolului".
(pauză)
Cine a pus aspersoarele în gradină...
acolo e problema... că le-a pus prea
aproape de pavaj. Si aleea a fost udă
 9.

când Vlad a pus scara să lucreze la

bec!
(pauză)
Aia e...

Vocea lui Ștefan se rupe.

Roxana trage din țigară, privește pe geam, apoi la Ștefan.

4 INT./EXT. MAȘINĂ NONA – ZI 4

Nona conduce concentrată și nervoasă.

Tică privește pe geam, la Nona, la icoanele atârnate de retrovizoare, apoi

iar pe fereastră. Are ochii umezi.

TICĂ
Trist!

Nona a ținut în ea dar acum își dă drumul.

NONA
Cum a putut să-i lase așa să bată
câmpii? Popa! Nu trebuia să le
permită...

TICĂ
Să le bage pumnul în nas? Ce era să
facă?

NONA
Bine că ești tu tolerant.
(pauză)
Bara și aripa din față dreapta.

Tace un timp.

NONA
Te invidiez, Vlade. Doamne iartă-mă!
(își face o cruce rapidă)
Bara și aripa din față dreapta.

TICĂ
Ți-o duc eu mâine în service. O iei pe a
mea și eu o duc pe a ta în service. Într-
o oră e gata!

Câteva momente de tăcere. Apoi Tică se hotărăște brusc.

TICĂ
Hai să mergem acasă! Numai de noi n-
are Iulia chef!
 10.

Apoi trage aer adânc în piept. Momentul de hotărâre l-a costat ceva
energie. Nona îl privește puțin mirată.

TICĂ
(acum iarăși moale)
Doarme și copilul mai bine! Știi că nu-i
place seara cu bona!

NONA
Până seara ne întoarcem acasă. Nu-i
vorba de Iulia, aici! Vrei să rămâi pe din
afară?
(cu îngrijorare prefăcută)
Tu chiar nu vrei să știi ce se alege de
firmă?

TICĂ
E pomana mortului Nona! L-am
îngropat pe Vlad, mergem să... facem
ce se face la pomană. Nu discută
nimeni azi... firma!

Ideea morții lui Vlad îi pune iar un nod în gât, tace.

Nona îi vede lacrimile din ochi, îi pune o mână pe genunchi, ca o

îmbărbătare, mai că o ia și pe ea plânsul, își trage nasul.

5 INT./EXT. ȘOSEA/MAȘINĂ XENIA – ZI 5

Xenia conduce mașina cu un aer masculin, depășește razant două Tiruri

și se ține scai după Roverul lui Ștefan.

XENIA
Cui ne lași tu Vlade, cui ne lași!
Interesant ca tip de frazare! Adică nu e
ca și cum pentru el ar fi un moment
nasol, ci mai degrabă pentru noi, ăștia
care rămânem aici...

DORIAN
Păi și nu-i așa?

XENIA
Păi și cui ne-a lăsat?

DORIAN
Adică?

XENIA
Cine o să preia șandramaua?
 11.

DORIAN
Poți să vorbești și tu serios? "Firma"!
"Firma" o preia Ștefan!

Dorian, care e cam sâsâit, a pronunțat Ștefan cu "sss".

XENIA
Ba șandrama, Liebchen! Zi după mine:
șandramaua lu' Ștefan! Nu zici că nu
poți! Zi "șarpe"!

Dorian tace. Xenia e vag amuzată.

XENIA
Păi și noi, Nona, Tică, Giani? Noi ce
avem? Vorbesc de ce am pus fiecare la
bătaie în afacerea asta. Vlad și Ștefan
au fost creatorii. Ok. Da fără
instrumente, fără noi, nu făceau nimic.

Dorian nu răspunde.

XENIA
Eu am deschis o grămadă de uși. N-ați
mai avut probleme cu băncile și cu tot
ce înseamnă acces la fonduri de când
am intrat eu! Corect?

Dorian se trezește vorbind.

DORIAN
Dacă tatăl Nonei nu iese la alegerile
astea, nu știu cât o să ne mai fie de
folos. Giani e bun pe sarcini exacte. Lui
nu-i trebuie responsabilități. În plus, e
afemeiat!

Xenia îl privește mirată.

XENIA
Și? Ești invidios?

DORIAN
De când îl știu e așa. Cu
responsabilitățile, zic! Când jucam
bridge cu el în facultate, făcea ce făcea
și era mereu "mână moartă". Parcă o
făcea dinadins. Îl durea în cur de făcut
levate.

XENIA
Iavaș iavaș, zici că în afară de Ștefan
noi ăștilalți nu suntem de nimic buni!
 12.

Dorian își rulează un joint. Zâmbește vag.

DORIAN
Poate Iulia!

Xenia îl privește mirată.

DORIAN
Recunoaște! Trebuie să ai multe coaie
să zici ce-a zis de față cu toată lumea,
mai ales când știi că mama-soacră nu
te înghite!

XENIA
Niciodată nu am înțeles dacă e foarte
isteață sau incredibil de proastă!

DORIAN
E mai deșteaptă decât noi toți! O să
vezi!

Din stradă se vede casa lui Vlad mascată de câțiva copaci.

Xenia oprește mașina pe marginea drumului, pe avarii, chiar înainte să

intre pe aleea care duce spre vilă. Apoi își schimbă ghetele cu niște
pantofi cu toc.

6 EXT. VILĂ VLAD – ZI 6

Ploaia a încetat dar e o vreme posomorâtă.

O alee lungă pătrunde pe o proprietate destul de întinsă, mărginită de

arbuști. În capătul aleii se vede o vilă impunătoare.

Pe alee, în mers lent, se deplasează câteva mașini cu farurile aprinse.

Coloana e deschisă de un Corvette roșu.

Din Corvette coboară Iulia.

Deasupra ușii de la intrarea în casă e pusă o pânză mare, neagră, de

doliu. Iulia intră în casă.

7 INT. VILĂ VLAD/ANTREU – ZI 7

Iulia vorbește rapid cu DOUĂ FILIPINEZE micuțe îmbrăcate în niște

costume identice, gri, care sunt în antreul spațios, apoi se pierde în vilă.
Iulia are un accent englezesc foarte bun.

O parte din participanții la înmormântare (prietenii apropiați și rudele lui

Vlad) pătrund în vilă.
 13.

8 EXT. VILĂ VLAD/PARCARE – ZI 8

Un Ferrari roșu apare pe alee în forță. Parchează cu aplomb lângă

celelalte mașini. Giani turează de câteva ori motorul gutural înainte să se
dea jos. Coboară și rămâne cu ochii la imensitatea de casă. Scoate din
portbagaj o ladă de șampanie.

9 INT. VILĂ VLAD - ZI 9

Oamenii lasă pe unde pot pardesiurile și umbrelele. Cele două filipineze

le preiau și le reorganizează într-un fel de cameră de serviciu.

Mama lui Vlad, urmată de Matei și Magda, pătrunde în casă. Magda pare
vizibil stânjenită de situație. Se uită din când în când în jur, studiind
interiorul.

10 EXT. VILĂ VLAD/PARCARE - ZI 10

Xenia parchează iar Dorian deschide larg geamul și se uită la casă

fluierând admirativ, trăgând din țigară.

DORIAN
Când a terminat-o!?

În urma lor parchează un Mercedes negru, cochet, din care coboară

Preotul.

Acesta, însoțit de un alai de femei mai bătrâne, intră în vilă.

11 INT. VILĂ VLAD – ZI 11

Ștefan vede apariția Preotului, nu are probabil nicio dorință să se

intersecteze cu acesta, și pornește de unul singur într-un tur al vilei, pe
care se pare că o cunoaște foarte bine. Are o atitudine ușor nostalgică.
Mângâie unele lucruri. Mai ales un scaun masiv cu brațe mari, îmbrăcat
în piele. Remarcă oglinzile acoperite cu pânză albă.

Ștefan iese prin spatele casei, afară, pe un tăpșan mărginit de un teren

de tenis, aproape de malul unei ape.

12 EXT. VILĂ VLAD/LAMPION - ZI 12

Ștefan face câțiva pași de-a lungul peretelui casei, pare să caute ceva,
se oprește într-o zonă în care pe perete atârnă, destul de sus, un
lampion. Privește lampionul, privește pe jos, la dalele de piatră care
înconjoară ca o alee casa, iarăși spre lampion, apoi spre acoperiș.
Deasupra lampionului, la etaj, vede o fereastră deschisă.

Simte o prezență în spatele lui, se întoarce brusc și o vede pe Magda

care privește și ea pierdută scena.
 14.

Fără un cuvânt Ștefan o îmbrățișează, Magda îi răspunde rece.

MAGDA
La ce i-a trebuit ditamai căsoiul?

Ștefan dă din umeri, nu știe ce să zică, apoi se desprinde, pornește spre

casă, se oprește, se întoarce spre Magda. Ea pare încremenită în locul
ăla. Ștefan intră în casă.

13 INT. VILĂ VLAD/SALON PRINCIPAL – ZI 13

Într-un colț, amenajat ca un spațiu de vizionare de filme, rulează o

proiecție cu un filmuleț vechi, alb/negru, în care Vlad, copil, se joacă într-
o curte cu vegetație luxuriantă.

Venera, înconjurată de Roxana, Matei, Dorian, se uită la imagini.

Vlad se joacă, o voce masculină întreabă din off "Cum te cheamă

băiețaș?". Vlad se uită în cameră și pronunță peltic.

VLAD COPIL
DĂDUȚ!

Giani se apropie cu un pahar cu apă și îl oferă Venerei, apoi rămâne

proțăpit în spatele ei, cu ochii la proiecție.

Venera ia paharul, bea, mulțumește, apoi reia comentariul.

VENERA
Aici e curtea ambasadei din Cairo.
(râde trist)
Aici când s-a spart balonul... și se
sperie.

Într-adevăr, Vlad copil se joacă cu un balon care se sparge, Vlad se

sperie și începe să plângă.

VENERA
Știți că-i era frică de baloane?

Nu, nimeni nu știa.

Cineva îl filmează pe Vlad care joacă fotbal cu tatăl lui (MIRCEA). Lângă
ei mai este un personaj de vârsta tatălui.

MAGDA
Ăsta cine e?

VENERA
Rădulescu.

Cadrul îi arată acum pe cei doi, Mircea și Rădulescu, zâmbitori, ținându-

se pe după umeri.
 15.

VENERA
(vede apropierea Preotului)
Părinte, stați cu noi! Știați că Vlăduț,
când era mic, inventa cuvinte?

14 VILĂ VLAD/INT. BUCĂTĂRIE – ZI 14

Continuând să-l evite pe Preot, Ștefan se refugiază în bucătărie. Aici

supervizează mâncarea. Tică apare în urma lui. Cei doi verifică acum
rând pe rând oalele.

Un CHEF bucătar și DOUĂ AJUTOARE prezintă "meniul".

CHEF
Sarmalele în foi de alge, favoritele lui
Vlad, fasolea bătută cu sfeclă roșie și
biban, mici împachetați în alge, căpșuni
umplute cu brânză de vaci, ouă de
prepeliță cu flori de câmp. Deserturile
sunt acolo! Le-a comandat doamna
Iulia!

Și arată un stand frigorific cu diverse.

Ștefan gustă din fiecare fel, secondat de Tică. Dă mulțumit din cap.

Tică, neatent, agață cu un polonic o oală și e gata să o răstoarne. Ștefan,

pe fază, împiedică catastrofa și prinde oala, dar reușește să se frigă cu
oala fierbinte. Nu comentează însă nimic, strânge din dinți și se dă cu
puțin ulei de măsline. Îl ustură dar strânge din dinți și ia un gât de
whiskey.

Undeva într-un colț se vede abandonată și lada de șampanie adusă de

Giani.

Apar și ceilalți: Dorian, Nona, Xenia, Giani, parcă târând-se unul în urma
celuilalt, un șarpe continuu, un lanț care nu se poate desface. Se
instalează în monom într-un colț al bucătăriei spațioase. Încep să paseze
între ei sticla de whisky. Beau direct din ea. Pare că îi unește o mare
camaraderie, dincolo de orice neînțelegeri aparente.

Ștefan ia sticla din mâna lui Dorian și bea vârtos.

Tică ia sticla de la Ștefan, dar înainte să bea varsă pe jos câțiva stropi.

TICĂ
Să fie de sufletu' lui Vlad!

Apoi bea și el direct din sticlă. Pasează sticla lui Giani. El doar imită vag
gestul de a vărsa băutura pe jos, având grijă ca nicio picătură din
prețioasa licoare să nu se scurgă din sticlă. Apoi bea. Ștefan ia sticla.
 16.

ȘTEFAN
Să-ți fie țărâna ușoară, Vlade.
(mai trage o dușcă)
Becu' pizdii mă-sii!

Dă sticla mai departe. Alte câteva voci îl îngână: "Să-i fie țărâna ușoară!"

ȘTEFAN
Aia e, când te trezești brusc că scara
de sub tine stă pe gresie udă...
(aruncă o privire spre
Dorian)
Gresia aia n-avea voie să fie udă.

Nona îl taxează pe Ștefan cu o voce iritată.

NONA
Chiar știi tu cum a fost?

Câteva priviri se îndreaptă spre ea.

NONA
Trebuia musai să te dai în stambă să-i
fie preotului jenă!?

Tică se întoarce spre ea, mirat de tonul ei. Ștefan o privește uimit.

XENIA
(ia sticla)
Să-i fie țărâna ușoară?!
(bea)
Vlad e mort. Sunt câțiva metri cubi de
pământ peste el. Cam cât de ușor ar
putea să-i fie? Iubesc limba asta! N-o
să am niciodată cuvinte să-i mulțumesc
bunicii mele că s-a ambitezat să mă
învețe.

În bucătărie a intrat Iulia, vrea să știe stadiul bucatelor care trebuie duse
în salon. Ea aude comentariul Xeniei și intervine.

IULIA
Lui Vlad ar fi vrut de fapt să fie ars. Și
să-i aruncăm cenușa pe apă...

XENIA
Nu, nu... Cenușa trebuie păstrată. O
pui în urnă și o ții frumos în cimitir
sau... într-un loc. Când vrei să te
reculegi te duci și, nu știu, vorbești, îi
pui niște flori. Așa, dacă arunci?
 17.

Xenia întinde sticla Iuliei. Iulia ezită, apoi ia sticla și bea direct din ea trei
înghițituri zdravene. Băutura o arde pe gat.

Venera intră în bucătărie. O vede pe noră-sa cu sticla în mână, dă

dezaprobator din cap, merge spre Chef.

VENERA
Hai te rog să începem să ducem la
masă. Vrea preotul să sfințească
mâncarea!

Ștefan ia sticla din mâna Iuliei și o pune pe masă.

DORIAN
(Xeniei)
Să știi că eu nu vreau să ajung așa. Eu
am un loc de veci aici, în țărișoara
noastră! Nu mă duci tu în valiză la
Viena!

Xenia zâmbește, ia sticla aproape goală de pe masă și bea ultima

picătură.

Cele două ajutoare de bucătar încep să pună toate cele pe niște platouri
și în boluri apoi să le care, rând pe rând, în salon.

Venera îi privește pe toți, ei se simt oarecum jenați și tac, încremeniți pe

scaune. Venera se înmoaie.

VENERA
A fost o înmormântare frumoasă, nu?

Cei din jur dau din cap că da.

Ștefan nu răspunde nimic. Iulia înghite în sec.

VENERA
(spre ceilalți)
Știu cât de mult a însemnat Vlad pentru
voi.

NONA
Exact asta vorbeam acum.
(pauză, caută cuvintele
potrivite)
Un gol de neumplut.

Tică o privește pe Nona cu reproș.

Iulia o privește cu milă reală pe Venera. O ia de mână și o strânge în

brațe. Venera are un moment de slăbiciune apoi se îndreaptă și se
desprinde de Iulia.
 18.

IULIA
L-am văzut în sicriu și tot nu pot să
cred că nu mai e.

Venera dă din cap, în timp ce lacrimile încep iar să-i curgă. Pornește spre
ușă, se oprește lângă Ștefan, îl mângâie părintește.

VENERA
Nu mai e, știi?

Ștefan dă din cap ca în fața unei evidențe.

VENERA
De când vă știați voi... Vlad a vrut
mereu să fie ca tine! Da' ar fi vorbit mai
frumos!

Brusc își înfige mâna în părul lui Ștefan. Îl privește în ochi cu un fel de
supărare, apoi îi dă drumul și revine la privirea ei apoasă.

Ștefan o privește fără replică.

VENERA
(se uită spre ceilalți)
Amândoi au fost copii buni, da numai
prostii au făcut!

Vrea să zâmbească dar îi iese o grimasă.

VENERA
Fuga aia.... fuga aia l-a schimbat!

Venera oftează, se uită cu reproș spre Ștefan. Ștefan înghite în sec.

VENERA
Știți ce a spus chiar cu cinci minute
înainte să se urce pe scară? Vorbeam
la telefon și mi-a zis...
(se uită spre Ștefan)
Știi ce?

Liniște. Nimeni nu știe. Toți așteaptă să afle. Dar Venera izbucnește în

plâns și pleacă din bucătărie, pentru că durerea e prea mare ca să fie
manifestată public.

15 EXT. VILĂ VLAD/CURTE – ZI 15

Ștefan stă în mijlocul curții și privește cerul lăptos.

Matei e aproape lipit de casă și privește și el lampionul.

Ștefan ar vrea să-l îmbrățișeze pe Matei, dar situația e ridicolă, Matei e

mai înalt cu un cap și mai solid... așa ca îl bate doar protector pe umăr.
 19.

Matei înțelege. Așa că îl cuprinde el în brațe pe Ștefan de aproape îl

sufocă. Apoi se desprinde și intră în casă.

Ștefan pornește spre debarcader.

În planul doi Tică iese din casă și vine spre el.

16 EXT. VILĂ VLAD/DEBARCADER – ZI 16

La debarcader, aplecat cu capul deasupra apei, Ștefan vomită în apa

tulbure. Parcă se simte mai bine. Tică ajunge lângă el.

ȘTEFAN
Vlade, n-am mai băut așa de...

Apoi realizează ce-a spus, pare stânjenit, stânjeneală care se transmite

și lui Tică.

TICĂ
Ești bine?

Ștefan dă din cap că da.

Pe lac se aude un echipaj de caiac care exersează. Comenzile unuia din

canotori ajung până la ei. Caiacul se vede apoi preț de câteva secunde
prin ceață, ca o nălucă.

