Capacitate Preoteasca Scris Oral

5/19/2018 CapacitatePreoteasca-Scris-Oral-slidepdf.
com
EXAMEN SCRIS
&
CAPACITATE PREO!EASC"
-=conspect=-
Cristian Popa
http://slidepdf.com/reader/full/capacitate-preoteasca-scris-oral 1/70
5/19/2018 CapacitatePreoteasca-Scris-Oral-slidepdf.com
cu casa lui Iuda $i cu casa lui David. Încep#torul acestei preo%ii avea s#
Sub. 1 fie Hristos Arhiereul dup# rânduiala lui Melchisedec.
Apostolatul clericilor ! i al mirenilor Precum Legea $i Proorocii au fost c#l#uz# spre Hristos, tot a$a $i
preo%ia dup# rânduiala lui Aaron a fost preg#titoare, $i ea avea s# fie
înlocuit# de noua preo%ie a harului dup ! rânduiala lui Hristos .
Dumnezeu a înzestrat pe om cu o întreit# demnitate de slujire.
De împ !r at - al$i întregii
Dumnezeu f#pturi
de preot, mul-%umind,
de lumin ! tor , vestind
mijlocind voia pe
$i sl#vind lui ***
Noul Testament vorbe$te despre trei feluri de preo%ie: - a lui
Dumnezeu în numele s#u $i al fiin%elor necuvânt#toare. Hristos; - cea de hirotonie; - si preo%ia împ#r#teasc#.
Dup# înv#%#tura Sfin%ilor P#rin%i, înc# din Rai a existat o Prima $i cea mai mare este preo %ia lui Hristos “Tu e # ti Preot în
biseric# primordial# unde Adam a exercitat o slujire preo %easc# prin veac dup ! rânduiala lui Melchisedec ”. Expresia dup ! rânduiala lui
aducerea de jertfe spirituale. Îns# odat# cu alungarea protop#rin%ilor Melchisedec , vrea s# spun# c# Hristos nu avea preo%ia dup ! rânduiala
no$tri din Eden, preo%ia începe a se exercita mai ales prin aducerea lui Aaron care era temporal# $i aduc#toare de jertfe de animale, c #ci
de jertfe materiale, pentru p#cate. Iar aceast# nevoie a aducerii de toate acestea se desfin%eaz# din momentul în care Hristos introduce
jertfe pentru popor a impus $i instituirea preo%iei, odat# cu darea legii cultul spiritual cu jertfe duhovnice$ti. Melchisedec înseamn# împ ! rat al
de c#tre Moise care, dup# porunca lui Dumnezeu, îl unge pe Aron, drept !" ii # i al p ! cii . Dar cine este împ#ratul drept#%ii $i al p#cii, dac# nu
fratele s#u, arhiereu, iar pe fii acestuia preo %i. Aceasta preo%ie se mai Hristos Domnul. Preo%ia $i lucrarea mântuitoare a lui Hristos se distinge
numeste $i preo%ie levitic !. În V.T se mai vorbe $te si despre o alt# prin cele trei demnit#%i sau slujiri: Împ#rat, Prooroc $i Arhiereu,
preo%ie mai important# decât cea ar#tat# mai devreme $i anume culminând cu jertfa de pe cruce.
preo%ia dup# rânduiala lui Melchisedec, care prefigureaz # de fapt Cum îns# nu exist# preot f#r# jertf# $i jertf# f#r# preot, ci
preo%ia haric ! din Noul Testament instituit# de însu$i Mântuitorul amândou# se condi%ioneaz# una pe alta, fiind împreun# temei pentru
nostru Iisus Hristos. mântuire, Hristos, însu$i s-a f#cut preotul propriei jertfe. El însu$i a fost
În Vechiul Testament întâlnim în nenum#rate rânduri cum preotul jertitor $i victima de jertf#, Mielul adev#rat, jertfit pe cruce, care
Dumnezeu se adreseaz# poporului Israel $i anume: - neam sfânt; - devine $i noul altar. În acest sens Sf. Ap. Pavel vorbe$te mult de Preo%ia
preo " ie împ ! r! teasc !; - împ ! r! " ie de preo " i;. Aceast# preo%ie mai $i jertfa lui Hristos $i consider# ca centru al întreitei Sale slujiri pe cea
poart# denumirea $i de preo " ie general ! dar care nu putea îndeplinii de Arhiereu, c#ci prin aceasta a reu$it s# împace pe om cu Dumnezeu,
atribu%iile preo%iei speciale $i sfin%ite a lui Aaron, adic# aceea de a celelalte dou# demnit#% i fiind mai mult mijloace spre scopul
înv !" a $poporul
jertfe; Legea $i voia
i de a binecuvânta, Domnului;
cârmui de a sfin
$i a judeca " i , prin
în cele ale aducerea
credin%ei. de !
r
scump
!r !
rii.
Apostolul neamurilor demostrând superioritatea Noului
Trebuie men%ionat faptul c# preo%ia vechi testamentar#, nu Testament, a preo%iei $i a jertfei lui Hristos $i a preo%iei rânduit# de El,
putea des#vâr$i pe om, de aceea Dumnezeu a vestit prin proocul fa%# de cele ale Vechiului Testament, care nu des #vâr$eau pe nimeni,
Ieremia c# va schimba legea $i preo%ia, alc#tuind din toate neamurile motiveaz# necesitatea schimb#rii lor pentru neputin " a # i nefolosul lor.
un nou Israel, c#ruia îi va da o preo %ie nou# $i cu care va încheia un Acum se împlinesc toate prorociile ce vestea schimbarea leg #mântului
nou leg#mânt, care vor fi ve $nice. Acest leg#mânt avea s# se încheie $i a preo%iei legat# de el. Noua preo %ie, preo " ia de har , a fost rânduit# de
2
Hristos, $i provenea din preo " ia împ ! r! teasc !, iar preo%ii Noului Ne punem întrebarea, ce anume d # drept cre$tinilor a se numi
Testament aveau s# fie ale$i din toate neamurile. preo " ie împ ! r! teasc ! . R#spunsul ar fi acela c# apar%in lui Hristos $i sunt
Pentru a l#muri întru totul $i a diferen%ia preo%ia împ#r#teasc# sfin%i%i prin harul ce decurge din Jertfa de pe Cruce, har împ#rt#$it prin
de cea haric# spunem doar c# to%i cei boteza%i $i un$i cu Sfântul $i botez $i celelalte Sfinte Taine. Expresia preo " ie împ ! r! teasc ! denot#
Marele Mir $ i împ # rt #$ i % i cu Sfânta Euharistie au preo " ia faptul c# cre$tinii se fac p#rta$i slujirilor, sau demnit#%ilor lui Hristos,
împ ! r! t easc ! ; iar al%ii au $i preo " ia haric ! , de succesiune apostolic#. într-o m#sur# mai mic# fire$te, decât membrii ierarhiei biserice$ti. Astfel
A $adar
preo to%i cel
%ii, apoi $tinii prime
creales sunt,$te
înainte de orice,
harul preo preo%ia ai
%esc pentru slujiîmp
#r#te%$i tei
celorlal în putem spune
preo%ii prin c#, atât fiecare
participare, preo%ia la
haric# câtei,$ilapreo
nivelul Preo%ia%iaîmp
des##r#vâr $it##, ,unic
teasc sunt#
numele lui Hristos. a lui Hristos.
