Remedierea Defectelor Instalatiilor Si Echipamente Electrice de Joasa Tensiune

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
MECI–CNDIPT / UIP
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI - a
MODULUL:
REMEDIEREA DEFECTELOR INSTALAŢIILOR
ŞI ECHIPAMENTELOR ELECTRICE DE JOASĂ
TENSIUNE
DOMENIU: ELECTRIC
NIVEL: 2
CALIFICARE: ELECTRICIAN EXPLOATARE JOASĂ
TENSIUNE
Martie 2009
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 1

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
AUTOR:
Ing. PATRIŢA MARINESCU, profesor gradul didactic I,
Grupul Şcolar Electrotehnic „Spiru Haret” Târgovişte

CUPRINS
1. Competenţe specifice modulului 4

2. Informaţii despre specificul agentului economic 5
3. Modalitatea de organizare a practicii 7
4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătatea 9
şi securitatea muncii
5. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării 13
practice
5.1. Jurnal de activitate 14
Analizează defecte pe categorii de instalaţii electrice de joasă
tensiune
5.2. Fişă de observaţie 1 15
5.3. Fişă de lucru 1 16
5.5. Studiu de caz 1 18
Localizează defecte categorii de instalaţii electrice de joasă tensiune
5.6. Fişă tehnologică 1 20
Execută reparaţii ale echipamentelor şi instalaţiilor electrice de joasă
tensiune
5.14. Proiect 28
5.15. Portofoliul 31
6. Organizarea evaluării 32
7. Anexe 33
7.1. Fişă de documentare 1 33
7.5. Sugestii de rezolvare a instrumentelor de lucru 41
propuse
8. Bibliografie 61

COMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI
Conţinuturile incluse în structura modulului Remedierea defectelor

instalaţiilor şi echipamentelor electrice de joasă tensiune vă oferă cunoştinţe
care vă permit să vă dezvoltaţi abilităţi practice şi creative privind:
 tipurile de defecte ale echipamentelor şi instalaţiilor electrice de joasă
tensiune;
 cauzele şi efectele defectelor;
 modalităţile de recunoaştere şi localizare pentru fiecare dintre aceste

tipuri;
 lucrările specifice de depanare, verificare şi reglare după remediere pentru
diverse instalaţii şi echipamente electrice de joasă tensiune, aflate în
exploatare la agenţi economici locali.
Abilităţile dobândite vă asigură baza practică necesară pentru exploatarea
unei game largi de echipamente şi instalaţii electrice de joasă tensiune, pe care le
veţi utiliza la locul de muncă sau/şi în instalaţiile electrice specifice nivelurilor 2 şi 3
de calificare, în condiţiile participării lor nemijlocite la un proces instructiv-formativ
centrat pe nevoile şi aspiraţiile proprii.
Modulul Remedierea defectelor instalaţiilor şi echipamentelor electrice
de joasă tensiune prezintă importanţă pentru voi, elevii, deoarece la finalizarea
parcurgerii lui veţi fi capabili să:
 analizaţi defecte pe categorii de instalaţii electrice de joasă tensiune
(instalaţii de iluminat, de forţă, de protecţie);
 localizaţi defectele pe categorii instalaţii electrice de joasă tensiune;
 executaţi reparaţii ale echipamentelor şi instalaţiilor electrice de joasă
tensiune.

INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR
ECONOMICI
 Agentul economic la care se desfăşoară activitatea de instruire practică

comasată poate desfăşura activitate productivă în domeniul electric sau în
oricare alt domeniu dar trebuie să aibă în structura organizatorică un atelier
care să asigure remedierea defectelor maşinilor, aparatelor electrice de
joasă tensiune şi a instalaţiilor electrice din dotare.
 Atelierele în care se desfăşoară instruirea practică sunt organizate conform
condiţiilor specifice agentului economic (spaţii acoperite, iluminate artificial,
aerisite, care să permită activităţi individuale sau în echipă).
 Activitatea de instruire practică comasată în atelierele de întreţinere şi
reparaţii trebuie să permită depistarea, localizarea, izolarea şi remedierea
defectelor specifice maşinilor, aparatelor electrice de joasă tensiune şi a
instalaţiilor electrice.
 Informaţii privind plata şi obligaţiile sociale conform convenţiei cadru
semnate:
- activitatea de instruire practică comasată se desfăşoară doar pe baza
convenţiei cadru semnate între unitatea de învăţământ, agentul
economic şi elev/ părintele elevului (pentru elevii minori);
- pe perioada practicii elevul practicant nu poate avea statutul de angajat
şi nu poate pretinde salariu în perioada de practică desfăşurată conform
convenţiei cadru;
- partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie,
gratificare, primă sau avantaje în natură, pentru care se angajează să
achite integral cotizaţiile sociale conform reglementărilor în vigoare;
- agentul economic şi elevii pot beneficia de prevederile Legii 72/27 martie
2007 (elevii practicanţi pot fi angajaţi pe perioadele de vacanţă).
 Agentul economic organizator de practică are următoarele obligaţii:
- va stabili un tutore pentru stagiul de pregătire practică dintre angajaţii
proprii ale cărui sarcini sunt conforme cu prevederile Convenţiei cadru
de pregătire practică ce stă la baza desfăşurării acesteia la agentul
economic;
- în cazul în care elevul nu respectă obligaţiile ce îi revin înştiinţează
maistrul instructor;
- înainte de începerea stagiului de practică va instrui elevul cu privire la
normele de sănătatea şi securitatea muncii conform legislaţiei în vigoare;
- va lua măsurile necesare pentru sănătatea şi securitatea în muncă a
practicanţilor conform Legii 319/2006, precum şi pentru comunicarea
regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale conform Codului
muncii;
- poate beneficia de prevederile Legii 72/2007;
- va respecta prevederile Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de
pregătire practică în întreprinderi a elevilor din învăţământul profesional
şi tehnic.
 Facilităţile pe care le oferă agentul economic elevilor aflaţi în practică vor fi
consemnate în Convenţia cadru privind efectuarea stagiului de pregătire
practică în întreprinderi a elevilor din învăţământul profesional şi tehnic şi se
referă la gratificări, prime sau alte avantaje (plata transportului la şi de la
întreprindere, tichete de masă, acces la cantina agentului economic,
partener de practică).
 Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic – se stabilesc de
comun acord între unitatea de învăţământ din care provine elevul – ca
organizator de practică şi agentul economic. În plus practicanţii au obligaţia:
- de a respecta programul de lucru stabilit de agentul economic;
- de a executa activităţile solicitate de tutorele desemnat de agentul
economic;
- de a respecta normele de sănătatea şi securitatea muncii pe care şi le –
a însuşit înainte de începerea stagiului de practică;
- de a respecta regulamentul de ordine interioară al partenerului de
practică;
- de a purta însemnele distinctive ale şcolii pe durata desfăşurării stagiului
de practică.

În cazul nerespectării obligaţiilor ce îi revin elevul va fi sancţionat conform
Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţilor de învăţământ
preuniversitar şi al Regulamentului intern al şcolii unde este înmatriculat.

MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII
 Practica comasată, spre deosebire de practica curentă, se caracterizează prin

aceea că instruirea practică se desfăşoară continuu, cel puţin pe durata unei
săptămâni, la agentul economic sau, după caz, în atelierul de instruire practică/
laboratorul de specialitate al unităţii de învăţământ.
 Parcurgerea modulului Remedierea defectelor instalaţiilor şi
echipamentelor electrice de joasă tensiune presupune activităţi de instruire
practică, coordonate de maistrul instructor şi activităţi de laborator tehnologic,
coordonate de cadrul didactic de specialitate (inginer).
 Activitatea în perioada de practică comasată se recomandă a se organiza cu
clasa organizată pe grupe de elevi, efectivul maxim la grupă fiind de 15 elevi.
Instruirea în laboratorul tehnologic se recomandă să se desfăşoare în
cabinete de specialitate, dotate cu mobilier adecvat şi, în funcţie de posibilităţi,
cu alte materiale didactice specifice: seturi de diapozitive sau/şi filme didactice
tematice, planşe didactice, panoplii şi machete didactice sau/şi funcţionale,
echipamente din instalaţii electrice sau/şi asemănătoare cu acestea, din punctul
de vedere al rolului funcţional îndeplinit, seturi de componente ale
echipamentelor electrice de joasă tensiune, supuse diverselor solicitări şi care
modelează efectele acestora, prin defectele pe care le au, seturi de scheme
electrice sau/şi de imagini pentru diverse tipuri de echipamente şi instalaţii
electrice de joasă tensiune, în care se pot identifica, eventual, şi componentele
acestora, cataloage pentru echipamente şi instalaţii electrice de joasă tensiune,
bibliografie tehnică adecvată ş.a.
Instruirea practică se recomandă să se desfăşoare în secţiile şi atelierele
specifice ale agenţilor economici locali sau/şi în atelierele şcolare care dispun
de o dotare corespunzătoare modulului.
 Colectivele de elevi sunt coordonate din partea unităţii de învăţământ de un
maistru instructor şi din partea agentului economic de un tutore.
Rolul maistrului instructor – cadru didactic este acela de a asigura
dobândirea competenţelor prevăzute în Standardul de pregătire profesională şi
aşa cum sunt precizate în curriculumul aferent modulului Remedierea
defectelor instalaţiilor şi echipamentelor electrice de joasă tensiune.
Notarea elevului va fi realizată de către maistrul instructor ţinând cont de
observaţiile persoanei desemnate de agentul economic pentru coordonarea
practicii comasate.
Tutorele, desemnat de agentul economic, stabileşte alături de maistrul
instructor, locurile de muncă unde se va desfăşura practica comasată de către
elevi, activităţile pe care aceştia din urmă le vor desfăşura în vederea dobândirii
competenţelor profesionale asociate modulului, urmăreşte comportamentul
practicantului în timpul practicii comasate şi participă la evaluarea acestuia pe
baza completării unei Fişe de observare/ evaluare, a susţinerii unei probe
practice sau orale.
 Perioadele de practică comasată se stabilesc de comun acord între unitatea de
învăţământ şi fiecare agent economic. Activitatea de instruire practică comasată
se poate desfăşura la sfârşitul anului şcolar sau în funcţie de posibilităţile şcolii
ori necesităţile partenerului de practică.

RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA
NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATEA
MUNCII
Activitatea unui electrician presupune utilizarea şi repararea aparatelor,

maşinilor şi instalaţiilor care funcţionează datorită alimentării cu energie
electrică, deci trebuie asigurată protecţia împotriva electrocutării.
 Elevii vor consulta, cu permisiunea agentului economic la care se

desfăşoară instruirea practică, Regulamentul de ordine interioară al acestuia, şi
vor respecta normele de sănătatea şi securitatea muncii specifice.
A. ACCIDENTE ELECTRICE
Din practică s-a constatat ca în instalaţiile de joasă tensiune sub

1000 V, numărul de accidente prin electrocutare este mult mai
mare decât în instalaţiile de tensiuni înalte, datorită nerespectării
regulilor de tehnica securităţii muncii, considerându-se, în mod
greşit, tensiunea sub 1000 V mai puţin periculoasă.
Efectele patologice ale trecerii curentului electric prin organele vii poartă
numele de electrocutare.
Efectele produse de electrocutări sunt electrotraumatismele şi şocurile
electrice. În categoria electrotraumatismelor se încadrează o serie de accidente
care produc de obicei vătămări externe :
- arsura electrică, este un traumatism produs de acţiunea curentului electric.
Acest accident poate avea loc şi în cazul conectărilor greşite a unor
întrerupătoare sau în cazul înlocuirii unor siguranţe fără a se fi remediat
scurtcircuitul din reţea ;
- semnele electrice, apar la locul de contact al conductorului electric cu
pielea sub formă de leziuni, umflături sau pete;
- electrometalizarea este un traumatism electric produs prin acoperirea unei
părţi din suprafaţa pielii cu o peliculă metalică provenită din metalul
volatilizat prin căldura arcului electric ;
- vătămarea ochilor prin lumina puternica a arcului electric, care produce
orbirea temporară sau slăbirea definitivă a vederii ;
- vătămarea prin cădere apăruta ca urmare a contracţiilor involuntare ale
muşchilor, produse în cazul electrocutării.
B. ACŢIUNEA CURENTULUI ELECTRIC ASUPRA CORPULUI OMENESC

Curentul electric străbătând corpul omenesc, acţionează asupra centrilor
nervoşi şi asupra muşchilor inimii, putând provoca, în cazuri grave, stop
respirator, stop cardiac şi moartea prin electrocutare.
Electrocutarea se poate produce atunci când omul atinge simultan două
puncte care au între ele o diferenţă de potenţial mai mare de 40 V.
Gravitatea unui accident produs prin electrocutare depinde prin următorii factori :
 starea pielii şi zona de contact;
 suprafaţa şi presiunea de contact;
 mărimea, felul şi durata de aplicare a tensiunii electrice;
 frecvenţa tensiunii electrice;
 traseul căii de curent prin corpul accidentatului.
Curenţi nepericuloşi: mai mici decât 50 mA în curent continuu;
mai mici de 10 mA în curent alternativ.
Curenţi periculoşi: 50 - 90 mA în curent continuu;
10 - 50 mA în curent alternativ.
Curenţi letali: mai mari de 90 mA în curent continuu;
mai mari de 50 mA in curent alternativ.
C. MĂSURI DE PROTECŢIE PERSONALĂ ÎN LABORATOARELE DE

PROFIL ELECTRIC
Reguli de protecţia muncii :

- nu se vor atinge cu mâna părţile aflate sub tensiune (la tablourile de
distribuţie sau la aparatele, maşinile şi instalaţiile aflate sub tensiune)
- nu se va lucra cu mâinile ude ;
- lucrările de demontare a maşinilor şi aparatelor se fac după scoaterea
acestora de sub tensiune

- după asamblarea aparatelor şi maşinilor punerea sub tensiune a acestora
se face numai după verificarea de către conducătorul de lucrare ;
- executarea conexiunilor montajului se va face cu atenţie pentru a se evita
desfacerea lor accidentală în timpul lucrului sub tensiune.
D. MĂSURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ELECTROCUTARE
- rapiditate în intervenţie şi în aplicarea primului ajutor;

- degajarea accidentatului;
- respiraţie artificială.
E. ASPECTE CE TREBUIE AVUTE ÎN VEDERE
Pentru evitarea accidentelor este necesar ca personalul însărcinat cu

îndrumarea lucrărilor practice (profesor-inginer, maistru instructor, tutore) să
urmărească:
- înainte de începerea lucrului dacă:
 s-a efectuat instructajul la locul de muncă;
 uneltele, mesele de lucru, maşinile, instalaţiile,
aparatele etc. sunt în bună stare de funcţionare,
bancurile de lucru sunt la înălţimile optime pentru elevi;
 echipamentul de protecţie pentru fiecare loc de muncă
repartizat elevilor este în bună stare, există plăci
avertizoare de protecţie la locurile unde se pot produce accidente s-au
asigurat măsurile de siguranţă impuse de normele de protecţie a
muncii.
- în timpul lucrului:
 dacă elevii poartă echipamentul individual de protecţie stabilit pentru
fiecare loc de muncă, halatele de lucru sunt strânse pe corp şi
încheiate la mâneci, părul elevilor este strâns şi acoperit cu basma sau
bască:
 folosirea şi mânuirea corectă a sculelor, uneltelor, aparatelor,
maşinilor, etc. şi poziţia normală (neforţată) în timpul lucrului;
 păstrarea ordinii şi curăţeniei la locul de muncă;
 elevii să nu lucreze la maşini, aparate, aparate etc. fără aprobarea
personalului însărcinat cu îndrumarea şi supravegherea lucrărilor
practice;
 asigurarea la locurile de muncă a tuturor condiţiilor igienico-sanitare;
 să nu se consume sau păstreze alimente proprii în atelierele de lucru;
orice aliment se va consuma numai la locurile special amenajate
respectându-se regulile de igienă.
- la terminarea lucrului:
 deconectarea maşinilor unelte de la priza de forţă, curăţirea de către
elevi a locului de muncă, a echipamentului, uneltelor, maşinilor etc. şi
aşezarea uneltelor, sculelor în sertare sau dulapuri;
 respectarea tuturor măsurilor de igienă, prevenire şi stingere a
incendiilor prevăzute în normativele în vigoare pentru locurile de
muncă respective.

INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI
NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII
Pentru dobândirea competenţelor tehnice specializate relevante pentru modulul

Remedierea defectelor instalaţiilor şi echipamentelor electrice de joasă
tensiune elevii vor utiliza diverse instrumente de lucru:
 Jurnal de activitate;
 Fişe de observaţie;
 Fişe de lucru;
 Fişe tehnologice;
 Fişe de documentare;
 Studii de caz;
 Proiecte/ miniproiecte;
 Portofoliu de practică.
VEŢI REZOLVA CORECT APLICAŢIILE DACĂ:
Citiţi cu atenţie toate cerinţele înainte de a le rezolva!

Atunci când aveţi neclarităţi, aduceţi acest lucru la cunoştinţa
profesorului!
Nu aţi înţeles sau nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru, solicitaţi
sprijinul profesorului care vă va îndruma şi ajuta la rezolvarea ei!

Vă aflaţi la agentul economic la care se desfăşoară
ACTIVITAT instruirea practică comasată aferentă modulului
E
INDIVIDUA Remedierea defectelor instalaţiilor şi echipamentelor
LĂ
electrice de joasă tensiune. La început sub
îndrumarea maistrului instructor/ tutorelui, iar apoi singuri, completaţi documentul
de mai jos:
Numele elevului Calificarea Clasa
Denumirea agentului economic Perioada de stagiu
Interval Loc de
Data Sarcini realizate Resurse utilizate S/E/I
orar muncă
Modul de realizare a sarcinilor: sub supraveghere (S), în echipă (E), individual (I )

COMPETENŢA VIZATĂ: ANALIZEAZĂ DEFECTE PE CATEGORII DE
INSTALAŢII ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE
În laboratorul tehnologic/ atelierul de instruire practică

se găseşte o instalaţie electrică de pornire a unui motor
ACTIVITAT
E ÎN asincron trifazat. Observaţi ce materiale şi aparate
PERECHI
electrice s –au folosit pentru realizarea acestei instalaţii
şi completaţi schema de mai jos (ştiind că depăşirea
valorilor admisibile ale solicitărilor duce la apariţia de defecte):
Solicitări specifice: Solicitări specifice:
Aparate de protecţie: Aparate de conectare:
Motor asincron:
PN:
UN:
IN:
nN:
cos φ:
Aparate auxiliare
Materiale necesare:
de acţionare:

Observaţii ale inginerului/ maistrului instructor/ tutorelui de practică:
__________________________________________________________________

Se consideră schema de protecţie prin legare la
ACTIVITAT pământ de mai jos:

E
INDIVIDUA
LĂ
Precizaţi:
1. semnificaţia elementelor notate de la 1 la 5;
2. care este rolul piesei notate cu 4;
Completaţi tabelul de mai jos:

Nr. crt. Defect Cauza producerii defectului
Pentru sprijin în derularea activităţii solicitaţi ajutorul cadrului didactic/

maistrului instructor sau consultaţi bibliografia indicată.

1. Aveţi la dispoziţie o schemă electrică a unei instalaţii

ACTIVITAT de iluminat. Precizaţi ce reprezintă elementele care
E DE GRUP
sunt notate de la 1 la 3.
2. Completaţi fişa de mai jos:

Componenta Cauze ale apariţiei
Defecte posibile
defectă defectului
Observaţii ale inginerului/ maistrului instructor/tutorelui de practică:

__________________________________________________________________

(Metoda ŞTIU/ VREAU SĂ ŞTIU/ AM ÎNVĂŢAT)
Aveţi la dispoziţie schema de pornire stea – triunghi a
ACTIVITAT
unui motor asincron trifazat cu rotor în scurtcircuit.
E DE GRUP Verificaţi montajul şi constataţi că motorul nu porneşte.
Circuitul de forţă:

Circuitul de comandă:
Analizaţi posibilele defecte completând tabelul de mai jos (în grupe formate de câte
trei elevi):
ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT
despre schema de defectele ce pot apare în

pornire stea – triunghi a schema de pornire stea – răspunsuri la întrebările
unui motor asincron triunghi a unui motor formulate la rubrica
trifazat cu rotor în asincron trifazat cu rotor în anterioară
scurtcircuit scurtcircuit

COMPETENŢA VIZATĂ: LOCALIZEAZĂ DEFECTE PE CATEGORII DE
1. Completaţi Fişa tehnologică de reparaţii a unei

ACTIVITAT instalaţii electrice a unui strung (din atelierul de
E DE GRUP
prelucrări prin aşchiere al agentului economic unde
vă desfăşuraţi instruirea practică comasată). Pentru
aceasta aveţi la dispoziţie schema electrică desfăşurată.
2. Identificaţi elementele de execuţie şi schema electrică asociată pentru
funcţionarea normală a strungului.
3. Completaţi formularul de mai jos:
Denumirea utilajului Secţia beneficiară
Metodă de
Nr. Componentă
Defect constatat localizare a
crt. defectă
defectului

1. Se consideră montajul realizat după schema de mai

ACTIVITAT jos, în care lampa fluorescentă T1 nu funcţionează
E
INDIVIDUA normal.
LĂ
2. Precizaţi posibilele defecte care au dus la funcţionarea anormală a lămpii.

3. Comparaţi rezultatele voastre cu cele ale colegului învecinat. Corectaţi sau
completaţi, cu altă culoare, soluţia voastră. În funcţie de activitatea desfăşurată
apreciaţi rezultatul cu unul din calificativele: Foarte bine, Bine, Suficient;
Insuficient.

maistrului instructor sau consultaţi bibliografia indicată .

Instalaţia de sonerie din şcoala voastră nu

ACTIVITAT funcţionează. În vederea localizării defectului/
E ÎN
PERECHI defectelor:
 verificaţi existenţa schemei electrice a instalaţiei de sonerie;
 în cazul lipsei acesteia, cu ajutorul cadrului didactic (inginer sau maistru

instructor) identificaţi, pe teren, elementele componente şi reprezentaţi
schema electrică, precizând şi poziţia acestora;
 completaţi tabelul de mai jos:
Metode de Scule/ aparate de

Nr. Defecte Cauze de apariţie
localizare a măsură folosite la
crt. posibile a defectelor
defectului localizarea defectelor

__________________________________________________________________

METODA PUZZLE
Vă aflaţi în atelierul de instruire practică în care toate
ACTIVITAT utilajele sunt protejate prin legare la pământ. În