Din casă își face apariția Dorian. Apoi același "lanț uman" îl urmează:
Giani, Xenia, Nona, Roxana.

DORIAN
Gata. A murit primul dintre noi.
Începutu' a fost mai greu.

NONA
Nu știu ce planuri ai tu, da' eu n-am de
gând să mă grăbesc...

TICĂ
Săracu' Vlad... Acum cinci zile jucam
tenis cu el și azi... E absurd!

Grupul a ajuns la debarcader, lângă Ștefan.

NONA
Vrei să-ți spun eu ce-i absurd?

ȘTEFAN
(iritat, Nonei)
A murit Vlad. Marți era viu și acum e în
groapa aia din cimitir. Era și prietenul
tău!
 20.

Toți au tăcut dintr-o dată. Nici măcar nu se privesc.

Din casă iese Iulia. Ea are în mână un pahar de băutură, ezită să

pornească după grup, în cele din urmă se decide și merge spre
debarcader.

Ștefan mai face câțiva pași pe ponton apoi se urcă pe șalupa andocată
acolo. E o șalupă puternică, încăpătoare. Ștefan se instalează la timonă.
Se uită după cheie, cheia nu este în contact. Caută în torpedo, nu e nici
acolo.

Atunci Ștefan se mulțumește să se prefacă: "pornește" motorul bărcii cu

o cheie imaginară, se uită spre Tică. Acesta desface imaginar barca din
legăturile ei cu pontonul și se urcă la rândul lui.

Giani pare că face un semn disperat să-l aștepte și pe el, apoi fuge și se
aruncă în barcă. Barca se clatină. Ceilalți se urcă și ei. Ștefan
"ambalează" motorul, privește spre Iulia, singura care încă nu s-a urcat în
barcă. Iulia a ajuns pe ponton, stă, bea din pahar, îi privește.

Acum Ștefan mimează desprinderea bărcii de mal. Dorian intră în joc și

imită gutural un motor ambalat. Tică joacă exagerat și dă din mâinile lui
mari ca și cum și-ar pierde echilibrul. Pe Nona exagerarea asta o
deranjează și trage de Tică să se așeze pe banchetă.

Dorian și Giani imită un tangaj imaginar.

Ștefan virează stânga, virează dreapta, îi dă "viteza maxima".

Dorian își aprinde un alt joint. I-l pasează și lui Ștefan. Ștefan refuză.
Dorian întinde țigara spre Tică, acesta se codește, Nona îl privește urât,
Tică refuză. Dorian întinde jointul spre Giani, acesta trage un fum și dă
țigara mai departe, spre cine o fi, e puțin mirat să vadă că Xenia o ia și
trage și ea. De la ea țigara ajunge la Roxana și apoi iar la Dorian.

Ștefan pare preocupat de un gând, a lăsat baltă "condusul bărcii", ia

jointul, trage o dată, îl dă mai departe.

ȘTEFAN
Eu mă luam după Vlad,... Eu făceam
lucruri ca să fiu ca el!

Tică ia țigara și trage un fum zdravăn.

TICĂ
(filosofic)
Timpul... rescrie amintirile...

Dorian îl privește uimit de atâta filozofie și îl mângâie tandru - comic pe

cap. Nona e contrariată. Tică o privește.

TICĂ
Ce?
 21.

Și Tică întinde jointul Nonei care îl refuză cu demnitate.

ȘTEFAN
Nu e asta... Vrea să dea vina pe mine...

DORIAN
Nu e vina ta. Toți ne-am băgat în
căcatul ala!

TICĂ
Nu era un căcat!

GIANI
Ce căcat man?

Se lasă o pauză stânjenitoare, din depărtare se aude caiacul care trece

în sens invers.

TICĂ
(spre Ștefan)
Tu ai avut ideea. Și noi ne-am băgat.
(spre Dorian)
Da' nu era niciun căcat! Toți visam
asta! Ștefan doar a zis: Hai s-o facem!
(spre Ștefan)
Asta fac prietenii! Își asumă lucruri!
Fac... chestii împreună! Sună-mă la
două noaptea și zi-mi că avem de
îngropat un cadavru! Vin, îngropăm și
nu pun întrebări, bem o vodcă după!

DORIAN
(amuzat)
Ia zi Tică, chiar vii dacă te chem la
două noaptea?

NONA
Dacă suni la două noaptea o să-mi
trezești copilul! Și pe mine! Ești sigur
că asta vrei?

Dorian pufnește în râs.

Xenia trage un fum, pasează jointul lui Dorian, îi zâmbește.

XENIA
Pe cine vrei tu să îngropi, Liebchen?!

Dorian se întoarce spre ea și îi zâmbește și el, larg.

GIANI
Îmi zice și mie cineva despre ce vorbiți,
man? Ce e secretul ăsta?
 22.

Doar că nimeni nu spune nimic.

IULIA
Credeam că nu mai sunt secrete pe
care să nu le știi!

Toți se uită brusc spre ea, parcă mirați de prezența ei. Se lasă o liniște
adâncă. Iulia, în sfârșit, se urcă în barcă. Se mișcă unduindu-se ușor, ca
o felină, sprijinindu-se discret de Tică, Dorian și Ștefan, până când se
instalează într-un colț îndepărtat, în spatele bărcii, probabil locul ei
favorit. Cu mișcări precise scoate de sub banchetă o pătură cu care se și
acoperă. Iulia se uită la ei studiindu-i atentă.

IULIA
Găsiți pături sub banchete, trebuie doar
ridicate!

Nona și Roxana, automat, caută paturile, le scot și se și învelesc cu ele.

XENIA
(spre Giani)
În '89 a avut Ștefan o idee genială - să
treacă granița înot!

ȘTEFAN
Ba într-un TIR. Dar Vlad era ultimul om
care avea motiv s-o facă. El putea să
iasă din țară oricând!

XENIA
Și totuși s-a luat după tine!

ȘTEFAN
Din teribilism... Ca să vadă cum e!

DORIAN
Nu-i chiar așa. Știi că tac-su era tras pe
linie moartă din '82!

GIANI
Și eu unde eram?

ȘTEFAN
Am mai avut discuția asta! Pe bune,
Giani! Nu e momentul!

Giani tace, fetele se uită mirate între ele.

NONA
Despre ce vorbiți?

GIANI
Despre încrederea pe care o avem unii
în alții, presupun!
 23.

ȘTEFAN
Băi Giani, noi ăștia...
(arată spre Tică și Dorian)
...ne știm din clasa a cincea. Din chiar
prima oră de curs ne-a dat profa afară
din clasă că eram gălăgioși! A fost așa,
un moment. Ne-a conectat ceva.
Pentru noi, tu erai… "amicul lui Vlad
din facultate". Cum voiai să-ți spunem?

DORIAN
Dacă Vlad nu ți-a zis... noi, cu atât mai
puțin....

Liniște. Se aude clipocitul apei.

IULIA
Era mai bine dacă te arestau și pe
tine? Vlad te-a ferit!

GIANI
Nu despre asta e vorba. E despre
încredere. Că nu mi-au spus.

Liniște. Iulia "vâslește" cu mâinile prin apă.

Roxana pare să o studieze cu interes pe Iulia.

ROXANA
Și tu ce o să faci acum?

Iuliei îi ia un timp să sesizeze că Roxana vorbește cu ea.

IULIA
Nu știu... o să mai beau un pahar de
whisky, și după ce o să plecați... o să
privesc un film... cum făceam serile cu
Vlad... Caroci!
(îi tremură vocea)

ROXANA
Vreau să zic, după... Când banii lui
Vlad se termină? Adică, procentele din
firmă se duc la Matei, fi-su, știi și tu
asta!

XENIA
Poate că nu are rost să discutăm
acum...

ROXANA
Nu zic cu răutate da... poate ar trebui
să se gândească.
 24.

NONA
Poate că ar trebui să ne gândim și
noi... la ce ne facem fără Vlad?!

Toți se privesc între ei, nimeni nu îndrăznește să formuleze o soluție.

Giani dă aprobator din cap. Roxana privește surprinsă.

ROXANA
La ce trebuie să ne gândim?

GIANI
Trebuie să admitem. Cu toate
minusurile... Era Vlad și la cinci ture de
stadion în urmă, noi.

ROXANA
Poate voi.

GIANI
Poftim?

ROXANA
Cinci ture de stadion în urmă. Poate
voi. Ștefan a fost tot timpul lângă el.

Toți o privesc.

ROXANA
Vlad nu făcea o mișcare fără el, știți și
voi foarte bine.

Toată lumea se uită acum la Ștefan. Ștefan pare puțin stânjenit.

ȘTEFAN
N-are rost să discutăm acum... asta!

ROXANA
Sigur că nu, pentru că nu e nimic de
discutat aici. Iei locul lui Vlad. Cel puțin
deocamdată.

Roxana a vorbit foarte ferm, se uită în jur să vadă reacțiile. Nimeni nu

răspunde.

GIANI
Ștefan era cel mai bun prieten al lui.
Asta știm cu toții...

NONA
Doar că noi nu discutăm aici despre cui
să-i rămână echipamentul de schi al lui
Vlad. Vorbim de o afacere imensă.
Sunt la mijloc mulți bani și mult timp pe
 25.

care i-am investit toți! Nu știu ce

legătură are prietenia în discuția asta.

Ștefan e puțin iritat.

ȘTEFAN
Nona, ce-i cu tine?! Te superi din orice!
O să faci riduri!
(pauză)
Știi că eu nu schiez! Vrei să preiei tu
firma? Foarte bine!

TICĂ
N-a vrut să spună asta, Ștefane. Nona
e supărată din cauza mașinii.
(spre Nona)
Zău așa, hai să ne întoarcem în casă și
să stăm și noi cu ceilalți!

ȘTEFAN
Și eu sunt supărat că mi-a murit cel mai
bun prieten.
(calm)
L-am îngropat pe Vlad acum cinci ore.
Ce facem? Îi împărțim deja banii?

Nona lasă privirea în pământ. Roxana se uită la Dorian.

DORIAN
Pe mine mă știți. Niciodată n-am avut
ambiții de-astea. Câtă vreme merge
barca, eu sunt O.K.

Dorian se uită la Xenia, parcă așteaptă o confirmare.

XENIA
E doar o soluție provizorie, sper.

Toți se uită la Tică. Acesta moșmondește la parâmele aflate lângă el.

ROXANA
Deci, Tică?

Tică, cu un gest inocent aruncă parâmele la mal - a dezlegat barca - și,

cu un gest energic, o împinge de lângă mal.

Câteva țipete de spaimă. Tică se uită la Ștefan, îl salută cu mâna la un

chipiu imaginar, militărește. Ștefan îi face cu ochiul, la rândul lui.

Se lasă liniștea. Barca plutește cumva în derivă.

Xenia se întoarce cu fața spre ceilalți, se uită de la unul la altul, o vede

pe Nona îndepărtată de Tică, îl vede pe Dorian fumând relaxat și
bălăcindu-și o mână în apă, îi vede pe Ștefan și pe Roxana îmbrățișați, o
 26.

vede pe Iulia ghemuită în sine și pe Giani preocupat să nu-și ude hainele

de firmă.

Barca plutește pe apă învăluită în ceață.

17 EXT. VILĂ/PARCARE – DUPĂ - AMIAZĂ TÂRZIE 17

În puțina lumină a serii invitații pleacă unul câte unul. În parcarea

improvizată Magda face oficiile de gazdă și își ia la revedere. Sărută
mâna preotului care se urcă în Mercedesul lui cu șofer.

Apoi o îmbrățișează strâns și o urcă pe Venera în mașina condusă de

Matei.

Acum Magda privește cu ochi critici grupul șerpuitor care se întoarce de

pe lac și intră în vilă prin spate.

18 INT. VILĂ/SALON PRINCIPAL – DUPĂ - AMIAZĂ TÂRZIE 18

Grupul se instalează la masa lungă din sufragerie, acum vraiște, cu

resturi de mâncare pe ea. Cele două filipineze se precipită să strângă
masa.

Magda revine în salon și le expediază cu două vorbe în engleză.

IULIA
(surprinsă)
De ce ai dat drumul fetelor?

Magda n-o ia în seamă, se întoarce spre grupul mirat. S-a poziționat

strategic în centru și pare să domine atmosfera. Magda bate cu un cuțit
într-un pahar și obține liniște.

MAGDA
(cu reproș)
Măcar azi puteați și voi să stați cu noi,
ăștia... plebea!

ȘTEFAN
Hai Magda, nu exagera...

Dorian e fumat bine, dacă îi arăți un deget îl umflă râsul.

DORIAN
Atenție Ștefane, are cuțitul!

Și Dorian începe să râdă înfundat.

Magda îl privește cu dispreț.

 27.

MAGDA
(spre Ștefan)
Mie să nu-mi spui tu ce să fac! Eu nu
sunt ... ăștia!
(spre grup)
Măcar azi puteați și voi să fiți... altfel!

Și Magda își ia acum un aer și o voce oficială.

MAGDA
Vă mulțumesc că ați participat la
funeralii! Dar acum o să trec la lucruri
practice, doar așa se poate discuta cu
voi... conform legii românești, copilul
moștenește părintele, deci Matei
moștenește practic tot. Adică eu. De
acum încolo cu mine se va vorbi
despre orice... legat de averea lui Vlad.

Magda se uită în jur cu un fel de aer posesiv.

MAGDA
Întrebări?

ROXANA
Și de ce ne spui toate astea? Le
bănuiam!

MAGDA
(puțin surprinsă, iritată)
Ca să fie clar! Nu știu dacă o să țin
casa asta, e prea mare, dar...

Nona ar vrea să intervină dar Magda n-o lasă.

MAGDA
...Câtă vreme o țin... sunteți bineveniți...
mai puțin Ștefan și Iulia. Iți mulțumesc
Ștefane pentru un cadou de neuitat!

Ștefan vrea să zică ceva, dar Roxana intervine.

ROXANA
Nu crezi că te pui într-o poziție ridicolă?
Brusc ai devenit moștenitoarea
imperiului și vorbești ca o matroană de
bordel. Chiar uiți ce ești? Uiți cum l-ai
îmbrobodit pe Vlad ca să te ia de
nevastă?

Magda își păstrează calmul.

 28.

MAGDA
Eu l-am îmbrobodit? Măcar de sufletul
lui Vlad n-ar trebui să vorbești așa, aici!
Atunci asta...
(privește supărată spre
Iulia)
...ce-a făcut? Aia cum se cheamă? Să
destrami o familie!
(Iuliei)
Că asta ai făcut!

ȘTEFAN
Magda, relația voastră era deja moartă
când Iulia...

MAGDA
(ridică tonul)
Eram încă, o familie!
(încearcă să se abțină)
O rog pe... Iulia să părăsească casa
asta până mâine seară. M-am gândit s-
o las până își revine dar se pare că
Iulia își revine repede!
(spre Iulia)
Ce-ți trebuia să cheltui mii de euro azi?
Să nu zici că așa trăia Vlad! Cum să
pui preotul să sfințească trufe din
ciocolată presărate cu praf de aur?! Te-
ai gândit mult? La voi la Chișinău așa e
tradiția? Sper că m-am făcut înțeleasă.
(spre grup)
Vă las să vă distrați între voi în seara
asta!

Magda dă să plece. Iulia o privește cu un surâs trist în timp ce Nona ține

școlărește două degete ridicate ca și cum ar vrea să răspundă.

NONA
Draga mea, te înșeli. Casa asta e pe
numele Iuliei. Poți să faci ce vrei tu cu
moștenirea lui Vlad dar casa asta nu-ți
aparține! Îmi pare rău, asta voiam să-ti
spun...

GIANI
De unde scoți toate astea? Zău așa...
Nona!

NONA
(jignită)
Știu exact cum sunt făcute actele că eu
le-am făcut! Nu că vreau s-o apar pe
 29.

Iulia da' ăsta e adevărul. Împrumutul e

pe firmă dar casa e pe numele Iuliei.

IULIA
Cât o mai fii... ratele la bancă sunt
mari.
(spre ceilalți)
Așa că... toți sunteți bineveniți!
Magda, ești invitată! Mai sunt găluși…
(rectifică)
…sărmăluțe în foi de alge și pepeni
murați!

Magda s-a înverzit la față. Dorian aplaudă.

DORIAN
Ce răsturnare de situație! Asta merită
un joint nou!

Magda se sprijină de masă, brusc obosită. Pare să caute un ajutor și

privirea ei se oprește la Giani.

Acesta se apropie de Magda, o sprijină și o scoate încet din casă. Magda

se reazemă de el cu mare familiaritate.

MAGDA
Ce nemernic Vlad! Nu mi-a zis nicio
clipă că lasă fufei... căsoiu'!

Giani o conduce afară, în parcare, la mașină. Giani o îmbrățișează.

Magda urcă în mașină, demarează.

Iulia privește scena din cadrul ușii principale.

Ștefan a văzut și el tot acest moment de la o fereastră a vilei.

19 EXT. VILĂ VLAD/LAMPION – SEARĂ 19

Ștefan stă pe alee, în dreptul lampionului "vinovat".

Iulia vine spre el. Îl privește. Tăcere lungă.

ȘTEFAN
Ce i-a spus Vlad?

Iulia îl privește mirată.

IULIA
Ce să spună cui?

ȘTEFAN
Maică-sii! Cu 5 minute înainte...!
 30.

Iulia dă din umeri.

IULIA
Nu știu!

Tăcere stânjenitoare.

ȘTEFAN
Mă bucur că ți-a rămas ție casa! Știu
cât de mult ținea Vlad la ea. Mai ales
că tot ce am reușit să facem a fost pe
munca lui. Și a mea.

Iulia tace. Apoi vorbește puțin în transă.

IULIA
Știi... Când eram mică aveam o
grămadă de păpuși. Taică-meu...
Caroci... cum ieșea o Barbie nouă, mi-o
lua.

Iulia e trecută de un gând și amuțește. Ștefan se uită nedumerit la ea.

Iulia își revine.

IULIA
Așa că aveam tot pătuțul plin cu
păpuși. Ca să nu se sfădească, în
fiecare zi alegeam o șefă și toate
ascultau de ea.

ȘTEFAN
(semi ironic)
Și funcționa?

IULIA
N-am avut probleme.

Ștefan zâmbește.

IULIA
De conștiință, mă refer. Le tratam pe
tăte egal. Și nici ele nu își luau nasu' la
purtare, că știau că a doua zi o să fie
altcineva șefă.

ȘTEFAN
Ce-i aia "caroci"?

IULIA
"în fine"!

Ștefan se gândește un timp.

 31.