La Cina cea de Tain#, Mântuitorul instituie Taina Sfintei Trebuie în%eles c# preo%ia împ#r#teasc# decurge din preo%ia
Euharisti $i implicit $i Taina Preo%iei care s#vâr$e$te Taine Euharistiei, haric# deoarece prin ea cre$tinii s-au împ#rt#$it de acele taine care le
dând porunca Aceasta s ! face " i întru pomenirea Mea. Îns# momentul confer# aceast# demnitate $i este în dependen%# de ea $i amândou# se
instituirii formale $i definitive a preo%iei este acela când Hristos afl# într-o strict# interdependen%#.
ar#tânduli-se apostolilor pentru prima dat # dup# înviere le-a spus: Se consider# în general, c# acest har general al preo %iei
“Pace vou !, precum M-a trimis pe Mine Tat ! l, a # a v ! trimit # i Eu pe împ#r#te$ti se împ#rt#$e$te prin Botez, se înt#re$te cu pecetea darului
voi. Aceasta zicând, a suflat asurpa lor # i le-a zis: Lua " i Duh Sfânt, Sfântului Duh prin Mirungere $i se des#vâr$e$te prin Sfânta Euharistie
c ! r! r a le ve "i ierta p ! catele, iertate vor fi iar c ! rora le ve "i " ine " inute care integreaz# pe noul cre$tin în Biserica lui Hristos.
vor fi ”. (In. 20, 21-23) Deci prin cele trei mari Taine: Botezul, Mirungerea $i Sfânta
În ceea ce prive$te preo%ia haric# trebuie s# men%ion#m $i Euharistie, orice cre$tin prime$te preo%ia împ#r#teasc# $i devine
faptul c#, în toate tainele $i prin to%i clericii, chiar $i prin cei nevrednici iconom al harului cel de multe feluri al lui Dumnezeu, cu care poate sluji
Dumnezeu lucreaz# totul, pentru m#ntuirea oamenilor. P#catele unor $i el semenilor lui în multe chipuri. C#ci prin harul primit în Sfintele Taine
slujitori nu anuleaz# lucrarea harului mântuitor, doar erezia, apostazia cre$tinul devine templu al Duhului Sfânt. Harul $i harismele acestea, de
$i schisma, aduc c#derea din har. Totu$i Apostolii îndemnau pe multe feluri, nu se mai coboar# peste credincio$i precum s-au coborât
preo%i, ca ace$tia, s# vegheze $i s# p#storeasc# cu zel $i dragoste, peste sfin%ii apostoli la Cincizecime ci ele se transmit în plentitudinea lor
prin via%# pilduitoare, ca unii ce vor da seam # de sufletele celor de la Apostoli la primii episcopi $i de la ace$tia la al%ii episcopi, pân#
p#stori%i. ast#zi. Iar episcopii dau o parte din acest har, primit prin succesiune
În cele ce urmeaz# ne vor opri $i vom discuta $i despre preo " ia apostolic#, preo%ilor $i diaconilor, iar prin ace$tia o mai mic# parte
împ ! r! t easc ! . mirenilor. d# deci $i mirenilor
Pe lâng # preo %ia haric#, Noul Testament, mai aminte$te si de o alt# c#reia, ei Cu
pot aceasta se copil
boteza un în primejdie deun anumit
moarte în har,
lipsaînpreotului
virtutea
preo%ie general ! sau de ob # te. Textul de baz# al acestei preo%ii slujitor; apoi participând la Sfânta Liturghie ca împreun # rug#tori cu
spune: “Iar voi (cre # t inii) sunte " i semin " i e aleas ! , preo " ie preotul, ca aduc#tori de daruri $i jertfe duhovnice$ti dar $i la cântarea
împ ! r! t easc ! , neam sfânt, ca s ! vesti " i în lume binefacerile Celui ce omofon#. Ei sunt în acela$i timp ap#r#tori ai dreptei credin%e $i st #pâni
v-a chemat din întuneric la lumin ! .” I Petru 2,9. pe patimile lor.
În felul acesta se s#vâr$e$te de to%i, ceea ce se poate numi

liturghia cosmic ! în lume. În general credinciosul, luând putere din
jertfa adus# de preotul slujitor la Liturghie, continu# acest act, oficiind
în continuare sfânta Liturghie prin îns #$i via%a lui virtuoas#. De aceea
putem spune c# prezen%a cre$tinilor practican%i pe lumea aceasta
este asemenea unei epicleze nesfâr$ite.
împ#r#Cateasc$#i , posed
preo % ia
# $i haric
desf#$# ,oarsfin
#, la% itoare, a $ a #$ slujire:
toto întreit
nivelul ei, i preo % ia
a) slujirea împ#r#teasc# - o dovedesc cre $tinii prin înfrânarea
patimilor, luptând împotriva p#catului, a diavolului $i a lucrurilor lui.
b) slujirea înv#%#toreasc# - se arat# prin râvna lor de a
cunoa$te, a m#rturisi $i a ap#ra, prin fapt# $i cuvânt, înv#%#tura
ortodox#.
c) slujirea sfin%itoare - o exercit# credincio$ii sfin%indu-se pe ei
$i pe al%ii prin via%a în Hristos, prin împ#rt#$irea cu Sfânta Euharistie.
