1.

Principiile Procesului Civil

Wednesday 19 October 2016 16:10

Principiu
- Linie directoare, regula generala, linie roșie
- Principiile sunt cumva deasupra codului ca norme
- Buna cunoaștere a principiilor ajuta sa interpretez normele
- Arata concepția legiuitorului, paradigmele acestea
- Prima data când in CPC apar, in VCPC nu exista, erau extrase din doctrina
- Legiuitorul arata acum expres ca sa ii înțelegem concepția si sa interpretam normele după voința
sa

5.1. Obligația de a primi cererile

- Cererile de competenta instanțelor judecătorești
- Doctrinarii spun ca as putea la primirea cererii sa verific daca era adresabila instanței sau nu
○ Ex: cerere de eliberare a unei adeverințe de construcții, asta primăria trebuia sa o rezolve
○ Nu pot sa ii trimit înapoi cererea, pot eventual sa ii pun in discu ție ce voia sa facă
○ Însă pentru asta trebuie sa am omul in fata - oare a încercat întâi la primărie si nu i-a dat?
- Excepția de necompetenta generala
○ Nu o pot verifica la citirea cererii
○ Însă la T1 pot pune in discuția parților, invocare din oficiu si sa o admite in
contradictorialitate
○ Dar nu poate sa nu înregistreze cererea
○ Orice cerere primita de instanța trebuie sa fie înregistrata, nu o poți respinge la simpla citire
- Se refera si la cereri incidentale, ex: introducere forțata a unui terț
○ Nu o poți respinge, se înregistrează, se pune in discuție si eventual i-o respinge
○ Nu poate sa nu i-o ia deloc, literalmente sa i-o înapoieze zicând nu
- Aceasta e teza 1 - Îndatorirea de a primi cererea
5.2. Soluționarea cererilor
- Daca am înregistrat o cerere, trebuie soluționata, indiferent ca înseamnă admitere sau respingere
- Nu pot spune ca nu știu ce vrea reclamantul, sau ce lege sa aplic
- Poți in regularizare sa ii ceri detalii, sau o respingi daca nu se poate așa ceva
○ Tot dai o soluție intra-un mod sau altul, admitere sau respingere
- Nu pot spune ca resping pentru ca nu am text de lege pe care sa li aplic
5.3. Daca nu am text de lege, ce fac
- In aceasta ordine: lege, uzanțe, analogii
○ Analogia este ultima, după lege si uzanțe
○ Situație nereglementată de lege dar am o alta situație asemănătoare care este reglementata
○ Sunt situații in CPC in care se admite analogia
○ O aplicare a analogiei in 225 Folosire traducător si interpret
 Judele si grefier poate sa facă oficiu de traducător daca știu limba cu condiția ca
pârțile sa fie de acord
 Persoanele surda-mute, daca nu știu sa scrie, altfel răspund in scris
 Daca nu știu sa scrie, 225.2 nu spune ca judele sau grefier daca cunoaște limbajul
semnelor poate sa facă oficiul de interpret
□ Dar pot aplica analogia?
□ Nu e problema de analogie, decât daca nu zicea nimic despre surdomuți
□ Este cumva reglementat in mod restrictiv, ca si cum ar fi vrut sa excludă
□ Dar este o norma imperativa dar de ordine privata
 Daca pârțile zic ok, lasă-l pe jude sa facă oficiile, se poate proceda așa
- Nici așa? Atunci in baza principiilor generale si având in vedere spiritul echității
○ Dar atenție, sunt principii generale
○ Nu pot sa creez proceduri, judecătorul nu creează proceduri, le aplica pe cele existente
5.4. Nu are voie judecătorul sa depeșează atribuțiilor puterii judecătorești
- Conflict CCR 5.4, 488.4 depășirea atribuțiilor puterii judecatoresti ca motiv de recurs, 435,1
○ Decizia CCR 838/2009 explicitată in Decizia 766/2011
- Excepții
○ Control pe cale contencios a actelor administrative normative 23 din L554/2004
○ RIL, HP

1. Principii Pagina 1
 - Au existat probleme de neconstitutionalitate pe legea gratierii colective in functie de data
ramanerii definitive a hotararii
○ Discriminare pentru ca nu este vina condamnatului cat a durat procesul daca s -a terminat
suficient de repede sa prinda aceasta gratiere sau s-a prelungit si inca nu este hotararea ca
sa aiba ce gratia
- CEDO nu spune ca pentru garantarea drept la proces echitabil nu trebuie sa ai dublu grad de
jurisdictie, insa CCR spunea ca e neconstitutionala o hotarare ca definitiva pentru materia litigiilor
marunte si a contraventiilor
○ CCR spunea ca dreptul la proces echitabil musai ar avea nevoie de control judiciar
○ Insa CEDO nu prevede asa ceva - vezi chestiunile cu rosu din slide