ȘTEFAN
Zici să facem prin rotație?

IULIA
Ar fi o soluție.
(pauză)
Deși... Tu n-ai nevoie de niciunul dintre
ei, Ștefane. Tu reușești orice iți pui in
cap. Nu mai bine o iei de la capăt fără
ei!

Ștefan se gândește.

ȘTEFAN
Iulia, ăștia sunt prietenii mei de o viață.
N-am alții. Buni, răi...
(pauză lungă)
Vlad era... hm... Vlad era într-un fel.
(pauză)
Becu' pizdii mă-sii. Cât de bou să fii să
te sui pe scara aia, Vlade?!

Brusc hotărât Ștefan țâșnește din loc și dispare în spatele vilei. Iulia
privește nelămurită după el, apoi își întoarce privirea spre lampion.

Deodată aspersoarele de pe gazon încep să funcționeze cu un zgomot

monoton.

Iar Ștefan apare de după colțul vilei aducând o scară pliabilă. Instalează
scara sub lampion și așteaptă. Apa aspersoarelor nu ajunge însă până la
gresie, iar scara e bine înțepenită pe picioarele ei.

Ștefan, fără un cuvânt, se urcă pe scară până sus, în dreptul lampionului.

Stă câteva secunde, apoi se agață de lampion și începe să zgâlțâie
scara de sub el. Scara stă însă ferm pe picioarele ei.

Moment în care din casă apare Roxana. Îl vede pe Ștefan urcat pe scară.
Vorbește cu voce mirată.

ROXANA
Ce faci acolo?

Ștefan se oprește, se uită spre ea. Îi vede și pe ceilalți ieșind din casă și
zgâindu-se la el.

20 INT. VILĂ VLAD/SALON PRINCIPAL – NOAPTE 20

Ștefan e așezat pe o canapea. Tică toarnă într-un pahar whisky și i-l dă

lui Ștefan. Roxana îl mângâie pe creștet.
 32.

ȘTEFAN
Mergea la sală, era sportiv, mânca bio!
Dacă era sedentar, avea colesterol,
vertijuri... înțelegeam... Putea să cadă...
Da, așa? Ceva a fost. Ceva, nu știu...
(se gândește)
Iulia, ce ora era exact?

IULIA
Nu știu. După-masă... Cinci...

Giani, curtenitor, îi aduce și ei un păhărel cu whisky. Iulia îl ia reflex,

mulțumește din cap.

ȘTEFAN
Poate ceva i-a distras atenția...și atunci
s-a dezechilibrat...

Iulia nu știe ce să zică.

ȘTEFAN
Hai să ne uităm în telefon! Unde e
telefonul lui Vlad? Trebuie să știu la ce
ora a vorbit cu maică-sa?!

Roxana se enervează.

ROXANA
Gata, ajunge! Nu trebuie să știi nimic.
Nu ești de la poliție, nu faci anchete!
Da? Înțeleg că ți-e greu să treci peste...
dar nu-i înnebuni pe toți... Poate că ar
trebui să plecăm! S-o lăsăm pe Iulia
singură cu ale ei! Hai! Ne adunăm și
vorbim altă dată! Voi ce ziceți?

Roxana se uită spre ceilalți. Xenia o privește mirată.

XENIA
De ce vorbim altă dată? De asta ne-am
adunat azi, asta se face la pomană – îl
rememoram pe cel defunct Ștefan e
singurul care se gândește la Vlad, mi
se pare mie!

În adunare se lasă liniștea. Iulia intervine.

IULIA
Știu că nu suntem foarte apropiați dar...
aș vrea să rămâneți. Cât vă face
plăcere!
(i se pierde vocea)
 33.

Nu vreau să șed singură în seara asta!

A venit totul prea... brutal.

Iulia e brusc cuprinsă de lacrimi. Xenia o prinde compătimitor - părintește

în brațe.

Iulia se desprinde, iese din salon și trece în bucătărie.

Nona șoptește lui Tică:

NONA
Doamne iartă-mă, dacă ar fi știut cu o
zi înainte era altceva? Mai puțin brutal?

Tică se uită la ea mirat. Ștefan, care a auzit-o, o privește cu dojană.

Dorian se uită prin raftul de CD-uri, alege unul și pune o muzică clasică -
J.S. Bach.

Iulia, în bucătărie, pornește apa în chiuvetă, se spală îndelung pe față.

Când termină vede că lângă ea este Giani. Giani se apropie, o ia amical
de mână.

GIANI
Știu că ți-e greu acum. Dacă... ai
nevoie de ajutor ușa mea e deschisă la
orice oră din zi și din noapte!

Iulia își retrage mâna, Giani încearcă s-o rețină ușor brutal. Iulia îl
privește rece.

IULIA
Credeam că am trecut peste asta...

Iulia iese din bucătărie și revine în salon. Vocea ei a revenit la normal.

IULIA
E parolat!

Toți se uită spre ea, mirați.

IULIA
Telefonul lui Vlad. E parolat.

TICĂ
(surprins)
Și nu știi parola?

Nu, Iulia nu știe parola.

Tică se uită ca un copil prin filmulețele care îl rememorează pe Vlad.

Alege o rolă de film 8mm și o pune în aparat. Rulează un filmuleț scurt cu
patru băieți la vreo 14/15 ani bătând mingea într-o curte. Printre ei, Vlad.
 34.

Un prim-plan al lui Vlad îi amuțește pe toți cei din cameră. Iulia pare
stană de piatră.

Giani oprește proiecția și îl dojenește pe Tică. Apoi se întoarce hotărât

spre Ștefan.

GIANI
Ștefane!... dacă tot te-ai ales șef, ne
spui și nouă când ne vedem să
încheiem afacerea cu rușii?

ROXANA
La asta te gândești tu acum?

GIANI
Rușii n-așteaptă…

XENIA
Vorbesc eu cu ei și amân o săptămână.
Sigur o să-nțeleagă situația.

GIANI
Avem nevoie de banii lor, man!

Ștefan e calm.

ȘTEFAN
Am avut un meeting cu Vlad zilele
trecute. Nu cred că are rost să ne
grăbim! O să vină și banii rușilor!

Roxana se gândește puțin, nu pare de acord.

ROXANA
Hai să nu ne pripim cu rușii. Poate nici
nu sunt soluția cea mai bună! Câtă
încredere putem să avem în ruși?
Adunăm AGA și discutăm.

GIANI
De ce să nu discutăm acum? E toată
AGA aici. Și vorbim și de ăia 20%!

ROXANA
Ce 20%?

GIANI
Păi ăia, că Matei moștenește cei 20%
ai lui Vlad.

ROXANA
Răscumpăram sau îl luam pe Matei în
afacere... simplu. Nu Ștefane?
 35.

NONA
Nu avem cum să-l luam în afacere. N-
avem cu cine discuta. Ați văzut că
Magda e nebună.

ȘTEFAN
O să vorbesc eu cu el... O să înțeleagă
că nu maică-sa dictează!

NONA
Matei n-a făcut niciodată decât ce i-a
zis maică-sa!

ȘTEFAN
(enervat)
Hai să închidem subiectul! Vorbesc eu
cu el și-l conving.

TICĂ
Punem mână de la mână și cumpărăm
partea lui Vlad. Eu, Ștefan, Dorian,
Giani. Nu e mai simplu așa?

ROXANA
Corect ar fi să împărțim la 6.

NONA
(vexată)
Pe mine m-ai sărit sau pe Xenia? Adică
eu ce sunt?

ROXANA
Tu nu ești parte din firmă. Ești nevasta
lui Tică și ții contabilitatea! Xenia ne
aduce bonitatea bancară! Deci? Care e
întrebarea?

Nona pare interzisă, rămâne fără aer. Privește spre Tică. Acesta dă din
umeri neputincios.

IULIA
Deși era-n negocieri cu rușii de 3 luni,
momentul când Vlad a reușit cu
adevărat să se-nțeleagă cu ei a fost
când i-a invitat la saună.

GIANI
Adică trebuie să-l invităm pe Sasha la o
saună?

IULIA
Nu la orice saună. La sauna ta din
casa ta.
 36.

Privește la cei din jur care au ochii mari.

IULIA
E un obicei la noi! Știu că sună ciudat,
dar pentru noi sauna e un fel de
biserică. Nu întâmplător pe Sasha și pe
fra-su maică-sa i-a născut în sauna lor
de-acasă. Abia după ce-a băut votcă
umăr la umăr cu Sasha și-au asudat în
tăcere-n sauna o oră-ntreagă, și s-au
bătut cu crengi de mesteacăn încinse
până s-au făcut ca niște raci, abia
atunci au căzut la înțelegere. Și nici n-
au mai avut nevoie de mine pentru
traducere atunci.
(pauză)
Doar că n-au mai apucat să iscălească!

GIANI
Hai că am înghițit multe man, da asta
cu sauna...! Mă lași?

Iulia dă din umeri.

IULIA
Dacă nu crezi ți-o arat!

GIANI
Ok, am înțeles, ai saună! Să-ți fie de
bine. Da' că sauna o să ne crească
cifra de afaceri... Zău așa!

Giani se uită la ceilalți și caută susținere în scepticismul lui.

IULIA
Hai să vă arat sauna!

Și Iulia, nici una nici două, se ridică brusc și pornește spre una din uși.

Ștefan pornește reflex după ea, spre surprinderea Roxanei.

Ultimii care rămân în salon sunt Dorian și Giani. Dorian a rămas ca să-și
facă un joint. Giani îl abordează.

GIANI
Doriane, sper că nu pui și tu botu la ce
zice puștoaica. Probabil ar face orice
să rămână în afacere.

DORIAN
Eu cred că dacă își pune ceva în cap,
reușește!
 37.

GIANI
Băi Doriane, fii atent: Magda merge pe
mâna mea. Cu procentele tale, ale
mele, ș-ale Magdei facem 60%!
Controlăm firma! Gândește-te!

Giani iese.

21 INT. VILĂ VLAD/SALON VITRUVIAN – NOAPTE 21

O camera pustie, zugrăvită în alb. Pe un perete tronează o frescă

reprezentând "Omul Vitruvian".

Iulia, Ștefan, Tică, Nona, Xenia se uită la frescă cu gurile căscate. Au

aerul că sunt într-o expoziție.

IULIA
Aici urma să fie biblioteca...

TICĂ
Da' care-i faza cu scrisu' pe dos?

Nona îl săgetează cu privirea, oripilată.

Xenia scoate amuzată telefonul mobil.

XENIA
Știți ce-o să facă Giani când o să intre?

Xenia se pune cu spatele la Vitruvian, ia o atitudine "masculină", își dă

părul pe spate și își face un selfie.

ȘTEFAN
Aici chiar e meritu' Iuliei. Vlad voia
altceva.

Giani și Dorian se alătură și ei grupului.

DORIAN
Ce? Răpirea din serai?
(Iuliei)
Bravo Iulia!

Giani vede mozaicul, își dă părul pe spate și... își face un selfie cu
„vitruvianul”.

XENIA
Giani, ai ratat momentul la
înmormântare!

GIANI
(își mai face o poză)
Ești sigură?
 38.

Iulia deschide larg ușile somptuoase spre altă cameră. Grupul pornește
spre camera următoare.

22 INT. VILĂ VLAD/SALON MUZICAL – NOAPTE 22

În cameră e întuneric. Iulia face câțiva pași în întuneric, se vede vag în

fanta de lumină a ușii, pare să fi ajuns în mijlocul camerei. Apoi începe să
cânte sub privirile mirate ale celorlalți. Are o voce subțire dar plăcută,
care pornește de jos, dar pe măsură ce se avântă în cântec e mai plină,
mai puternică.

IULIA
(cântă un vers din piesa lui
Doors)
"C'mon babe, light my fire".

Prietenii o privesc mirați dar pe măsură ce ea cântă lumina începe să se

aprindă în jurul ei.

Dorian se apropie de ea și începe s-o acompanieze. Ceilalți încep și ei să

cânte până când camera e inundată de lumină.

Singura care privește în tăcere este Nona.

Giani se uită în jur uimit. Camera este la fel de albă ca și precedenta, și

aproape la fel de goală. Doar într-un colț tronează un mare pian alb.

GIANI
Să-mi bag!

TICĂ
(încântat ca un copil)
Și ca s-o stingi?

IULIA
"Hit the road Jack"...
(explicativ)
...aia cu Ray Charles. Adică Ray
Charles e un cântăreț orb și...

NONA
Știm cine e Ray Charles.

IULIA
Aha. Păi, da. E așa, ca o metaforă.
Adică, întuneric, că el e orb și...

NONA
Am înțeles!

IULIA
(cântă)
"Hit the road Jack, and don't..."
 39.

Iulia e acompaniată acum și de ceilalți. Lumina se stinge. În cameră se

face beznă. Se aud din întuneric, exclamațiile celorlalți.

Cineva începe să cânte "Light my fire" iar lumina se aprinde.

Iulia dă explicații, cumva stânjenită.

IULIA
Urma să fie camera muzicală. Cu
aparatură de sunet, cu scaune de
concert... Era să facem un party de
ziua lui Vlad... să chemăm pe cineva
de peste hotare...

Giani studiază pianul.

GIANI
(Ironic)
E pianul lui Ray Charles?

IULIA
(serioasă)
Nu, era pianul lui Vlad. Vlad cânta la
pian.

Ștefan dă din cap că știe.

ȘTEFAN
Cânta el și la orgă... v-am spus când
m-a dus într-o seară în biserica
Luterană? Eram prin liceu... Avea
cheile, am intrat, a cântat la orgă, am
plecat. Noi doi singuri în toată biserica
aia... Impresionant!

TICĂ
(impresionat)
Ăsta era Vlad!

NONA
De unde până unde avea el cheile
alea?

ȘTEFAN
Lua lecții de orgă cu organistul
bisericii... în fine, îi aranjase taică-su
asta!

ROXANA
Da știi ce zici de fapt acuma!? Că Vlad
era omul gesturilor făcute să
impresioneze. Asta vrei să zici?
 40.

ȘTEFAN
Hai măi, n-o întoarce și tu acum ca la
Ploiești!? Sigur că nu asta am vrut
spun!

XENIA
Cam așa sună Ștef! Da poate îmi
explică și mie cineva de unde vine asta
cu "s-o întorci ca la Ploiești"?

Iulia simte nevoia să intervină.

IULIA
Hai să vă arăt mai departe!

NONA
A! Mai e de văzut!? Da' unde se taie
bilete?

Toți se uită mirați spre ea

NONA
Credeam că-i ca la Peleș, cu bilete.
(nimeni nu râde)
Ce-aveți, dragă, unde vă e umorul?
L-a zidit Meșteru' Manole la baza
casei?

XENIA
(izbucnește în râs,
întrerupt brusc)
Bună asta.
(scuzându-se)
Îmi plac glumele cu trimitere la
mitologie.

NONA
(Xeniei)
La ce umor are Dorian, nu mă miră că-
ți plac glumele mitologice.

Iulia iese din cameră, urmată de ceilalți.

Tică rămâne în urmă. Când e sigur că nu poate fi auzit de ceilalți începe

să cânte "C'mon babe, light my fire". Nu se întâmplă nimic. O ajunge din
urmă pe Nona. Tică e impresionat.

TICĂ
Mamă ce casă!
 41.

NONA
(îl taxează)
Și ce? Ai putea să ai și tu una așa!
Dacă n-ai cădea mereu în cur în fața
lor! Dacă te-ai ocupa mai mult de tine!
Și de familia ta!

TICĂ
Dacă ai de gând să fii arțăgoasă mai
bine nu veneam.

NONA
În primul rând că știi părerea mea
despre pomană! Nu se face! E de prost
gust! Îl îngropi pe bietul om și după aia
faci bairam în casa lui!

TICĂ
Nu-i bairam!...

NONA
Fa-ți și tu o cruce măcar când vorbești
de el!

Și Nona își face rapid două rânduri de cruci.

Tică pare agasat.

Nona își mai face, puțin demonstrativ, o cruce mare.

TICĂ
Nona, de când ai devenit așa!?

Cu cât avansează prin casă grupul trece printr-un șir de camere

nefinisate, spre mirarea tuturor, mai ales a Xeniei.

23 INT. VILĂ VLAD/CAMERA ARMELOR – NOAPTE 23

Grupul intră în "Sala armelor". Pare o încăpere de muzeu care nu a ajuns

încă să fie amenajată. Pe un perete întreg sunt înșirate trofee
vânătorești: un urs împăiat, capete de cerbi, mistreți. Dar armele (un
întreg arsenal), sunt înghesuite într-un colț.

XENIA
Wow! Ce-i cu atâtea flinte?

ȘTEFAN
Ești mortală. De unde scoți cuvintele
astea, Xenia?
(spre Dorian)
Flinte?!?
 42.

DORIAN
Hai, mă, las-o-n pace. Vorbește perfect
pentru cineva care n-a vorbit niciodată
bine românește și 30 de ani la Viena n-
a mai scos un cuvânt în română.

XENIA
(sincer mirată)
Ce are "flintă"? Mai ales că vine din
germană. Nu vă place germana?

În tot acest timp, Tică, nebăgat în seamă de nimeni, a luat o carabină din
suportul ei. Tică ia o alură de cowboy și încercă să rotească arma pe
deget, ca pe un pistol.

ȘTEFAN
Vezi ca e-ncăr...!

Ștefan nu apucă să termine fraza că Tică se împiedică și scapă arma pe

jos. Ștefan se uită supărat spre Tică în timp ce acesta a rămas
încremenit. Nu s-a întâmplat nimic. E o liniște deplină, Tică răsuflă
ușurat.

Ștefan ia arma cu mare grijă de jos și o pune la loc.

ȘTEFAN
(doct)
Tatăl lui Vlad era pasionat de
vânătoare. De aici... colecția! Asta a
fost a lui Manea Mănescu!

DORIAN
Începe să mă sperie... Niciodată n-am
știu că era atât de bazat! Atunci se
explică.

ȘTEFAN
Ce?

GIANI
Toate astea! Mozaic roman, pian,
lumini cântătoare... Când ai crescut în
lux, cauți lux... vorba Nonei, zici că-i
Peleș!

DORIAN
(se uită fix spre Giani)
Era și prietenul tău!

GIANI
Și ce? Să îngropăm cadavre la ora
două? Eu n-o fac, man! N-o fac!
 43.

DORIAN
(vexat)
Bă Giani, dacă mă gândesc bine, Vlad
te-a băgat în grupul nostru! Fără el...