Sub. 2 trupe$ti dar f#r# s# ne p#trund# sau s# ne impresioneze ceva. Sigur

Participarea la via # a liturgic $ ! i importan # a ei misionar- c# a$a ceva nu putem numi participare activ# pentru c# nu este.
pastoral $ . Mijloace ! i metode de antrenare a Participarea activ# exclude pasivitatea, indiferen%a $i absen%a
sufleteasc#
credincio !i lor. c) Pe treapta cea mai de sus $i mai aproape de perfec %iune stau acei
pu%ini care au ajuns la o atitudine de participare real ! , activ ! # i
cultul divin ! la sfânta liturghie. Ace$tia reprezint# elita parohiei, nucleul $i
În atitudinea general, $deosebim
public în credincio ilor no$tri de
fa%#obicei
de sfânta sau$i de
liturghie
trei grade efectiv
punctul de rezisten%# al Bisericii, m#dularele ei vii. Ace$tia sunt cei
trepte. Le vom dezbate pe scurt pe toate trei în ordinea lor care vin la biseric# din adev#rat# râvn# religioas# $i care nu numai
progresiv#. c# urm#resc cu aten%ie $i concentrare interioar#, cursul dramei sfintei
a) La unii cre$tini se observ# o atitudine de total ! absen "! , atât fizic# liturghii, dar se $i silesc s# p#trund# cu sufletul în inima liturghiei. Ei
cât $i sufleteasc#, de indiferen%# a rostului $i importan%ei sfintei se comport# fa%# de orice slujba nu ca simpli asisten %i pasivi, ci ca
liturghii. Este atitudinea credincio$ilor de la periferia Bisericii, a p#rta$i, având un rol activ în desf#$urarea ei. Îns# aceast# no%iune
celor care poart# doar denumirea de cre$tin $i care nu cunosc, nu de participare activ ! se poate eviden%ia $i ilustra mai bine f#când o
doresc $i nu frecventeaz# niciodat# Casa Domnului sau sfintele incursiune în trecut, pentru a vedea cum trebuie cre$tinii s# participe
slujbe. Din punct de vedere numeric ace$tia reprezint# marea $i s# se implice în sfintele slujbe $i în via%a bisericeasc#.
majoritate a membrilor Bisericii.
b) Pe o treapt# pu%in mai sus st# categoria mijlocie, a celor ce ***
manifest# fa%# de liturghie o atitudine de simpl ! prezen "! Nicicând nu s-a realizat mai deplin $i mai în adev#ratul în%eles al
trupeasc ! . Ace$tia sunt cei ce vin la sfintele slujbe îns # cuvântului, participarea activ# $i integral# la liturghie, ca în Biserica
participarea lor nu este des #vâr$it#, ea fiind mai mult formal#, primelor veacuri, adic# în epoca persecu%iilor $i în vremea de str#lucire
neactiv#. Ace$tia vin la sfânta Biseric# din obi$nuin%#. Num#rul $i glorie care a urmat dup# aceea. În acele timpuri participarea la
acestora este îngro$at de cei ce intr# în sfântul loca$ ocazional, liturghie se caracteriza prin trei note esen%iale:
atra$i de curiozitate sau cu scopuri cu totul altele decât cele 1) ea era pe de o parte regulat ! # i permanent ! , iar pe de alt#
religioase, de pild#, pentru a asculta un cor bun. Îns# to%i ace$tia, parte total ! din punct de vedere numeric. Nu absentau decât cei
în cel mai bun caz, urm#resc cu bun#voin%# $i aten%ie rânduiala bolnavi, cei din închisori sau cei re %inu%i de cauze mai presus de voia lor
sfânt#, dar de$i prezen%i trupe$te ei nu particip ! activ la ea ci doar proprie. Clericul sau laicul care lipsea trei Duminici la rând de la
este !foarte
asist ca laredus,
orice spectacol. De aceea
dac# nu chiar nul. Eiefectul
ies dinslujbei
Bisericasupra
# tot a$lor
a cum biseric #, f#riar
caterisirea # vreun motiv
cel de-al cu%#excomunicarea.
de for
doilea major#, era amenin%at, cel dinâi, cu
au intrat, ca $i fariseul din Evanghelie. Vedem a$adar c# doar 2) participarea la cultul divin public era esen " ial ! # i caracteristic !
prezen%a trupeasc# la sfintele slujbe nu este de ajuns, deoarece pentru via%a cre$tin# în general. Con$tiin%a apartenen%ei credincio$ilor la
putem foarte bine s# fim de fa%# cu trupurile noastre la liturghie dar ecclesia , se exterioriza în primul rând prin fregventarea adun#rilor de
s# fim complet absen%i $i str#ini de ea cu sufletul. Putem chiar s # cult, al c#ror centru îl ac#tuia s#vâr$irea Sfintei Euharisti.
urm#rim cu toat# aten%ia ceea ce se petrece în fa%a ochilor no$tri
5
3) participarea vechilor cre$tini la cult era real ! # i con # tient ! bolnavi la pat sau în temni%#, li se aducea împ#rt#$ania acas# de c#tre
întemeiat# pe cunoa$terea clas# $i precis# a scopului $i sensului diaconi.
cultului. Aceast# cunoa$tere de care beneficiau to %i cre$tinii întra%i în Acum trebuie s# ne oprim $i asupra efectelor vizibile, pe plan
Biseric#, avea la baz# ini%ierea mystagogic#, adic# instruc%ia liturgic#, social, al acestei intense tr #iri a liturghiei.
care f#cea parte integrant# $i principal# din obiectul catehezei Era acea splendid# unitate $i strâns# solidaritate de duh $i de
cre$tine. Explicarea liturghiei se f#cea în cursuri sistematice $i sim%ire, care lega între ei pe to%i membrii Bisericii primare. Acest duh de
complete, adresate cde
sau catehumenilor, obicei,
#rora tâlcuia %$ilor
li secandida la botez
i cele adica
trei taine a neofi%ilor
majore: comuniune
Trup $i Sânge erasau
între%inutapartenen
prin mai ales%prin
a lorîmp #rtsingur
la un #$irea altar $i la $acela
din acela i sfânt
$i
Botezul, Mrungerea $i Euharistia. episcop sau preot slujitor.