- Nu ma poate judeca alta instanta decat cea care este infiintata in conditiile legii
Termen optim si previzibil
- CEDO 6.1 vorbeste despre termen REZONABIL
- Optim si previzibil este exigenta sporita fata de rezonabil
- Rezonabil = ceva normal raportat la speta, totusi ORICAT
○ Stii care sunt etapele, termenele stabilite de legiuitor, insa si daca s-ar depasi in anumite
conditii, nu ar trebui sa aiba de ce sa se depaseasca ACEST termen rezonabil
- Termen optim si previzibil este mai mic
○ Previzibilitatea inseamna ca stiu ce reguli va urma procesul
○ Imi ofera o serie de garantii pentru termen optim si previzibil
 Inlatura niste cai de atac NCPC
 VCPC cam toate se ataca cu apel si apoi recurs, exceptional doar recurs
 NCPC introduce o noua paradigma, majoritatea cauzelor se opresc in apel
□ Prea putine sunt susceptibile de recurs
○ Chiar si căile de atac împuținate prin reglementare deja reduce din durata procesului
- Prima garantie - la T1 judecatorul poate sa stabileasca durata procesului
○ La T1 deja stii cat va dura, deja cererile si probatiunea este expusa, exista privire de
ansamblu asupra procesului si ce va include
- Alta garantie legata de citare, daca la lecturarea dosarului judecatorul vede ca procedura nu este
indeplinita, poate recurge la citare pe cai alternative
- Termene scurte care pot fi date, termen in continuare
- NCPC in premiera reglementeaza ceva (pe langa termene si sanctiuni si amenzi 188)
○ Daca judecatorul nu recurge la aceste mijloace (amenzi, decaderi), exista un instrument nou
○ 522+ Contestatie pentru tergiversarea procesului
 Partea impune judecatorului sa apeleze la instrumentele pe care le are la dispozitie

1. Principii Pagina 2
 - Teoretic toata lumea ar putea sa aiba acces la un proces
- Instantele au sedii stabile, daca stiu ca procesul are loc la CA Cluj, dar la care sala
○ Listele afisate la sediul instantelor
- Pronuntarea hotararii in sedinta publica
○ De regula, exceptional, daca se amana pronuntarea, hotararea poate fi pusa la dispozitia
partilor prin mijlocirea grefei
- Exceptii
○ Nu este publica cercetarea judecatoreasca (va fi in LDI), dar doar in prima instanta
○ Nu este publica etapa scrisa
○ 213 reglementeaza sedinta fara prezenta publicului
 Se refera si la faza dezbaterilor pe fond in fata primei instanțe
 Din oficiu sau la cerere - daca s-ar dezbate public, s-ar aduce atingere unor valori
 Pot fi celebritati, partaj, divort, autoritate parinteasca, care sa aduca atingere
interesului minorului sau vietii private a partilor - partile pot cere sa nu fie publica
○ 244 dezbaterea pe fond este publica cu exceptie
 Norma dupa conduita impusa partilor este supletiva, partile pot deroga
 Daca partile sunt prezente la inchiderea cercetarii, pot spune Hai sa dezbatem acum,
in camera de consiliu
 Sau daca au cerut judecarea in lipsa, inseamna ca nu vor sa vina, nu are rost sa dea
termen ca poate apar la dezbaterea fondului
- Regula: sedinta este publica in ce priveste cercetarea (exceptie LDI) si dezbaterea pe fond
- In caile de atac, regula este ca daca aceste etape exista, musai sunt in sedinta publica
○ La recurs exista filtru si sa nu se mai ajunga la judecata in sine a recursului, filtrul e nepublic
- Publicarea jurisprudentei si a hotararilor pe portal este tot parte din publicitate
- 213 au acces in sedinta secreta parti, reprezentanți, reprezentanți minori, martori, interpreti,
aparatori, experti sau alte persoane care au fost autorizate
○ Altele: avocati stagiari dar nu avocat al partilor, studenti la practica, auditori de justitie
○ Presa nu ar trebui sa fie aici inclusa
○ Se refera doar la dezbaterea fondului
- Dar daca ne referim la cercetarea judecatoreasca?
○ Codul spune ca in prima instanta ar trebui sa fie in camera de consiliu
○ LDI spune ca ar trebui in curand sa inceapa sa fie asa, deocamdata este in sedinta publica
○ Putem aplica 213 ca sa declaram sedinta nepublica fara prezenta public si in cercetare
judecatoreaca?
○ In cod nu ai o prevedere ca se presupune ca esti in camera de consiliu deci nepublica din
start?
○ Ar trebui sa poti aplica o analogie pentru 213
- In caile de atac de asemenea poti sa aplici 213, in caile de atac se aplica toate prevederile din
prima instanta daca nu au prevederi care contravin in mod expres

- Corolar al principiului publicității?

○ Principiul oralitatii - 15
○ Daca cercetarea se desfasoara in consiliu, nu inseamna ca oralitatea e mereu corolar
○ Dar in mare parte din situatii este
○ Publicitatea inseamna ca alti participanti, terti de proces sa aiba acces, sa asiste, deci sa
auda participantii vorbind (publicul nu are acces la dosar, dar ii poate auzi ce se discuta)
- Sanctiunea - nulitatea hotararii judecatoresti (vezi nulitatile)
○ Se refera bineinteles la cercetare si la dezbaterea pe fond a cauzei
○ Eventual in procedura scrisa (nepublica si scrisa), cerere de reexaminare in regularizare
- Exceptii de la oralitate
○ Regula: Actele de procedura se intocmesc in scris
○ Pot fi si formulate oral, insa prin consemnarea in incherea de sedinta, devin cereri scrise
○ Solutionarea unor cereri fara citarea partilor (daca nu ai parti, nu vorbeste nimeni)
○ Cererea de judecare in lipsa sau doar pe baza probelor de la dosar
- Intrebare deschisa: partile spun ca vor doar atata probe si sa se judece in lipsa
○ Dar judecatorul considera ca se impun si alte probe, exemplu o expertiza, ce face?
○ Rolul judecatorului in aflarea adevarului - poate administra orice probe vrea si daca partile
se impotrivesc, pe cheltuiala partii careia ii profita