GIANI
Știu, fără el nu intram în grupul vostru
exclusivist în care fiecare e lucrat pe la
spate! Să știi că eu n-am comentat
niciodată moartea soției tale!

Dorian îl privește năuc. Ștefan se crispează.

DORIAN
Ce? A fost un accident.

GIANI
Gata, scuză-mă! N-am vrut să spun
asta! De fapt... n-am spus nimic!
(pauză)
Doar că asta zice Ștefan când tu nu
ești prezent. Da mai bine tac, man.
Tac. Am tăcut.

ȘTEFAN
Ce zic eu?

Giani tace. Dorian privește de la Giani la Ștefan uimit, nervos.

GIANI
(lui Ștefan)
Păi, că nevasta lu Dorian a murit exact
când el a aflat că ea are pe altu'...

Dorian rămâne mască.

ROXANA
(împăciuitoristă)
Băieți! Cred că am văzut destule în
sala asta!
(spre Iulia)
Putem să mergem mai departe!?

DORIAN
(slab)
Nu-i adevărat. Boule!

Se ridică și vrea să-i ardă un pumn lui Giani, dar Ștefan se pune între ei.

ȘTEFAN
Doriane... M-am văzut cu Lavinia în
săptămâna aia în care s-a întâmplat
nenorocirea. Ea mi-a zis....
 44.

că vrea să se despartă de tine. Că... în

ultimul timp vă certați mereu și nimic nu
mai era... ca înainte. Asta e tot ce
spun!

DORIAN
Și trebuia să spui la toți? Ești idiot. Mi
se putea întâmpla mie!

Dorian vede privirile celor doi și are un moment de luciditate.

DORIAN
Ștefane, puteam să fiu eu în locul ei.
Crezi că am înscenat un accident soției
mele? Asta zici!

ȘTEFAN
N-am zis asta. Dar, tehnic vorbind, era
posibil. Să zicem că în ziua aia ai
blocat geamul din baie, ăla mic, ăla
care se tot înțepenea... așa că în clipa
în care Lavinia a pornit instalația s-a
adunat destul gaz cât să... Iar când te-
ai întors l-ai deblocat… A părut un
accident - Lavinia, de oboseală, n-a
mai deschis gemulețul. Vorbesc
ipotetic! Tehnic!

Dorian își adună brusc resursele, sare, și îl pocnește scurt pe Ștefan în

nas.

XENIA
Ștefane, ți-ai căutat-o cu lumânarea!
Tehnic vorbind! Trebuie să fii tu mereu
justițiarul! Da, să știi... n-avea cum, în
seara aia Dorian era cu mine!

Ștefan scoate o batistă și își șterge nasul plin de sânge.

GIANI
N-ai înțeles ce-a zis Ștefan: Dorian
pregătise deja totul de dimineață, arma
era încărcată, trebuia doar aprins
fitilul...

XENIA
Voi nu înțelegeți! Ei erau practic
despărțiți! El era deja cu mine! De ce s-
o omoare...? Era o treabă de câteva
zile, să-și ia lucrurile de acolo și să se
mute.
 45.

Liniște. Dorian regretă, vrea să vadă cât de grav e lovit Ștefan.

Acesta nu zice nimic, o ia înainte.

Ceilalți pornesc și ei, mai puțin Iulia și Giani. Rămași singuri Giani se
apropie de Iulia, vrea s-o prindă iarăși de mână. Iulia îl privește rece. Lui
Giani îi trece cheful.

Iulia iese din cameră. Giani zâmbește forțat, își aranjează mustața, apoi
iese și el, sifonat.

24 INT. VILĂ VLAD/PISCINĂ – NOAPTE 24

Acum Ștefan merge în față. El îi poartă prin labirintul camerelor vilei lui
Vlad, pe care se pare că o cunoaște destul de bine.

Grupul ajunge acum la Piscină. Piscina e goală.

Roxana stă pe marginea piscinei și privește fascinată spre fundul

bazinului, unde se lăfăie un mozaic reprezentând același Om vitruvian.
Roxana rămâne cu ochii căscați.

ROXANA
Poți să-mi spui și mie ce caută tipul
ăsta crăcănat pe fundul piscinei
voastre? Că nu mai e o întâmplare!

IULIA
E omul vitruvian.

ROXANA
Da, bine, evident. Da Vinci. Semnat
Leonardo Vinci. Știm toți cine e. Da ce
naiba caută aici?

IULIA
Nu caută nimic. Trebuia să fie un...
semn. Omul vitruvian... ești tu.

ROXANA
Eu?

IULIA
Tu, el, ea... E fiecare. E perfecțiunea...
din fiecare...

DORIAN
Am senzația că am examen și am venit
cu lecția neînvățată.

Iulia pare că vrea să facă abstracție de ei și își continuă discursul.

 46.

IULIA
E singura lucrare de Leonardo da Vinci
pe care a semnat-o Leonardo Vinci.

Ștefan se uită amuzat la ea.

XENIA
Ia uite ce detalii interesante...
Le știi de la Belle Arte?

Iulia se uită spre ea.

IULIA
Da... în fine, am terminat design
vestimentar. Mai am licența.

TICĂ
Atunci zi și mie care-i faza cu scrisu'
ăsta pe dos?

DORIAN
Hai Tică, vezi și tu pe Google!

XENIA
Și faci costume? Haute couture?

IULIA
(destul de nesigură pe ea)
Da, ceva de genul...

Iulia vrea să mai zică ceva, se răzgândește, pornește spre fundul

încăperii. Deschide o ușă care dă spre saună. Sauna pare gata de
funcționare, dar instalația de încălzire nu e pornită.

Dorian privește pe geamul care separă piscina de saună, fluieră

aprobator. Intră curios înăuntru.

25 INT. VILĂ VLAD/SAUNĂ – NOAPTE 25

Sauna pare un amfiteatru grecesc în miniatură.

Ceilalți intră unul câte unul și se instalează în saună, ca într-o sală de

spectacole.

Brusc, Tică oftează.

TICĂ
Ce frumos era dacă era și Vlad aici cu
noi!
 47.

NONA
(uimită)
Vorbești prostii! Vrei să facem
spiritism?

Tică își revine puțin din melancolie.

TICĂ
Știți ce vreau să zic... Era frumos când
eram toți! Eram fericiți.

Nona se uită la el patetică.

TICĂ
Da. Eu eram fericit.

NONA
Norocul tău că ești ușor de făcut fericit!

Xenia pare amuzată.

XENIA
Tu ești fericită să-l pui mereu pe
bărbatu-tău în situații penibile? Că așa
mi se pare. Măcar eu nu trebuie să
chinui pe nimeni ca să fiu fericită! La
mine fericirea e o pereche de pantofi!
Roxi e mai sofisticată, ei îi trebuie două
perechi de pantofi! Și cum știi, pentru
Dorian e un joint imens! Giani! Pentru
tine sunt sigură că e o casă la Monaco!

Xenia se uită amuzată spre Giani, acesta pare prins pe picior greșit.

GIANI
(mimează supărarea)
Așa puțin crezi că vreau?

Se râde.

GIANI
Patru case la Monaco și un harem,
man! Asta vrea băiatu!

IULIA
Mentă! Consumul regulat de mentă
dimineața, pe stomacul gol, te poate
face mai fericit...

Priviri halucinate...

IULIA
Am... citit pe internet! Menta conține
substanțe care te scapă de tristețe și te
 48.

ajută să-ți recapeți încrederea în

propriile forțe...

DORIAN
Se fumează? Ce substanțe?

IULIA
Nu știu. Da' o frunză de mentă
consumată dimineața cu o bucată de
ciocolată neagră dă drumul la
endorfine în organism... și de aici...

XENIA
Și de aici o cufureală de nu te vezi!

Toți se uită la ea mirați.

XENIA
Bunică-mea îmi dădea mentă pentru
răceală, da pe mine mă lua cufureala!
(Iuliei)
Știi ce e aia cufureală?
(Iulia nu știe)
Zi cufureală!

DORIAN
Gata, am înțeles ideea, Xenia! Toată
lumea a înțeles!

XENIA
(lui Dorian)
Zi cufureală! Hai! Zi!

ROXANA
Bun. Am stabilit - secretul fericirii și a
unei digestii bune e pură chimie:
estrogeni și triptofan! Ce mai avem de
aflat? Asta e sauna în care Vlad a
negociat cu rușii. Ce tare! Și acum ce?

GIANI
Dacă tot am căzut de acord că Vlad nu
poate fi aici cu noi man, poate luam și
noi niște decizii... în ce ne privește!
Chiar aici, uite, în sauna asta magică!

Ștefan îl privește cu atenție.

ȘTEFAN
Băi Giani, hai să ne oprim! Eu cred că
nu e momentul. Sau, zi ce te roade! Că
te roade ceva!
 49.

Xenia pare ușor amuzată.

XENIA
Nu mă luați în seamă... da asta că "te
roade ceva" e genială.

Giani pare iritat.

GIANI
Da, mă roade. Singurul care părea că
poate să ne aducă finanțări să
închidem lucrarea și să venim pe
profit... nu mai e! Și totuși nu se
gândește nimeni din ce-o să ne plătim
facturile peste o lună? Mâncăm aur pe
pâine da nu ne gândim cine ne plătește
factura! Din ce-o să-ți mai cumperi Roxi
pantofii de 2000 de euro?

Liniște. Fără ca ceilalți să realizeze Iulia a pornit sistemul de încălzire al

saunei.

Roxana îl privește mirat.

ROXANA
Cum de ești tu brusc conștiința noastră
lucidă? Ce s-a întâmplat cu Giani
băiatul ăla simpatic căruia i se rupea în
bască de afaceri și doar contabiliza
muieri?

GIANI
Fii ironică cât vrei, da eu am intrat în
datorii până în gat ca să punem pe
picioare ansamblul ăsta rezidențial. Și
am senzația că nu se mișcă nimic.

TICĂ
Lasă asta Giani, tu nu dai niciodată un
ban de la tine! Împrumuți de peste tot și
muți banii de la unul la altul, crezi că nu
știm? Ai dat vreun leu de la tine pe
mașina asta? Ce naiba faci cu banii?

Giani a devenit livid, tace.

NONA
Eu credeam că totul merge, că lucrurile
se mișcă și ansamblul o să fie gata în,
nu știu, câteva luni...

Ștefan o privește oarecum amărât.

 50.

ȘTEFAN
Lucrurile sau blocat din cauza drumului
de acces... care nu e că primăria a
pierdut finanțările europene. Mulțumiri
Tică! Și în plus au mai apărut și niște
cereri de retrocedări pe teren...

NONA
Și când aveai de gând să ne spui?

ȘTEFAN
Ne trebuie niște bani în plus pe care
acum nu-i avem, Vlad i-a găsit pe ruși,
care veneau cu banii. De ce să vă
stresez? Oricum în câteva zile o să mă
vad cu Serghei ăsta...

IULIA
Sasha!

ȘTEFAN
Sasha!

GIANI
Serghei-Sasha n-o să semneze cu tine.

Toți se uită de la unii la alții. Roxana își privește pantofii.

ROXANA
Nu am dat 2000 de euro. Am dat pe ei
500.

NONA
"Numai" 500 de euro? O pereche de
pantofi!?

ROXANA
Da. Nu-mi place să risipesc banii. Am
luat de la reduceri.

GIANI
Poate că i-ai luat de la reduceri, da
sunt pantofi de 2000!

ROXANA
Da. Da' am dat 500. Deci fac 500!

GIANI
Nu. Fac 2000! Că tu ai dat 500 nu e
important. Dădeai 500 pe niște pantofi
no name?
 51.

ROXANA
Nu-s nebună!

GIANI
Vezi? I-ai luat pentru imagine, nu
pentru că fac 500! Lumea se uită la tine
și zice: Femeia asta poartă pantofi de
2000 de euro! Ai dat 500 dar ei fac
2000!

ROXANA
(excedată)
Bun, și unde bați?

GIANI
Nu e clar? Ești o femeie cu pantofi de
2000 de euro. Cum o să-ți menții
ștacheta asta, man?

Ștefan s-a săturat. Se ridică, pornește spre ușă.

ȘTEFAN
Giani, dacă vrei să te cerți pe bani, te
cerți singur. Eu, cel puțin, plec. De
când am venit ne certăm! Nu mai
vreau. Iulia, merg în tabernacol, dacă
mă lași!

Iulia face un semn din mână, un "desigur, fii liber". Ștefan iese. Ceilalți se
privesc mirați, Tică o ia după Ștefan, iar Nona, după un moment de
ezitare, pornește și ea.

Dorian se apropie de Iulia.

DORIAN
Frecăm și noi puțin menta aia!

Iulia îl privește înțepată.

26 INT. VILĂ VLAD/CRAMĂ – NOAPTE 26

Monomul s-a refăcut, cei opt coboară treptele spre pivnița casei.

Iulia ajunge în fața ușii masive de lemn, se oprește și îi face loc lui
Ștefan. Acesta deschide ușa cramei și pătrunde în interior. Cunoaște
spațiul și aprinde sigur pe el luminile din comutatoarele pitite după ușă.

E o cameră suficient de mare și ticsită cu tot felul de vinuri, înșirate pe

toți pereții. Xenia, Tică și Dorian se uită fascinați de jur împrejur. Nona nu
pare impresionată.

Xenia ia o sticlă în mână și spune fără invidie arătând în jur.

 52.

XENIA
Wow! Asta-i un sfert din valoarea casei.

ȘTEFAN
Avea și tatăl lui Vlad două pasiuni: vinul
și vânătoarea! Ăsta nu e un secret nici
pentru Tică nici pentru Dorian. Tot ce e
aici e adus din pivnița casei vechi.
(spre Giani)
Nouă lucrurile astea ne stârnesc
amintiri!

Ștefan apucă o sticlă de pe raft și începe să înșurubeze un tirbușon.

Xenia ia altă sticlă din același raft și o privește.

XENIA
Din '65!?

Ștefan destupă sticla.

ȘTEFAN
A pus taică-său câteva lăzi de-o parte
când s-a născut Vlad. Cred că e potrivit
să începem cu ele!

Atât Dorian cât și Tică par atinși la coarda sensibilă.

IULIA
(pare că-l completează pe
Ștefan)
Peretele din dreapta e ce-a adunat
tatăl lui Vlad înainte de '89, în spate e
ce-a strâns Vlad...
(către Ștefan)
Noutăți ar fi în secțiunea roșie!

Ștefan destupă acum a două sticlă și privește spre locul pe care îl indică
Iulia. Acolo sunt câteva rafturi de un roșu vișiniu.

IULIA
Din fosta uniune sovietică. Vinuri
georgiene. Sigur știți că georgienii au
inventat vinul!

Iulia merge la raft și ia o sticlă de vin prăfuită.

IULIA
Vin de Saperavi. Ăsta are spre 70 de
ani. E unul dintre cele mai bune vinuri.
Îi plăcea mult lui Stalin.
 53.

Băieții dau vinul din mână în mână. Ștefan o privește puțin uimit,
admirativ, pe Iulia. Apoi pune sticla la loc.

IULIA
Am fost în Georgia într-un loc unde se
face vin ca acum opt mii de ani!
(după un moment)
Vlad voia să-l deschidă când împlinea
50...

Ștefan începe să toarne vinul în pahare.

Nona ia paharul, se uită la vin.

NONA
De ce ne-ai adus aici Ștefan? Care e
planul! Ne îmbătăm și după aia facem
tot ce vrei tu?

Ștefan a turnat vinul în pahare. Ia un pahar, varsă câțiva stropi de vin pe

jos.

ȘTEFAN
Să fie de sufletu' lui Vlad!

Ceilalți iau și ei paharele, varsă pe jos și spun și ei, ritualic, "Să fie de
sufletu lui Vlad"!

NONA
(spre Ștefan)
Deci!

TICĂ
Hai Nona, jur... Ai început cu mașina,
acum te iei de Ștefan, trebuie să fie
mereu ceva!?

Nona îl privește siderată.

Tică tace, se retrage în el.

DORIAN
(inspirat)
Păi ideea lui Ștefan e foarte simplă. Și
genială! Ne îmbătăm și atunci o să
vorbească Vlad din noi prin aburul
alcoolului?! Corect?

XENIA
Ai fumat prea mult!

Iulia pare marcată de cuvintele lui Dorian. Acesta bea zdravăn. Tică
plimbă licoarea roșie prin pahar de câteva ori. Apoi varsă câteva picături
pe jos și soarbe lung din paharul lui, savurând vinul.
 54.

IULIA
Voi îi ascultați vreodată pe ceilalți?
Adică, eu n-am stat prea mult cu voi,
dar niciodată n-am văzut să vă
înțelegeți!

Se lasă liniștea. Roxana o privește buimacă. Nona tace. Iulia ezită.

IULIA
Nu știu, e o tâmpenie dar... acum o
lună Vlad a avut așa o premoniție, a
simțit că voi n-o să vedeți casa gata...
v-am zis că e o prostie!

Se lasă liniștea. Tică vorbește trist privind în gol.

TICĂ
Voi ce ați face azi dacă ați știi că mâine
nu veți mai fi?

Un suflu rece trece prin cramă.

XENIA
E un gând interesant...

TICĂ
Eu chiar aș vrea să știu ce-ați face voi
dacă ați afla că muriți... mâine, la 5
după-masă.

NONA
Ești morbid. Doar că nimeni nu moare
fix când vrei tu...

Nona, străbătută de un gând, se uită brusc spre Dorian.

IULIA
Vlad a luat, a doua zi după... gândul
ăsta... două bilete... Tot amâna să facă
o călătorie pe care o vroia de când era
mic. A zis că trebuie să mergem... N-a
mai reușit.

Pe Ștefan îl ia gura pe dinainte.

ȘTEFAN
Vishwanath!

Toți se uită la el fără să înțeleagă.

ȘTEFAN
Un templu indian, pe Gange, în Uttar
Pradesh!
 55.

Iulia confirmă din cap.

IULIA
Și mai devreme de iulie nu se putea că
era prea cald.

Iulia începe brusc să plângă.

Toți tac o vreme.

Tică rupe tăcerea uitându-se către Nona.

TICĂ
Eu m-aș duce la toți cei dragi să le
spun că-i iubesc, să le mulțumesc
pentru tot ce-a fost bun și să-mi cer
iertare pentru rahaturi.

Tică se gândește o clipă, se uită la Ștefan, apoi se întoarce spre Nona și

îi ia mâinile în mâinile lui. Nona e paralizată.

TICĂ
Iubita mea… te iubesc.
(zâmbește)
… în primul rând îți mulțumesc c-ai fost
lângă mine toți acești ani și te rog să
mă ierți pentru tot ce ți-am greșit cu
voie sau fără voie.