Mai departe vom prezenta cum se manifesta concret aceast# Prezentând astfel, metodele prin care biserica primar # a reu$it s#
participare activ# a vechilor cre$tini la liturghie. închege laolalt# sufletele atâtor credincio$i într-o singur# suflare $i într-
Mai întâi prin aducerea materiei de jertf#, adic# a darurilor de un singur duh, vom vorbi $i despre decaden%a particip#rii active $i
pâine $i vin pentru Sfânta Euharistie. A$a se face c#, precum se $tie, despre formele ei de manifestare $i cauzele ei.
cantitatea de pâine $i de vin adus# de credincio$i la altar era a$a de Începând cu veacul al $aselea observ#m o oarecare stagnare în
mare, încât numai o parte din ea era aleas# $i folosit# pentru Sfânta via%a liturgic# a Bisericii $i apoi o decaden%# care merge pân# în zilele
Euharistie, restul era distribuita $i folosit# în asisten%a social#, la noastre $i care s-a accentuat în Ortodoxie mai ales din veacul trecut
început sub forma agapelor fr #%e$ti. Apoi, în al doilea rând, vechii încoace. Cauza? În primul rând dispari %ia împ#rt#$irii generale $i
cre$tini participau activ la cântarea în biseric#. Documentele care au regulate de pân# atunci. Num#rul credincio$ilor care se apropiau de
r#mas arat# întradev#r c# rânduiala liturghiei era un dialog continuu Sfânul Trup $i Sânge a sc#zut treptat $i odat# cu el a sc#zut, în acea$i
între preot $i diacon pe de o parte $i popor, de alta. Cânt#re%ul care m#sur# $i sentimentul leg#turii care unea pân# atunci, într-un singur
se interpune între preotul slujitor $i credinciosi a ap#rut mult mai Trup pe credincio$i între ei $i pe to%i laolalt# cu Hristos. Iar din moment
târziu în istoria liturghiei iar la început cu un rol destul de limitat $i ce aceast# con$tiin%# a împ#rt#$irii dese a sl#bit la fel nu s-a mai sim %it
modest. Bineînteles, la aceasta contribuia $i faptul c# rânduiala nici nevoia acelei serioase preg#tiri trupe$ti $i suflete$ti, care în biserica
liturghiei era mai restrâns#, iar toate rugaciunile pe care ast#zi veche era una continu#. Alte cauze ar mai fi sl ! birea di # ciplinei
preotul le cite$te în tain# atunci se citeau cu voce tare, fiind întrerupte catehumenatului, apoi dezvoltarea treptat ! a rânduielii liturghiei care se
de câte o ectenie, la care cre$tinii ce participau cu toat# fiin%a lor, dezvol# $i se complic# din ce în ce mai mult prin ad #ugarea unor imne
r#spundeau într-un glas fie prin Amin, Doamne miluie$te sau D# sau ceremonii. Rânduiala astfel devine mai lunga, mai ornamentat# $i
Doamne. În al treilea
sfânta liturghie era împrând,
#rt#$actul celPreacinsitele
irea cu # prin participarea
mai de seamTaine. Aceast# la prin
toateurmare mai greu
rug#ciunile urm## atunci
depân
rostite rit. Pentru a evita
de preot culungimea
voce tare,excesiv
acum se#,
împ#rt#$ire era general# $i fregvent#; se împ#rt#$eau to%i credincio$ii citesc în tain#, în timp ce credincio$ii cânt# imnele noi introduse în cult.
$i la fiecare liturghie, adic# la început zilnic, sau de patru ori pe Numai sfâr$itul acestor rug#ciuni se mai rosteau de preot cu voce tare,
s#pt#mân# (Duminica, Miercurea, Vinerea $i Sâmb#ta,) apoi pe c#p#tând denumirea de ecfonise. O alt# cauz# ar fi perpetuarea limbilor
s#pt#mân# (Duminica). Celor care din binecuvântate pricini nu moarte în s !v âr # irea sfintei liturghii. Se $tie c# în perioada evului mediu,
puteau s# vin# la sfânta biseric# pentru a se împ#rt#$ii, fie c# erau doar latina $i greaca erau considerate ca vrednice s# îmbrace în graiul
6
lor textul sfintei liturghii, de unde se $i poate în%elege cât de mult a

contribuit aceast# mentalitate la sporirea ignoran%ei liturgice. Înc# o
cauz# ar mai fi $i sc !d erile sau lipsurile unora dintre liturghisitori care
n-au $tiut sau n-au vrut s# fie la în#l%imea misiunii lor de chivernisitori
ai celor sfinte.
Sub. 3 În Euharistie Hristos Se aduce jertf# Tat#lui ca om, astfel El ne

Sfânta Euharistie ca Tain $, Jertfa ! i comuniune deschide nou# calea spre Tat#l, deci pentru aceasta Se pune El la
dispozi%ia noastr# în Euharistie: ca o dat# cu Sine s# ne ofere $i pe noi
Prin Tain# întelegem lucrarea lui Dumnezeu ce nu poate fi Tat#lui. C#ci, întrucât la Tat#l nu putem intra decât în stare de jertf#
în%eleas# pe cale ra%ional# de om, este ceva ce depa$e$te limitele curat#, starea aceasta de jertf# curat# n-o putem dobândi decât numai
noastre de întelegere senzorial#. Prin Tain# Dumnezeu ni se din starea de jertf# curat# a lui Hristos.
împ#rt#$e$te , ca har $i ca dar, iar omul prin jertf # îi ofer# lui persoane,
De reiar%inut,
jertfaHristos
noastrne aduce
# curat ca jertfe
# const nu ca
# într-o %# trni#$itte# pentru
viape obiecte, ci ca
Dumnezeu îns#$i via%a sa. Astfel încât în Euharistie aceste dou#
mi$c#ri se întâlnesc: de la noi la Dumnezeu $i de la Dumnezeu la noi, Dumnezeu $i moart# patimilor care ne leag# de lume, sau ne închid în
în modul cel mai complex $i mai accentuat. noi în$ine: “Murind lumii prin mortificarea trupului, noi tr !i m pentru
Aspectul de Jertf# $i de Tain# al Euharistiei sunt nedesp#r%ite. Dumnezeu prin via " a evanghelic ! # i ridicându-ne prin jertfa Duhului, noi
Toate Tainele au un caracter de Jertf#, c#ci în toate Hristos se d# vom r ! spândi o mireasm ! binepl ! cut ! # i vom afla intrare la Tat !l prin
pentru noi $i ne d# îm#reun# cu Sine Tat#lui, dar ni se d# $i nou#. Fiul.” Dar aceast# putere de jertf# o lu#m din puterea de jertf # a lui
Spre exemplu în Taina Spovedaniei sau poc #in%ei primim harul iert#rii Hristos în Euharistie. Astfel prin faptul c # Hristos ne ia $i pe noi ca s # ne
de p#cate, ca Tain#, care se întâlne$te cu renun%area la pl#cerile aduc# , prin împreuna noastr# jertfire cu Sine, jertf# Tat#lui, se produce
egoiste, ca jertf# a noastr#. o unire strâns#, în sensul c# jertfa noastr# face parte din jertfa Lui $i
Putem spune c toate Tainele stau intr-o leg tur cu jertfa lui jertfa Lui din jertfa noastr#. Aceasta se datoreaz # mai ales faptului ca El
Hristos, deoarece în toate
# Tainele primim $i puterea#de#a ne jertfi. Dar a devenit prin întrupare ipostasul nostru fundamental. Jertfa Lui nu e o
Euharistia este culminarea tuturor celorlalte Taine. Credincio$ii urc# jertf# pentru El, ci pentru noi. Dar pentru aceasta trebuie s# ne însu$im
spre ea, sau se preg#tesc pentru primirea deplin# a lui Hristos, la jertfa Lui cea pentru noi, ca $i El s#-'i însu$easc# jertfa noastr#,
început prin Taina Botezului $i a Mirungerii, iar dup# aceea, dac# au aducându-o ca jertf# a Lui. “C ! ci în Hristos este aducerea noastr ! # i
f#cut p#cate, prin Taina Poc#in%ei, sau în orice caz prin post $i printr-o prin El ne apropiem noi cei întina " i. Dar ne îndrept ! m prin credin "! # i ne
deosebit# ferire de gânduri $i de fapte necuvenite. Astfel înt#ri%i de oferim Tat ! lui spre miros de bun ! mireasm ! duhovniceasc ! .”
