Competenta Generala și Materială

Friday, October 16, 2015 11:36 AM

Importanta clasificarii AC este legata de competenta

Concluzii
- Tribunal instanta cu plenitudine de competenta
○ Marea majoritate a cererilor se judeca la Tribunal - TEORETIC
○ Dar marea majoritate sunt exceptiile de la regula, judecatoriile avand multe multe multe
- CA trebuia sa fie cu plenitudine de competenta pe apeluri pentru ca marea majoritate sa
porneasca de la Tribunale
- ICCJ sa judece recursurile
○ Era gandit ca recus in casatie, chiar daca este dat pe un caz particular
○ Si practica ICCJ sa devina obligatorie conform L304 de organizare judiciara
○ Pentru ICCJ propriul sau precedent e obligatoriu? Pe lege da, avem cauze pierdute la CEDO
 Vezi Beanu vs Romania
 ICCJ trebuie sa uniformizeze jurisprudenta si nu poate fi ea insasi sursa de divergenta
 Cand ICCJ a dezlegat ceva si vrea sa modifice jurisprudenta trebuie sa faca acordul
sectiilor unite
 Pentru ICCJ propriul precedent este obligatoriu
○ Recursul in casatie trebuie cu atat mai mult sa fie obligatoriu pentru celelalte instante

Definitia este data de doctrina

- Aptitudine si indatorirea (Liviu Zidaru)
○ Nu este la latitudinea instantelor daca sa judece sau nu
○ Nu e doar o facultate
- Ne gandim la o instanta, nu la un judecator anume
- 136 codul asimileaza sectiile unei instante sau completele specialziate cu o instanta specializata
- Notiunea de competenta se refera la o instanta de judecata in ansamblul sau
- Ce instanta de judecata trebuie sa judece o anumita cerere
○ Indiferent ce cerere este
- Competenta GENERALA delimiteaza instantele judecatoresti de alte organe din afara sistemului
juridic, cu sau fara activitate jurisdictionala
○ Cand cererea ar fi de competenta din organ cu activitate jurisdictionala, admiterea exceptiei
de necompetenta- DECLINARE in favoarea acelui organ
○ Cand organ fara activitate jurisdictionala - admitere exceptie -» Respingere cerere

Pentru competenta generala trebuie stiuta notiunea si exceptia de necompetenta

Competenta Jurisdictionala - materiala si teritoriala
- In mod clasic competenta materiala
○ Functionala = ce atributii jurisdictionala are o anumita instanta (prima, apel, recurs)
○ Procesuala = raspunde la intrebarea ce anume instanta trebuie sa solutioneze o anume
cerere (dupa natura si valoare litigiu)
 De fapt raspunde la Ce poate judeca in prima instanta
- Cu titlu de exceptie vorbim de competenta materiala pe orizontala - sectii si complete
specializate si a instantelor specializate
○ Legea de organizare judiciara - avem tribunale specializate (fostele Comerciale) si instante
de dreptul familiei
○ Cod de Procedura civila subsumeaza sectiile specializate si completele specializate
○ Ideea e sa fii judcat de un jude care se pricepe la acele tipuri de cauze
○ De ce o cerere e de competenta J si alta de competenta T? La T deja ai juzi cu o competenta
si experienta mai mare
- Sensul competentei materiale: Sa ma judece un jude cu o experienta potrivita unei specializari sau
a unei complexitati mai mare a cauzei
○ Intre o cerere venita la Tribunal Cluj se poate vorbi de o competenta materiala pe orizontala
intre T Cluj si T Specializat Cluj
○ In MM se poate vorbi de sectii
○ In SJ avem doar sectie civila si penala, acolo se pune problema eventual pe complete
○ 136 asimileaza Instanta specializata, sectia specializata si completul specializat
- Competenta teritoriala - pe orizontală
○ De drept comun
○ Alternativa - R are alegere
○ Exclusiva - nu se poate deroga