Nona pufnește, își trage mâinile și se uită întrebătoare la toți pe rând.

NONA
Ai băut pe nemâncate! Dacă vrei să te
iert și-n seara asta, hai acasă! Hai, că
deja mi-e frică.
(spre ceilalți)
Suntem la o emisiune TV cu proști?

Tică dă din cap dezaprobator.

TICĂ
Poți să mergi dacă vrei. Eu stau aici,
cu… restul proștilor.

Tică duce paharul la gât și-l dă peste cap. Își toarnă altul pe care-l
golește la fel de repede.

Nona pornește spre ieșirea din cramă.

NONA
Eu plec! Am obosit, nu mai vreau nimic.
Faceți voi ce vreți!

Tică devine ezitant. Parcă ar vrea să plece și el.

 56.

ȘTEFAN
Tică, tu mai ții minte cum erai înainte
de Nona?

Tică se uită la Ștefan ca un iepure prins în lumina farurilor.

ȘTEFAN
Mai știi ce-ți doreai, ce visai, ce sperai?
Eu încă mi-aduc aminte! Și de tine, și
de Vlad... și de mine!

E greu de spus dacă Tică se gândește sau nu la ceva, însă nu spune

nimic.

ȘTEFAN
Acum ce-ți mai dorești?

Nona intervine în forță.

NONA
Ștefane, serios, eu n-am știut că voiai
să faci show în seara asta, că nu mai
veneam, cu tot respectul pentru Vlad!

ȘTEFAN
Serios? Unde e respectul ăla? Că de
când ai venit totul îți tună și-ți fulgeră!

Intervine brusc Dorian.

DORIAN
Sssst!!! Nu vrei tu să nu te mai tot legi
de Nona?

ȘTEFAN
(pauză)
Doriane! Tu, Vlad, eu și cu Tică eram
în curtea asta, aici, la majorat. Pe noi
ne leagă chestii… Noi ar trebui să
înțelegem altfel lucrurile. Între noi ar
trebui să fie ceva, să ne lege ceva...

DORIAN
Ne-am înțepat în deget cu un ac ruginit!
Ne leagă un căcat!

TICĂ
(lui Dorian)
Când ți-a dat picu’ ăla de sânge, erai
tare mândru de asta!
 57.

DORIAN
Făceam pe mine de frică să nu fac
tetanos.

Ștefan îl fixează pe Dorian cu o privire tristă.

XENIA
Mi-l și imaginez pe Dori cu acul ăla în
mână gândindu-se: să-l bag, să nu-l
bag!!

Xena pare amuzată.

Dorian trage adânc aer în piept.

Ștefan se uită dintr-o dată fix la Tică, după care la Giani. Apoi se decide
și pornește spre ușă.

ȘTEFAN
Hai că... ați stricat momentul!

Ștefan ia la subraț două sticle de vin vechi și pornește spre ieșirea

cramei.

Tică a terminat singur sticla de vin. Se agață de alta. Nona ar vrea să i-o
ia, dar Tică se ține tare de ea.

27 INT. VILĂ VLAD/BAIE – NOAPTE 27

O baie foarte frumoasă, mai ales prin aceea că nu are nimic specific
băilor în ea. Chiuveta e un obiect de artă în sine, cada e o bijuterie,
oglinda e înrămată ca o oglindă de budoar, există un fotoliu cu măsuță
lângă el, tot felul de dulăpioare de epocă, un lampadar cu picior, tot de
epocă. O frapieră din care iese gâtul unei sticle de vin de colecție.

Nona e tolănită pe fotoliu, cu un pahar în mână. Xenia e așezată pe

treptele din cadă, într-o poziție simpatică și confortabilă.

Veceul este într-o cabină separată din încăpere, o reușită de design în

sine. În cabină Iulia, obosită, plânge, tremură.

NONA
... dacă n-ai ficatu' tare nu intri în grupul
ăsta.

XENIA
(o imită parodiind-o ușor)
... "grupul ăsta"... ce grup?! Toți s-au
pilit. Dorian a mai și fumat și a început
să fie dizgrațios. E uzanța lui obișnuită,
în special cu femeile frumoase. Îi
stimulează asta... „misoginăria”.
 58.

NONA
Înțeleg că eu sunt prea urâtă ca să se
mai ia cineva de mine, sau ce?

IULIA
(voce din toaletă)
Știu că am o etichetă. Moldoveancă
care s-a culcat cu Vlad pentru banii lui!
(un oftat)
Tătă lumea crede asta! Da chiar dacă
vorbim aceeași limbă, nu sunt „ca voi".
Nu vânez bărbați!...

NONA
Pardon? Pe cine am vânat eu?

XENIA
(Nonei)
Problema cu tine nu e că ai fi urâtă,
suntem fiecare cum ne-a lăsat Domnu',
plus minus un lifting. Problema e că
ești agresivă. Agresivitatea castrează.

Nona o privește surprinsă.

XENIA
E antierecție.

NONA
Poftim?! Și poți să-mi vinzi și mie unu-
două ponturi ca să am parte de niște
erecții satisfăcătoare?

XENIA
Nu cred că discuția asta... uite și tonul
tău din momentul ăsta...

NONA
Tonul meu din momentul ăsta?! Ce-i cu
el?

XENIA
(zâmbește)
Ce te nemulțumește pe tine, Nona? Că
ești mereu nemulțumită.
(o privește în ochi pe
Nona)
Dacă eu pot să fiu politicoasă cu tine,
pentru tine chiar ar trebui să fie floare
la ureche.
(zâmbește)
 59.

Nona o privește furibundă pe Xenia și nu are replică. Ușa de la WC se

deschide și apare Iulia cu pantofii cui în mână.

IULIA
Voi vă certați?

XENIA
Nu. Noi nu ne certăm. Suntem niște
doamne.

Se ridică din cadă și merge la frapieră și ia o sticlă. Bea direct din ea.

XENIA
Doamna Nona face sex cu soțul
doamnei Xenia, dar ele nu se ceartă.
(pauză jucată)
Cred că are dreptate doamna Nona. Îți
trebuie ficat puternic ca să faci parte
din grupul ăsta.

IULIA
Dorian și-o trage cu Nona?

Xenia se uită tot la Nona și-i răspunde Iuliei.

XENIA
Aș evita limbajul suburban.

Nona o săgetează din priviri pe Xenia.

XENIA
Ce e, doamnă? Te-ai ofensat?

Iulia se uită când la Nona când la Xenia, cu ochii mari.

Nona fierbe.

NONA
Ce înțelegi tu din lumea asta? Ești CFO
de bancă. Expat. Ai șofer și mașină la
scară. Menajeră, bucătăreasă și
grădinar. Toată lumea cade-n coadă-n
fața ta.

Xenia o privește trist.

XENIA
Și totuși soțul meu te alege pe tine.

NONA
(violentă)
Nu e adevărat!

Xenia continuă pe un ton calm.

 60.

XENIA
Nu-ți mai dori atât să fii în locul meu.
(pauză)

Xenia vrea să dea drumul la apă în chiuvetă dar nu știe de unde să

pornească apa, nu există niciun robinet.

XENIA
De unde se pornește căcatu' ăsta de
apă rece?

IULIA
Trebuie să bați din palme o dată pentru
apa rece și de două ori pentru apa
caldă.

Nona e în fața oglinzii încercând să-și facă mici retușuri de machiaj.

NONA
(Iuliei)
Important nu e ce-ai făcut ci ce vei face! În
ce pat o să ajungi! Important e să-l alegi
cu multă grijă!

Xenia bea din sticlă.

Nona întinde paharul și Xenia îi toarnă și ei.

Iulia se uită la ele fără un cuvânt.

IULIA
(Nonei)
Mi-i totuna ce crezi despre mine,
„doamnă”, da’ să știi că nu plec înapoi
la Chișinău. Așa că învață-te să-mi
zâmbești la fel cum o făceai pe vremea
lui Vlad.

NONA
Asta-nseamnă că trebuie iar să mă
prefac că-mi plac "creațiile" tale de
mor?

IULIA
Că tot ai adus vorba... Am munșit…
(face un efort sa se corecteze) …lucrat
mult la o colecție de modă. I-ar fi plăcut
lui Vlad! E prima mea colecție
adevărată, urma să o prezint peste o
lună. Dar pentru că voi sunteți niște
prietene bune, aș vrea mult să am
părerea voastră!
 61.

Nona și Xenia se uită la ea interzise.

NONA
(sinceră)
Tu ești proastă, sau te prefaci?

IULIA
În general nu mă prefac.

Nona rămâne fără replică. Xenia izbucnește în hohote. Se duce și o pupă

pe Iulia.

XENIA
Te ador, Liebchen!

28 INT. VILĂ VLAD/GARAJ – NOAPTE 28

Ștefan stă în mijlocul garajului vilei.

Garajul este un spațiu imens, cu un Rover ultimul tip parcat pe o laterală, dar
transformat în rest în spațiu de depozitare pentru materiale de construcții.
Scări, vopsele, cuie, șuruburi, un mic magazin ambulant. Toate aranjate cu o
grijă pedantă, meticulos, pe categorii.

Ștefan are o sticlă de vin în mână, o pune jos, merge spre zona de becuri,
caută printre ele, nu pare să găsească ceea ce caută.

Se mai uită și prin alte cutii, pare dezamăgit.

În cele din urmă se oprește în dreptul materialelor de construcții, găsește

niște carbid și o cutie goală de tablă.

Iese afară, în fața garajului, pe o bucată de gazon umedă de la

aspersoare. Pune carbidul, care începe să fâsâie la contactul cu apa,
apoi îl acoperă cu cutia goală de tablă. Se retrage câțiva pași, așteaptă,
cu un bubuit surd cutia de carbid sare în aer. Ștefan, ca un robot, repetă
jocul... mai bea din sticla de vin.

Apare Roxana alarmată. Îl vede, nu înțelege.

ROXANA
Asta faci în loc să încerci să controlezi
situația? Nu vezi că-ți scapă din mână?

ȘTEFAN
Mie mi se pare că totul merge bine!

ROXANA
Doamne, Ștefane! Ești un copil mare.
Uită-te la tine!
 62.

ȘTEFAN
Uită-te tu la tine!

ROXANA
A câta sticlă e?

Ștefan pregătește un alt amestec exploziv.

Dorian și Giani, alarmați, ies din casă.

Roxana îi vede, se mai uită o dată spre Ștefan care pune carbidul pe pajiște.

ROXANA
(oftează)
Abia aștept să mergem acasă și să
uităm seara asta.

Ștefan mai produce o explozie.

Roxana se îndepărtează, le întoarce din drum și pe celelalte fete, care apar

între timp și ele în ușa vilei.

Dorian se apropie de Ștefan, vrea să fie și el parte din joc.

Fetele reintră în vilă.

Dorian produce o nouă explozie spre deliciul lui Tică.

Acum e rândul lui Tică să pună carbidul și să fugă repede, în zig-zag,

îndepărtându-se de locul exploziei.

Giani ar vrea și el să intre în joc dar nu i se oferă oportunitatea, ceilalți trei

împart totul doar între ei. E un joc pe care l-au mai făcut și care-i amuză.

Giani intră în garaj, vede și el ordinea desăvârșită, caută o cutie goală dar
nu găsește. Se întoarce pe pajiște, resemnat.

ȘTEFAN
(remarcă vag)
Vlad n-avea nici urmă de bec pentru
lampion.

GIANI
Așa și? A cumpărat un bec special ca
să-l schimbe pe ăla ars.

ȘTEFAN
Nu s-a mai găsit niciun alt bec.

DORIAN
Adică s-a urcat pe scara aia ca să
schimbe un bec... doar că nu avea un
bec de schimb!? Mișto!
 63.

Dorian mai produce o explozie.

Ștefan ia carbidul și cutia și i le întinde lui Giani. Acesta pare un pic mirat.

Giani pune carbidul pe pajiște, pune cutia peste el și fuge.

Explozia îl bucură ca pe un copil.

TICĂ
De când n-am mai fost noi... așa?

Tică pare emoționat.

TICĂ
Noi am rămas aici și… trebuie sa găsim
soluții... Fiecare are de învățat ceva... E
ca și cum, nu știu, Vlad ne-ar vorbi!

Se lasă o liniște stânjenitoare.

GIANI
Ești beat!

Giani mai produce o explozie și parcă n-ar mai da jucăria și celorlalți.

29 INT. VILĂ VLAD/BUCĂTĂRIE – NOAPTE 29

Băieții intră în bucătărie în șir indian. Ultimul e Tică.

Pe masa centrală, pe gresia specială de bucătărie, Ștefan aduce din

camera frigorifică o căprioară eviscerată. Umblă apoi la setul de cuțite de
tranșat. Alege unul.

Giani, Dorian și Tică rămân înmărmuriți.

GIANI
Hai să-mi bag!

ȘTEFAN
Am fost la vânătoare week-endul
trecut. Cu Vlad.

TICĂ
N-o să ducem lipsă de mâncare!

GIANI
Bine că ai pus mâna pe cuțit.

Se lasă liniștea. Dorian și Tică par stânjeniți.

Ștefan studiază cuțitul. Este foarte ascuțit. Îl privește atent pe toate

părțile după care se întoarce spre Giani.
 64.

ȘTEFAN
Dacă tu crezi că e simplu…
(pune cuțitul pe masă și îl
împinge spre Giani)
...tranșează tu!

Giani se uită la cuțit și nu prea vrea să pună mâna pe el. Apoi își ia inima in
dinți.

GIANI
Ce poate să fie așa greu?

Giani se apropie de masă, ia cuțitul și începe să taie dar n-are nici

tehnică și nici forță, taie cam anapoda, mai degrabă ciopârțește la-
ntâmplare.

Tică și Dorian se uită la el terifiați.

În mod evident Giani se luptă cu propriile lui emoții. E clar că n-a mai
făcut așa ceva niciodată și nu se simte-n largul lui.

La un moment dat însă, se oprește și se uită la mâinile lui pline de sânge

care-i tremură ușor.

Trântește cuțitul pe masă și se duce la chiuvetă.

Ștefan ia cuțitul și se apucă să tranșeze. Mâinile lui Ștefan se mișcă

cursiv, curat și eficient. Pare c-a exersat îndelung mișcările care sunt de-
o frumusețe aparte. Bucățile de carne se desprind aparent fără să fie
atinse. Tică și Dorian se uită ca hipnotizați.

ȘTEFAN
(ca pentru el)
Nu-i mare filozofie. Te duci pe fascie.

La cât de rapid și ușor taie el, totul pare simplu.

Ștefan ia o sticlă de tărie de pe masă, ia o dușcă bună, e relaxat, băutura

pare că se combină bine cu dexteritățile lui.

ȘTEFAN
(spre Giani)
Și de ce crezi că tu ești mai avizat să
ne reprezinți? Că asta tot zici de când
ai venit aici!

Giani se spală pe mâini.

GIANI
Pentru că eu am 40 la sută. De aia!
Magda merge pe mâna mea! Deci da,
cumva eu sunt cel mai reprezentativ!
(îl privește pe Ștefan)
 65.

Magda nici nu vrea să se amestece în

afacere. Pur și simplu eu voi gestiona
și cele 20 de procente ale lui Vlad.

Ștefan se uită la Giani.

Giani a terminat cu spălatul și se uită la Ștefan care se întoarce spre

masă și reia tranșatul

În bucătărie s-a lăsat liniștea. Dorian se uită în jos.

ȘTEFAN
Și când aveai de gând să ne spui?

GIANI
Păi... tocmai v-am spus! Cât crezi că
mai merge asta Ștefane, fără un plan
de afaceri, fără transparență, fără să
știm cum arată conturile firmei, cu
filosofia asta de "tătuc"?!

Giani iese din bucătărie trântind ușile.

Dorian, care a privit cu dificultate acest spectacol, iese după Giani.

Ștefan rămâne singur cu Tică. Se oprește, privește carnagiul de pe

masă, își privește mâinile.

Tică, care în timpul acestui "spectacol" a băut până la fund, singur, o

sticlă de vin din anii '60, devine brusc lacrimogen.

ȘTEFAN
Ce-i cu tine?

TICĂ
(schimbare de ton)
Nona nu mă mai iubește!

ȘTEFAN
Prostii! Nici vorbă de așa ceva. Nona te
iubește. Așa e ea mai rece, așa a fost
mereu...! Aveți un copil... o
responsabilitate! Vă iubiți! Punct.

TICĂ
N-a fost așa... N-a fost așa mereu.
(cu auto-compătimire)
După alea două luni de pușcărie... nu
mai puteam să fac multe lucruri! Dar
Nona a avut răbdare cu mine și m-a
înțeles... Nimeni altcineva n-ar fi făcut
ce a făcut ea!

În acest moment Ștefan pare stânjenit. Începe să se spele pe mâini.

 66.

ȘTEFAN
Cu pușcăria... Îmi pare rău! Îmi pare
foarte rău!

TICĂ
Tu n-ai nicio vină! Nu trebuie să-ți ceri
scuze!

ȘTEFAN
Eu am avut ideea…

TICĂ
Eram majori și vaccinați. Știam în ce ne
băgăm.

Tică e băut și lăcrămos, îl îmbrățișează pe Ștefan.

ȘTEFAN
Tu ai rămas la 14 ani, Tică!
(emoționat)
Să nu te schimbi!

Ștefan rămâne singur și rămâne cu privirea fixă pe carnagiul de pe masă.

30 INT. VILĂ VLAD/SALON BILIARD - NOAPTE 30

Dorian și Giani stau în picioare în jurul mesei de biliard.

Dorian își toarnă o tărie și se așază într-un fotoliu de piele.

Giani se joacă mecanic cu o bilă de biliard pe care o tot bagă și o scoate

dintr-o gaură.

GIANI
Ștefan gata, a scăpat de Vlad, și
acuma crede că poate să facă ce vrea!

DORIAN
Că tu n-ai lua-o pe Iulia dacă s-ar
putea?

Giani îl privește uimit.

GIANI
Nu asta vreau să zic...

DORIAN
Știu, vrei să-mi zici iar că Ștefan nu e
bun și tot tacâmul. Eu înțeleg ce
urmărești, dar nu crezi că... nu știu,
poate nu e momentul?

Giani pare surprins de reacția lui Dorian.

 67.

Intră Tică, îi vede, stă stingher în picioare... Giani îi oferă ceva de băut,
Tică refuză.

TICĂ
Mie mi s-a cam tăiat. Și am băut cam
mult! M-aș cam duce acasă.