1. Principii Pagina 3
 Serie de aplicatii particulare
- Repartizarea aleatorie - la inregistrarea cererii de chemare in judecata
- Odata repartizat nu se poate da altui judecator
- Daca judecatorul lipseste, justificat sau nu, atunci doar judele de pe lista de permanenta poate sa
il inlocuiasca
- 214 Principiul continuitatii
○ Minima garantie - acelasi judecator care a ascultat pledoaria este cel care da si solutia
○ Doar daca ramane in pronuntare
○ Daca ar pronunta in aceeasi zi cand se da cuvantul pe fond, nu are cum sa se intample
- 395.2 Musai se pronunta fiecare judecator
- 395.3 Chiar daca este promovat, trebuie sa se pronunte
- Problema este: daca se invoca o exceptie dirimanta (care ar duce la respingerea actiunii),
completul lasa in pronuntare la termen urmator
○ La termen urmator intra alt judecator (de pe lista de permanenta sau pe motiv de transfer)
○ Poate noul complet sa dea direct pronuntare pe exceptie sau trebuie sa repuna pe rol
○ Trebuie sa puna din nou partile sa puna concluzii pe exceptie ca sa auda noul judecator,
daca acesta este cel care va delibera si se va pronunta

Sediul materiei este art 16, nu 18 (eroare)

Exceptii
- Comisie rogatorie
- In caz de abtinere sau recuzare, se pronunta si pe ce se pastreaza din actele deja intocmite si
probele deja administrate
- Perminare - cand partile nu staruie in judecata cererii si se suspenda cauza, in 6 luni se perima
○ Inchiderea dosarului fara sa dea nicio solutie
○ Hotararea nu are cum sa intre in ALJ ca nu este lucru JUDECAT
○ Probele deja administrate pot fi folosite intr-o noua cerere de chemare in judecata
- Asigurarea probelor

- Un cetatean german are dreptul sa se adreseze in germana, dar instanta nu trebuie sa o cunoasca
- Daca nu vorbeste instanta germana, germanul va PLATI un traducator
- Un cetatean roman de etnie are dreptul sa se adreseze in limba sa chiar cunoaste limba romana
○ De principiu pentru ca se exprima mai bine in limba maghiara decat in romana
○ In acest caz L304 da dreptul la traducator GRATUIT
- Cetateanul roman primeste gratis, strainii platesc - dar amandoi se pot adresa in aceasta limba

- Obligatii ale partilor

○ Ex: ce trebuie sa contina cererea de chemare in judecata
○ Regularizarea: suplinire lipsuri ca sa se asigure conduita ceruta de la reclamant
- Urmarirea procesului si finalizarea procesului
○ 10 Partile trebuie sa urmareasca procesul
○ Se refera la citare dar mai ales la Termen in Cunostinta

1. Principii Pagina 4
 - Abuz de drept înseamnă ca nu poti folosi orice mijloc procesual oricum dorești
- 187.1a - Amenzi judiciare - introducerea cu rea credință a unor cereri de intervenție sau căi de
atac vădit netemeinice
- Dar amenda se plătește catre stat
- Daca ai prejudiciat cealalata parte - despagubiri pentru amanarea procesului
○ 190 Abaterea savarsita si cuantum amenda se stabileste de completul in fata caruia s-a
intamplat sau de catre presedintele instantei

- Sancțiunile rămân amenda si despăgubiri

- Despagubirile vin din drept comun pe răspundere civila delictuala

Tine de politia ședinței de judecata

- Se considera ca nu era necesar sa fie principiu pentru ca vizează o simpla formalitate de ședință de
judecata
- 217 - Politia ședinței de judecata
○ .1 Presedintele completului poate lua masuri pentru politia sedintei
○ .2 Daca nu mai este loc, intarziatii pot fi rugati sa plece
○ .3 Fara arme cu exceptia celor care le poarta in interes de serviciu
○ .4 Purtare cuviincioasa cu respect pentru solemnitate, tinuta cuviincioasa
○ .5 Se vorbeste stand in picioare. Presedintele poate admite sa vorbeasca asezat
○ .6 Presedintele atrage atentia celor ce tulbura. Poate sa ii indeparteze din sala
○ .7 Pot fi indepartati minori si cei in tinuta necuviincioasa
- Pentru judecator este un rebut sa scoata pe cineva din sala de judecata, mai ales cu jandarmi
○ Este mai bine sa se suspende sedinta pana se calmeaza spiritele
- Avocatul poate fi dat afara din sala?
○ 217 spune ca ORICE PERSOANA poate fi scoasa din sala daca tulbura sedinta
○ Insa nu stim daca orice participant poate fi scos
○ .8 Daca o parte este scoasa, la final i se spune ce acte au fost realizate in lipsa sa
 Daca exista aparator ramas in sala, nu se mai face acest rezumat
○ .9 Avocatul tulbura: chemat la ordine, amanare proces, amenda si cheltuieli provocate de
amanarea cauzei
 Pot fi deci doua pareri daca avocatul poate fi scos din sala sau nu
 Se poate spune ca nu ar trebui sa scoti pentru ca lasi fara aparare
 Totusi, este un aliniat suplimentar pentru avocat, daca nu erau diferente era suficient
aliniatul 8
 Daca are avocat, obligatoriu se amana. Poate fi amendat pe 187.2h sau i sau c teza
finala (neindeplinirea indatoririlor de avocat sau aparator daca se cauzeaza amanarea
procesului). Litera i este foarte generala daca nu gasim o litera mai buna
 Deci avocatul NU poate fi indepartat. Se amana cauza si va fi amendat, poate fi obligat
la despagubiri daune pentru amanarea cauzei