2. Competenta Pagina 1
 Fara activitate jurisdictionala - cerere de eliberare cerere de constuire e de competenta primarului
- Daca m-as adresa instantei s-ar respinge ca nefiind de competenta instantelor
- Ok dar daca deja s-a adresat primarului si acela nu a emis in termen autorizatia?
○ R spune ca da, s-a adresat si in 30 zile nu s-a primit raspuns
○ Atunci deja actiunea devine contencios administrativ si este de competenta instantelor
- Materia controlului de constitutionalitate
○ CCR - Ce acte cenzureaza?
 Legi organice, ordinare si ordonantele
○ Ce cenzureaza instnatele, daca exista sub aspect al constitutionalitatii
 Da, avem legi mai putin importante, legislatie secundara
- In Boroi mai explica si despre competenta in materie electorala
○ Competentele impartite intre organe din afara instantelor si instante
○ Cine intocmeste listele, unde se contesta ca nu e trecut o persoana pe liste - La primar
○ Unde se contesta respingerea unei candidaturi? Tribunal cu cale de atac CA
- Daca sunt sesizata ca instanta - sa constatati ca art x din legea y e neconstitutional raportat cu art
z din constitutie - invoc exceptie de necompetenta generala (trebuia CCR)
○ Si se respinge cererea ca nefiind de competenta generala a instantelor
- Daca sunt sesizat cu realizare de drept si in aparare se invoca exceptie de neconstitutionalitate si
se sesizeaza CCR
- Materia litigii de munca
○ Raspunderea disciplinara a judecatori - sectia judecatori a CSM
- In materia exercitarii drepturi parintesti
○ Instanta de tutela - care instanta e aceea, inclsuvi teritorial
○ Raman atributii si in sarcina organelor din afara
 Ex: In caz divort chiar daca e prin acord si ar fi in fata unui notar, nu ajung la instanta
deloc sa discut de exercitarea atributii parintesti
 Dar chiar daca ajung in instanta, ancheta sociala o face Autoritatea Tutelara
- Acte de stare civila
○ Inregistrare acte de stare civila - de competenta organ administrativ
- Privitor la nume
○ Instanta cand este sesizata cu stabilire filiatie - si ia numele tatalui
○ Daca cer schimbare nume pe cale administrativa nu mai merg in instanta
○ Cer schimbare nume in nume anterior incheierii casatoriei - in instanta
 Poate fi cerere solicitata separat de actiunea de divort? Instanta e obligatoriu sa se
pronunte pe acest petit
 Dar daca nu am divort si cer revenirea la nume - nu o pot formula in afara unui divort
 Dar daca vreau sa schimb numele anterior casatoriei fara divort - pot pe cale
administrativa
□ Daca se refuza, pe contencios administrativ se poate investi instanta
- Trebuie stiut ce anume ramane in competenta instantelor si ce este luat de alte organe

Reguli de competenta
- NCPC - Reguli noi de competenta doar prin modificarea prezentuilui cod
- Oare normele de competenta din NCPC abroga norme vechi de competenta din legi speciale
anteriaore
○ O lege generala nu poate sa abroge decat EXPRES
○ Legile speciale care stabilesc competente raman in vigoare
○ Chiar codul da argumente la 96 - Competenta CA prima instanta 'Potrivit legilor speciale'
○ Nu, nu aborga legile speciale
- Oare pot fi stabilite norme de competenta prin legi speciale dupa NCPC
○ Printr-o lege speciala se modifica
○ De exemplu pe contencios administrativ spune cand ma adresez T ca prima instanta si cand
CA dupa obiect sau organ cu care ma judec
○ Mai poate legiuitor prin lege speciala sa stabileasca norme de competenta dupa acest text?
○ De fapt legiuitor a zis ca e caracter de recomandare sa nu mai prevada in legi speciale norme
de competenta ci sa le puna in CPC pe toate
○ Oricum ar fi greu de discutat, eventual discutie ce fel de legi, oricum ca e CPC sau lege
speciala ar fi lege organica oricum ai lua-o
○ Sub aspectul legii speciale, e clar ca aceasta deroga oricum
○ Dar ideea este ca POT prin legi speciale stabili norme noi de competenta si ulterior
○ Art respectiv 122 nu trebuie luat ad-literam :)