E DE GRUP vederea localizării defectelor care pot apare în această
instalaţie răspundeţi cerinţelor din dreptul fiecărui
puzzle şi ordonaţi toate piesele astfel încât înşiruirea să fie logică.
Aparate de măsură folosite
pentru măsurarea rezistenţei
Componente ale prizei de pământ
instalaţiei de
legare la pământ
Metode de localizare a
defectelor
Materiale folosite la realizarea

instalaţiei de legare la pământ
Valoare limită admisibilă Etape de măsurare a

pentru priza de pământ rezistenţei prizei de
pământ
Elemente suplimentare
necesare pentru măsurarea
prizei de pământ
COMPETENŢA VIZATĂ: EXECUTĂ REPARAŢII ALE ECHIPAMENTELOR ŞI
INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE
a) Completarea aritmogrifului de mai jos este posibilă
ACTIVITAT
dacă utilizaţi cunoştinţele teoretice dobândite la
E modulele de specialitate, cunoştinţe referitoare la
INDIVIDUA
LĂ instalaţiile electrice de alimentare a motoarelor
electrice. La completare corectă veţi obţine pe coloana colorată componenta
instalaţiei care produce energie mecanică pentru acţionarea maşinii de lucru.
Definiţile termenilor utilizaţi pe orizontală sunt:

1. Sistem tehnic ce asigură conversia pe cale electromagnetică a energiei.
2. Împiedică deteriorarea în caz de defect
3. Echipamente folosite în instalaţii electrice pentru conectare, comandă, etc.
4. Tip de inele folosite la motoare asincrone.
5. Din punct de vedere constructiv pot fi cu filet sau cu MPR.
1
2
3
4
5
b) Pentru un contactor, utilizat de exemplu în schema de alimentare directă a unui

motor asincron, precizaţi două defecte şi modalităţile de remediere a acestora.

maistrului instructor sau consultaţi bibliografia indicată .

Completaţi fişa tehnologică pentru montajul de mai jos,

ACTIVITAT
E ÎN urmărind criteriile precizate.
PERECHI
Denumire schemă:
Elemente
Scule şi
component Rol Defecte Metode de Metode de
aparate
e ale funcţional posibile depistare remediere
folosite
schemei
Precizaţi care sunt greşelile / ce nu este corect realizat, în acest montaj:

Aveţi la dispoziţie o instalaţie electrică de iluminat

ACTIVITAT
E ÎN
montată aparent executată cu corpuri de iluminat cu
PERECHI incandescenţă (panoplie de laborator).
Enumeraţi:
 defectele posibile în montaj;
 scule şi aparate de măsură folosite pentru depistarea defectelor şi pentru
remedierea lor;
 ce operaţii trebuie realizate pentru repararea instalaţiei electrice supuse
studiului;

În montaj a fost realizată, intenţionat, o greşeală. Identificaţi greşeala şi
precizaţi efectele acesteia asupra funcţionării instalaţiei;

Se constată întreruperea alimentării cu energie

ACTIVITAT electrică a atelierului în care vă desfăşuraţi instruirea
E
INDIVIDUA practică. Defectul poate fi în tabloul de distribuţie din
LĂ
atelier sau în tabloul de alimentare generală din şcoală.
Urmărind modul în care se execută reparaţia/ reparaţiile echipamentului/
echipamentelor defect(e), completaţi fişa tehnologică de mai jos:
Nr. Scule, dispozitive, aparate Mod de
Operaţii / lucrări
crt. de măsurat utilizate verificare

Realizaţi un proiect cu tema DEFECTE ALE
ACTIVITAT
E INSTALAŢIILOR/ ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
INDIVIDUA
având în vedere următorul plan tematic:
LĂ
Etapa I: Tipuri de instalaţii/echipamente electrice – elemente componente:

1.1. Instalaţii de curenţi slabi
1.2. Instalaţii de comandă
1.3. Instalaţii de forţă
1.4. Instalaţii de protecţie
1.5. Instalaţii de iluminat şi de prize
Etapa a II-a: Defecte şi regimuri anormale de funcţionare ce apar la
instalaţii/echipamente electrice:
2.1. Defecte ale aparatelor electrice
2.2. Defecte ale maşinilor electrice
Etapa a III-a: Remedierea defectelor ce apar la instalaţii/echipamente
electrice:
3.1. Modalităţi de remediere a defectelor
3.2. Scule şi aparate de măsură folosite la depistarea şi remedierea
defectelor
Proiectul va fi tehnoredactat astfel încât să dovediţi

abilităţile de utilizare a calculatorului.
Bibliografie:
1. Mira, Niculae şi Neguş, Constantin. (1997). Instalaţii şi echipamente electrice.
Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, R. A.
2. Cioc, Ion şi Janicsko, Nicolae. (1989). Instalaţii electromecanice – Construcţii
de maşini şi aparate electrice. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică
3. http://www.agenda–electrică.ro
4. www.moeller.ro
DIAGRAMA GANTT CORESPUNZĂTOARE PLANIFICĂRII PROIECTULUI
55 - 60
1-6
7 - 12
13 - 18
19 - 24
25 - 30
31 - 36
37 - 42
43 - 48
49 - 54
Acţiunea Răspunde Ore
Alegerea temei Elevul planificat

realizat
Stabilirea Elevul şi planificat
obiectivelor profesorul realizat
Planificarea Elevul planificat
activităţilor realizat
Documentare Elevul planificat
realizat
Realizare
Tipuri de Elevul planificat

instalaţii/echi
realizat
pamente
Defecte şi Elevul planificat
regimuri
anormale de realizat
funcţionare
Remedierea Elevul planificat
defectelor
realizat
Prezentarea Elevul planificat

rezultatelor realizat
Evaluarea Profesorul planificat
proiectului realizat

FIŞĂ DE APRECIERE A CALITĂŢII PROIECTULUI
CRITERIUL DA/ NU OBSERVAŢII

1. Proiectul are validitate în raport cu tema, scopul,
obiectivele şi metodologia abordată.
2. Proiectul demonstrează completitudine şi acoperire
satisfăcătoare în raport cu tema aleasă.
3. Elaborarea proiectului şi redactarea părţii scrise a
proiectului au fost făcute într-un mod consistent şi
concomitent, conform planificării.
4. Opţiunea candidatului pentru utilizarea anumitor
resurse este bine justificată şi argumentată în
contextul proiectului.
5. Redactarea părţii scrise demonstrează o bună
consistenţă internă.
6. Prezentarea părţii scrise a proiectului este logică şi
demonstrează o bună argumentare a ideilor.
7. Proiectul reprezintă o soluţie practică personală, cu
elemente de originalitate în găsirea soluţiilor.
8. Proiectul poate avea aplicativitate practică şi în
afara şcolii.
9. Realizarea proiectului a necesitat activarea unui
număr semnificativ de unităţi de competenţă,
conform Standardului de Pregătire Profesională.

Reprezintă o colecţie de lucrări ale elevului realizate pe perioada de practică
comasată, care arată competenţele dobândite, efortul depus şi interesul
manifestat faţă de modulul Remedierea defectelor instalaţiilor şi
echipamentelor electrice de joasă tensiune.
Conţinut:
 Rezultate ale lucrărilor şi activităţilor desfăşurate: Fişe de observaţie, Fişe de
lucru, Fişe tehnologice, Studii de caz, Proiecte;
 Fotografii sau alte dovezi privind activitatea desfăşurată;
 Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului.
De ce e important portofoliul de practică?
 este „cartea de vizită” a elevului;

 elevul asimilează mai uşor informaţiile;
 profesorul poate evalua mai eficient activitatea elevului;
 părinţii pot avea o imagine completă asupra activităţii şcolare a copiilor lor.

