1.

În anul 2008 A lasă prin testament încheiat în formă mistică cotitatea disponibilă
din averea sa unui prieten P. El decedează la 02.10.2011 având doi copii în viaţă,
B şi C. P solicită lui B şi C, moştenitori rezervatari, să-i predea jumătate din avere,
motivînd faptul că testamentul este valabil, iar cotitatea disponibilă este de ½
din moştenire. B şi C se opun, solicitînd instanţei să constate nulitatea absolută a
testamentului, pentru că nu respectă condiţiile de fond şi de formă cerute de lege
la data deschiderii succesiunii, că oricum la data întocmirii testamentului cotitatea
disponibilă era de 1/3 şi prin urmare defunctul nu putea să dispună prin testament
de mai mult şi arată că, dacă defunctul ar fi dorit, ar fi putut să modifice testamentul
conform noii legi. Analizaţi situaţia juridică.
 
2. Conform art. 971 C.civ., în cazul contractelor translative de proprietate, transferul
proprietăţii are loc la momentul încheierii contractului iar riscul pieirii fortuite a
bunului este suportat de către dobânditor, în calitatea sa de proprietar. Conform noului
Cod civil, art. 1274, în lipsă de stipulaţie contrară riscul pieirii fortuite a bunului se
transferă la dobânditor doar odată cu transmiterea posesiei, chiar dacă proprietatea
s-a transmis la momentul încheierii contractului. În iunie 2011 A şi B încheie un
contract prin care A transferă dreptul de proprietate asupra unei bărci cu motor către
B, urmând ca predarea bunului să aibă loc în luna noiembrie. La 1 octombrie 2011
intră în vigoare noul Cod civil, iar la 15 octombrie barca piere datorită unui incendiu
provocat de un fulger. În aceste condiţii B solicită restituirea propriei prestaţii,
conform noii legi, iar A refuză, invocând prevederile vechii legi. Analizaţi situaţia
juridică.
 
3. În conformitate cu prevederile art. 1317 C.civ. cheltuielile ridicării bunului vândut
sunt în sarcina cumpărătorului, iar conform art. 1319 C. civ. predarea trebuie făcută la
locul unde se află bunurile în momentul vânzării, ambele în situaţia în care nu există
stipulaţie contractuală contrară. A încheie cu B un contract de vânzare-cumpărare
având ca obiect o piesă de mobilier. Părţile prevăd că ridicarea bunurilor se va
efectua la o săptămână de la încheierea convenţiei fără alte detalii. Între timp se
modifică normele mai sus arătate, în sensul că predarea trebuie făcută la domiciliul
cumpărătorului pe cheltuiala vânzătorului, dacă nu există stipulaţie contractuală
contrară. La împlinirea termenului prevăzut B îl somează pe A să îi aducă mobila
acasă, în conformitate cu prevederile în vigoare. A refuză acest lucru.
Analizaţi situaţia juridică ivită.
 
4. În anul 2008 A este victima unui accident ecologic, de pe urma căruia suferă
vătămări fizice şi morale permanente. Conform legii în vigoare autorul faptei este
obligat la repararea integrală a prejudiciului, indiferent de întinderea sa. În anul 2009
presupunem că se adopta o nouă lege prin care daunele pentru accidente ecologice
sunt plafonate la 50.000 euro în echivalent lei. După intrarea în vigoare a noii legi A
introduce o acţiune împotriva autorului faptei prin care solicită repararea integrală a
prejudiciului, estimat de către reclamant la 100.000 euro. Analizaţi situaţia juridică.
 
5. În anul 2002 A pierde irevocabil un proces de restituire a unui imobil naţionalizat,
Instanţa apreciind că nu îndeplineşte cerinţele legale în vederea restituirii. În anul
2003, prin Normele metodologice de aplicare ale legii se precizează faptul că
interpretarea textului de lege trebuie făcută în sens larg, situaţie în care se încadra şi
A. Acesta solicită rediscutarea cazului în baza acestui text de lege. Analizaţi cererea
lui.
 
6. Conform Legii avocaturii în vigoare până în anul 2004, contractul de asistenţă
juridică trebuia investit cu formula executorie pentru a fi pus în executare. Prin
modificarea Legii avocaturii din anul 2004 contractul de asistenţă juridică nu mai
trebuie investit cu formula executorie pentru a fi pus in executare. In anul 2005
avocatul A solicita executarea silita a lui B în baza unui contract de asistenta juridică
încheiat cu B în anul 2003. B formulează o contestaţie la executare invocand faptul
ca nu a fost contractul investit cu formula executorie, cum prevedea legea de la momentul
incheierii lui. Solutia şi motivarea.
 
7. În 2002 X pleacă din ţară şi nu se mai primesc veşti despre existenţa lui. În 2007
fratele său Y obţine o hotărâre judecătorească de declarare a dispariţiei lui X, iar în
2008 o hotărâre judecătorească de declarare a morţii acestuia. În 2009, în calitate de
moştenitor, el vinde apartamentul lui X către Z. X se întoarce în anul 2010, obţine
anularea hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii, după care solicită restituirea
apartamentului de la Z. Acesta se apără arătând că nu era cu putinţă să cunoască faptul că
X nu ar fi fost decedat.
 