Judecatorii
- Care cereri sunt de competenta judecatoriei?
- Vorbim de competenta procesuala
A. Cereri date de CC in instanta de tutela si familie daca nu se prevede expres altfel
- Printr-o lege speciala s-ar putea prevede altfel
- Vezi 229 din LPA pe slide urmator
- In CC unde se gasesc? De identificat text din CC
- 265 CC - Toate masurile date prin prezenta carte, masuri de ocrotiri a copil - de competenta
Instantei de Tutela, litigii in materie de dreptul familie
- Aceasta Instanta de Tutela este Judecatoria daca n-am alt text care sa spuna altceva
- 229 LPA împarte competenta Judecatoriei cu alte organe din afara instantelor judecatoresti
○ Autoritate Tutelara
○ Legea 272-2004 Protectia Minorului
○ Autorizarea pentru acte de dispozitie in numele minor
 Pana se creaza instanta de tutela, nu va fi Judecatoria ci Autoritatea Tutelara (229)
- Intotdeauna J este instanta de tutela sau poate fi si alta instanta?
○ Nu sunt cereri date de CC in competenta
○ Legea 273-2004 Instanta competenta Tribunalul
- Judecatoria cand va judeca o cerere in materie de Familie si Minori?
○ Cand nu este data in competenta altei instante
○ 913.2 Spune de refuzum minorului de a fi predat parintelui stabilit de instanta
○ Este J sau T?
 In practica se face regulator de competenta
 A ajuns la CA pentru conflict negativ de competenta
 In executare silita Judecatoria este instanta de executare
 Sensul asa cum e formulat textul de la litera a e ca judecatoria sa fie instanta cu
plenitudine de competenta daca nu am text cand nu am alta instanta clar aratata