ORGANIZAREA EVALUĂRII
Evaluarea competenţelor dobândite de elevii practicanţi are loc, în general,

la finalizarea modulului şi cumulează rezultatele înregistrate de –a lungul perioadei
de parcurgere a modulului (evaluare sumativă). Pe parcursul derulării instruirii
practice comasate şi desfăşurării modulului Remedierea defectelor instalaţiilor
şi echipamentelor electrice de joasă tensiune, pentru facilitarea trecerii de la o
etapă la alta, se poate realiza şi o evaluare formativă prin care se identifică
dificultăţile pe care le întâmpină elevii pentru corectarea greşelilor şi ameliorarea
rezultatelor. Evaluarea formativă permite remedierea lacunelor, sesizarea
punctelor critice din procesul de învăţare şi dezvoltă capacitatea de autoevaluare a
elevilor.
Pentru evaluare, care este realizată de maistrul instructor, se ţine cont de
observaţiile tutorelui desemnat de agentul economic, observaţii emise ca urmare a
monitorizării activităţii elevilor practicanţi.
O competenţă este evaluată o singură dată, iar elevii vor fi evaluaţi numai în
ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în tabelul de corelare a
competenţelor şi conţinuturilor.

ANEXE
DEFECTE ALE APARATELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE – ÎNTRERUPTOARE AUTOMATE

Nr.
Defecte Cauza apariţiei Mod de remediere
crt.
1. Încălzirea căilor de curent a. Întreruptorul este supraîncălzit şi protecţia Se reduce sarcina sau dacă nu este posibil se
nu funcţionează. înlocuieşte întreruptorul.
b. Şuruburile bornelor nu sunt strânse Se curăţă bornele, se înlocuiesc cele corodate
suficient, iar bornele sunt oxidate şi corodate. şi se strâng şuruburile.
c. Contactele sunt uzate sau presiunea este Se înlocuiesc contactele uzate şi se reglează
insuficientă. arcurile pentru obţinerea presiunii de contact
corespunzătoare.
d. Îmbinarea contactelor mobile cu Se refac capetele conductoarelor flexibile, se
conductoarele flexibile are şuruburile slăbite. ajustează suprafeţele de contact şi se strâng
şuruburile.
2. Scăderea rezistenţei de Depozitare / funcţionare în locuri umede, cu Se curăţă căile de curent şi se montează în
izolaţie a căilor de curent agenţi corosivi sau cu mult praf. locuri ferite de umezeală; se măreşte frecvenţa
reviziilor.
3. Mecanismul de zăvorâre Oxidare ca urmare a funcţionării în locuri Se curăţă elementele oxidate, se ung cu
nu se armează umede, cu agenţi corosivi sau cu mult praf. vaselină neutră şi se verifică etanşarea
întreruptorului.
4. Întreruptorul nu rămâne a. Clichetul de blocare este uzat. Se înlocuieşte.
b. Broasca este uzată sau oxidată. Se înlocuiesc elementele uzate sau se curăţă
închis de oxizi şi se unge cu vaselină neutră.
c. Există un scurtcircuit pe ieşirea Se înlătură scurtcircuitul sau se măsoară
întreruptorului sau protecţia este reglată curentul absorbit şi se reglează corect
greşit. protecţia.
d. Mecanismul de transmitere a comenzii de Se reglează arcurile mecanismului, se
declanşare a protecţiei este uzat. recondiţionează clichetul sau se înlocuieşte.
5. Întreruptorul nu a. Mecanismul de zăvorâre este oxidat. Mecanismul se curăţă de oxizi şi se unge cu
declanşează vaselină neutră.
b. Arcul de declanşare este rupt sau slăbit. Se înlocuieşte arcul.
c. Bobina electromagnetului de declanşare Se înlocuieşte bobina.
este întreruptă sau arsă.
d. Bobina nu primeşte curent. Se verifică circuitul de alimentare şi se
înlocuieşte elementul defect.
e. Miezul electromagnetului este blocat. Se deblochează miezul.
f. Reglarea cursei electromagnetului este Se reglează cursa astfel încât opritorul broaştei
greşită. să depăşească foarte puţin clichetul de
închidere.
6. Pereţii camerei de stingere Întreruperea unor scurtcircuite puternice. Se înlocuiesc camerele de stingere.
sunt carbonizaţi sau
deformaţi

DEFECTE ALE APARATELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE – CONTACTOARE AUTOMATE
Nr.
Defecte Cauza apariţiei Mod de remediere
crt.
1. Contactele sunt uzate sau Încălzire prea mare. Se înlocuiesc contactele.
perlate
2. Presiunea de contact este Tensiune de alimentare a bobinei Se verifică circuitele de alimentare a bobinei
prea mică electromagnetului prea mică, blocare sau electromagnetului, respectiv montarea
montare incorectă a electromagnetului. acestuia.
3. Contactorul nu se închide a. Bobina electromagnetului este întreruptă Se înlocuieşte bobina.
sau arsă (are spirele scurtcircuitate).
b. Bobina electromagnetului nu este Se verifică circuitul de alimentare al bobinei şi
alimentată deoarece: se remediază întreruperea.
- fuzibilul siguranţei din circuitul de alimentare
este topit;
- releul intermediar are contact imperfect sau
bobina sa este arsă;
- circuitul de comandă este întrerupt;
- releul termic / electromagnetic este armat.
4. Contactorul funcţionează a. Tensiunea de alimentare a bobinei Se alimentează bobina cu tensiunea corectă.
cu zgomot puternic electromagnetului este prea mică.
b. Spira în scurtcircuit s-a întrerupt. Se înlocuieşte spira în scurtcircuit.
c. Suprafeţele de contact ale armăturilor Se curăţă suprafeţele sau în cazul deformării
electromagnetului sunt murdare sau se rectifică, iar dacă nu este posibil se
deformate. înlocuieşte electromagnetul.
d. Electromagnetul nu se închide din cauza Se verifică montarea electromagnetului sau a
montării incorecte. contactelor şi se înlătură blocările.
5. Bobina se încălzeşte a. Suprafeţele de contact ale armăturilor Se curăţă suprafeţele sau, în cazul deformării
excesiv electromagnetului sunt murdare sau se rectifică, iar dacă nu este posibil se
deformate. înlocuieşte electromagnetul.
b. Electromagnetul nu se închide din cauza Se verifică montarea electromagnetului sau a
montării incorecte. contactelor şi se înlătură blocările.
c. Bobina are spire scurtcircuitate. Se înlocuieşte bobina.
6. Contactele a. Curentul stabilit în circuit depăşeşte Se înlocuiesc contactele.
s – au sudat capacitatea de închidere a contactelor.
b. Contactele s-au uzat. Se curăţă contactele sau se înlocuiesc.
c. Arcurile contactelor s-au slăbit. Se înlocuiesc arcurile slabe.
d. Bobina electromagnetului este alimentată Se alimentează corect bobina
cu tensiune redusă. electromagnetului.