Dreptul de a porni insusi procesul civil este un aspect de disponibilitate

- Declansarea procesului civil prin chemarea in judecata este doar un aspect al principiului
disponibilitatii. In rare situatii instanta se sesizeaza din oficiu dar nu pentru declansare de proces ci
pe capete accesorii (in divort)
- Instanta civila nu se autosesizeaza, doar sesizata prin cerere de chemare in judecata
- Un aspect de drept substantial:
○ Ex: imprumut cu dobanda, se poate cere doar capitalul fara sa ceri dobanda
○ Instanta nu va da din oficiu si dobanzai
- Aspect procesual:
○ Merg pe procedura obisnuita pe prima instanta
○ SAU fiind suma mica, pot merge pe o procedura speciala
○ Uneori legiuitorul da mai multe posibilitati, mai multe cai procesuale de debut al procesului
civil
○ Atunci cand legea ofera partii posibilitatea sa aleaga intre mai multe cai procesuale, poate sa
aleaga oricare din cele aplicabile
 Judecatorul este obligat sa ii respecte cererea (optiunea)
 Daca nu se solicita sa se judece intr-o procedura speciala, se prezuma dreptul comun

1. Principii Pagina 5
 ○ Uneori legiuitorul da mai multe posibilitati, mai multe cai procesuale de debut al procesului
civil
○ Atunci cand legea ofera partii posibilitatea sa aleaga intre mai multe cai procesuale, poate sa
aleaga oricare din cele aplicabile
 Judecatorul este obligat sa ii respecte cererea (optiunea)
 Daca nu se solicita sa se judece intr-o procedura speciala, se prezuma dreptul comun
2. Determinare obiect si limitele procesului
- 29 se refera la pretentii
- 30 se refera la aparari
- 194 care este forma cererii de chemare in judecata (elementele constitutive)
○ La litera c vorbeste despre obiectul cererii (ce cere R de la P)
○ In exemplul dat cu imprumut, cere o suma de bani
○ "Obligati-l pe Parat la plata sumei de bani cu titlu de capital"
○ Reclamantul cere ceva si Paratul se apara
 R este in ofensiva, P este in defensiva
○ Paratul poate si el sa se apere avand un atac la randul sau, propriile sale pretentii
 In acest caz P poate fi in ofensiva si R in defensiva
- 397.1 se refera la faptul ca instanta nu se poate pronunta decat pe ceea ce partea a cerut
○ Daca din 1000 lei a cerut si dobanzi doar 100 lei in total, atat ii da instanta, nu poate da tot
○ Nici nu poate da dobanzi din oficiu
○ Nu poate sa acorde mai mult sau altceva decat a cerut
○ Legea poate prevedea altceva in caz de capete de cerere alternative
- Limitele: cat cere, in aparare ce exceptii invoca
- Sub aspect procesual: cand va invoca paratul nulitate relativa ca intampinare si cand invoca pe
cale reconvențională? Care este diferența?
○ Invocarea prin intampinare (ca aparare)
○ Invocarea ca pretentie proprie (prin reconventionala)
○ Ex: vanzare cumparare, R cere restul de 70% din pret
 P se apara spunand ca acel contract e anulabil pe viciu de consimtamant
 Va alege intampinare sau reconventionala?
 Deja P a platit 30% avans
○ Daca doar intampinare: ramane cu banii dati, chiar daca va respinge actiunea principala
 Solutia instantei: Admite exceptia nulitatii relative a contractului si in consecinta
respinge actiunea
 Paratului nu i se restituie avansul, pentru ca nu a cerut repunere in situatia anterioara
○ Daca cere prin reconventionala, cere si restituirea prestatiilor in baza contractului nevalabil
- 22.3 si .5 Rolul judecatorului in aflarea adevarului
○ Ce cer si fata de cine
○ Judecatorul poate interveni in limitele recunoscute de lege dar in interesul partii
- 22.3 Judecatorul poate dispune introducerea altor persoane in proces in conditiile legii
○ Cand exista un cadru procesual stabilit de R care nu este legal constituit
○ Judecatorul spune ca nu este suficient sa se judece cu o parte din coproprietari
○ Sau R care este tert de un contract, cere desfiintarea contractului de vanzare cumparare si
cheama in judecata doar o parte
 Daca ar admite, hotararea este obligatorie doar fata de cei care au fost parte in proces
 Ar insemna sa se desfiinteze fata de o parte si sa nu se desfiinteze fata de al doilea
○ Judecatorul pune in discutie cadrul procesual
 Doar in procedura contencioasa trebuie sa puna in discutie si partile se pot opune
□ Judecatorul nu se opune vointei partii de a nu aduce toti in cauza
□ Atunci respinge cauza pe cadrul nelegal constituit
□ Respinge cererea pe exceptie ca n-a constituit legal cadrul procesual
- 22.4 Calificarea juridica a cererii
○ 194 Cererea de chemare in judecata trebuie sa se indice (litera d) motive de fapt si de drept
 Motive de fapt = starea de fapt
○ Daca a trecut un motiv de drept necorespunzator, J va recalifica si va pune motivul de drept
corect
○ 194.d spune ca trebuie sa puna un temei juridic, dar chiar daca R nu a spus nimic despre
incadrarea juridica, J trebuie sa o faca
○ Din acest motiv in regularizare NU se poate anula ca lipseste temei juridic
 Judecatorul era olbligat sa il dea pe cel corect
- 22.5 Judecatorul nu poate schimba denumire sau calificarea
○ Daca partile au acord expres al tuturor partilor
○ Principiul disponibilitatii este reconsacrat, in virtutea sa partile pot impune o calificare
Judecatorului peste vointa acestuia
○ Doar daca toate partile (nu doar R si P) sunt la fel decise
○ Ex: in materia restituirii timbrului de mediu (sau prima înmatriculare)
 Capat principal: restituirea taxei
 Accesoriu: sa dati dobanda legala
□ Care? Cea civila cu cuantum fix si bine stabilit
□ Sau cea fiscala mai mare?
 Fiecare a cerut altfel
 Care e obiect, care e cealalta calificarea?
□ Ce tine de obiect. Ce tine de calificare? Se confunda?
 Partea a cerut dobada fiscala, Jud considera ca i se cuvenea dobanda legala si resping
actiunea. E corect?
□ 397 zice ca se pronunta doar pe ce a cerut partea
□ Partea a cerut dobanda fiscala
 A cerut daune pentru intarziere, daune moratorii
 Obiectul erau daune moratorii in materie civila sau fiscala tine de calificarea juridica a
cererii
- Discutia este intre recalificare si admitere in parte
○ Se solicita o suma mica de bani de reclamant si spune ca vrea pe drept comun
○ Judecatorul nu poate sa ii spuna sa mearga pe CVR pe 22.4
○ Acest lucru este parte din disponibilitate sub aspect procesual
- Este o diferenta mare intre
○ Cere suma mica pe drept comun si judecatorul nu poate sa ii spuna sa mearga pe CVR
 1027 R poate sa aleaga intre CVR si pe drept comun
 Expres spune ca Judecatorul nu poate sa schimbe
- TEMA: Procedura speciala si NU ai un text gen 1027 care sa spuna ca expres R are alegerea caii
procesuale si exista o procedura speciala, poate reclamantul sa recurga la drept comun sau
trebuie musai sa recurga la procedura speciala?
○ Si intre a cere suma mare si a primi o suma mica
- Daca cere 11.000 se poate pune in discutie recalificare procesuala