2. Competenta Pagina 2
 ○ Este J sau T?
 In practica se face regulator de competenta
 A ajuns la CA pentru conflict negativ de competenta
 In executare silita Judecatoria este instanta de executare
 Sensul asa cum e formulat textul de la litera a e ca judecatoria sa fie instanta cu
plenitudine de competenta daca nu am text cand nu am alta instanta clar aratata
 Deci ar trebui sa fie J
B. Inregistrari in registre de stare civila
- Inregistrari si actiuni: actiunea in anularea unei inregistrari gresite
- Inregistrarea tardiva a nasterii (a apucat sa faca 1 an, nu il mai inregistreaza primarul ci expertiza
de paternitate)
C. Administrare cladiri cu mai multe etaje, apartamente sau spatii in proprietate exclusiva a mai
multeor persoane
- Prima teza nu cere asociatie de proprietari, poate fi o casa cu 3 apartamente fara asociatie
○ Daca ar fi o cerere locatarii intre ei - este pe valoare litigiu
- Daca este asociatie de proprietari cu litigiu intre Asociatie si Persoana Fizica sau PJ pentru neplata
cheltuieli?
- Daca proprietar cere anulare a hotararii AG?
- Dar asociatii de proprietari versus furnizorul de canalizare?
- ORICE LITIGII, nu conteaza cu cine
- Dar daca AP ar dori sa modifice o terasa din bloc sa faca spatiu comercial si primarul refuza sa dea
autorizatie de construire si intra in contencios - nu mai intra pe acest art
- Daca AP angajeaza administrator cu CIM si apar litigii pe contractul de munca? Ramane litigiu de
munca
- Deci aceasta litera C nu se extinde si pe alte legi speciale
- Dar restul da, sunt de competenta judecatoriei, indiferent ca PF si PJ sunt membri sau terti
D. Cereri de evacuare
- Cele pe drept comun
- Procedura speciala a evacuarii pe imobile ocupate abuziv - acolo este lege speciala Judecatoria si
atunci ne incadram pe pct 4 (conform 1036 NCPC)
E. Ziduri, santuri, limitari ale drept de proprietate conventional sau judecatoreasca
- Sunt actiuni reale - Granituire
- Actiuni in constatare negativa a servitutii (fosta servitute a locului infundat)
- Limitele conventionale ale drept de proprietate intra aici?
○ Clauza de inalienabilitate - expresa sau implicita dupa cum e stipulata in favoarea cui
- Promisiune de CVC - clauza de inalienabilitate subinteleasa in favoarea celui ce urmeaza sa
dobandeasca dreptul
- Cand transfer drept de proprietate in favoare descendent si vreau sa nu instraineze o perioada,
este o clauza expresa, incalcarea ei incalca o clauza de contract, raspunde eventual pe rezolutiune
sau despagubiri
- Ar fi acestea incadrate aici? Pe 94e? Parerile sunt impartite
○ Boroi: NU, nu e rational sa existe competente diferite in functie de motiv de nulitate sau
rezolutiune invocat
 In alte situatii avem in vedere valoarea J versus T (200K)
 Nu ar fi firesc ca daca vorbim de nulitate atrasa de respectare de clauza de
inalienabilitate indiferent de valoare sa fie J, iar in alte motive de nulitate sa se
imparta pe valoare J versus T
○ Dar din text poti trage o asemenea concluzie? Face o asa distinctie legiuitorul?
 Obiectul cererii este nulitate pe incalcare inalienabilitate subinteleasa
 Nu conteaza valoarea, nu merg la text pe litera k
 Chiar si cele de la litera c poate fi in functie de valoare peste 200K
 Si atunci le lasi la Judecatorie
 Imparte competenta intre J si T in functie de obiect indiferent de valoare
 Si in materie de partaj este J indiferent de valoare si ramane la J
○ Daca este acest motiv de nulitate, este mereu de competenta J, nu conteaza ca in alte
motive am in vedere valoarea
 Legiuitorul nu face un argument totusi, deci conceptia lui Boroi este separata fata de
intentia legiuitorului
F. Graniturire
- Putea sa nu faca litera separata si sa lase pe c
G. Cererile posesorii
- Tema de casa din drepturi reale
H. Cereri privind obligatii de a face, a nu face - neevaluab in bani - contractual sau necontractual
- Cu exceptia celor date de lege in alta parte
- Judecatoria judeca toate litigiile nepatrmoniale care nu sunt date in competenta altei instante
- Ex: Cea mai mare problema in practica unele actiuni patrimoniale sunt calificate ca nepatrimoniale
○ Cer instantei sa oblige pe vecin sa repare clanta ca mi-a spart usa
○ Ce obligatie este? Practica zice oblig de a face neevaluabila in bani
○ Pai este evaluabila, valoarea este reparatia, cat costa sa aduc usa la situatia anterioara,
poate e chiar si peste 200.000 lei
- Ex de actiuni nepatrimoniale: Obligati-l pe primar sa emita autorizatie de construire?
○ Pe legea contencios e data in competenta Tribunal
- Daca spun Sa imi predea un tablou - e a face nepatrimoniala nevaluabila in bani?
○ Indiferent ca sunt legatar particular si cer mostenitorului
○ Dar daca cer sa mi se predea foto de familie?
- Sa nu publice un articol in ziar - este evaluabil in bani?
I. Cereri de declarare judecatoreasca a mortii
- Cererile de pana acum acopereau cate o paleta mai mare
- Aceasta este o actiune separata din cele speciale, ar fi fost mai normal sa fie in partea procedurii
speciale, asa cum a facut si la evacuare
- Daca nu lasa aici si nu aveam text nici pe procedura speciala, ar fi mers la Tribunal
J. Partaj indiferent de valoare
- Dar daca partajul este doar o consecinta a altor cerere?
- Partajul este de la o succesiune, si mai sunt si altele de anulare certificat de mostenitor si sa se
stabileasca cota fiecarui mostenitor si sa se imparta bunrile
- Se refera acest text doar daca e capat singur de cerere sau si la aceste exemple de mai sus?
- Doctrina este impartita, mergem pe valoare J/T (raportat la activ succesoral) sau ramanem la J
mereu indiferent de valoare
- O alta parte a doctrinei majoritara spune ca intotdeauna e de competenta J pentru ca scopul
urmarit este finalmente partajul
- Vezi 985.2 - Prin incheierea de admitere in principiu in partaj, inseamna ca intotdeauna Partajul ar
fi de competenta Judecatoriei