primirea lui Hristos prin Euharistie, ei pot primii $i puterea de a se Pâinea adus# ca prescur# lui Dumnezeu e ceea ce între%ine via%a
jertfi, asemenea Lui, spre închinarea sau jertfirea vie%ii lor lui oamenilor, deci comunitatea anun%# prin gestul acesta c# î $i pune
Dumnezeu $i Biseric#, sau prin plinirea îndatoririlor fa %# de semeni. îns#$i via%a ei la dispozi%ia lui Dumnezeu. Dar $i pâinea $i via%a o au
Biserica Catolic# separ# caracterul de tain# al Euharistiei de oamenii, ca $i dar de la Dumnezeu, de aceea, putem spune c# în
cel
ceea decejertf
duce# prin eliminarea
la un eforturilor
dezechilibru a $cetice
real d.p.d.v. din via%a credincio
duhovnicesc, $ilor,
deoarece pâinea pe care
via%a noastr # luioDumnezeu.
aducem la altar,
Apoi, întoarcem
Duhul Sfântacest $i deci# peste
ce sedarpogoar îns#$i
omul în deosebi prin poc#in%a, dar $i prin lucr#rile de natur# a$cetic#, pâinea oferit# sau via%a oferitâ ca dar lui Dumnezeu, este pref#cut# in
pos, priveghere, se îndreapt# c#tre acela$i centru, care este trupul lui Hristos, care mai apoi se d# din nou în dar credincio$ilor,
Dumnezeu, converg în acela$i punct. De aceea dispozi%ia activ# de în#l%ând via%a lor la o stare duhovniceasc# superioar#. Euharistia se
jertf# echivaleaz# cu mi$carea de convergen%# (convergent = care constituie astfel ca un dialog $i ca o întâlnire de daruri între oameni $i
converge, care se îndreapt ! spre acela # i centru, punct ). Hristos.
8
În ceea ce prive$te Euharistia $i comuniunea, trebuie spus ca

Taina aceasta este a Bisericii, a comunit#%ii întregi. Îns# comunitatea
bisericeasc# nu s-a oferit lui Dumnezeu Tat #l doar prin jertfa
euharistic# ci $i prin toate rug#ciunile ei, prin toate declara%iile ei de
predare lui Dumnezeu, declara%ii prin care se exprim# sim%irile ei: “Pe
noi în # ine # i unii pe al " ii # i toat ! via " a noastr ! lui Hristos Dumnezeu
s ! o d ! m.” Comunitatea caut# unirea cu Hristos prin rug#ciunile de
cerere adresate Duhului Sfânt când preotul spune: “Trimite Duhul T ! u
cel Sfânt peste noi # i peste aceste daruri ce sunt puse înainte.” Un
lucru important trebuie men%ionat aici pentru a nu se face o confuzie,
în sensul c#, de$i comunitatea prezent# ca jertf# în pâinea pref#cut#
în trupul lui Hristos, ea nu se confund# cu trupul lui Hristos cel
personal, ci r#mâne mai departe într-un raport de dialog cu El,
precum am amintit adineauri. Mai ales în momentul împ#rt#$irii,
comunitatea, de$i strâns unit# în El de mai înainte, prime$te numai
trupul lui Hristos. C#ci totdeauna Hristos r#mâne distinct de ea ca Cel
ce se împ#rt#$e$te omului.
Comuniunea întregii biserici în taina euharistic # se poate
observa concret când arunc#m o privire asupra Sfântului Disc, unde
al#ruri de Maica Domnului $i Sfin%i se afl# $i p#rticele ale celor
pomeni%i la jertfelnic. Aceast# imagine arat# c# totul graviteaz# în
jurul Sfântului Agne%, ce reprezint# tainic Trupul Domnului.
Sub. 4 primesc aceast# putere de la Hristos, pe de alt# parte o primesc printr-

Taina M $ rturisirii - mijloc de înoire ! i sfin # ire a un act s#vâr$it în Biseric# de c#tre un episcop $i anume prin Taina
credincio !i lor, de pastora # ie individual $ ! i îndrumare Preo%iei. Ace$tia au garan%ia c# au fost ale$i ca atare de c#tre
Dumnezeu. Numai a$a se poate verifica obiectiv c # o persoan# nu $i-a
duhovniceasc $ . luat de la sine puterea lui Hristos de a ierta p #catele. C#ci astfel ar
putea predinde to%i credincio$ii ca sunt investi%i cu puterea iert#rii, dar în
Hristos,'tim
dupcu to%ii c#Botezului
# Taina Taina Euharistiei urmeaz #, la
$i cea a Mirungerii. În începutul
cursul vievie %ii în
%ii îns # acest caz, iertarea
complezen "! #= ar
reciproc
%# (complezen putea c#dea
amabilitate, bun într-un exerci
! voin "! %iu de ).
, serviabilitate
ea urmeaz# de obicei dup# Taina M#rturisirii, întrucât înt#re$te din Cum s-ar putea trage o frontier # între credincio$ii care i-au în serios
nou unirea cu Hristos a celui ce prin p #cate a pus o distan%# între exercitarea acestui act $i cei ce nu-l iau în serios, sau fac din el un
sine $i Hristos. Prin m#rturisire iese din aceast# desp#r%ire. temei de complezen%# sau resentiment?