1. Principii Pagina 6
 - Daca cere 11.000 se poate pune in discutie recalificare procesuala
○ Nu te incadrezi pe CVR asa ca se poate recalifica pe drept comun ca procedura
- 22.5 Daca toate partile din proces cer in mod expres Judecatorului sa aplice CVR si se cere 11.000
○ Atunci nu pot idecat sa respingi ca inadmisibil
○ Partile impun calificarea juridica si partile insista dar nu se incadreaza, asa ca le respingi ca
nu ai ce sa faci altceva

3. Dreptul de a propune probe

- R este obligat sa indice probe, daca nu le indica, se respinge cererea de chemare in judecata
- Exista la INM grile o predilectie de a intreba despre probe si administrarea probelor
○ In baza principiului disponibilitatii, dreptul de a propune probe
○ NU, la art 9 nu zice nimeni de asa ceva!!!
○ In cazul R nu e drept de disponibilitate ci este obligatie (sau macar sa spuna ca nu propune
probe)

4. Aplicatii particulare ale disponibilitatii

- Exemplu oficiile de traducator de catre judecator

5. Actele de dispozitie efective

- Odata pornit procesul poate sa renunte, sa mearga inainte, sa intre in cale de atac
- In aceste momente Judecatorul nu mai pronunta hotarare judecatoreasca in care sa rosteasca
dreptul ci o hotarare de expedient in baza tranzactiei si a vointei partilor
- 81.2 Cand e vorba de persoana lipsita / cap de exercitiu redusa si se face act de dispozitie de
reprezentant legal chiar cu autorizarea necesara, instanta poate sa nu ia act de ea daca considera
ca nu este in interesul persoanei lipsita / cu cap de exercițiu redus

- 22
○ .1 Judecatorul aplica regulile legale
○ .2 Obligatia sa staruie in aflarea adevarului
 Cere explicatii, propune din oficiu probe chiar daca partile se impotrivesc
 Foarte multe teze acest alineat
 Daca propune din oficiu probe, nu inseamna ca este antepronuntare
 Pur si simplu a spus ca nu e suficient ce au propus partile si ca are nevoie de mai multe
probe ca sa se lamureasca. Sa nu le surprinda pe parti in hotarare spunand ca respinge
pentru ca nu au fost probe suficiente
○ 254.5 Daca probele nu sunt indestulatoare pentru lamurirea procesului, instanta VA
DISPUNE alte probe
 Poate sa puna din oficiu alte probe pe care le poate ordona chiar daca partile se
impotrivesc
- Dar nu are sanctiune daca partile nu propun si din oficiu nu s-au cerut
○ Insa trebuia sa puna in discutie acest lucru
○ E diferenta intre probe insuficiente si trebuia sa iti spuna ca e insuficient si situatia in care
trebuia sa le ordone din oficiu?
- 22.2 Teza a doua: pune in discuția părților orice
○ Nu e clar in ce conditii s-a produs prejudiciul
○ Care sunt exact bunurile care au fost distruse
○ De ce considerati ca e raspundere delictuala cand aveti contract de transport?
○ De ce spuneti ca e raspundere pe fapta lucrului cand soferul a incalcat de fapt o regula de
circulatie
○ In acest mod de fapt se stabileste si calificarea de fapt si de drept
○ In momentul cand deliberezi, lasi in pronuntare, partile au spus acelasi lucru si nu poti sa
mergi cu neclaritati in deliberare
 Cand ceva nu e clar, cere judecatorul partilor sa il lamureasca
 Poate si aspecte neatinse de parti sa se ceara sa se lamureasca
□ Ex: se apara invocand un contract de vanzare cumparare pe imobil sub
semnatura privata, P nu zice nimic. Dar J invoca faptul ca trebuia sa fie ad
validitatem contract autentic nu sub semnatura privata
- 22.3 Introducere de alte persoane - reluam la interventii
- 22.6 Trebuie sa se pronunte pe tot ce s-a cerut fara sa treaca peste limitele investirii (daca legea
nu il obliga sa se pronunte si pe altceva, vezi divort pe accesorii obligatorii)
- 22.7 Cand are putere de apreciere, tine cont de echitate, principii si buna credinta
○ Ce probe se impun, ce probe sunt relevante, mai trebuie sau sunt suficiente probele?
○ Citeaza sau nu partile daca legea il lasa sa faca ceva daca vrea
○ Suspendarea procesului pentru ca mai este un proces pe rol - e facultativ daca judecatorul
considera ca e cazul (lasa legea total la aprecierea judecatorului)