GIANI
Tică, spală-te iar pe mâini! Că nu-i și
treaba ta ce se întâmplă în firma asta.

TICĂ
Păi…ne adunăm zilele astea și...
vedem, vorbim, votăm…în liniște…nu-i
mai bine așa?

GIANI
Ți se pare normal să preia el frâiele în
condițiile în care…

TICĂ
În condițiile în care ce? În care tu ai
40%? Cât de fraier crezi că sunt? Faci
tu ce vrei cu procentele Magdei?! Asta
s-o spui lu' mutu!
(redevine calm)
E Ștefan, nu? Ce naiba?! Ștefan al
nostru.
(pauză, spre Dorian)
Mai știi cum am semnat legământul ăla
la majoratul lui Vlad? Aici! În curtea
asta! Codul nostru?
(pauză)
Ne știm unii pe alții și cu bune, și cu
rele. Asta nu-i puțin lucru. Ar fi păcat să
se piardă. Și pe bune, Ștefan chiar e
singurul care poate să ia locul lui Vlad.

Dorian pare atins de vorbele lui Tică.

TICĂ
(spre Giani)
Dacă ai pus mâna pe procentele
Magdei, e perfect! Asta e bine pentru
toți!

Giani s-a oprit din jocul cu bilele, pare iritat.

GIANI
Să mori tu? Crezi că m-am spetit
degeaba?
 68.

DORIAN
Man, aici fiecare are meritele lui!
(pauză, spre Tică)
Tu ai pus microfoanele alea la primărie,
nu Ștefan.

TICĂ
Eu le-am pus. El a avut ideea.

GIANI
Tică... cu cumsecădenia asta a ta, te
duci în prostie rău. Dacă nu făceai tu
asta, Ștefan n-avea niciun pont cu
valoarea terenului...

TICĂ
Eu doar mi-am respectat partea din
contract...

DORIAN
Giani, lasă-mă să termin. Urmărește-
mă până la capăt, da? Tică a pus
microfoanele. Tu ai pus mâna pe
procentele Magdei, eu... o aduc pe
Xenia și bonitatea bancară! Da?
Fiecare are meritul lui! Corect?

GIANI
Bun! Și atunci Ștefan? El ce-a adus în
ultimul timp?

TICĂ
Ștefan...

GIANI
Nu mă lua iar cu contractul ăla!

Tică tace.

GIANI
Vreau să vad legământu' ăla! Băga-mi-
aș picioarele în el. Vreau să-l văd!…
Că m-ați omorât cu el!… Ce căcat ați
scris? Arată-mi-l că-l mănânc!

DORIAN
E îngropat în curte sub nuc.

Tică rămâne perplex.

TICĂ
L-am îngropat?
 69.

Giani rămâne și el mut de uimire.

DORIAN
Nu mă mir că nu mai știi. Erai muci!

TICĂ
Că tu nu erai!?

DORIAN
Diferența e că eu aveam
antrenament... băutura îmi ascute
simțurile, la tine se rupe filmul!

Tică tace rușinat.

GIANI
Bine mă, unde zici că l-ați îngropat?

31 EXT. VILĂ VLAD/LA NUC – NOAPTE 31

Cei trei se învârt în jurul nucului bătrân din spatele curții lui Vlad. Dorian îi
conduce, pare că știe exact ce face.

Dorian face niște măsurători bizare, numără pași în gând, se plimbă în

jurul copacului, apoi se oprește și zice sigur pe el.

DORIAN
Aici!

Tică se uită buimac, nu-și aduce aminte.

DORIAN
Da să știi...
(lui Giani)
Eu nu mișc un deget. Tu mureai de
curiozitate. Nu eu.

GIANI
Și ce? Vrei să mă apuc singur de
săpat?

Dorian se reazemă de copac și își rulează un joint nou.

DORIAN
Faci cum vrei!

TICĂ
Mă duc să-l chem pe Ștefan.

DORIAN
Nu te duce, că te rătăcești.
 70.

Râd toți trei ca niște puști.

GIANI
Chiar, trebuia să aruncăm niște firmituri
de caviar în urma noastră ca să știm
drumu' înapoi.

Iar râd toți pe înfundate.

32 INT. VILĂ VLAD/CAMERA LUI VLAD – NOAPTE 32

Între timp Roxana se plimbă prin vilă, descoperă camera Iuliei, dresingul
cu hainele pentru colecție, apoi trece în camera lui Vlad.

Este o cameră mică comparativ cu celelalte din vilă, mobilată în stilul

anilor '80.. Lucrurile n-au fost încă instalate definitiv, pare dezordine.
Pare camera unui adolescent din anii '80.

Pe un perete rafturi pline cu cărți, fotografii alb/negru, un tablou cu o

pictură metafizică.

Roxana vede un casetofon vechi, apasă un buton, casetofonul pornește.

Din boxe se aude Beatles – „Drive my car”.

Roxana se întinde pe canapea, aprinde o veioză care proiectează pe

tavan cerul noaptea - stelele toate sunt acolo.

Iulia intră și ea in cameră și o vede.

ROXANA
Uite, da, ăsta e Vlad. A strâns aici toate
lucrurile de când era tânăr - facultatea,
scutirile medicale, spitalul de nebuni,
poze... camera lui dintr-un apartament de
bloc comunist... plantată în ditamai vila!

Iulia se așază într-un mic fotoliu.

IULIA
De când vă... știați?

ROXANA
După ce l-am cunoscut pe Ștefan…

Roxana ia de pe un raft de lângă canapea Marquez „Un veac de

singurătate”. Răsfoiește cartea.

ROXANA
Pot să te întreb ceva?

IULIA
Sigur. Da să nu fie aia... că de ce am
sărit în patul lui Vlad!
 71.

ROXANA
Ești artistă. De ce nu ai rămas printre
artiști? De ce ai venit printre noi?
Muritorii de rând? Ce putea să-ți spună
Vlad?

Iulia se gândește puțin.

IULIA
Nu îți alegi singură drumul. Când am
terminat facultatea n-am avut prea
multe di ales. Când n-ai cetățenie nu
prea ai nici drepturi. Chiar dacă vorbim
aceeași limbă...

ROXANA
Cu sau fără accent!

IULIA
...tot nu sunt „ca voi". Colegilor mei nu
li se refuză un loc de lucru pentru că
angajarea ar presupune „cheltuieli
suplimentare" sau pentru că nu au
drept di muncă. Așa că am început să
fac desen de costum la negru pentru
oricine... și m-am întâlnit cu Vlad.

ROXANA
Pasiunea lui pentru haine. Știi! Eu mi-
am făcut drum singură, nu mi-a trebuit
niciun bărbat care să-mi deschidă uși!

IULIA
(alb, sec)
Bravo! Ce să zic?

ROXANA
Maică-mea croia și-și strica ochii pentru
tot felul de oameni. Croia orice, de la
costume la cămăși de noapte. Își strica
ochii că era ambițioasă pentru copiii ei!
S-a chinuit o viață întreagă ca să
reușească copiii! A murit fără să știe
dacă măcar unul din noi a reușit. Taică-
meu ar fi putut să ne ajute dar era prea
mândru să ne pună nouă pile.
(cu supărare)
Iar tu, gata, faci două rochii și vrei să
cumperi cu ele o casă!

Dar Iulia intervine aparent fără legătură.

 72.

IULIA
Așa că tu te-ai gândit să te culci cu
Vlad! Ca să intri în nomenclatură pe
ușa din față! Și ai intrat fix într-o familie
de activiști trași pe linie moartă! Și nu
ți-a ieșit pasența.

ROXANA
(iritată)
E o prostie!

IULIA
(amuzată)
Am găsit în carnețelul lui Vlad o… listă
de cuceriri! Cu tot felul de amănunte.

Roxana o privește cu ochii mari.

IULIA
Nu te teme, asta nu e problema mea. E
treaba voastră. A ta și a lui Ștefan!

ROXANA
N-a fost așa. Da, l-am cunoscut pe
Vlad înainte de Ștefan. Vlad ne-a făcut
cunoștință. Și mie mi-a plăcut de
Ștefan! Și am zis că merg cu el până în
pânzele albe...Vlad putea sa scrie orice
in carnețelul lui.
(zâmbește unei amintiri)
Îți imaginezi: Ștefan era omul care voia
să eviscereze o țară întreagă!

IULIA
Vlad vroia să...

ROXANA
Greșit! Ștefan voia, ăsta e adevărul
istoric. Ce zici de asta? Ce e real din
trecut și ce nu e?

Roxana face o mică pauză de efect.

ROXANA
Draga mea, nu știu cum ești tu dar eu
sunt un motor diesel. Mă încing mai
greu... dar și când pornesc merg până
la capăt, și nu mă mai opresc! Cu Vlad
a fost... un foc de paie. Dar cu Ștefan
m-am decis să pornesc la drum și să
merg până la capăt.
 73.

IULIA
Câteodată când mă uit la voi... oameni
în toată firea... cu minte de copii... de
câte ori vă întâlniți tot trebuie să
scoateți… trupuri din dulap!

ROXANA
„Cadavre” vrei sa zici! "Cadavre din
dulap" e corect!
(zâmbește)
O să înțelegi. O să ajungi și tu aici! În
plus... ca să rezistăm atâta timp
împreună înseamnă că suntem la fel!

IULIA
Nu sunteți la fel!

ROXANA
Nu sunteți la fel, nu sunteți la fel! Hai
încetează! Nu te mai purta ca un înger
păzitor, cu mersul ăsta de rățușcă în
desuuri!

IULIA
(iritată)
I-ai luat la rând. Te-ai încurcat cu
Ștefan din interes! Erai în comisia de
cultura! L-ai ajutat să câștige licitația.
Proiectu' lu' peste prăjit de restaurare
monumente de patrimoniu. Șe dacă era
ilegal. L-ai ajutat că doar așa îți ieșea și
ție ceva! Și tu îți permiți să mă judeci?!
Tu, femeia modestă care dă doar 500
de euro pe o pereche de pantofi!

Roxana pare siderată.

ROXANA
Bine, hai să-ți spun eu despre cine
vorbești: sunt curioasă cum te-ai simțit
când te-ai întâlnit cu Magda și erați
îmbrăcate la fel? Canadiana aia roșie
pe care ți-a adus-o Vlad din Londra! Pe
care a luat-o în două exemplare, că i-a
luat și Magdei una! A fost ideea lui
Ștefan!

Roxana zâmbește. Iulia rămâne fără cuvinte.

În cameră intră Ștefan. Pare puțin uimit că le vede împreună.

 74.

ȘTEFAN
Fetele, aici sunt fetele. Toată lumea se
întreabă...

ROXANA
Și uite că tu le-ai găsit! Ești un mare
expert în asta!

Ștefan privește în jur, vede camera, are o tresărire. Pe perete, lângă el,
este o oglindă acoperită cu pânză albă. Cu un gest ușor teatral Roxana
dă jos cârpa de pe oglindă.

Roxana urmărește privirea lui Ștefan.

Acesta se uită scurt spre oglindă, se vede, apoi schimbă rapid direcția
privirii. Se uită prin cameră.

Iulia îl privește..

Ștefan merge spre bibliotecă.

ȘTEFAN
Camera asta e singurul loc în care mă
simt acasă. Nu m-am mai simțit de mult
acasă undeva!

Iulia începe să cotrobăie într-un sertar din care scoate un telefon ultimă
generație, pe care i-l dă lui Ștefan.

IULIA
E telefonul lui Vlad.

ROXANA
(exasperată)
Gata, gata, ancheta s-a terminat! Vlad
a căzut. A fost un accident. Vlad era
beat și a căzut de pe o scară!

IULIA
Vlad nu era beat!

Fără să se mai uite la ei Iulia iese din cameră. Ștefan o urmărește cu

privirea.

ROXANA
Nu te mai uita la ea ca la Sfânta
Treime, nu e!
(acidă)
Vlad și-a forțat limitele. A vrut să
zboare prea sus și s-a ars.

Ștefan, preocupat de telefon, îl butonează de zor.

 75.

ROXANA
Ești morbid! Ce cauți acolo? Ce vrei să
știi?

Roxana e nervoasă.

ROXANA
Ce importanță are cu cine a vorbit
Vlad?

Ștefan n-o ascultă, tastează în continuare.

ROXANA
Lasă telefonul ăla! Hai că ne așteaptă
ceilalți... Hai să terminam bâlciul și să
mergem acasă!

ȘTEFAN
E o pomană, Roxana, nu e bâlci! Poate
ai uitat!

ROXANA
Dragul meu... Când te-am cunoscut mi
s-a părut cool că n-ai vărsat nici măcar
o singură lacrimă la mormântul tatălui
tău. Dar dacă mie mi se pare
petrecerea asta orice numai pomană
nu, tu te superi!

ȘTEFAN
N-am vărsat că nu merita.

ROXANA
Te-a crescut cum a putut el mai bine.
Hai să n-o luam de la capăt.

ȘTEFAN
Și m-a abandonat. Ne-a dat afară, pe
mine și pe maică-mea din viața lui că
trebuia să-i facă loc noii lui femei.

Ștefan e nervos, în același timp dezamăgit că nu reușește să spargă

codul.

ȘTEFAN
Bine. Hai la prietenii noștri.

ROXANA
(zâmbește)
Prieteni? Te amăgești singur!
 76.

ȘTEFAN
Toți suntem prieteni aici! Ne certăm, ne
împăcăm. Așa a fost, așa va fi!

ROXANA
Ștefan dragă, fii realist! Prietenia
voastră s-a terminat în '89 când v-a
săltat miliția! Acum e doar o ciorbă
lungă și reîncălzită!

Ștefan nu e de aceeași părere.

ROXANA
Eu sunt, am fost, și voi fi singurul tău
prieten! Dacă eu nu te împinge înainte
se alege praful! Știi asta. Dar preferi să
nu vezi. Te păcălești singur. Tu și
libertatea ta interioară!

Roxana iese. Ștefan, rămas singur, se mai uită o dată spre oglindă. Se
uită apoi spre biblioteca lui Vlad. Cotrobăie într-un sertar, găsește un
walkman vechi, îl pornește, walkmanul funcționează. Ștefan ia
walkmanul, căștile acestuia și caseta cu Beatles. Apoi iese.

33 EXT. VILĂ VLAD/LA NUC - NOAPTE 33

Toți s-au adunat în jurul copacului lângă care cei trei au săpat până acum
o groapă destul de măricică.

Ștefan a adus fleicile de căprioară, a aprins grătarul existent aici.

Pregătește acum friptura.

Fetele s-au instalat comod în șezlonguri de plastic târâte până aici de

prin gradină.

Beau și privesc la cei trei care, pe rând, mai sapă câte puțin.

ROXANA
Hai mă băieți, ziceți-ne și nouă ce
căutați!

DORIAN
Cai verzi pe pereți. Să vedem ce am
promis aici, sub copacul ăsta, la 18 ani
că o să facem în viață.

ROXANA
Păi și tu ce-ai zis?

DORIAN
Să mor eu dacă mai știu ce...

Nona pare curioasă. Bate din palme, copilărește.

 77.

NONA
Hai Dorian, zi! Ce?

Dorian ezită, caută, se forțează.

DORIAN
Ei, chestii d'astea - să fim buni, să ne
ajutăm între noi... Să fim drepți și
corecți cu noi și cu ceilalți. Cam așa...

NONA
Da, da exact, ce voiai să fii?

Dorian nu știe. Nona pare ușor dezamăgită.

ROXANA
Ce vrei, lucrurile importante se uită. Zi-
mi și mie cine a fost primul om în
spațiu!?

XENIA
(promptă)
Gagarin!

ROXANA
Nu, nu! Care a fost primul om care a
zburat... știi, mitologic zic!

NONA
Icar, nu!?

ROXANA
De fapt a fost Dedal dar nimeni nu-l
ține minte.
(cu tristețe alcoolizată)
Pe cei care reușesc fără tam-tam de
multe ori îi uiți. Ții minte dramele.

NONA
Păi nu, stați puțin, de ce Dedal?

ROXANA
(în ale ei)
Doar cei care cad cu mare răsunet
rămân în memoria noastră...

NONA
Cam aiurea!

ȘTEFAN
Roxana crede că tatăl a încercat primul
aripile. De aia Dedal! Să vadă dacă
totul e ok! S-a aruncat și a fost ok...
 78.

ROXANA
Da, a fost ok și a mers până în Sicilia.
De ce trebuia puștiul să facă altfel? Să
meargă el spre soare... că de aici toată
nenorocirea...

IULIA
Păi și nu e normal?

Toți se uită spre ea.

IULIA
Că Tatăl a sărit primul?!

ROXANA
Draga mea, aici nu discutăm dacă e
normal sau nu e normal, aici discutăm
de ce îl ținem minte pe fii-su ca primul
pilot...

IULIA
Pentru că el a vrut mai mult?!

Oamenii o privesc puțin uimiți. Iulia se simte jenată, vrea să se explice.

IULIA
Nu i-a fost suficient doar să zboare, a
vrut...

ROXANA
Da, am înțeles ideea.

XENIA
Și cred că Iulia a pus punctul pe „i”.
Bravo Iulia.

Ștefan, care între timp a tot lucrat la frigărui, vorbește sec.

ȘTEFAN
Nu-i acolo! Nu căutați bine. În partea
cealaltă a copacului. Acolo am săpat
groapa.

Cei trei băieți rămân interziși. Giani și Tică se uită urât la Dorian.

Giani iese nervos din groapă, ia un pahar cu vin roșu și ridică un pahar
de băutură spre Ștefan.

GIANI
Pentru cel mai bun dintre noi!

Și lasă să cadă câteva picături de vin pe jos.

 79.

GIANI
Vlad.

Pe Ștefan îl trece o nuanță de tristețe pentru prietenul care nu mai e

printre ei. Ia și el un pahar. Se uită spre Giani. Cei doi se măsoară din
priviri. Ochii tuturor celor prezenți sunt pe ei. Într-un târziu Ștefan înclină
paharul turnând pe țărână o cantitate mare de vin.

ȘTEFAN
Să fie de sufletul lui Vlad.

Iulia suferă vizibil la pomenirea celui mort. Toți ceilalți rând pe rând se
ridică în picioare. Cu paharele în mâini varsă și ei câteva picături
sângerii.

Ștefan se întoarce spre grătar.

ȘTEFAN
Hai! Friptura e gata!

Ștefan pare mai mult preocupat de fripturi, pune tuturor în farfurii, acum
pune și pentru el.

IULIA
S-a făcut răcoare.