DEFECTE ALE MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE
Nr.
Defecţiunea Cauza apariţiei Modul de remediere
crt.
1. Axul nu se roteşte liber a. Rulmenţi gripaţi. Se vor schimba rulmenţii.
b. Unsoare uzată. Rulmenţii necapsulaţi se vor spăla şi
se vor gresa din nou. Rulmenţii etanşi
(capsulaţi) se vor înlocui.
c. Capotă deformată, de care atinge ventilatorul. Capota se va remedia sau se va
înlocui.
2. Motorul nu porneşte în gol a. Motorul este alimentat numai cu 2 faze. Se vor verifica legăturile la cutia de
borne şi la reţea precum şi cablul de
alimentare.
b. Una din fazele bobinajului este legată cu capetele Se verifică conexiunile la cutia de
inversate (la motoarele cu 6 borne). borne.
c. Rotorul este blocat. Se va verifica dacă mecanismul de
acţionat nu este blocat.
3. Motorul nu porneşte în a. Se vor vedea cauzele de la nr. crt. 2. Se vor face verificările de la nr. crt. 2.
b. Tensiunea de alimentare este prea mică. Se vor face verificările necesare.
sarcină (pentru cele cu
c. Alegerea necorespunzătoare a motorului (puterea
pornire directă)
nominală a motorului este prea mică faţă de
sarcină).
4. Motorul dezvoltă o turaţie a. Tensiunea de alimentare este prea mică. Asigurarea unei tensiuni
redusă în sarcină corespunzătoare.
b. Sarcina motorului este mai mare decât puterea Se va corela puterea nominală a
nominală a motorului. motorului cu sarcina (prin alegerea
corespunzătoare a motorului).
c. Cablul de alimentare este insuficient dimensionat Se va schimba cablul de alimentare cu
(cădere de tensiune pe cablu). un cablu cu o secţiune mai mare,
corespunzătoare.
d. Frecvenţa este prea mică. Se vor verifica parametrii reţelei
electrice de alimentare, inclusiv
frecvenţa curentului electric.
5. Motorul are curenţi inegali a. Contact defectuos într-un punct de conexiune al Se vor revizui conexiunile şi circuitul
pe fază circuitului de alimentare. electric.
b. Scurtcircuit între spirele bobinajului. Se va rebobina motorul.
6. Motorul vibrează, are a. Cuplaj defectuos. Se va verifica cuplajul mecanic.
b. Rulmenţi deterioraţi. Se vor înlocui rulmenţii.
zgomot
c. Rotor este dezechilibrat. Se va reechilibra rotorul.
7. Aparatura de protecţie a. Se vor vedea cauzele de la nr. crt. 2. Se vor face verificările de la nr. crt. 2.
deconectează motorul b. Scurtcircuit între spirele bobinajului. Se va rebobina motorul.
c. Protecţie reglată necorespunzător. Se va regla corect protecţia.
8. Rezistenţa de izolaţie mică a. Umiditate ridicată în interiorul motorului. Se va proceda la uscarea maşinii
conform pct. 6.2.3.
9. Încălzire exagerată a a. Capotă obturată. Se vor curăţa orificiile de intrare a
maşinii aerului ale capotei.
b. Carcasă încărcată cu praf sau alte reziduuri. Se vor curăţa nervurile carcasei şi
carcasa de praf sau alte impurităţi.

c. Palete ale ventilatorului rupte. Se va schimba ventilatorul.
d. Suprasarcini de curent. Se va regla corespunzător protecţia la
suprasarcină.

SUGESTII DE REZOLVARE A INSTRUMENTELOR DE LUCRU
PROPUSE
Vă aflaţi la agentul economic la care se desfăşoară instruirea practică comasată

aferentă modulului Remedierea defectelor instalaţiilor şi echipamentelor
electrice de joasă tensiune. La început sub îndrumarea maistrului instructor/
tutorelui, iar apoi singuri, completaţi documentul de mai jos:
Numele elevului Calificarea Clasa

Electrician exploatare joasă a XI - a
tensiune
Denumirea agentului economic Perioada de stagiu
Interval Loc de
Data Sarcini realizate Resurse utilizate S/E/I
orar muncă
Secţia de
Remediat
8,00 – prelucrări Şurubelniţă, cleşte –
2.06.2009 defecţiuni maşină S
12,00 prin patent, multimetru
de rectificat
aşchiere
Modul de realizare a sarcinilor: sub supraveghere (S), în echipă (E), individual (I)

În laboratorul tehnologic/ atelierul de instruire practică se găseşte o instalaţie
electrică de pornire a unui motor asincron trifazat. Observaţi ce materiale şi
aparate electrice s-au folosit pentru realizarea acestei instalaţii şi completaţi
schema de mai jos (ştiind că depăşirea valorilor admisibile ale solicitărilor duce la
apariţia de defecte):

termice termice
electrice electrice
mecanice electrodinamice
Aparate de protecţie: Aparate cu comandă

- siguranţe fuzibile automată:
- relee termice - contactoare
Motor asincron:
PN: 7,5 kW
UN: 380 V
IN: 16,1 A
nN: 1455 rot/min
cos φ: 0,81
Aparate auxiliare de
Materiale necesare: acţionare:
- conductoare buton de pornire
izolate buton de oprire
- papuci de cablu lămpi de semnalizare

termice; termice
electrice electrice

__________________________________________________________________

Se consideră schema de protecţie prin legare la pământ de mai jos:
Precizaţi:
1. semnificaţia elementelor notate de la 1 la 5:
1 – reţea generală de legare la pământ,
2 – ramificaţie îngropată în pardoseală,
3 – legătură către priza de pământ,
4 – piesă de separaţie,
5 – brăţări de fixare
2. care este rolul piesei notate cu 4: asigură legătura între reţeaua generală de
legare la pământ şi priza de pământ.
Completaţi tabelul de mai jos:

Nr. crt. Defect Cauza producerii defectului
1. Carcasa motorului nu este Borna exterioară pentru legare
conectată la reţeaua de legare la la pământ este slăbită
pământ
2. Rezistenţa măsurată între reţeaua Borna exterioară pentru
de legare la pământ şi cutia legarea la pământ a tabloului
metalică a tabloului electric are electric este oxidată şi
valoare ridicată (mai mare de 4Ω) contactul este imperfect.

1. Aveţi la dispoziţie o schemă electrică a unei instalaţii de iluminat, în care nu
este reprezentat echipamentul de protecţie. Precizaţi ce reprezintă elementele
care sunt notate de la 1 la 3.
Elementele solicitate spre explicitare sunt:

1 – doză de derivaţie;
2 – doză de aparat;
3 – contactul întrerupătorului
2. Completaţi fişa de mai jos:
Cauze ale apariţiei
Defecte posibile Componenta defectă
defectului
Lampă arsă Lampă cu incandescenţă Supratensiune
Şoc mecanic
Defect de izolaţie Conductoare de legătură Supratensiune
Supracurent
Conexiune întreruptă Întrerupător Montaj
Soclu lampă
necorespunzător
Doză de ramificaţie

__________________________________________________________________

(Metoda ŞTIU/ VREAU SĂ ŞTIU/ AM ÎNVĂŢAT)
Aveţi la dispoziţie schema de pornire stea – triunghi a unui motor asincron trifazat.
Verificaţi montajul şi constataţi că motorul nu porneşte.
Circuitul de forţă:

Circuitul de comandă:
Analizaţi posibilele defecte completând tabelul de mai jos (în grupe formate de câte
trei elevi):
ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT
întrebări referitoare la
despre schema de
defectele ce pot apare în
pornire cu comutator stea răspunsuri la întrebările
schema de pornire stea –
– triunghi a unui motor formulate la rubrica
triunghi a unui motor
asincron trifazat cu rotor anterioară
asincron trifazat cu rotor
în scurtcircuit
în scurtcircuit
-Schema se foloseşte  care sunt defectele în ce condiţii se poate
pentru pornirea posibile la pornirea porni stea – triunghi
motoarelor asincrone stea – triunghi a un motorul asincron:
cu rotor în scurtcircuit, motorului asincron motorul are au
-Este alcătuită din trifazat: accesibile cele şase
aparate de protecţie - motor defect; capete ale înfăşurării
(siguranţe fuzibile, - reglaj defectuos al statorice şi care poate
întreruptor automat, releului de sarcină; funcţiona, la putere
relee termice), aparate - reglaj defectuos al nominală, în
cu comandă automată releului de timp pentru conexiune triunghi la
(contactoare, relee de comutare din tensiunea de
timp), aparate pentru conexiune stea în alimentare a reţelei;
acţionări industriale conexiune triunghi; care sunt defectele
(butoane de pornire); - componente defecte posibile în circuitul de
-Pot apare defecte în forţă şi de comandă
circuitul de comandă din schema de pornire
sau în circuitul de forţă; stea – triunghi în
-Defecte specifice condiţiile funcţionării
componentelor schemei normale a motorului.
care sunt cauzele
care duc la apariţia
defectelor identificate.
Obs. Pentru completarea tabelului se pot folosi informaţiile prezentate în Fişele de

documentare.