Integritate > Independenta > Impartialitate

- Impartialitate = sa nu aiba intr-o cauza concreta un interes particular
○ Judecatorul e casatorit cu Reclamantul
○ Sau este cauza sa personala
○ Sau are un interes in cauza
○ Este pozitia sa concreta in cauza raportat la partile din proces
○ Se raporteaza la cauza concreta
- Independenta = Se refera la toata cariera sa profesionala
○ Sa nu accepte presiuni din alta parte
○ Fie din interiorul sistemului sau din afara
- Integritate = Se refera la intreg comportamentul in societate
○ Tine de o probitate morala
○ Cum este judecatorul ca om - cum este in viata sa personala inclusiv

- Sa nu se ajunga la situatia in care sa se dea o solutie care va fi clar greu de acceptat pentru una sau
chiar ambele parti
- Mai bine incearca sa se impace si sa ajunga la un punct comun, eventual tranzactie
- Cum?
○ Trimite la mediator
○ Sau incearca Judecatorul sa impace el partile
- Se completeaza cu 227 care vorbeste despre prezenta personala a partilor in vederea solutionarii
amiabila a litigiului

1. Principii Pagina 7
 - Cum?
○ Trimite la mediator
○ Sau incearca Judecatorul sa impace el partile
- Se completeaza cu 227 care vorbeste despre prezenta personala a partilor in vederea solutionarii
amiabila a litigiului
- ORICAND, in prima instanta sau in cai de atac, la oricare din termene
- Poate sa opteze intre cele doua cai? Are o ordine?
- NECONSTITUTIONAL partea cu obligativitatea sedintei de informare despre mediere
- Mediatorul poate sa spuna lucruri pe care Judecatorul nu poate sa le spune fara sa se
antepronunte
- In legea medierii, daca se face medierea, se poate restitui taxa de timbru
- Altfel se negociaza in birou in liniste si altfel in sala plina de judecata si galagie si presiune de timp

INTREBARE:
- 227 vorbeste de prezenta personala a partilor ca judecatorul sa incerce sa le impace
- Daca Judecatorul spune sa mearga la mediator si nu vor sa mearga are cum sa le constranga?
- Daca le citeaza veniti sa va impac, are constrangere? Cu amenda judiciara
○ Doar martori pot fi aduse cu mandat de aducere
○ Partile NICIODATA Nu pot fi aduse cu mandat de aducere
○ Partile au alte sanctiuni, pot fi inceput de dovada scrisa, poate fi considerat recunoastere a
pretentiilor
- Daca Judecatorul propune sa mearga la mediator
○ Unul spune NU, sigur nu merg, sigur nu ma pot impaca
 Nu se poate aplica o amenda, nu ai ce sa ii faci pentru constrangere
 Medierea nu este obligatorie
 Nu pot aplica sanctiuni prin analogie
○ Dar daca a zis DA, merg si nu se duce, ai pe 187 f amenda judiciara
- Ca sa se impace e nevoie sa se prezinte personal
○ In 187 avem text pe constrangere pe asa ceva?
○ 187.2i Impiedicarea in orice mod a atributiilor ce revin judecatori prin lege
 Legea ii stabileste atributia de a impaca in orice stadiu procesual
 Si pe 22 si pe 227 tot trebuie sa incerce sa ii impace
 Daca ii citeaza si nu vin, le poate aplica o amenda