8. Printr-o hotărâre judecătorească de declarare a morţii A este declarat decedat în
anul 2005, fiind moştenit de către fiul său B. În anul 2006 B întrăinează un imobil din
patrimoniul ce aparţinuse defunctului lui C, pentru preţul de 100.000 lei. În noiembrie
2011 A se întoarce, obţine anularea hotărârii judecătoreşti declarative de moarte, şi
solicită de la B şi C restituirea apartamentului sau a valorii actuale de circulaţie a acestuia
de 250.000 lei. El dovedeşte în cursul procesului faptul că în anul 2005 fiul său B a aflat
că este în viaţă şi că în anul 2007 acesta i-ar fi spus lui C despre această stare de fapt.
Analizaţi cererea lui.
 
9. Printr-o hotărâre judecătorească de declarare a morţii A este declarat decedat în 5
noiembrie 2008, datorită faptului că nu mai existau veşti despre existenţa lui din 5
noiembrie 2004. Întreaga sa avere este moştenită de către fiica sa B. După doi ani aceasta
decedează şi lasă prin testament un apartament ce făcuse parte din averea lui A unui
prieten C. În noiembrie 2011 A se întoarce, solicită anularea hotărârii judecătoreşti
declarative de moarte şi restituirea apartamentului de la C. Acesta se apără arătând că este
subdobânditor de bună-credinţă. Analizaţi situaţia juridică.
 
10. A şi B se căsătoresc în anul 2003. În anul 2005 A pleacă în străinătate, de unde
ultimele veşti despre existenţa sa parvin în decembrie 2005. În ianuarie 2010 B obţine o
hotărâre judecătorească de declarare a morţii, iar şapte luni mai târziu ea se recăsătoreşte
cu C, declarând că primul său soţ este decedat. În noiembrie 2011 A se întoarce şi solicită
constatarea nulităţii căsătoriei dintre B şi C. Arătaţi soluţia şi motivarea acesteia.
 
11. A dispare de la domiciliul său în luna iunie 2009 şi nu se mai primesc veşti despre
existenţa lui. Fiul său B introduce o cerere de declarare a dispariţiei, care se pronunţă
în iunie 2010. În noiembrie 2011 el introduce o cerere de declarare judecătorească a
morţii, arătând că au trecut mai mult de doi ani de la data aflării ultimelor veşti despre
existenţa sa. Instanţa pune în discuţie procedura aplicabilă şi dacă a trecut termenul pentru
declararea judecătorească a mortii.
 
12. In octombrie 2011, A si B incheie un contract de imprumut, in Austria, care a fost consemnat
in Registrul notarului public din Viena, si care a avut scadenta la sfarsitul lunii. A introduce o
actiune in justitie la Tribunalul Arad, si obtine castig de cauza, instanta obligandu-l pe paratul
B sa restituie reclamantului A suma de 35.000 euro, tribunalul retinand ca litigiul este guvernat
de legea romana. B face apel, iar Curtea de Apel Timisoara, admitand apelul, trimite cauza spre
rejudecare, apreciind ca legea austriaca este cea aplicabila in speta. Impotriva acestei decizii,
A declara recurs, sustinand faptul ca legea romana este cea care guverneaza contractul de
imprumut, aratand ca ambele parti sunt cetateni romani si au domiciliul in Romania. B declara
de asemenea recurs, sustinand ca legea austriaca este cea aplicabila, contractul fiind incheiat la
Viena. Sunteti instanta de recurs, dati solutia.
 
13. La 2 octombrie 2011, reclamanta SC G SRL, cu sediul in Bucuresti, a chemat in judecata
pe OSIM Bucuresti si pe SC G SA cu sediul in Grecia , cerand anularea inregistrarii marcii
individuale, de fabrica, comert si servicii G, atribuita secund paratei, conform certificatului
emis de parata OSIM Bucuresti. In motivarea actiunii sale, reclamanta a sustinut faptul ca
inregistrarea marcii sale a fost anterioara si ca asemanarea dintre cele doua marci, ambele
destinate unor produse si servicii identice, creeaza un risc de confuzie pentru public si este
paguboasa pentru comertul reclamantei. Tribunalul Bucuresti respinge actiunea reclamantei ca
nefondata, iar instanta de apel, la fel respinge apelul declarat de SC G SRL. Impotriva acestei
decizii, reclamanta face recurs, motivand faptul ca marca atribuita paratei SC G SA reprezinta
o imitare frauduloasa, identica fonetic si caligrafic, si prin urmare inregistrarea unei asemenea
marci trebuie anulata. Sunteti instanta de recurs, dati solutia.
 
