Numele şi prenumele ____________________________________ Grupa ____

1. Încadraţi litigiul declanşat de expropriat, care are ca obiect hotărârea de stabilire a despăgubirii (reclamantul dorind
o despăgubire mai mare), în cele două clasificări (după interes şi obiect) ale contenciosului administrativ. Explicaţi pe
scurt.

Este un contencios subiectiv, pentru că reclamantul îşi apără un drept al său (la o despăgubire dreaptă). Este unul
pentru exces de putere, pentru că reclamantul poate solicita anularea hotărârii care stabileşte o sumă mai mică,
obligarea autorităţii la emiterea unei alte hotărâri, cu o sumă mai mare şi, teoretic, şi despăgubiri pentru întârziere
(daune moratorii).

Punctaj în plus: Formal, nu e un contencios veritabil, căci instanţa competentă e secţia civilă a tribunalului, deci e o
altă procedură judiciară.

2. Care este instanţa competentă să soluţioneze un litigiu declanşat cu privire la o licitaţie (frauduloasă), organizată de
administraţia publică în vederea închirierii unui bun făcând parte din domeniul privat al UAT? Explicaţi pe scurt.

Instanţa de contencios administrativ. Deşi e vorba de domeniul privat, în discuţie se pune regimul juridic
administrativ (când organizează licitaţia, administraţia nu se comportă ca un simplu particular care are libertatea să
închirieze oricui).

3. Ce tip de contract administrativ trebuie să încheie Camera Deputaţilor pentru a asigura transportul d-lui Dr. A.G.
Nea Liviu la festivităţile de învestire în funcţie a d-lui Donald? Explicaţi pe scurt.

Achiziţie (căci autoritatea publicăe beneficiar şi plăteşte) de servicii (căci transportul de persoane e un serviciu, nu o
lucrare – căci teoretic se poate repeta la nevoie - ori un bun).

4. În cazul conteciosului declanşat potrivit art. 1 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, suspendarea actului (pozitiv sau
negativ) atacat, este una judiciară sau una legală („de drept”)? Explicaţi.

La avocatul poporului nu există un text special care să prevadă suspendarea de drept a actului atacat, cum e art. 123
alin. (5) teza a II-a din Constituţie pentru prefect. Deci e suspendare judciciară, dar e aplicabilă numai actelor
pozitive, în cazul actelor negative (refuzurilor) ea nu are obiect.

5. În cazul în care opera „Cuminţenia pământului” a lui C. Brâncuşi ar fi achiziţionată, în parte cu bani de la buget şi în
parte prin subscripţie publică, prin actul de dobândire ea ar intra în domeniul public sau în domeniul privat al Statului
Român? Explicaţi.

În mod normal, din proprietate privată (particulară), un act de transfer (achiziţie) nu poate determina trecerea unui
bun decât în proprietatea privată a Statului, căci încă nu există actul de afectaţiune (clasare).

Punctaj suplimentar: Totuşi, în cazul bunurilor de o importanţă culturală deosebită, aflate oricum în patrimoniul
cultural universal, se poate susţine că bunul a fost deja afectat utilităţii publice culturale aşa că trecerea se face
direct în domeniul public.

Speţă: La data de 10 iunie 2016 numitul V. Cinu îl sesizează pe prefect cu o adresă prin care îl înştiinţa că lângă parcela
sa se construieşte un bloc cu 10 etaje, depunându-i, totodată, şi o copie după autorizaţia nr. 234/2016 în acest sens.
Prefectul formulează cerere de revocare a acestui act, la 6 iulie pe care o înregistrează la Registratura Primăriei
Municipiului Cluj-Napoca şi, neprimind niciun răspuns, la 2 ianuarie 2017 formulează acţiune în contencios
administrativ, solicitând anularea autorizaţiei şi daune morale în favoarea lui V. Cinu pentru stresul pe care i l-a
provocat prin intenţia sa de a construi un imobil atât de înalt. Totodată solicită să se constate că V. Cinu a dobândit de
drept calitatea de reclamant. Pârâţii se apără arătând că nu s-a îndeplinit procedura prealabilă respectiv că, oricum
acţiunea este tardivă, fiind înregistrată după trecerea termenului de 6 luni prevăzut de lege. (1) Care este instanţa
competentă să soluţioneze acţiunea? (2) Cine trebuie chemaţi în judecată, raportat la obiectul acţiunii? (3) Analizaţi
problema procedurii prealabile din perspectiva condiţiilor acesteia. (4) Daţi soluţia şi motivarea fiecărui petit.

(1) Fiind vorba despre un act emise de primar, deci organ local, şi având în vedere că atât reclamantul cât şi pârâtul
au sediul în Municipiul Cluj-Napoca, potrivit art. 10 LCA, instanţa competentă este Tribunalul Cluj, s.c.a., fiind vorba
şi de un litigiu nefiscal.

(2) Pentru petitul de anulare a actului – organul emitent, deci Primarul Municipiului Cluj-Napoca. În plus, cum este
un act individual creator de drepturi, trebuie chemat în instanţă şi beneficiarul actului, pentru a-şi exercita dreptul
la apărare. Pentru despăgubiri, persoana juridică de drept public al cărei organ administrativ a emis actul –
Municipiul Cluj-Napoca. În plus, în temeiul art. 16 LCA, şi funcţionarii vinovaţi (ex: primarul, secretarul, arhitectul şef
etc.) ar avea calitate procesuală pasivă. (Eventual ceva punctaj în plus dacă vorbesc de cea de-a doua teorie).

(3) (a) Potrivit art. 7 alin. --- LCA procedura pralabilă nu este obigatorie în cazul prefectului. Dar, raportat la formula
legii (nu e obligatorie, dar nici interzisă), dacă a ales să o urmeze termenele curg în funcţie de aceasta.

(b) Plângerea este făcută în termenul legal de 30 de zile (10.06-6.07), are conţinutul necesar (revocare) însă
contează cui a fost adresată (faptul că a fost înregistrată la registratura primăriei nu e relevant, toate cererile către
administraţia publică locală se înregistrează aici). Deci dacă e adresată Primarului, reprezintă procedură
administrativă prealabilă; dacă e adresată Primăriei, e viciată şi nu poate fi considerată ca atare.

(c) în consecinţă, în prima situaţie acţiunea e în termenul de 6 luni (care curge de la 6 august), în cea de-a doua
ipoteză, cum nu avem plângere prealabilă, termenul de 6 luni curge de la comunicarea actului, deci se împlineşte în
10 decembrie aşa că acţiunea e prescrisă.

(4) (a) Petitul de anulare în prima situaţie e adminisbil (nu avem date pe fond despre legalitatea autorizaţiei
atacate), în cea de-a doua situaţie e tardiv şi va fi respins ca atare.

(b) Petitul de daune e inadmisibil, contenciosul prefectului e unul în anulare. În plus, nu se aplică procedura specială
de la art. 1 alin. (3) LCA stabilită pentru Avocatul Poporului, prefectul nu poate formula acţiuni în contencios
subiectiv pentru alţii.