Def: Taina M#rturisirii, sau a Poc#in%ei, const# în iertarea Taina iert#rii p#catelor de c#tre preot a fost practicat # de la
p#catelor, celor ce le m#rturisesc $i se c#iesc pentru ele, de c#tre începutul Bisericii. E drept ca în epistolele lui Iacob se d # sfatul:
episcop sau preot - în mod v#zut, $i de c#tre Hristos - în mod “M ! rturisi " i-v ! unul altuia p ! catele # i ruga " i-v ! unul pentru altul, c ! mult
nev#zut. poate rug ! ciunea dreptului în lucrarea ei ” (Iac. 5,16). Îns# trebuie s# fim
Taina M#rturisirii a fost instituita de Hristos, ca de altfel toate aten%i, deoarece, în acest text nu se spune c # credincio$ii se elibereaz#
Tainele, prin faptul ca El însu$i a s#vâr$it-o, acordând cel dintâi de p#cate, pentru aceasta este nevoie de o iertare de la Dumnezeu $i
iertarea p#catelor unor persoane, care m#rturiseau credin%a în El, aceasta o poate da numai episcopul sau preotul ca ale$i $i trimi$i de
cerând ajutorului Lui $i prin aceasta m#rturisind implicit p#catele lor $i Dumnezeu. Prin m#rturisirea reciproc#, cre$tinii î $i vindec# numai
acceptând îndemnul Lui de a nu mai p#c#tui $i apoi prin faptul c# a sl#biciunile care-i duc la p#catele ce $i le-au ar#tat.
dat puterea iert#rii p#catelor ucenicilor S#i $i urma$ilor acestora. Despre practicarea acestei Taine înc # de la început în toate cele
Puterea aceasta este propriu-zis puterea Lui însu $i, lucrând în ei. De trei componente ale ei: 1. m#rturisirea p#catelor în fa%a preotului; 2.
aceea, iertarea acordat# de ucenicii Lui $i de urma$ii acestora este c#in%a sau p#rerea de r#u; 3. iertarea acordat# de preot. Sfântul Ciprian
acordat# de Hristos însu$i, adic# este o iertare acordat # în cer. “% i ne spune c# el vede în preot un medit sufletesc $i accentueaz# mult
gr ! ind acestea, a suflat # i le-a zis: Lua " i Duh Sfânt, c ! rora ve " i ierta trebuin%a m#rturisirii p#catelor preotului $i a cur#%irii de ele înainte de
p ! catele, iertate vor fi # i c ! rora le ve " i " ine, " inute vor fi.” (In. 20, Sfânta Împ#rt#$anie. Sfântul P#rinte cere o m#rturisire individual# a
22-23) sau “Adev#rat gr#iesc voua: oricâte ve%i lega pe p#mânt, vor fi p#catelor, ca preo%ii s#-$i poat# face o judecat# dreapt# despre starea
$i în
legate(Mt.
cer.” cer $i oricâte ve%i dezlega pe p#mânt vor fi dezlegate $i în
18,18) celor ce se m#rturisec $i despre peniten%a ce trebuie s# le-o impun#.
Aceast# putere de a ierta $i dezlega p#catele oamenilor, o d#
Hristos ucenicilor $i ace$tia mai departe la rândul lor, printr-un act M $r turisirea p $ catelor ! i valoarea lor spiritual $.
verificabil obiectiv, pentru a se ar#ta ca nu se fac st #pâni pe puterea Se poate spune c# Taina aceasta este o Tain # a comunic#rii
lui Hristos prin voin%a lor. În raport cu Hristos $i Biserica, persoanele intime $i sincere între penitent $i preot. Prin aceast# Tain# preotul
alese în mod obiectiv pentru exercitarea acestei puteri, pe de-o parte p#trunde în sufletul penitentului care ii se deschide de bun# voie. Dac#
10
prin Taina Botezului $i cea a Mirungerii ii s-au iertat primitorului Dar intimitatea realizat# între preot $i penitent înc# din faza
p#catele Taina Poc#in%ei se s#vâr$e$te cu un om care a dovenit c# aceasta a m#rturisirii implic# $i un aer de neobi$nuit# seriozitate, de
nu a conlucrat cu harul botezului, ceea ce îl face vinovat de unele voin%a penitentului de revenire la puritate $i a preotului de ajutorare
p#cate $i d# dovad# c# în el s-a produs o boal# sau o sl#biciune real# a lui. Aceast# seriozitate are la baz# con$tiin%a c# în aceast#
care-l poate duce $i dupa aceast# Tain# la noi c#deri. Deci el, trebuie rela%ie este prezent în mod tainic Însu$i Hristos, în fa%a C#ruia amândoi
s# explice din ce motive a c #zut $i care sunt sl#biciunile lui, api se simt r#spunz#tori. De aceea penitentul are încredere în preot tocmai
trebuie
angajaresacuarate
multprin #in#%#rât
maichot $i#prin
în af#combate
g#duin%aslde p#cau
a nu maicare
#biciunile #tui,
dato pentru
c#cursul
În în el r #spunderea
simte spovedaniei fa%# de
penitentul depHristos
#$e$tepentru
într-unsufletul #u.
anumit sgrad
dovad# c# pot birui cu u$urin%# firea lui. Rostul acestei Taine arat# c# p#catul, tocmai dat#rit# acestei comuniuni ce se întrep#trunde. Cu cât
pentru recidivi$tii în acelea$i p#cate grele, mijloacele de remediere a penitentul este mai p#c#tos cu atât preotul vibreaz# de o mai mare
sl#biciunilor trebuie aplicat# cu $i mai mult# scricte%e. În aceast# responsabilitate de a recâ$tiga sufletul lui. Iar aceasta treze$te o mai
Tain# penitentul î $i dest#inuie intimit#%ile sufletului s#u în ceea ce au acut# responsabilitate pentru p#cate în penitentul însu$i.
ele neputincios s# reziste cu fermitate p#catelor; dest#inuie Prezen%a lui Hristos între ei doi se sugereaz# prin faptul c#
sl#biciunile care l-au dus la p#cate dar $i care s-au dezvoltat de pe preotul ascult# m#rturisirea penitentului în fa%a icoanei lui Hristos. El îi
urma p#catelor. Preotului ii se cere s # cunoasc# aceste sl#biciuni cere deplin# sinceritate c#ci m#rturisirea lui nu se face numai înaintea
care stau la baza p#catelor. Penitentul manifest# prin aceasta o omului care poate fi min%it $i mai ales în fa%a lui Hristos.