1. Completaţi Fişa tehnologică de reparaţii a unei instalaţii electrice a unui
strung (din atelierul de prelucrări prin aşchiere al agentului economic unde
vă desfăşuraţi instruirea practică comasată). Pentru aceasta aveţi la
dispoziţie schema electrică desfăşurată.
2. Identificaţi elementele de execuţie şi schema electrică asociată pentru
funcţionarea normală a strungului:
 motor acţionare principală: 18,5 kW cu pornire stea – triunghi;
 motor avans rapid: 0,55 kW cu pornire directă şi reversare de sens;
 motor pompă răcire: 0,15 kW cu pornire directă;
 iluminat local: lampă cu incandescenţă 40 W, 24 V c.a.
3. Completaţi formularul de mai jos:
Denumirea utilajului: SN 710 Secţia beneficiară: Prelucrări mecanice
Nr. Metodă de localizare
Defect constatat Componentă defectă
crt. a defectului
1. Motorul de acţionare Siguranţa fuzibilă – Măsurare continuitate
principală nu porneşte fuzibil ars circuit
Contactor de linie – Măsurare rezistenţă
bobină arsă bobină contactor
2. Motorul de avans nu Buton de acţionare - Măsurare continuitate
funcţionează pe unul legături la borne circuit
din sensuri necorespunzătoare
3. Pompa de răcire nu Conexiuni cabluri de Verificare vizuală a
funcţionează alimentare (sens de sensului de rotaţie.
corespunzător rotaţie pompă greşit)
4. Iluminatul local nu Lampa de iluminat - Verificare vizuală
funcţionează arsă

1. Se consideră montajul realizat după schema de mai jos, în care lampa
fluorescentă T1 nu funcţionează normal.
2. Precizaţi posibilele defecte care au dus la funcţionarea anormală a lămpii:

A: lampa are funcţionare instabilă (cu pâlpâire):
 starterul ST1 nu este bun;
B: lampa nu se aprinde:
 balastul B1 defect;
 starterul ST1 defect;
 conexiuni slăbite sau desfăcute între lampa T 1 şi bobina de balast B1,
lampa T1 şi starterul ST1 sau lampa T1 şi reţeaua de alimentare.
3. Comparaţi rezultatele voastre cu cele ale colegului învecinat. Corectaţi sau
completaţi, cu altă culoare, soluţia voastră. În funcţie de activitatea
desfăşurată apreciaţi rezultatul cu unul din calificativele: Foarte bine, Bine,
Suficient; Insuficient.

Instalaţia de sonerie din şcoala voastră nu funcţionează. În vederea localizării
defectului/ defectelor:
 verificaţi existenţa schemei electrice a instalaţiei de sonerie - nu există;
 în cazul lipsei acesteia, cu ajutorul cadrului didactic (inginer sau maistru

instructor) identificaţi, pe teren, elementele componente şi reprezentaţi
schema electrică, precizând şi poziţia acestora – Se consideră ca exemplu
o instalaţie dispusă într-o clădire cu trei nivele ca mai jos:
B h1
F1
F Parter
h2
Etaj 1
h3
Etaj 2
F2
N
 completaţi tabelul de mai jos:
Scule/ aparate de
Metode de
Nr. Defecte Cauze de apariţie măsură folosite la
localizare a
crt. posibile a defectelor localizarea
defectului
defectelor
1. Nu Siguranţa fuzibilă Măsurarea, la Multimetru
funcţionează este arsă. rece, a rezistenţei (ohmmetru)
nici o fuzibilului.
sonerie din Verificarea sub Multimetru
şcoală. tensiune a stării (voltmetru de c.a.)

fuzibilului.
Butonul de Verificare la rece Multimetru
acţionare este (se măsoară (ohmmetru)
defect. rezistenţa electrică

a contactului
butonului).
Verificarea, sub Multimetru
tensiune a (voltmetru de c.a.)
continuităţii
contactului închis.
Întreruperea Verificare la rece Multimetru
conductorului de (se măsoară (ohmmetru)
legătură de la rezistenţa electrică
tabloul electric a conductorului).
către prima doză Măsurarea Multimetru
de ramificaţie. tensiunii la doza (voltmetru de c.a.)

de ramificaţie.

__________________________________________________________________

METODA PUZZLE
Vă aflaţi în atelierul de instruire practică în care toate utilajele sunt protejate prin
legare la pământ. În vederea localizării defectelor care pot apare în această
instalaţie răspundeţi cerinţelor din dreptul fiecărui puzzle şi ordonaţi toate piesele
astfel încât înşiruirea să fie logică.
1 2 3 4 5 6 7
1 Componente ale instalaţiei de legare la pământ: reţea generală de legare

la pământ, ramificaţii, piesă de separaţie, prize de pământ.
2 Materiale folosite la realizarea instalaţiei de legare la pământ: bandă de
oţel zincat de 25 x 4 mm2 (reţea generală de legare la pământ, piesă de
separaţie), ţeavă de oţel zincat de 2/2( prize de pământ sau electrozi
verticali), bandă de oţel zincat de 40 x 4 mm2 (electrozi orizontali).
3 Aparate de măsură folosite pentru măsurarea rezistenţei prizei de pământ:
ampermetru şi voltmetru.
4 Valoare limită admisibilă pentru priza de pământ: 4 Ω
5 Metode de localizare a defectelor: verificare vizuală şi verificarea

continuităţii circuitului.
6 Elemente suplimentare necesare pentru măsurarea prizei de pământ:
3
2
1
două prize suplimentare (o priză de curent şi o priză de potenţial), sursă
de curent alternativ, transformator de separaţie, autotransformator de
reglare, întreruptor inversor.
7 Etape de măsurare a rezistenţei prizei de pământ, conform schemei de
mai jos:

schemă de conectare a aparatelor electrice
schemă electrică echivalentă
a – deconectarea sursei şi măsurarea tensiunii perturbatoare U0 datorate

curenţilor vagabonzi;
b – conectarea sursei şi măsurarea tensiunii U1 respectiv intensităţii
curentului electric Ip indicate de aparatele de măsură;
c – se inversează polaritatea sursei de alimentare şi se reglează curentul
prin priza de pământ, cu ajutorul autotransformatorului, până are aceeaşi
valoare ca în cazul precedent. Se citeşte indicaţia U2 a voltmetrului.
d – Rezistenţa prizei de pământ se calculează cu relaţia:
1 U 21  U 2 2
Rp   U 20
Ip 2

a) Completarea aritmogrifului de mai jos este posibilă dacă utilizaţi cunoştinţele
teoretice dobândite la modulele de specialitate, cunoştinţe referitoare la
instalaţiile electrice de alimentare a motoarelor electrice. La completare corectă
veţi obţine pe coloana colorată componenta instalaţiei care produce energie
mecanică pentru acţionarea maşinii de lucru.
Definiţile termenilor utilizaţi pe orizontală sunt:

1. Sistem tehnic ce asigură conversia pe cale electromagnetică a energiei
2. Împiedică deteriorarea în caz de defect
3. Echipamente folosite în instalaţii electrice pentru conectare, comandă, etc.
4. Tip de inele folosite la motoare asincrone.
5. Din punct de vedere constructiv pot fi cu filet sau cu MPR.
1 M A Ş I N Ă
2 P R O T E C Ţ I E
3 A P A R A T E L E C T R I C
4 C O L E C T O A R E
5 S I G U R A N Ţ E
b) Pentru un contactor, utilizat de exemplu în schema de alimentare directă a unui

motor asincron, precizaţi două defecte şi modalităţile de remediere a acestora:
Bobina se încălzeşte excesiv deoarece suprafeţele de contact ale
armăturilor electromagnetului sunt murdare sau deformate - se curăţă
suprafeţele sau, în cazul deformării se rectifică iar dacă nu este posibil
se înlocuieşte electromagnetul;
Contactorul nu se închide deoarece bobina electromagnetului este
întreruptă sau arsă (are spirele scurtcircuitate) – se înlocuieşte bobina.

