MINORITĂŢILE NAŢIONALE DIN ROMÂNIA

Minoritatile etnice au reprezentat intotdeauna un procent semnificativ din populatia Romaniei. In

anul 1930, populatia Romaniei Mari era putin peste 18 milioane de locuitori. Romanii reprezentau
73% dupa limba materna si 71,9% dupa etnie, din populatia tarii. Peste sase decenii, conform
ultimului recensamint, procentul minoritatilor din totalul populatiei Romaniei (de circa 22 milioane de
locuitori) reprezinta circa 12%.
Minoritățile etnice cele mai importante au fost - si sint si acum - cele reprezentate de maghiari, romi,
germani, ucraineni, ruși lipoveni, evrei, turci, tatari, armeni, bulgari, sirbi si croați, cehi si slovaci,
polonezi, greci, albanezi, italieni. La ora actuală în România sunt recunoscute oficial 18 minorități
etnice, fiecare dintre acestea (cu excepția celei maghiare) fiind reprezentate automat în Parlamentul
României. Lor li se mai adăuga organizații deja constituite ale slavilor macedoneni (de asemenea,
cu un reprezentant in Camera Deputaților), ale rutenilor etc.

In general, cu unele exceptii tragice, minoritatile etnice s-au bucurat in Romania moderna de drepturi
si libertati care le-au permis sa-si conserve si promoveze specificul etnic sau cultural. Nu trebuiesc
trecute totusi cu vederea unele momente triste din istorie precum perioada de robie a rromilor,
masacrarea a numerosi evrei si tigani in anii '40, politicile de deznationalizare a maghiarilor sau cele
de favorizare a plecarii din tara a germanilor si evreilor in timpul regimului comunist.
Dupa 1990, chestiunea ocrotirii minoritatilor s-a pus cu mai multa pregnanta. Crearea si mentinerea
conditiilor pentru pastrarea, dezvoltarea si afirmarea identitatii minoritatilor nationale au devenit - din
pacate, uneori doar la nivel retoric - politici de stat. Principala idee care ramine este ca minoritatile
nationale, prin contributia lor la viata culturala, stiintifica si economica a tarii, prin spiritul de
convietuire si acceptare reciproca pe care-l genereaza, reprezinta un atu si o bogatie pentru
Romania. In acest context, protectia si valorizarea lor poate insemna o indatorire.

 Minoritatea maghiară din România

 Maghiarii din România reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică din România.
La recensământul populației din 2011 au fost înregistrați în România 1.227.623
etnici maghiari,[3] reprezentând 6,1% din populația țării.
La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.425.507 de maghiari, reprezentând 7,8%
din populația României interbelice.

 Minoritatea turcă din România

 Turcii (Türkler în turcă), ca minoritate etnică din România, numărau 32.596 de persoane,
conform recensământului din 2002, pentru ca în 2011 să rămână doar 27.698. Ei reprezintă
0,2% din populația totală a țării. Majoritatea turcilor din România trăiesc în zona
istorică Dobrogea (în limba turcă: Dobruca), în special în Județul Constanța, unde trăiesc
24.602 de turci, 3,4% din populația județului. Urmează județul Tulcea.
Înaintea realizării lacului de acumulare de la Porțile de Fier, a existat o importantă
comunitate turcă și pe insula Ada Kaleh.
Ca minoritate etnică recunoscută oficial, turcii din România au un reprezentant în Camera
Deputaților.

 Minoritatea armeană din România

 În România, armenii constituie o comunitate etnică veche de aproximativ un mileniu, fiind
prezenți în toate regiunile României. În prezent, comunitatea numără doar câteva mii de
membri.

 Minoritatea sârbă din România

Sârbii din România sunt membrii unei minorități etnice, care numără, în conformitate cu

rezultatele recensământului din 2002, 22.518 de persoane, adică 0,1% din populația țării.
Recensământul din 1992 înregistra 29.408 de sârbi. [1] Sârbii locuiesc în principal în regiunile
din sud-vestul României, unde constituie majoritatea absolută în două localități: Pojejena, județul
Caraș-Severin, (52.09%) [2] Svinița, județul Mehedinți, (87.27%) [3], și majoritatea relativă într-o
a treia, Socol, județul Caraș-Severin, (49.54%) [4]. Regiunea în care se află cele trei localități
este cunoscută cu numele de Clisura Dunării (în limba sârbă: Банатска Клисура (Banațka
Klisura).

 Minoritatea chineză din România

Chinezii (în limba chineză: 羅馬尼亞華僑 sau 罗马尼亚华人) sunt o minoritate

etnică din România, numărând 2.017 persoane, conform recensământului din 2011.
[1]
 Majoritatea chinezilor din România (51%) trăiesc în București (mai ales în sectorul 2), și
în comuna ilfoveană Dobroești (alți 11%).[2] Ei au sosit în țară în numar mai mare după 1990.
[necesită  citare]
 Totuși chinezii au început să migreze defapt între anii' 80 și anii' 90.

 Minoritatea evreaiască din România

Istoria evreilor în România se referă la evoluția minorității de etnie evreiască pe teritoriul actual

al României de-a lungul istoriei. Prezențe iudaice în acest spațiu este
atestată arheologic în Antichitate, iar începând din Evul Mediu este documentată de surse
literare și alte categorii de izvoare istorice. Minoritatea evreiască a devenit semnificativă din
punct de vedere numeric și al ponderii economice și culturale în special începând cu secolul al
XIX-lea. Potrivit recensământului oficial din 1930, totalul evreilor din Româniaera de 756.930.[1]

 Minoritatea ucraineană din România

Ucrainenii (Українці în Limba ucraineană) sunt al treilea grup etnic minoritar din România ca

mărime, numărând 50.900 de persoane conform recensământului din 2011 (61.350 de persoane
conform recensământului din 2002), adică 0,3% din totalul populației.

CLIPA LUCIAN-GABRIEL

AP

AN1

GRUPA1