încredere în preot ca în nici un alt om $i a$teapt# de la el sfat, ajutor Ne putem întreba de ce este necesar# m#rturisirea p#catelor
$i dezlegare. pentru ca acestea s# fie iertate. R#spunsul ar fi acela c# m#rturisirea lor
Mai mult preotul trebuie s # ajute $i s# îndrume prin întreb#ri pe e un semn de c#in%# real# $i în acela$i timp un semn de încredere în
penitent ca acesta s# nu devieze într-o vorb #rie sentimental# Dumnezeu $i în preotul care-L reprezint#. trebuie spus $i faptul c#
neesen%ial#, prin care el acoper# mai mult adev#ratele p#cate $i Hristos se bucur# de m#rturisirea pe care o facem, deoarece ea este
sl#biciuni $i pleac# astfel net#m#duit. începutul comuniunii în care reintr # penitentul cu Hristos. Acum
De la început pân# la sfâr$it Taina aceasta se petrece între penitentul se jeneaz# de p#cat $i de sup#rarea cea pricinuit# lui Hristos.
dou persoane pentru o rela %ie de intimitate. Preotul ii se înf#%i$eaz#
# El revine deci la capacitatea de comuniune în puritate cu ceilal %i
penitentului ca vorbindu-i în numele Domnului atât cu iubirea oameni. El face primul act de ie$ire din închisoarea individualist#,
iert#toare a lui Dumnezeu care-l face s# nu dispere, cât $i cu orgolioas# în el însu$i, din nep#sarea $i insensibilitatea spiritual# care-l
seriozitatea. În faza m#rturisirii penitentul î $i descoper# taina sa %in înafara comuniunii. M#rturisirea a$adar îl înal%# pe om, pentru c# ea
preotului
nim#nui taina lui,#nui
ca nim altuia, deoacere
de aceea $tie c# preotul
între ei se elrealizeaz # o leg#nu va spune
tura include c#in%a smerit# $i voin%a de a se elibera de st#pânirea p#catelor.
sufleteasc# profund# cu totul deosebit#. Astfel, penitentul realizeaz# Epitimiile recomandate de preot:
cu preotul comuniunea maxim# care se poate realiza cu un om. E un Dac# în exercitarea m#rturisirii , el a exercitat rolul prietenelui
nou motiv pentru care taina aceasta e taina restabilirii comuniunii înteleg#tor, acum el exercit# mai ales rolul unui judec#tor, dublat de al
depline între un credincios $i preotul ca organ v#zut a lui Hristos. unui medic, care apreciaz # mijloacele potrivite s# vindece sl#biciunile
aflate.
11
Preotul d# canonul, adic# pune în aplicare canoanele lâng# cele rânduite de Biseric#, spovedanie regulat#, participarea la
prev#zute pentru diferite p#cate. Acestea au ca scop vindecarea Taina Sfântului Maslu, acte de milostenie, îns# dup# fiecare caz în
penitentului. Duhovnicul trebuie ca prin citirea de c#r%i duhovnice$ti, parte.
prin experien%# s# dea cu o anumit# siguran%# sfaturile cele mai
eficiente $i s# le argumenteze în fa%a penitentului pentru ca acesta sa Dezlegarea dat $ de preot penitentului:
le în%egeag# întru totul $i s# le urmeze. Faza a treia $i ultima a Tainei este dezlegarea de p#cate rostit#
Pavel iart
Biserica nu cunoa$te
# pe incestupsul dinp#Corint,
cate care nu pot fi iertate.
supunându-l Apostolul
în prealabil unei de duhovnic.
adaug # $i dezlegarea sa. #Aceasta
Acesta roag pe Hristos
aratsa-l
# c#dezlege pe#penitent,
cel ce iart apoi
de fapt pe
epitimii, Apostolul Ioan aduce la poc #in%# pe un tân#r care devenise penitent în acel moment este Hristos, prin gura preotului.
c#pitan de ho%i $i s#vâr$ea tot felul de nelegiuiri. Dionisie al Corintului În aceast# Tain# singura materie folosit# este mâna $i epitrahilul
declar# c# to%i cei ce se reîntorc dup# orice gre$eal# sau din orice preotului a$ezat pe capul penitentului, ca semn al trimiterii preotului de
erezie trebuie s# fie primi%i. c#tre Hristos $i de c#tre Biseric#.
Îns# de$i prin Taina aceasta se iart # toate p#catele, primirea
Sfintei Împ#r#$anii este amânat# în cazul p#catelor grele, penitentul
trebuie s# demonstreze prin fapte $i atitudini p#rerea de r#u pentru
p#catele s#vâr$ite. Duhovnicul nu poate decât dezlega pe penitent
sau constata c# înc# nu poate s# fie dezlegat, pân# nu se dezleag#
$i el însu$i interior de leg#turile p#catului. Duhovnicul are aici un rol
de mijlocitor, are datoria de a da epitimia corect# în conformitate cu
gravitatea p#catelor, a situa%iei $i capacit#%ii fiecarui penitent de a
îndeplini un anumit canon $i de faptul c# acesta poate fi scurtat atunci
când se observ# o râvn# deosebit# de a se rupe interior de
obi$nuin%a p#c#toas#. Sfântul Vasile cel Mare prevedea o îndep#rtare
de la Euharistie timp de 7 ani pentru desfrâna%i, de 15 ani pentru
adulter, de 20 de ani pentru uciga$i. Canonul 102 Trulan cere ca
aplicarea acestor canoane s# se fac# doar în cazuri extreme. De
aceea preotul trebuie s# cear# de la Dumnezeu mult# în%elepciune
pentru a rândui
Aici trebuie fie#neap
amintit rui penitent
#rat de canonul
epitimiilecare
previi#este
zute cel
de mai de folos.
Nicodim
Aghioritul $i anume acele epitimii reparatorii, în sensul ca dac# spre
exemplu o femeie avorteaz#, duhovnicul, pentru ai scurta din anii
care o oblig# acest p#cat s# nu se apropie de Sfânta Îm#rt#$anie, ii
d# canon, sa îmbrace pe un orfan sau s#-l hr#neas# chiar s# adopte
un copil în locul celui pe care l-a avortat. Apoi anumite zile de post pe
12
Sub. 5 Primele tr#iri religioase pot ap#rea cel mai curând la vârsta
Formarea caracterului religios - moral al copiilor ! i aceasta, iar cultivarea unor asemenea experien%e $i tr#iri religioase,
tinerilor. Înv $#$ mântul religios ! i catehizarea. face necesar# educa%ia religioas# înc# de timpuriu.
Via%a sufleteasc# a copilului se îmbog#%e$te mult între vârsta de
4-6 ani, o dat# cu progresul în limbaj.
În general educa%ia începe la o vârst# fraged#. Chiar în - mediul are o influen%# deosebit de puternic#
l copil #rie! ,pot
! untric fi întâlnite
acolo trebuie primele
c#utate îndemnuri
$i temeiurile timide spre devenire
caracterului religios- produc- în copilul vie%ii #sale
cerculobserv $i înregistreaz
$i le imit# cu# actele morale
fidelitate $i religioase ce se
$i încredere.
moral, temeiuri puse de familia cre$tin#. - imagina%ia îl face s # tr#iasc# într-o lume imaginar #.