Și Iulia pornește spre vilă. Încet încet și ceilalți încep să se desprindă de

grup și să se piardă în noapte pe aleile grădinii.

Giani rămâne singur, mai scurmă de două ori pământul în groapa lui,
apoi renunță.

34 EXT. VILĂ VLAD/DEBARCADER – NOAPTE 34

Nona se desprinde de grup urmată de Tică. Nona ajunge pe malul apei și

se oprește.

Tică o ajunge din urmă.

TICĂ
Acu' ce ai? Ți-am zis că nu-mi place când
ești așa!? Nici nu-ți face bine!

NONA
(explică )
Tică, dragule, nici mie nu-mi plac multe
lucruri…nu-mi place că porți șosete
când dormi, că hârâi dimineața în baie
ca să-ți cureți gâtul. Că nu știi să fierbi
un ou moale. Ți-am zis de o mie de ori
că trebuie să-l lași 30 de secunde, să
adaugi apă și să-l mai lași încă 5
 80.

minute. Niciodată nu faci asta. De

cinșpe ani.

Brusc, Nona începe să plângă.

Tică e fără replică.

Nona vorbește cu vocea inundată de lacrimi.

NONA
Tot ce voiam de la viață era… o casă
cu gradină. Nu așa mare ca a lui Vlad...
dar totuși... o casă. Mama ei de viață!
O casă în care să-mi cresc copilul.

35 EXT./INT. VILĂ VLAD – NOAPTE 35

Iulia se desprinde și ea de grup... intră în vilă, trece prin camere, se

oprește în camera ei.

36 EXT. VILĂ VLAD/LAMPION - NOAPTE 36

Dorian a pornit și el direct peste peluză și se oprește la infamul lampion.

Privește și el acum în sus, vede o lumină care se aprinde la fereastra

Iuliei.

Xenia l-a ajuns din urmă, îi vede direcția privirii. Ar vrea să zică ceva dar
Dorian i-o ia înainte.

DORIAN
Știi cum e să vezi omul cu care ai stat
zi de zi alături zece ani, că e mai fericit
cu altul...?

Xenia se uită la el, surprinsă.

DORIAN
Și după aia e doar un corp inert într-o
cadă plină cu apă? Știi cum e să te
trezești în fiecare noapte cu imaginea
asta în minte? Să nu poți să adormi?
Să nu poți să... Și să te simți vinovat?
Că în loc să fii acolo să ajuți erai în altă
parte? Cu alta?

Xenia se uită la el mirată.

XENIA
Asta nu mi-ai spus-o până acum!
 81.

DORIAN
N-ai fost niciodată curioasă. Nu m-ai
întrebat cum mă simt! Ei uite, îți zic
acum... cum crezi că mă simt când mă
uit la tine? Sigur că m-ai ajutat, fără
tine nu treceam peste momentul ăla. În
primele două săptămâni analizasem
deja toate posibilitățile de sinucidere.
Știai că există situri specializate în
suicid? În câte feluri poți să-ti faci
felul!? Știi că poți să mori cu 10 litri de
coca cola? Le bei cât de repede poți și
organismul intră în colaps. Și tu ai stat
lângă mine și m-ai scos din rahat! Dar,
în timp, am început să văd în tine
cauza... accidentului ei, și asta m-a
blocat. Și am început să fac un joint.
Apoi două... și tot așa! Atunci a apărut
Nona... Nona... așa cum e ea, are ceva
care, nu știu, mă face să uit!

Xenia pleacă de lângă Dorian.

37 INT. VILĂ VLAD/CAMERA IULIEI - DRESSING – NOAPTE 37

Fetele se adună toate în camera Iuliei iar aceasta le prezintă colecția de

costume de vară pe care o pregătise pentru și cu resursele lui Vlad.

E o secvență fără vorbe, Iulia pune la CD muzica care îi plăcea lui Vlad,
Beatles. Fetele se uită la costume, exclamă din ce în ce mai vrăjite, încep
să probeze hainele.

Roxana pare cumva cucerită de talentul creativ al Iuliei, se exprimă vocal

zgomotos, dar Iulia nu pare atinsă de atenția Roxanei.

Xenia este și ea vrăjită, probează rochie după rochie, îi plac chiar și cele
care nu-i vin absolut de loc. E singura dată când Iulia se simte măgulită.

38 INT. VILĂ VLAD/SALON PRINCIPAL – NOAPTE 38

Între timp băieții s-au repliat în salon, care cu o sticlă de vin, care cu o
farfurie plină cu friptură de căprioară.

Ei se uită la un alt film cu Vlad. Mănâncă, beau, privesc.

În prag apare Iulia îmbrăcată în hainele ei de paradă. Ca în transă merge

la combină, oprește Bach și pune „Una Musica Brutal” de Gotan Project.

În urma Iuliei intră Nona, ea se mișcă ca un fotomodel de un metru

optzeci, îmbrăcată cum e într-o creație de-a Iuliei. Imediat în urma ei intră
celelalte fete. Ele merg în șir indian.
 82.

Băieții se întorc spre ele cu gurile căscate.

Nu e loc de paradă în cameră. Așa că Iulia trage un scaun, pășește pe el

și se urcă pe masă.

Face turul mesei apoi coboară de pe masă pășind pe un alt scaun.

După Iulia, rând pe rând, fiecare fată se urcă pe masă și își prezintă
rochia.

Muzica merge în continuare.

Băieții sunt cu gurile căscate.

Giani se trezește că pune mâna pe rochia Nonei, parcă vrea sa testeze

calitatea materialului. Dar asta pune capac lui Tică, care îi arde un pumn lui
Giani.

Pare că în grup scânteia supărării s-a aprins din nou. Tică îi arde una și
lui Dorian.

Încăierarea se generalizează.

Xenia încearcă sa se țină deoparte, ea își alege o farfurie cu o bucată

mare de friptură de căprioară și începe să ronțăie într-un colț ferit.

Roxana e încleștată cu Nona. Încearcă să-ndepărteze mâinile ei, însă nu

poate.

Giani se agață de Nona și o trage brusc. Nona cade trăgând-o după ea și

pe Roxana.

Tică sare în ajutorul Nonei.

Roxana, în încercarea de-a se ține de ceva se apucă de fața de masă și

o trage cu totul.

Tică s-a ales cu o contuzie dar e bine încleștat în gâtul lui Giani.

Ștefan încearcă să-l tragă pe Tică de pe Giani.

Iulia încearcă s-o despartă pe Nona de Roxana. Însă nimic nu iese bine
și confuzia e din ce în ce mai mare.

Ștefan îi arde vreo doi pumni, ca din întâmplare, lui Giani.

La final greșește ținta și îl pocnește pe Tică, care se oprește din ce făcea

de parcă cineva l-a scos brusc din priză.

Nona s-a desprins de Roxana și începe să dea în Ștefan la-ntâmplare.

Giani sare și el la gâtul lui Ștefan.

Dorian s-a retras într-un colț, se uită la Xenia întrebător. Parcă ar

interveni, dar parcă e mai distractiv să privească.
 83.

Nona se duce la masă, ia un decantor de vin de pe masă și varsă tot pe

Dorian.

Iulia nu mai poate și iese.

Giani se desprinde de Ștefan, obosit și se reazemă de perete.

Dorian începe să-și facă un joint nou.

Brusc se termină muzica. O dată cu ea parcă și ei sunt scoși din priză, se

opresc. Nimeni nu spune nimic. Camera arată ca după război și ei la fel.

Xenia își termină ultima bucată de friptură rămasă.

Fiecare pleacă în altă direcție, care pe unde-apucă, doar să nu se mai

dea ochi în ochi unii cu alții și să nu mai stea în locul ăsta care le
amintește de explozia de ură.

39 INT. VILĂ VLAD/SAUNĂ – NOAPTE 39

Xenia, încărcată cu deserturile de care nu s-a atins nimeni, intră în saună

și se face comodă. Îi e somn.

40 INT. VILĂ VLAD/SALON BILIARD – NOAPTE 40

Nona e întinsă peste masa de biliard în timp ce Dorian o posedă sălbatic

din spate.

41 INT. VILĂ VLAD/CRAMĂ – NOAPTE 41

Roxana caută și găsește sticla de vin georgian de 70 de ani vechime. Se

chinuie s-o desfacă cu tirbușonul, însă-i tremură prea tare mâinile și nu
poate. Se enervează, își scoate un pantof, pune sticla în talpa pantofului,
începe să izbească cu sete pantoful de un perete. Sare mai întâi tocul
pantofului, dar Roxana nu renunță, izbește cu și mai mare forță pantoful
de perete până când dopul iese.

Soarbe vinul direct din sticlă. Apoi rupe și celălalt toc, se încalță cu
pantofii remodelați, și iese.

42 INT. VILĂ VLAD/BUCĂTĂRIE - CAMERĂ FRIGORIFICĂ - NOAPTE 42

Giani o urmărește pe Iulia care a ajuns în bucătărie. Caută dulciuri, găsește

din cele din care a luat si Xenia. Mănâncă compulsiv.

Dar Giani e pe urmele ei.

Iulia îl vede, se retrage câțiva pași, până ajunge în camera frigorifică.

Giani vine după ea.

 84.

Dar Iulia reușește să se strecoare, printre hălci de cărnuri, pe lângă Giani,

afară din cameră.

Ajunsă înapoi în bucătărie, blochează ușa camerei frigorifice cu un scaun.

Apoi Iulia iese din bucătărie.

43 INT. VILĂ VLAD/CAMERA ARMELOR – NOAPTE 43

Tică se uită iar cu fascinație la armele de pe pereți. Se hotărăște cu greu

ce să apuce, ia cu grijă o carabină, apoi se așază cu ea în poală pe jos.
Pare că îi studiază cu mare atenție țeava. Apoi o studiază ca pe un
obiect de artă.

44 EXT. VILĂ VLAD/DEBARCADER – NOAPTE 44

Iulia merge spre ponton. E suficient de departe de vilă ca luminile să fie

estompate și să se poată vedea lumina lunii strălucind pe lac. Când
ajunge la marginea pontonului își dă jos rapid și cu agilitate toate hainele
pe care le lasă să cadă la picioare. Se uită fascinată la suprafața lină a
apei și se aruncă cu capul și mâinile înainte. Intră lin fără să stropească
și aproape fără să facă zgomot.

Ștefan a văzut-o, vine în fugă spre debarcader.

Iulia înoată cât mai departe, în larg.

Ștefan se urcă în barcă și pornește după ea. O ajunge din urmă.

ȘTEFAN
Urcă.

Iulia nici nu-l ia în seamă.

ȘTEFAN
Urcă!

Iulia continuă să înoate spre mijlocul apei, Ștefan vine încet după ea.
Iulia se oprește, calcă apa, privește spre Ștefan.

IULIA
Ce vrei?

ȘTEFAN
Ai băut, ești obosită, apa e rece, urcă!

IULIA
Tu i-ai spus lui Vlad să aducă două
haine la fel? Din Londra?!

Ștefan încearcă să realizeze despre ce vorbește Iulia, își aduce aminte,

zâmbește vag.
 85.

ȘTEFAN
Da. Și tot eu v-am aranjat întâlnirea!

Iulia îl privește siderată. Calcă apa.

ȘTEFAN
Asta pentru că Vlad nu se decidea ce
să facă, nici măcar nu-i spusese
Magdei de tine! Am vrut să-l forțez să
ia o hotărâre. M-am gândit că, într-un
fel, trebuie să rezolve.

Abia acum Iulia urcă în barcă. Ștefan o acoperă cu o pătură. Pornește

barca spre țărm. Iulia se strânge în pătură și plânge.

ȘTEFAN
Nu trebuie să plângi!

IULIA
Îmi face bine!

Liniște, Ștefan oprește barca care mai avansează acum doar în virtutea
inerției.

ȘTEFAN
Ți-am zis că în '89 ne-am decis să
fugim din țară... Dorian, Tică, Vlad și cu
mine.

Iulia confirmă din cap, știe.

ȘTEFAN
Trebuia să ne ascundem într-un TIR.
Vorbisem cu șoferul, plătisem banii. Tot
ce mai trebuia să fac era să tac o
săptămână, să nu spun nimănui nimic
și să merg la timp în parcare.

Iulia dă din cap, pare că știe ceva.

IULIA
Sunteți ca niște copii mari! Buricul
pământului. Ce-am făcut „eu”! Cum se
învârte lumea în jurul meu! Cât am
câștigat. Ce mi-am cumpărat! Că
Dorian se culcă cu Nona nu importă, că
nu e business. Că Vlad se culca cu
Roxana închidem ochii... Dar pentru
mine lucrul ăsta importă!

Ștefan o privește buimac.

Iulia tace, își dă seama că a spus ceva greșit.

 86.

Ștefan ezită în primul moment, apoi, bulversat.

ȘTEFAN
Roxana s-a culcat cu Vlad?

45 INT. VILĂ VLAD/SALON VITRUVIAN - NOAPTE 45

În camera Vitruvianului, cu sticla de vin într-o mână, descălțată, Roxana

privește lung fresca. Apoi începe să scrijelească peretele, încercând parcă
să distrugă orice urmă de artă.

46 INT. VILĂ VLAD/CAMERĂ FRIGORIFICĂ - NOAPTE 46

Giani forțează ușa care dă spre bucătărie. Tremură de frig, respirația lui face
aburi. Lovește ușa cu picioarele.

În cele din urmă scaunul proptit în ușă cedează și Giani reușește să

deschidă ușa.

Giani iese din camera frigorifică, trece prin bucătărie, vede sticla de tărie
din care a băut Ștefan, soarbe ultimele picături. Nu e mulțumit. Vede
șampania pe care a adus-o, deschide o sticlă, bea. Îi e frig.

47 INT. VILĂ VLAD/SAUNĂ - NOAPTE 47

Ajuns la intrarea în saună, Giani nu stă mult pe gânduri, și intră îmbrăcat.

Sauna e ca o arenă în trepte, semi-circulară. Giani se așază de cealaltă

parte a Xeniei. Cei doi se privesc dar nu-și vorbesc. Giani se chinuie să
destupe sticla, mâinile îi tremură, renunță. Pune sticla jos.

La scurt timp Ștefan și Iulia intră și ei. Ștefan se așază pe o treaptă de

lemn de cealaltă parte a lui Giani.

Iulia se instalează două trepte mai sus decât Ștefan. Iulia, înfășurată c-un
prosop, se uită fix la Giani care-i evită privirea.

Ștefan fixează sticla de șampanie. Ia câteva polonice de apă din găleata

de lemn și le toarnă peste pietrele încinse umplând sauna de abur pentru
câteva secunde. Respiră greu. Ștefan ia sticla, o desface cu mișcări
sigure, ia o gură de șampanie după care se uită la pietre și toarnă puțină
șampanie și pe ele. Norișorul care se ridică îl face să tușească
instantaneu. Se lasă pe o treaptă mai jos și mai aruncă trei polonice de
apă peste pietre ca să spele șampania. Se lasă pe spate și privește spre
Giani..

ȘTEFAN
Dacă la pomană aduci șampanie, ce
duci la o nuntă?
 87.

GIANI
(încă înfrigurat)
Dom Perignon Karl Lagerfeld din '98.
Ediție limitată - doar 1998 de sticle
îmbuteliate.
(ezită)
Pentru Vlad...

Toți tac. Iulia ia sticla de la Ștefan și bea.

IULIA
E bună!

GIANI
(cu mic reproș)
Cum ai vrea să fie la 1200 de euro
sticla!?

Iulia îl privește cu oarecare compasiune.

Xenia se uită la sticla de șampanie, întinde mâna și o ia, bea cu sete mai
multe guri. Privește sticla.

XENIA
Cam caldă!

Giani înghite în sec. Xenia îi întinde sticla și lui Giani. Giani ia o gură, dă
din cap că da, e caldă. Ștefan bea ultimul strop.

ȘTEFAN
Problema e... că s-a terminat!

Giani se ridică brusc și iese din saună.

ȘTEFAN
(curios)
Ce fac ceilalți?

XENIA
Pe Nona… presupun că o…
consolează Dorian pe undeva.

XENIA
(Iuliei)
Vreau să cumpăr rochia numărul patru.
Sper c-o poți retușa pentru mine.

IULIA
O să-ți vină turnată. Deși eu ți-o
recomand pe prima.

XENIA
O iau și p-aia.
 88.

Xenia privește spre Iulia.

XENIA
Dacă m-ar înșela Dorian cu cineva ca
tine, l-aș părăsi.
(pauză)
Da' comparația cu Nona mă
avantajează.

Izbucnește într-un râs lung. Ștefan zâmbește.

Giani aduce restul sticlelor de șampanie și un extinctor. Acum are un

prosop în jurul bazinului.

Toți îl privesc mirați. Giani pune sticlele în micul bazin gol din spatele
saunei, apoi agită extinctorul și brusc eliberează supapa. O spumă albă
carbonică acoperă sticlele.

GIANI
Acum sunt reci man!

Ștefan ia o sticlă. E rece. O deschide. Bea.

ȘTEFAN
Voi ce vă doreați să vă faceți când erați
mici?...

Priviri mirate ale celorlalți.

ȘTEFAN
Eu visam să fiu gunoier!

Râsete.

ȘTEFAN
Era unul cu păr lung… Trecea la noi pe
stradă. Se ținea c-o singură mână de
camionul ăla cu tulumbă, enorm, și
mergea așa cu păru-n vânt…

Mai trage o dușcă.

ȘTEFAN
Dădea senzația de libertate. Și asta îmi
lua răsuflarea… Mașina aia cu deșeuri,
părul în vânt... părea că poate pleca
oricând oriunde…

Ștefan pasează sticla Iuliei apoi se uită la Giani, care zice simplu, privind
spre pietrele încinse.

GIANI
Pilot!
 89.

E cumva rândul Xeniei.

XENIA
Taxidermist.

Nimeni n-are nicio reacție. Intră Roxana care privește uimită adunarea. A
prins cuvântul "taxidermist".

ROXANA
Ați vorbit cu Vlad între timp, s-a
răzgândit și vrea să fie împăiat sau
ce...?

Toți o privesc mirați, apoi Xenia izbucnește în râs. E un râs semi-

alcoolizat. Xenia continuă.

XENIA
Voiam să fiu taxidermist! Avea bunică-
mea o iepuroaică la care țineam foarte
mult. Când a murit iepuroaica, bunica a
dus-o ș-a-mpăiat-o ca s-o am
întotdeauna cu mine. Bunică-mea era...
ca o pălărie de scamator. Plină de
surprize.