2. Competenta Pagina 3
 fi de competenta Judecatoriei
○ ICCJ a dezlegat ca nu doreste sa ajunga la ICCJ partaje succesorale in recurs, deci trebuie sa
ramana toate pe Judecatorie in prima instanta
- Mergem pe ideea ca partajul INDIFERENT ca e capat de cerere singur sau accesoriu (celelalte
fiind chestiuni prealabile nu capete principale de cerere), mereu partajul ramane la Judecatorie
K. Toate cauzele evaluabile in bani daca valoarea obiect proces este sub 200.000 INCLUSIV
- Deja nu mai vorbeste de natura cauzei
- Cum stabilim valoarea cererii?
- Antamam 194c
- In cererea de chemare in judecata R indica obiect si valoarea sa dupa pretuirea lui si mod calcul
- CPC da criterii cum putem determina valoarea obiectului 98 - 105
- 98.1 Dupa capat principal de cerere
- 98.2 Nu avem in vedere accesorii, fructe, dobanzi si nici prestatii periodice ajunse la scadenta
○ Daca se solicita un imprumut si a dobanzilor
 Imprumutator R cere restituirea capital (Capat Principal de cerere)
 Dobanzile contractuale si daca nu le-a restituit la scadenta daune pentru intarziere
 Mai poate cere taxe de timbru, avocat - Cheltuieli de judecata
 La ce valoare ne raportam cand stabilim competenta materiala?
 Capital 100.000
 Dobanzi 100.000
 Daune moratorii care se datoreaza pana la inregistrare cerere 50.000
 Le cer pana la inrgistrare SI in continuare pana la pronuntarea hotararii (va timbra pe
parcurs)
 Competenta este raportata doar la capital, nu conteaza nici fructe civile nici daune
moratorii (dobanda legala), indiferent cand au deveni scadente
○ Sau daune moratorii pentru un imprumut
- 98.3 Contestare, se stabileste dupa inscrisuri depuse si explicatii ale partilor
○ Contract de vanzare imobil destul de vechi si se cere nulitatea absoluta, se prevede o
valoare de 100.000 lei, ce am in vedere pe acest text?
○ Constatarea nulitatii contractului - este diferenta decat daca am incheiat acum un an
contract autentic notarial in care am declarat o valoare, s-a platit?
○ Valoarea obiectului - care este?
 In contract scria atunci 10.000 lei
 Acum valoreaza peste 1 milion euro
- Fiind norme imperative si judecatorul poate din oficiu sa conteste competenta si sa ceara R sa
aduca dovezi ale acelei valori
- Ex1. Nulitate absoluta a contract VC notarial incheiat in urma cu 2 luni, valoare 1 milion euro
○ A trecut putin timp, sigur nu a oscilat asa mult pretul pe piata imobiliara
- Ex2. Contractul incheiat in urma cu 50 ani, valoarea este derizorie de pe contract, de 10.000 lei si
este vila vecina
○ A trecut mult timp, nu mai este aceasta valoarea care trebuie luata in calcul ci VALOAREA DE
CIRCULATIE
○ 131 spune ca se poate da un singur termen - sigur expertiza nu se face in timp util, nu pot sa
cer expertiza
○ Ce pot face? Ce se poate cere pentru stabilire?
 Grila notariala - dar aceasta nu arata valoarea reala ci niste limite sub care nu poti
scadea dar pretul real poate fi mai mare
 Valoarea de impozare - dar nu toate imobilele sunt impozabile
□ Acest criteriu valabil doar pt actiuni reale imobiliare
□ 104 - Cereri in materie imobiliara pe drept proprietate sau alte drepturi reale
asupra unui imobil
 Valoarea determinata dupa valoarea impozabila potrivit legislatie fiscala,
daca nu, se aplica 98 valoarea de circulatie a bunului
 In OUG80 - o dispozitie ca daca valoarea impozabila este una derizorie, instanta poate
sa solicite grilele notariale sa stabileasca taxa de timbru
 E ok sa ai valoarea una pentru taxa de timbru si alta pentru competenta?
 Prin ce metoda de interpretare pot sa spun ca daca e derizorie valoarea, pot aplica din
taxele de timbru aceeasi dispozitie
□ Ar fi analogie? Daca nu avem dispozitii, dar aici avem
□ E o situatie in care am o valoare diferita la competenta si alta la timbru
□ Doar situatia actiunilor Reale imobiliare
- 104 Valoare impozabila doar la constructii nu si la teren
- Pot insa cere contracte CVC privind imobile similare
○ Adresa la camera notarilor sa se trimita contracte similare
- Daca una din parti are o expertiza DEJA FACUTA, extrajudiciara, s-ar putea admite dar nu musai
- Ofertele din ziar?
○ Nu prea reflecta pretul real de vanzare, acestea pot fi si negociate si sunt de regula mari ca
sa poata scadea
- Ex: R spune ca P i-a distrus complet casa, si ca o pretuieste la 2 milioane de euro (e o casa in
Ciurila)
○ Este acelasi lucru? Vorbim tot de valoare?
○ Obiectul cererii la care ma raportez e imobilul sau la suma de bani?
 E chiar suma de bani, nu conteaza ca in starea de fapt spune ca e contravaloare imobil
 Nu este obiectul, acolo e suma de bani ceruta
 Cere o suma de bani, nu cere imobilul in sine
 Poate o cenzureaza si da mai putin in final, dar e o suma de bani
- 99.1 - Mai multe capete principale de cerere intemeiate pe fapte sau cauze diferite
○ Competneta se stabileste separat
○ Daca unul din capete este de compententa altei instante - Disjungere si declinare de comp
○ Ex: reclamant care cere mai multe sume de bani
 Capat 1: 100.000 imprumut nerestituit in baza contract X
 Capat 2: 300.000 reparare prejudiciu prin fapta ilicita a distrus gard
 Capat 3: 500.000 pret neachitat din contract Y
○ Care e instanta competenta? Aceleasi parti, mai multe raporturi juridice
- 99.2 - Titlu comun sau cauze strans legate
○ Instanta competenta se determina de acea pretentie care atrage competenta mai mare
○ La ex acesta cu trei capete exista vreo legatura in afara de parti? Nici o legatura
 Sunt doua capete contractuale si una delictuala
 Capetele mari se disjung si se trimit la Tribunal
○ Daca ar fi cauza comuna si totusi se poate ivi situatia, sa nu ai capat principal si capete
accesorii ca acolo merg pe capat principal