- In prima faza inseamna sa pot sa pun concluzii pe orice

- Citarea este parte esentiala, este prima garantie a contradictorialitatii
○ Cum sa ma apar daca nu stiu ca exista un proces sau un termen
- Regula este citarea, exceptia este necitarea
○ In anumite proceduri, judecatorul are alegerea daca citeaza sau nu
○ Legiuitorul a lasat la latitudinea judecatorului
○ Daca decide ca le citeaza, se face procedura citarii pe deplin
- Ex: in procedura ordonantei presedintiale alege ca e urgent si nu citeaza partile
○ Se prezinta Reclamantul si zice ca vrea sa puna concluzii
○ Cand e fara citare, judecatorul nu intra in sedinta publica
○ Va solutiona in camera de consiliu
○ Nu prea are partea cum sa-l gaseasca pe judecator sa puna concluzii *unde, in birou?
○ Vine Reclamantul si spune ca se astepta sa judece in aceeasi zi, presupunem ca il si gaseste
pe judecator in birou. Este obligat Judecatorul sa il asculte daca a decis ca nu au nevoie de
concluzii
 Dar daca vin TOATE partile?
○ Daca se prezinta doar una, atunci nu e ok sa asculti doar pe una
○ Daca vin toti
○ Rostul citarii este sa vina sa puna concluzii
 Daca nu citez pentru ca procedura spune sa nu citeze
 Ex: preschimbarea termenului si vin partile ca ele vor concluzii
 Daca textul spune fara citare, inseamna ca nu e nevoie de contradictorialitate
- Boroi spune ca daca vin trebuie musai sa le asculti (daca vin toti)
- E obligat judecatorul totusi sa le asculte?
○ Fara citare inseamna ca nu e nevoie sa te asculte sa dea solutie
○ Cand era la aprecierea lui sa te citeze sau nu si considera ca e lamurit si nu e nevoie de citare
nu poti veni sa spui ca de ce apreciezi asa, ca el vrea concluzii
○ Nu pot veni partile a propos de disponibilitate, rol judecator sa spuna ca vor altceva ele
- Boroi spune "fara citare nu inseamna fara dezbatere", still no
- Totusi, daca a spus judecatorul ca e fara citare, ramane fara citare si fara parti
○ Pentru ca nu e obligat sa le asculte pentru a da o solutie, actele de la dosar sunt suficiente
○ Uneori oricum pentru ca respecti contradictorialitatea in scris, au depus concluzii deja
- Partea nu e obligata sa se prezinte, daca alege sa nu vina, exista anumite sanctiuni
○ 227
○ 358
○ 921
- Pot cere judecarea in lipsa
○ Cand ceri judecarea in lipsa contradictorialitatea este respectata, doar oralitatea nu este
respectata
○ Depun note scrise si in baza lor au toate sustinerile si concluziile in scris
○ Nu este obligatoriu sa fie prezente
- Daca nici o parte nu cere judecata in lipsa, judecatorul este obligat sa suspende pe lipsa
nejustificata a partilor
○ Este obligatorie, nu e la latitudinea instantei
○ Daca nu vine nimeni si nici nu a cerut nimeni judecarea in lipsa
○ Inseamna nimeni nu vrea sa se judece
○ Nu poti trece peste vointa partilor sa nu se judece
○ Inseamna ca daca ele nu vor sa se judece si tu vrei sa solutionezi, incalci disponibilitatea
partilor
- 14.2 Incunostintarea partilor
○ Motive, pretentii, aparari, probatiune - reciproc cunoscute
○ Aplicatii practice: Etapa scrisa
 Prin Cerere de chemare in judecata arata ce pretinde de la parat si cum probeaza
 Intampinare: Parat este obligat sa se apere, fata de pretentiile R
□ Daca zice ca nu are dreptate pentru ca - trebuie sa arate motivele pe care se
bazeaza
 Reclamantul are raspuns la intampinare si poate propune contra probe la probele
paratului din intampinare