Tac iar o vreme împreună.

ROXANA
Acar.

Ștefan se uită neîncrezătoare la ea.

ROXANA
Nu m-ai întrebat niciodată! Îmi plăcea
să stau în gară, să mă uit la trenuri.

Acum apare capul Nonei pe gemuleț. Se uită un pic, apoi dispare. Peste
câteva secunde intră înfășurată într-un halat.

Aproape imediat e urmată de Dorian.

Ștefan pune un alt polonic de apă peste pietrele încinse. La al doilea

polonic nimeni nu mai mișcă. Toți stau cu capu-n jos răsuflând scurt și
precipitat în aburul care se împrăștie repede peste toți.

DORIAN
Voi nu vă sufocați?

Ștefan pare cel mai puțin afectat.

ȘTEFAN
Xenia, nu vrei să conduci tu firma asta?

Xenia ridică cu greu capul și-l privește.

 90.

Iulia îl privește mirată. Roxana are o reacție nervoasă.

ROXANA
Vrei să vorbim fix acum?

ȘTEFAN
E cel mai bun moment Roxi! Nu mai
avem nimic de ascuns.
(Xeniei)
Te întreb acum. Vrei să conduci firma
asta?

Xenia nu răspunde și intervine Nona.

NONA
Nu-i cinstit să vorbim fără Tică.

ȘTEFAN
Tu tocmai ți-ai tras-o cu Dorian, nu?.

Nona are un moment de mirare, dar nu neagă, ci pare mai degrabă

surprinsă că acest lucru se știe.

ȘTEFAN
Deci Tică nu prea contează! Giani,
iartă-mă, da’ ești un copil mare cu
jucării scumpe!
(se întoarce spre Xenia)
Xenia, vrei să conduci tu? Ai votul meu!

Xenia nu răspunde mult timp, se gândește. Se uită la Roxana.

XENIA
Dac-aș fi fost bună să conduc firma,
probabil că aș fi reușit în primul rând
să-mi strunesc bărbatul. Sau măcar să
nu-l mai iubesc.
(se uită la Dorian)
Că mare lucru nu-i de capul lui.

Nimeni nu răspunde nimic. Dorian respiră greoi, e roșu și foarte

transpirat.

XENIA
Da nu pot… Și-ar mai fi și conflict de
interese cu poziția la bancă. Cred că
ești singurul dintre noi capabil să ții
căruța în uzanță.

Se uită direct la Ștefan.

 91.

DORIAN
(horcăie)
Hai să ieșim de-aici. Hai că e aer
închis! Și e prea cald!

Dar nimeni nu apucă să mai zică sau să facă nimic pentru că în saună
intra Tică. Stă în ușă înarmat cu o carabină și o privire tulbure. E singurul
îmbrăcat. Toți îl privesc.

ȘTEFAN
Nu te dezbraci? Sunt halate și
prosoape pe hol.

Nona îl admonestează.

NONA
Hai mă Ticuță!

Dorian asudă ca un cal. Se îndreaptă spre ușă, vrea să iasă.

Dar Tică stă în dreptul ușii, blocând-o. Apoi pune țeava armei în pieptul
lui Dorian care se oprește icnind. Nona începe să plângă.

XENIA
Tică, eu te înțeleg. Sunt…
(caută cuvintele)
… parte vătămată, ca și tine… și m-am
gândit mult… Nona te iubește pe tine
iar Dorian e imbecil…

Dorian abia mai respiră și șoptește cu greu.

DORIAN
…mi-e rău… lasă-mă să ies…
tensiunea!

Dar Tică pune degetul pe trăgaci. El transpiră și mai mult dar face eforturi
să fie în control.

TICĂ
Ți-e cald? Hai să vorbim, să ne
răcorim!

Dorian plânge cu sughițuri în patru labe la picioarele lui Tică.

ȘTEFAN
Dacă nu-l lași să iasă, e gata rezolvată.
Nu mai trebuie să-l împuști…E
hipertensiv...!

Tică îi taie vorba.

TICĂ
Vreau și eu să știu adevărul!
 92.

Tică îndreaptă arma rând pe rând spre fiecare, mai puțin spre Ștefan.

Nona îi vorbește calm, încercând să-l liniștească.

NONA
Ești obosit… aburul nu-ți face bine…

Tică o privește rece. Nona nu mai spune nimic.

TICĂ
Chiar vreau să știu.
Da, sau nu? Te culci cu ăsta?

Nona tot nu spune nimic. Tică insistă aproape țipând.

TICĂ
De când?

Nona ridică privirea spre Tică cu lacrimile șiroindu-i pe obraji.

DORIAN
Futu-i! Mi-e rău... n-am aer în pizda
mă-sii...

Dorian se târăște ușor spre ușă. Tică observă mișcare și-l ia din nou în
colimator.

Pe Roxana o apucă un râs nervos, isteric.

Tică îndreaptă arma spre ea.

TICĂ
Ce? E amuzant? Poate ar trebui să
ronțăi și eu niște frunze de mentă. Să
văd partea comică!

Ștefan pare realmente îngrijorat pentru starea lui Dorian.

ȘTEFAN
Se moare din asta, Tică. Gluma e
glumă da... Gata! Tilt! Game over! Uite-
te la el!
(pauză)
Vrei să ajungi la pușcărie? Ești sigur?

Tică îl privește pe Ștefan în ochi și îl amenință cu arma.

TICĂ
Ce știi tu? Ce știi tu ce vreau eu? Ce-
mi doresc eu? Tică blegu'. Tică
impotentu'. Tică fricosu'… Da' când e
să pună microfoane, e bun. Atunci nu
mai e pămpălău' găștii…
 93.

(îndreaptă iar pușca spre

Dorian)
… dă-ți jos căcatu' ăla de prosop!
(spre Ștefan)
Nimeni nu-mi mai spune ce să fac.

Îndreaptă arma pe rând spre fiecare.

TICĂ
Nimeni!

Dorian nu pare că-l aude. A ajuns să stea-ntr-un umăr, sprijinit cu spatele

de geam, semi-conștient.

DORIAN
Tică, îmi pocnește inima, jur... nu mai
am puls...

TICĂ
Jos prosopu!

Dorian, plângând, își desface prosopul. Tică se uită atent și-l apucă râsul.
Se uită spre Nona.

TICĂ
Glumești?

XENIA
Puteai să mă-ntrebi direct pe mine. Nu-
i punctul lui forte.

Dorian încearcă să profite de moment, se târăște spre ușă, dar Tică îi

pune un picior în nas.

Ștefan, cu sânge rece se ridică și se apropie de Tică. Îl domină pe Tică

din priviri. Tică e luat prin surprindere.

ȘTEFAN
Dacă-l împuști, mergi sigur la pușcărie.
Dacă nu-l lași să iasă, tot moare, dar
nu faci pușcărie că noi n-o să spunem..
Doar că tu o să știi că l-ai omorât.
Toată viața ta. Vrei asta?

Ștefan întinde mâna și prinde vârful puștii. Cei doi se privesc în ochi.
Ștefan lasă vârful armei în jos. Tică cedează, pune arma jos rezemată de
geam.

Dorian se târăște spre ieșirea din saună.

Tică, bulversat, pare ieșit din transă, se uită după Dorian.

Acesta iese din saună, cât poate de repede, fără să zică nimic.
 94.

Tică se întoarce spre cei din saună. Vede privirea lor supărată.

TICĂ
N-am nimic cu Dorian, vă dați seama,
da!? A fost… instinctul de vânător...
când ai o pușcă în mână, nu știu... te ia
așa...Ștefane, suntem ca înainte, da?

Dar Ștefan nu-l privește.

Tică tace brusc, lasă privirea în jos. Se descheie la cămașă, e transpirat.

ȘTEFAN
1989.

Tică îl privește mirat

ȘTEFAN
August 1989. Când trebuia să plecăm
în Germania!

Tică e nedumerit.

ROXANA
N-o să zici asta!

Ștefan o privește fără urmă de emoție.

ȘTEFAN
Trebuia să ne ținem gura, să păstram
secretul! Și aproape că am reușit... Mai
puțin 5 minute, cu 5 minute înainte să
ies din casă... i-am spus maică-mii…
ce am de gând să fac. Și să nu mă mai
aștepte la cină! De unde să știu că
mama o să-l sune pe taică-meu de
care era despărțită de atâția ani și-o
să-i spună? De aia ne-a prins.
(pauză lungă, obositoare)
Îmi pare rău!

Xenia rămâne cu gura căscată.

Iulia nu pare impresionată.

Roxana îl privește nervoasă.

Tică, siderat, compilează informația, vorbește greu.

TICĂ
Credeam c-o să ne împuște...
când au oprit duba în mijlocul pădurii…
 95.

ȘTEFAN
Au oprit ca să cobor eu... că anunțase
taică-meu securitatea?! Și de aia am
scăpat eu ușor!

TICĂ
Vlad a știut?

Ștefan dă din cap, Vlad a știut.

Lui Tică încep să-i curgă lacrimi mari pe obraji, Ștefan vrea să-l
îmbrățișeze. Tică îl îndepărtează.

TICĂ
Toată vorbăria asta despre amiciție e
un mare căcat!

Fără preaviz Tică ia de jos arma și poc, proptește patul puștii în fața lui
Ștefan.

Asta l-a descărcat însă pe Tică.

Ștefan își freacă ochiul lovit.

TICĂ
Îți mulțumesc Ștefane pentru seara
asta „de neuitat".
(Nonei, cu ton schimbat,
cumva dominator)
Hai să mergem, că nu mai avem ce să
facem aici!

Tică se uită spre Iulia, face un vag semn de "la revedere", cumva
stânjenit.

GIANI
Poate votăm înainte să plecați?...

TICĂ
(cu milă)
Mai du-te bă în pizda mă-tii!

Apoi Tică iese, drept, sigur de el.

NONA
(acum ca o copie a lui
Tică)
Da! Mai du-te în pizda mă-tii cu votul
tău cu tot!

Iese și ea după Tică.

Giani rămâne cu gura căscată.

 96.

ROXANA
(supărată)
Bine lucrat Ștefane, acum l-ai pierdut și
pe Tică!

Ștefan nu răspunde. Mai trage o dușcă din sticla de șampanie.

Iulia începe să vorbească calm.

IULIA
Nu v-ați săturat? Voi, voi, voi. Cât
suferiți pentru Vlad! Voturi, procente,
acțiuni. Vai săracul Vlad! Dumnezeu
să-l odihnească! Bani, bani, bani.
Doamne ajută! Bani! Acțiuni! Procente!
Vlad, bietul de el, ce greu îi e sub doi
metri de pământ! Chiar Xenia? Știi tu
cum e ACOLO? Știți voi ce e aia
durere? V-au corcolit părinții cum ați
vrut! V-au dat case, v-au scos din
rahaturile în care v-ați băgat de prea
mult bine. Eu am crescut într-o casă
de copii, un DeDom, cum îi spuneau.
Maică-mea m-a lăsat acolo când
aveam trei ani! Nu mai era loc de mine
în casă!
(își trage un pic sufletul)
Am fost înfiată la 5 ani de o femeie
care mai avea un băiat de 10 ani. O
vrut să facă o faptă bună, așa îmi
zicea! Da, acum... aveam haine
frumoase și mâncare și jucării.
(pauză)
Trec vreo 3 ani și maică-mea adoptivă
se mărită. După 2 ani mai face un băiat
cu noul soț. Acum fiecare are jucăria
lui. Așa că eu am rămas a nimănui.
(râde)
Nici măcar nu aveam un nume. Nu
eram Iulia, eram "fata". Ce face "fata"?
Cum e "fata"?
(pauză)
Maică-mea naturală care m-a aruncat
ca pe gunoi a fost mai cinstită! Nu m-a
amăjit că viața e frumoasă!

Iulia îi privește. În saună s-a lăsat liniștea.

IULIA
"Unde-s banii lui Vlad? Ce facem cu
ei"?
 97.

Vreți să știți pentru ce v-ați omorât tătă

noaptea?

48 EXT./INT. TEREN CONSTRUCȚII – DIMINEAȚĂ 48

Cei opt privesc siderați la cele câteva schelete de blocuri începute și

neterminate, undeva la marginea Bucureștiului.

GIANI
Asta e tot?

NONA
(voce pierdută)
E tot ce mai avem?

Iulia tace, e clar că da.

Nona începe să plângă în hohote. Tică o ia în brațe.

NONA
(printre lacrimi)
Căsuța noastră s-a dus Ticuță, s-a dus
pe apa Sâmbetei!

XENIA
(remarcă)
Deci asta cu "apa Sâmbetei", mie, una, mi
se pare... extraordinară!

Nona o privește disperată, distrusă, cu reproș.

XENIA
(comentează vag)
E singurul lucru pe care îl mai pot folosi
la întâlnirea cu bordului băncii. Unde s-
au dus banii Xenia? Unde să meargă?
Pe apa Sâmbetei!

Xenia încearcă să spună asta pe un ton glumeț, dar vocea îi tremură.

Giani face câțiva pași, începe să se plimbe prin spațiul dezolant. E

nervos, înjură fără voce, răgușit.

GIANI
Ratele la mașină nu mai contează, da
unde găsesc bani să-i plătesc copilului
școlarizarea în Anglia?
(disperat)
Vlad, Ștefan, toți, toți... toți v-ați bătut
joc de mine...

În mod miraculos Dorian este cel care îl calmează, îl ogoiește și îl ia în

brațe.
 98.

Grupul urcă un etaj într-unul din imobile. Se află acum într-un vast spațiu
fără pereți. Se uită unii la alții, se uită în jur.

Iulia mai urcă un etaj. Ștefan o urmează, Roxana îl urmează pe Ștefan.

Ceilalți însă încep să se disperseze.

Iulia, Ștefan și Roxana sunt pe o terasă a etajului doi. Sub ei, în parcarea
improvizată de la baza blocurilor, ceilalți se urcă în mașini și încep să
plece unul după altul. Ultimul este Giani care turează motorul la maxim și
dispare într-un nor de praf.

IULIA
(spre Ștefan)
Poți să mergi cu mine în India, dacă
vrei... Eu o să merg.

ROXANA
Vrei să mergi cu asta?

ȘTEFAN
Nu. Vreau să merg cu fosta soție a lui
Vlad ca să termin pentru el drumul
început de el.

ROXANA
Cu alte cuvinte sunt doar niște pietre!
(pauză)
Vrei să iei holeră?

ȘTEFAN
Ca să fim mai exacți în India poți să
faci tetanos, poliomielită, febră tifoida,
rabie, malarie... De fapt mă gândeam
să mergem împreună!

ROXANA
Vrei să iau eu holera!?

ȘTEFAN
Reformulez. Am să plec în India la
templul budist Vishwanath pe malul
stâng al Gangelui. Planul e să fac și o
baie în Gange. Acuma, ar fi frumos
dacă ai veni cu mine, poate mai
reparam ceva. Oricum ar fi, eu tot plec!

ROXANA
Adică pleci cu asta! Și mă chemi pe
mine să vă țin lumânarea!?

Iulia e deja obosită și exasperată.

 99.

IULIA
Știți ceva? Vă las să vă rezolvați
problemele. Ștefane, plecarea e peste
o lună. Dacă vrei, cred că ai timp să
rezolvi cu actele și vaccinurile. Eu nu
mi-am făcut și nici nu-mi fac!
(pauză)
Ce să zic! Mă bucur că ați stat cu mine
în noaptea asta. M-a ajutat mult!

Iulia se întoarce pe călcâie și pleacă.

Roxana se uită fix la Ștefan. Cei doi au rămas singuri în imobilul

neterminat. Ștefan îi dă Roxanei cheile mașinii.

ȘTEFAN
Eu plec. Vii cu mine sau rămâi aici. Tu
hotărăști.

Roxana îl disecă ironică din priviri.

ROXANA
Îmi dai papucii pentru asta?
(Ștefan e uimit)

Ștefan pare liniștit. Scoate din buzunar telefonul lui Vlad.

ȘTEFAN
L-am deschis.

Roxana îl privește ciudat.

ȘTEFAN
Și ultima persoană cu care a vorbit...
erai tu. Și am mai găsit multe, multe
mesaje de la tine... v-ați certat? V-ați
despărțit?

ROXANA
(cu dispreț)
Ștefane, puteai avea totul dar ai
renunțat la tot!

ȘTEFAN
Măcar nu mai trebuie să minți!

ROXANA
Ai pierdut tot! Recunoaște! Ai avut tot
iar acum ai pierdut tot!

E iritată că Ștefan nu pare să fie dărâmat. Roxana așteaptă. Ștefan își

caută cuvintele. După o lungă tăcere vorbește chinuit.
 100.

ȘTEFAN
… simt... simt... nici nu știu...

Ștefan își privește asiduu mâinile, unghiile, parcă nici nu are curaj să o
privească pe Roxana în ochi.

ȘTEFAN
Simt că mă sufoci… din prima zi în
care ne-am cunoscut! Ții minte cum ai
venit cu rucsacul cu țoale și te-ai mutat
la mine!? Fără preaviz! Poate nu voiam
asta! Nu eram pregătit.

Roxana îi ridică bărbia și îl obligă să o privească în ochi.

ROXANA
Ai fi fost tu vreodată pregătit să-ți asumi
ceva? Uită-te în ochii mei când zici
asta! Te-am sufocat?

Roxana pare uimită.

ROXANA
Să știi că-nțeleg prin ce treci. E
momentu' ăla… ai trecut de jumătate și
vrei să te convingi că încă mai poți…
ești nesigur și…

ȘTEFAN
Înțelege că n-am nimic cu Iulia. Și că
nu sunt deloc nesigur. Sunt foarte
sigur! De mult n-am mai fost așa sigur
de ceva! Și partea bună e că nu mai
avem nimic de împărțit. Nici măcar
prietenii.

Roxana îl privește pe Ștefan atât de concentrat încât l-ar putea tăia în

două. Are o scăpărare bruscă în priviri.

ROXANA
Dai cu piciorul unei familii. O să rămâi
singur!

Dar Ștefan a pornit spre ieșire.

49 EXT. TEREN CONSTRUCȚII – ZI 49

Jeep-ul lui Ștefan, condus de Roxana, ajunge la șoseaua principală si

pornește spre București.

Ștefan merge pe drumul părăginit care trece pe lângă terenul de

construcții.
 101.

Scoate din buzunar walkmanul lui Vlad, îl pornește, își pune căștile și
merge ascultând muzică. Beatles „Drive my car”.

Generic de final. Cântecul se aude pe generic.

THE END