2. Competenta Pagina 4
 accesorii ca acolo merg pe capat principal
○ Daca toate capetele ar fi principale CU legatura, s-ar justifica sa se judece deodata, daca ar
trebui sa mearga la instanta superioara
 Vechiul cod era doar 99.1 si disjungeai mereu si suspendai sa astepti cea mai inalta
TEMA: Capete principale de cerere care s-ar intemeia pe 99.2 - de gasit exemplu
- La conexitate e mai simplu pe 99.2
- 100 - Mai multi reclamanti sau mai multi parati
○ Daca au legatua sau nu
○ Ex: o persoana care se indatoreaza frecvent si are 10 contracte de imprumut toate ajunse la
scadenta, cu acelasi creditor - suntem pe 99.2 sau nu?
○ Ex: 10 Creditori diferiti, cu sume diferite - toti reclamantii formuleaza o singura cerere si cu
un singur avocat
 Instanta competenta ar fi pe 99.1 (intre cele 10 nu este legatura, disjungem si fiecare
ramane cu paratul pe creanta lui si mergem pe competenta pe valoare) sau 99.2
raman sa se judece impreuna?
- 100.1 Ai in vedere fiecare separat, pastrezi ce poti, restul declini si trimiti disjunse la Tribunal
- 100.2 Parati distincti - disjungi
- Daca exista totusi legatura - se poate aplica similar cu 99.2
○ Ex: fapt ilicit si sunt prejudicii distincte catre victime diferite
○ Ex: Contracte edificand constructie si poate fi proprietate a mai multor persoane
 Unul a facut acoperis, unul finisaje
 In aceasta situatie exista legatura intre solicitari, toate sunt in realizarea unui bun
 Suficient de strans ca sa atraga judecarea impreuna? Ar putea.
□ Si in acest caz nu le ADUNAM ci mergem pe valoarea cea mai mare
□ Asa ar fi criteriul 99.2
□ Raman reclamanti distincti, nu le pot insuma, ramane valoarea cea mai mare
- 101.1 - Executarea unui contract - Valoarea partii din contract solicitata
○ Daca imi datoreaza doar un sfert din pret am in vedere doar aceasta suma solicitata, nu
valoarea intregului contract
- 101.2 - Nulitatea unui contract, reziliere, rezolutiune
○ Valoarea obiectului, chiar daca nu se solicita repunerea in situatie anterioara
○ Nu este neevaluabila in bani
○ Este evaluabila in bani anulare rezolutiune reziliere
○ Cum stabilesc timbraj daca cer si repunerea? Platesc de doua ori sau o data si e avantajos sa
cer si repunerea simultana
○ Daca se cere rezolutiune antecontract CVC de promitent cumparator ca vanzator nu s-a
prezentat la notar sa incheie contract promis
 Pret contract 500.000 lei
 Parte de pret deja achitata 100.000
 La ce valoare stabilesc competenta si timbraj? E diferita?
○ Ipoteza 1: Cumparator cere anulare CVC si restituire pret deja achitat 100.000 cu valoare
contract 500.000
○ Ipoteza 2: Constatare nulitate absoluta PROMISIUNE CVC in care s-a platit 100.000 parte din
viitorul contract
○ Este diferenta intre cele doua situatii?
○ Cer 100.000 dar constatati si nulitatea
○ La prima situatie am un contract, in a doua un antecontract
○ E deosebire intre cele doua?
○ Conteaza cine cere?
 Daca ar cere Vanzator - ar primi inapoi proprietatea 500.000
 Daca cere Cumparator - ar primi inapoi 100.000 platiti
○ Competenta se stabileste dupa capat principal - in toate situatiile este valoarea bunului
 Deci nu conteaza cine cere
○ Dar situatia intre contract si antecontract - am valori diferite?
 Nu conteaza daca se cere repunerea sau nu in situatia anterioara
○ DECI ORICUM AR FI CONTEAZA DOAR VALOAREA CONTRACTULUI TOTALA
- Ipoteza 3: Promisiune vanzare cumparare, care are clauza de inalienabilitate subinteleasa.
Promitent Vanzator totusi incheie vanzare cu tert C si Promitent Cumparator cere nulitatea
absoluta a contractului dintre Pv si C - obligatia de a nu face incalcata ar merge pe Judecatorie pe
94h
- 101.3 Contracte cu executare succesiva - la ce valoare ma raportez?
○ In aceste contracte nu se transmite proprietatea bunului
○ Restituirea bunului il cer in baza obligatiei corelative unei creante care nu e totuna cu
valoarea bunului
○ NCPC pune criteriu legal - pe un an de zile
- 103 - Vorbeste tot de contracte cu executare succesiva
○ 101.3 se limiteaza la locatiune, leasing si arenda
○ Ce inseamna cereri de aceeais natura? 101.1 - executarea acestor contracte, 101.2
rezolutiune nulitate reziliere, 101.3 actiuni in raspundere contractuala executare sau
anulare, precum si predare restituire bun inchiriat sau arendat
 Nu priveste DOAR predare ci si rezolutiune, reziliere, sau exectuarea contractului
○ Se are in vedere chiria sau arenda anuala
- Dar daca s-a facut contract doar pe 6 luni nu pe un an?
- 103 priveste durata nedeterminata
○ Ipoteza este determinata dar mai mica de un an de zile?
○ Tema: Cand e contract pe durata determinata si pe durata sub un an de zile am in vedere
valoarea anuala sau de 6 luni (cat este contractul). Este diferenta daca e intre cele de la
101.3 locatiune leasing sau altul gen renta viagera
 Coroborare 101.3 cu 103
- 102 Cererea de plata patiala
○ Dupa partea pretinsa ca fiind exigibila
○ Ex: imprumut o suma cu restituire in rate. Ratele scadente sunt 500.000 lei, eu cer instantei
sa restituie 100.000 lei (Principiul disponibilitatii, cer cat vreau)
 Scadente sunt sume de 500.000 lei
 Care e instanta competenta, pe ce valoarea stabilesc?
 Intrebarea ajutatoare: Ce ar urmari reclamantul? Posibil sa eludeze Tribunalul
 Atunci valoarea TOTALA la competenta, partea exigibila e 500.000 pe atata stabilesti
competenta
 Nu dai mai mult decat a cerut, dar timbrajul e pe cat a cerut
○ Poate instanta sa conteste valoarea exigibila?
E vreo diferenta intre faptul ca cere mai putin decat valoarea exigibila (si face 5 cereri de