Completaţi fişa tehnologică pentru montajul de mai sus, urmărind criteriile
precizate.
Denumire schemă: Instalaţie sonerie
Elemente Scule şi
Rol Defecte Metode de Metode de
componente aparate
funcţional posibile depistare remediere
ale schemei folosite
Buton de Închidere Contact Măsurare Înlocuire Multimetru
acţionare circuit imperfect continuitate buton Şurubelniţă
sonerie circuit
Transformator Reducere Scurtcircuit Măsurare Înlocuire Multimetru
de alimentare tensiune între spire rezistenţă transformator Şurubelniţă
de
alimentare
Clopot Emitere Şurub Vizual Strângere Şurubelniţă
sonerie sunet fixare şurub
clopot
slăbit
Siguranţe Protecţie Fuzibil ars Măsurare Înlocuire Multimetru
fuzibile la continuitate patron fuzibil
scurtcircuit fuzibil
Rigletă Realizare Contact Vizual Strângere Şurubelniţă
conectori conexiuni imperfect şurub

Precizaţi care sunt greşelile / ce nu este corect realizat, în acest montaj:
 montajul fiind realizat aparent, conductoarele trebuie protejate în tub de
protecţie;
 transformatorul nu are carcasă de protecţie.

Aveţi la dispoziţie o instalaţie electrică de iluminat montată aparent executată cu
corpuri de iluminat cu incandescenţă (panoplie de laborator).
Enumeraţi:
 defectele posibile în montaj;
 scule şi aparate de măsură folosite pentru depistarea defectelor şi pentru
remedierea lor;
 ce operaţii trebuie realizate pentru repararea instalaţiei electrice supuse
studiului;
În montaj a fost realizată, intenţionat, o greşeală.

Identificaţi greşeala şi precizaţi efectele acesteia asupra funcţionării
instalaţiei.
În montajul prezentat în imagine am constatat că:

 Întrerupătorul de culoare albă nu este utilizat pentru conectarea niciunui
consumator.
 Legătura de punere la pământ nu este necesară.
 În poziţia „deschis” a întreruptorului schema funcţionează normal.
 În poziţia „închis” a întreruptorului se produce scurtcircuit între conductorul de
fază şi nul determinând arderea unei siguranţe fuzibile.

Se constată întreruperea alimentării cu energie electrică a atelierului în care vă desfăşuraţi
instruirea practică. Defectul poate fi în tabloul de distribuţie din atelier sau în tabloul de alimentare
generală din şcoală. Urmărind modul în care se execută reparaţia/ reparaţiile echipamentului/
echipamentelor defect(e), completaţi fişa tehnologică de mai jos:
Scule, dispozitive,
Nr.
Operaţii / lucrări aparate de măsurat Observaţii
crt.
utilizate
1. Se verifică protecţia Multimetru Se constată că protecţia
generală a tabloului Lampă de control este bună dar nu este
de alimentare a prezentă tensiune la
atelierului intrarea acesteia. Sunt
necesare verificări în
tabloul general al şcolii.
2. Se verifică protecţia Multimetru Se constată că protecţia
aferentă circuitului de Lampă de control este bună şi este prezentă
alimentare al tensiunea la ieşirea
atelierului din tabloul acesteia. Este necesară
general verificarea cablului de
legătură dintre cele două
tablouri.
3. Se întrerupe Se verifică lipsa tensiunii
alimentarea cu la ieşirea spre tabloul de
tensiune a circuitului alimentare al atelierului
de alimentare al
atelierului din tabloul
general
4. Se verifică cablul de Vizual (dacă este posibil) Se constată întreruperea
legătură dintre cele Multimetru unuia dintre
două tablouri. conductoarele cablului.
Este necesară înlocuirea
cablului.
5. Se înlocuieşte cablul Cleşte patent

defect Cleşte pentru dezizolat
Şurubelniţe
6. Se conectează
protecţia circuitului de
alimentare al
atelierului din tabloul
general
7. Se verifică
alimentarea normală
a atelierului

BIBLIOGRAFIE
1. Mira, Niculae şi Neguş, Constantin. (1997). Instalaţii şi echipamente electrice.

Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.
2. Cioc, Ion şi Janicsko, Nicolae. (1989).Instalaţii electromecanice – Construcţii de
maşini şi aparate electrice. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
3. Dromereschi, Rodica; Gavril, Victor şi Ionescu, Luigi. (2007). Instalaţii electrice.
Bucureşti: Editura M.A.S.T.
4. http://www.agenda–electrică.ro
5. www.moeller.ro
6. www.schneider.ro
7. www.hager.ro


Remedierea Defectelor Instalatiilor Si Echipamente Electrice de Joasa Tensiune

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Remedierea Defectelor Instalatiilor Si Echipamente Electrice de Joasa Tensiune

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 1

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 2

1. Competenţe specifice modulului 4

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 3

Conţinuturile incluse în structura modulului Remedierea defectelor

 modalităţile de recunoaştere şi localizare pentru fiecare dintre aceste

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 4

 Agentul economic la care se desfăşoară activitatea de instruire practică

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 6

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 7

 Practica comasată, spre deosebire de practica curentă, se caracterizează prin

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 9

Activitatea unui electrician presupune utilizarea şi repararea aparatelor,

 Elevii vor consulta, cu permisiunea agentului economic la care se

Din practică s-a constatat ca în instalaţiile de joasă tensiune sub

B. ACŢIUNEA CURENTULUI ELECTRIC ASUPRA CORPULUI OMENESC

C. MĂSURI DE PROTECŢIE PERSONALĂ ÎN LABORATOARELE DE

Reguli de protecţia muncii :

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 11

D. MĂSURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ELECTROCUTARE

- rapiditate în intervenţie şi în aplicarea primului ajutor;

E. ASPECTE CE TREBUIE AVUTE ÎN VEDERE

Pentru evitarea accidentelor este necesar ca personalul însărcinat cu

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 13

Pentru dobândirea competenţelor tehnice specializate relevante pentru modulul

VEŢI REZOLVA CORECT APLICAŢIILE DACĂ:

Citiţi cu atenţie toate cerinţele înainte de a le rezolva!

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 14

Numele elevului Calificarea Clasa

Denumirea agentului economic Perioada de stagiu

Modul de realizare a sarcinilor: sub supraveghere (S), în echipă (E), individual (I )

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 15

În laboratorul tehnologic/ atelierul de instruire practică

Solicitări specifice: Solicitări specifice:

Aparate de protecţie: Aparate de conectare:

Solicitări specifice: Solicitări specifice:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 16

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 17

ACTIVITAT pământ de mai jos:

Completaţi tabelul de mai jos:

Pentru sprijin în derularea activităţii solicitaţi ajutorul cadrului didactic/

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 18

1. Aveţi la dispoziţie o schemă electrică a unei instalaţii

2. Completaţi fişa de mai jos:

Observaţii ale inginerului/ maistrului instructor/tutorelui de practică:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 19

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 20

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

despre schema de defectele ce pot apare în

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 21

1. Completaţi Fişa tehnologică de reparaţii a unei

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 22

1. Se consideră montajul realizat după schema de mai

2. Precizaţi posibilele defecte care au dus la funcţionarea anormală a lămpii.

Pentru sprijin în derularea activităţii solicitaţi ajutorul cadrului didactic/

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 23

Instalaţia de sonerie din şcoala voastră nu

 verificaţi existenţa schemei electrice a instalaţiei de sonerie;

 în cazul lipsei acesteia, cu ajutorul cadrului didactic (inginer sau maistru

 completaţi tabelul de mai jos:

Metode de Scule/ aparate de