1. Principii Pagina 8
 paratului din intampinare
- 14.3 Expunerea situatiei corect si complet fara sa denatureze
○ Punct de vedere propriu musai exprimat fata de imprejurari
○ Nu au drept la tacere
○ E obligata partea sa spuna
 R trebuie sa spuna tot ce stie despre ce cere, tot ce s-a intamplat intre R si P
 P trebuie sa spuna si el tot ce s-a intamplat fie sa admita sau sa respinga, spunand
cum vede el
○ Teoretic nu au dreptul sa ascunda ceva
- 14.4 Drept de a discuta si argumenta orice aspect invocat de orice persoana
○ La 14.3 era OBLIGATIE, la 14.4 e DREPT
○ Judecatorul este obligat sa le dea cuvantul
○ Daca vor sa nu spuna, nu isi executa obligatia, ce se poate face
 Ex: nu depune P intampinare si nu vine absolut deloc, nu se apara deloc
 14.2 si 14.3 spune ca trebuie sa vina
 Daca nu vine, ce se intampla?
 Este in defavoarea sa daca nu vine, poate sa se dea o hotarare in defavoarea paratului
 Nu este sanctiune DIRECTA, insa exista cazuri particulare (exceptia de necompetenta
teritoriala relativa, va fi judecat de o instanta necompetenta teritorial so what?)
 Daca nu a depus intampinare si nu a propus probe, se judeca pe probele reclamantului
 Daca vine P la termenul cand se discuta probele R sau admisibilitatea lor
□ Poate sa spuna sau nu parerea despre probele R daca el nu a depus
intampinare?
□ Da, poate! Pentru ca se poate apara pe probatiunea R
○ Pe aliniatul 4 poate sa se apere pe cererile oricui, inclusiv al oponentului sau daca poate pe
cererile ORICUI
 Daca R a propus martori si s-au incuviintat
 P cand se asculta martorii are dreptul si el sa le puna intrebari
 P nu mai poate propune ALTE probe, dar pe 14.4 poate sa discute pe probatiunea R
○ La fel poate fi si despre un alt participant desigur
○ Inclusiv pe altceva, de exemplu onorariu expert, partile pot spune ca e prea mare
- 14.5 Instanta e obligata sa supuna discutiei partilor cererile
○ Ex: pentru termenul de azi, expertul a depus decont cu onorariu
○ Cum interpretez alin 5 coroborat cu 4?
○ Instanta TREBUIE sa spuna uite s-a depus decont pe raport de expertiza in suma de, aveti
obiectiuni legat de onorariu definitiv?
○ Instanta e obligata sa puna in dezbaterea partilor
○ Partile daca nu vor sa puna concluzii, spun ca lasa la aprecierea instantei
○ Partile nu pot fi obligate sa aiba concluzii daca nu doresc
○ Sau, in cursul proces se poate intampla ca partile sa formuleze in scris cereri si sa nu se
pronunte pe ele instanta
 390 va face inventariere dosarul la final de cercetare judecatoreasca si mai intreaba
partile daca mai sunt alte cereri sau exceptii, mai e ceva de discutat
- 14.6 Instanta da hotararea doar pe lucruri care au fost discutate cu partile
○ Nu se poate ca hotararea sa vina ca o surpriza desavarsita
○ Sensul e ca daca o parte depune la dosar cereri sau acte, cealalta parte nu le vede, nu isi
spune cuvantul
- 254 vezi si insuficienta probatiunii pe alin 5
○ Pe 390 ar trebui sa spuna ca nu este suficienta probatiunea
○ Nu a vorbit nimeni despre ceva anume
○ Si partile ar insemna sa se trezeasca in hotarare ca se respinge ceva pentru ca nu exista
probe pe un anumit aspect (ex: un cuantum de prejudiciu care nu a fost probat, trebuia o
expertiza)
- 14.5 se refera la acele aspecte INVOCATE, ceva ce s-a invocat deja
- 254.5 daca probele nu sunt indestulatoare, instanta VA DISPUNE, nu este optional
○ Daca instanta stie ca nu e dovedit cuantum de prejudiciu, trebuie sa spuna partilor ca
probele sunt doar pe existenta prejudiciu
- Pe 14.6 trebuie sa spuna acest lucru, nu sa dea hotarare in care sa spuna ca nu e probat cuantum
○ In hotarare nu se poate decide asupra a nimic ce nu s-a pus in discutia partilor
- Ex: Se judeca tertul cu o parte din contract, cere constatare nulitate contract si chaeama in
judecata doar o parte
○ Judecatorul nu spune partii ca nu e constituit cadru procesual legal constituit
○ Partile pun concluzii pe fond - se asteapta la o solutie PE FOND
○ Judele surprinde cu o exceptie pe care nu le-a pus-o in discutie
 Hotararea nu va fi valabila, incalcand contradictorialitatea
 In hotarare nu se poate regasi ceva ce sa surprinda partea
○ Partea sta linistita ca a administrat toate probele, judele nu a spus ca e insuficient
○ Direct in hotarare judecatorul isi foloseste 254.1 spunand ca nu este suficient probatoriu
- Daca partea merge in calea de atac si spune ca e nula hotararea pentru ca a luat-o prin
surprindere hotararea, celalalt nu poate spune ca nu pote invoca faptul ca judele nu a administrat
din oficiu probe
○ Dar aici in 14.6 spune clar ca hotararea trebuia sa respecte niste standarde
- In esenta sunt niste PASI
○ Partile propun probe si judele le admnistreaza
○ Daca judele considera ca e insuficient pune in discutie ca nu e suficient sau sa dispuna din
oficiu
○ Dar nu mereu poate sa stie ce sa dispuna din oficiu
- Insuficienta probelor sa o anunte era OBLIGATIE a judelui
- Propunerea de probe din oficu este FACULTATIVA
○ Dar poate spune ca el nu propune probe, insa sa ceara partilor sa mai propuna
○ Nu este antepronuntare pentru ca judele este obligat sa spuna ca nu are destule probe
 Este in exercitarea atributului sau de aflare a adevarului
- Dar daca s-a discutat o exceptie si in dispozitiv este respinsa dar in considerente nu este motivat
de ce a respins, nu ne incadram aici pe 14.6 nu este nulitatea hotararii, a fost discutata
○ Este motiv de cale de atac direct, nu poate fi nici completare nici lamurire
○ Nu pot sa critic ceva ce nici nu stiu ce motive a avut cand le -a dat

1. Principii Pagina 9
 - Prin cine sa isi exercite apararea: avocat sau consilier juridic
- Raportat la 13 s-au pronuntat decizii CCR
- 13.1 Dreptul la aparare este garantat
- 13. 2 Pot sa fie reprezentate sau asistate
○ 80.4 poate judecatorul sa decida ca are nevoie partea de avocat
 Chiar daca partea se opune
 Datorita faptului ca este o cauza de complexitate mare
 Sau vede ca nu se poate apara singura
 Nu este deloc la fel ca si ajutor public judiciar
 Acolo vrea avocat dar nu si-l permite
 Aici nu vrea avocat ca sa nu il plateasca
○ Judele poate sa-l oblige sa isi angajeze avocat
 Daca se incadreaza si in varianta ca nu il poate permite, se poate intra in ajutor public
judiciar, dar nu este obligatoriu sa se intample asta
- 13.3 Partile pot participa, sa puna concluzii pe orice
○ Complement la contradictorialitate
○ IN toate fazele ca sa puna concluzii si sa se apere
○ In garantarea dreptulîui spun ca pot sa ia cunostinta de continutul dosarului
 In sedinta, de la arhiva etc
○ Considerente in aspectul substantial al dreptului la aparare
- 13.4 Instanta poate dispune infatisarea partilor chiar si daca sunt reprezentate
○ De regula cand incearca sa le impace
○ Poate sa impace si prin avocat, daca da termen de exemplu pentru o tranzactie

- In functie de principiul incalcat putem vorbi de anumite sanctiuni diferite

- Este cumva o supralegiferare pentru ca e normal ca aceste principii sunt aici ca sa fie respectate

1. Principii Pagina 10