2. Competenta Pagina 5
 ○ E vreo diferenta intre faptul ca cere mai putin decat valoarea exigibila (si face 5 cereri de
100.000) sau cere mai mult decat e exigibila?
 Instanta nu poate sa cenzureze cand cere o suma de bani, va vedea daca se justifica
suma sau nu
○ Daca voia legiuitorul sa raporteze competenta la valoarea pretinsa de reclamant - ar fi
formulat valoarea partii pretinsa de reclamant ca la 101, nu avea noima sa vorbeasca de
exigibilitate
 Dar din moment ce vorbeste de exigibilitate, trebuie sa ma raportez la acest criteriu
pentru competenta
 Timbrajul se raporteaza la cat este ceruta
- 105 Cererile in materie de mostenire
○ Doar activul succesoral conteaza nu si pasivul
- 106 Competenta ramane castigata daca ulterior sunt modificari pe cuantum obiect
○ Daca cer 100.000 si ulterior majorez pretentiile pentru ca din probe rezulta ca e 1.000.000
valoarea bunului distrus
○ 204 CPC vorbeste de modificarea cererii de chemare in judecata, majorarea pretentiilor nu
constituie modificare - pot sa majorez pretentiile oricand
○ 204.2.2. Reclamantul mareste sau micsoreaza cuantumul cererii
○ La ce raportez competenta? Am verificat, era 100.000, ulterior o mareste la 1.000.000
pentru ca valoarea prejudiciului era mai mare
 Ramane competenta de la primul termen, nu conteaza ca ulterior reiese alta valoare
○ Daca i-a dat 1.000.000 ce cale de atac va avea hotararea?
 Daca a mers la Judecatorie va avea apel la Tribunal nu si recurs
 Daca cerea din start 1 milion pornea din Tribunal si avea atunci si Recurs
○ Cer o suma de bani, introduc direct la Tribunal 300.000
 Se stabileste ca prejudiciul este 1.100.000 am doar apel la CA sau si recurs la ICCJ?
 Acea valoare avuta in vedere la competenta ramane si la caile de atac
 Daca nu exista 106.2 puteam discuta de un alt regim juridic al cailor de atac
- 94.3 si 94.4 (renumerotate 2 si 3)
○ Cai de atac - in cazuri prevazute de lege
○ Care e diferenta intre Daca legea nu prevede altfel si aici in cazuri prevazute de lege
 Spune ca Judecatoria nu are plenitudine de competenta ci doar acele contencioase
care le da un text de lege special ca se ataca la judecatorie acel act
○ Ex: legea fond funciar - hotararea comisiei locala se ataca la comisia judeteana si hot
comisiei judetene se ataca la judecatorie
○ Altfel era contencios simplu si mergeam pe Tribunal sau CA