14. SM, cetatean german cu domiciliul in Germania, intocmeste in iunie 2010 un testament
conjunctiv, la Notariatul nr. 5 din Freiburg. In august 2011, in timpul unei vacante la Timisoara,
SM decedeaza. Tot in august 2011, FG, cetatean roman cu domiciliul in Germania, formuleaza
o
actiune impotriva lui MIO, cetatean german, cu domiciliul in Germania si resedinta in Romania,
prin care solicita Judecatoriei Timisoara constatarea nulitatii absolute a testamentului realizat
de catre defuncta SM in 2010, iar instanta admite actiunea lui FG, considerandu-se competenta,
potrivit dispozitiilor de drept international privat. Instanta a retinut ca aplicarea legii străine
este înlăturată dacă încalcă ordinea publică de drept internaţional privat român, ce are ca scop
protejarea intereselor fundamentale ale statului forului, de ordin social, moral, economic sau
politic, iar instanţa este suverană să aprecieze în fiecare caz în parte dacă un drept câştigat în
statul străin produce sau nu efecte juridice. Faţă de împrejurarea că dreptul român interzice
legatul conjunctiv, a apreciat că testamentul este contrar ordinii de drept internaţional privat şi,
aplicând legea română, a constatat nulitatea testamentului. In apel, MIO sustine ca testamentul
a fost întocmit la Notariatul 5 Freiburg – Germania, fiind valabil potrivit legii germane, la
acest notariat fiind deschis şi validat după decesul testatoarei. Totodata, sustine ca interzicerea
testamentului conjunctiv, impusă de legea română, este o condiţie de formă a testamentului,
menită să ocrotească voinţa testatorului şi să exprime caracterul unilateral al voinţei exprimate.
Mai mult, avand in vedere legea germană, care nu interzice testamentele conjuncte, încheiate
simultan de soţi, instanţele din România nu pot să cenzureze actele încheiate de cetăţenii
germani
pe teritoriul Germaniei şi care au fost valorificate conform legii germane. Sunteti instanta de
apel, dati solutia.
 
15. A cetatean roman se casatoreste cu H cetatean arab, casatoria dintre cei doi oficiindu-se la
Curtea Islamica din Dubai. Concomitent cu acest eveniment, A continua sa primeasca pensia
alimentara de la fostul sot, B, insa acesta din urma afla de casatoria incheiata de catre A in
Dubai si decide sa introduca o actiune in justitie impotriva lui A prin care instanta sa constate
faptul ca B nu ii mai datoreaza pensie alimentara acesteia din moment ce a intervenit o alta
casatorie. A, la randul sau sustine faptul ca respectiva casatorie cu H nu este valabila, intrucat
legea araba prevede ca si conditie de validitate a unei casatorii dintre un arab si un cetatean
strain
ca acesta din urma sa nu mai fi fost casatorit si divortat anterior. A, contactand un specialist in
drept musulman, face dovada in fata instantei ca de fapt legea aplicabila in Dubai, cu privire
la casatoriile dintre arabi cetateni de alte origini, prevede intr-adevar conditia ca respectivul
cetatean strain sa nu fi fost casatorit si divortat anterior, insa numai daca nu depaseste varsta
de
25 de ani, ori A avea 25 de ani si 6 luni la data incheierii casatoriei la Curtea Islamica din dubai,
astfel ca nu ii mai datoreaza acesteia pensia alimentara. Sunteti instanta de judecata, solutionati
cererea lui B.
 
16. In comuna X, in septembrie 2011, in urma unei perioade de 2 saptamani in care a plouat
torential si au avut loc inundatii cu efecte grave, unii sateni ramanand fara case si bunuri, au
loc masive alunecari de teren, datorate atat fenomenelor meteorologice recente, cat si defrisarii
ilegale a padurilor din imprejurimi, astfel incat nu mai este posibila habitarea in acea zona.
In aceasta situatie, Guvernul emite HG 30/2011, prin care se acorda ajutor financiar pentru
stramutarea locuintelor care au rezistat alunecarilor de teren si pentru construirea de noi
locuinte,
in cazul persoanelor a caror locuinta a fost distrusa. MB, locuitor al comunei Y solicita si el un
asemenea ajutor financiar, insa cererea sa este respinsa, pe motiv ca locuinta nu se afla in zona
defavorizata la care se refera HG 30/2011. MB cheama statul roman in judecata, sustinand ca
si in comuna unde locuieste el au loc frecvent defrisari ilegale si ca incep sa se vada urmarile
acestui fenomen, prin urmare, solicita instantei ca si locuinta sa fie stramutata, in temeiul HG 30/
2011. Sunteti instanta de judecata, dati solutia.
 
17. HF, cetatean italian, detine in proprietate un apartament si o colectie de tablouri la Milano,
iar
la Bucuresti detine in proprietate o vila. In 2011, HF decedeaza. Ca urmare a acestui fapt, CF,
mostenitor al lui HF, solicita dezbaterea succesiunii cu privire la toate bunurile antecesorului
sau la notariatul din Milano. RF, un alt mostenitor de-al lui HF solicita din contra, dezbaterea
succesiunii la Bucuresti. Care dintre ei are dreptate?