Tribunalul are plenitudine de compententa

- Cand nu este text sa dea cuiva, merge la Tribunal
- Intre T si J pe valoare, sub 200.000 inclusiv J, peste 200.001 este la T
Discutii
- Prin legi speciale sunt anumite materii date in competenta expresa a T
- Ex: materie de expropriere
- Ex: erori judiciare in procese penale, competenta mereu T
- Legea exproprierii sau Cod procedura penala - Actiunea in raspunderea statului pentru erori
materiale
- Daca n-ar exista aceste prevederi, cine judeca cerere de despagubiri de la stat de 50.000?
○ Asa stim sigur ca nu ne complicam cu valoarea intre J si T ci e mereu T
95.2 - In APEL - este competenta functionala
- Noul cod sacrifica competenta in favoarea termenului optim si previzibil
95.3 -
- Recurs doar in cazurile stabilite de lege, de regula ce porneste de la Judecatorie se opreste in
Tribunal in apel
- Exista cazuri in care J in prima instanta are recurs in Tribunal - ex. acte de dispozitie pe hotarari de
expedient si se ataca doar cu recurs
95.4 Alte cazuri date de lege
- Ex: cand nu se poate forma un complet pentru judecarea cererii de recuzare, se trimite la instanta
superioara pentru a fi judecata

Curtea de apel
96.1
- Litigii administrative - sub 1.000.000 de Tribunal, peste 1.000.000 CA
- Altfel ma uit la emitent - daca e organ teritorial local (T) sau organ central (CA)

2. Competenta Pagina 6
2. Competenta Pagina 7