“E mai u # or s ! mergi pe un drum b !t ! torit # i neted, decât pe - curiozitatea este aceea care îi stimuleaz# spiritul de observa%ie
unul aspru # i neb !t ! torit. De asemenea e mai u # or de lucrat un ogor $i inova%ie.
pe care plugul l-a br ! zdat adesea # i l-a domesticit ” Sf. Grigorie de Toate acestea constitue experien%e pentru via%a copilului de mai târziu.
Nazians. Pân# la 6 ani educa%ia religios moral# este o responsabilitate
“Cum se va deprinde copilul de mic , a # a va r ! mâne # i când se decisiv# a familiei. P#rin%ii trebuie s# fregventeze biserica în mod
va face mare, ca # i copacul pe care de-l va îndrepta cineva când e regulat pentru a obi$nui micul cre$tin cu sentimentul primit prin
ml ! di "! r !m âne drept; iar de-l va l !s a s ! creasc ! strâmb, când se va participarea activ# la sfintele slujbe. Apoi diferitele evenimente din via%a
înt !r ii nu se va mai îndrepta # i se va frânge ” Sf.Grigorie de Nissa. orc#rei familii - sfe$tanii- cununii - înmormânt#ri - colinde, toate acestea
adole$Primele tr#s#turi de caracter se contureaz# în copil#rie. În
cen%#, cu deosebire în tinere%e asist#m la închegarea
ajut# la îmbog#%irea sentimentului religios $i a educa%iei familiale.
Începând cu 13-15 ani
caracterului, dar punctul lui de plecare trebuie situat mult mai înainte. - intr# în joc pubertatea, vârsta critic# a adole$centului
Dup# unii pedagogi între 4 $i 13 ani. - acum se fac primii pa$i, grei dar îngro$a%i pentru închegarea
P $ n$ la vârsta de 3 ani: caracterului
- copilul duce o via%# mai mult vegetativ#
- via%a lui spiritual# pare cel pu%in, aproape nedezvoltat# Începând cu 15 ani - continuând - pân $ spre 21
- tr#s#tura caracteristic# este tr#irea lui în prezent - tân#rul se simte orientat spre sensul propriei sale impliniri spirituale.
- îi lipse$te spiritul de independen%# - se afl# în perioada implinirii structurale
- se simte legat de mam# - el tremur# de energie - fizic# $i spiritual# - mai ales în vremea
Abia la sfâr$itul celui de-al treilea an al vie %ii se observ#
oarecare manifestare mai accentuat# spre independen%#. Î $i adole$se
- acum %ei. # o schimbare radical# fa%# de copil#rie.
cenobserv
formeaz# limbajul. Acum începe procesul form#rii personalit#%ii - tân#rul se întoarce spre sine însu$i c#utând o via%# de interiorizare.
copilului, un proces lung. Educa%ia copilului r#mâne în aceast# etap# - se cufund# în sine însu$i.
r#mâne o sarcin# de familie. - ra%iunea lui se afirm# cu putere
13
- st# în fa%a celor mai mari $i mai categorice întreb#ri cu privire: - la Educa%ia în familie este necesar# pentru c# acolo începe $i se
existen%a vie%ii - la existen%a lui Dumnezeu - nemurire - ideal - stabile$te viitorul temporar $i cel etern al omului, viitor pentru care
dragoste, lume, materie, suflet. familia cre$tin# este r#spunz#toare nu în fa%a oamenilor ci în fa%a lui
- filozofeaz# Dumnezeu. Str#daniile p#rin%ilor nu trebuie s# se consume în a procura
- cade adesea în extreme. averi sau m#riri pentru copii ci în a înv #%a cum s# s#vâr$easc# binele $i
- îl cople$e$te afec%iunea $i dragostea pentru frumos, pentru cum s# câ$tige adev#rata în%elepciune. P#rin%ii cre$tini care nu se
sacrificiu, pentru
În ceea fapta$te
ce prive religia,#tân
curajoas . #rul prezint# adesea îndoieli. îngrijesc
de de educarea
suflete. Pentru copilreligios-moral # a propriilor
familia este prima $coal# acopii ii fac ucig ! tori
vie%se
Acum ideile religioase devin la adole$cent mai profunde $i au o - familia pune bazele caracterului religios-moral
semnifica%ie mai vital#. - casa p#rinteasc# este prima înc#pere destinat# înv#%#mântului
Spre sfâr$itul tinere%ii tân#rul caut# o autoritate ideala care s#-i $i educa%iei religioase.
d#ruiasc# siguran%# $i lini$te. Aceast# autoritate îns# nu trebuie s# - p#rin%ii sunt cei dintâi dasc #li ai copiilor.
aib# nimic din ceea ce l-ar putea am#gii n#dejdile de împlinire moral# Exist# un element fundamental pentru reu$ita educa%iei în
$i spiritual#. general $i deci a educa%iei religios-morale în familie: încrederea .
Cre$tinismul prezint# idealul des#vâr$it instituit de Hristos. - încrederea copiilor în p#rin%i este întreag# $i curat#.
Acest ideal devine prin educa%ie religioas# un prim suport al - p#rin%ii cre$tini în mod con$tient $i inten%ionat leag# încrederea $i
caracterului religios moral. n#dejdea copiilor în ei de n#dejdea $i credin%a în Dumnezeu.
Cre$tinismul prezint# principii nestric#cioase precum: - mamei,Rolul
lâng#educativ
aceastaîlse
"i ne mama . Sufletul copilului urmeaz# sufletul
de adaug # seriozitatea $i energia tat#lui ce ajut# ca
jertfelnicia lui Iisus Hristos - cur#%ia vie%ii martirilor, mucenicilor $i
sfin%ilor - modele de caractere religios morale. dezvoltarea moral# s# devin# cât mai complet # $i mai frumoas# în realit#%ile
La diferitele întreb#ri ale tinerilor, religia cre$tin# prezin# ei.
r#spunsuri întregi $i clare care arat# drumul spre mântuire. Biserica cre ! tin $
Sfânta Familie - model al familiei cre ! tine Biserica este comunitatea sfânt# întemeiat# de Mântuitorul Iisus
Sfânta Fecioar# Maria - cur#%ia moral# $i de sfin%enie în care s- Hristos în scopul mântuirii suflete$ti a celor care cred în El. Biserica lucreaz#
a n#scut apoi atmosfera de religiozitate în care a tr#it ea la templu. prin mijloacele sale harice $i prin slujitorii ei la cre $terea în duh $i adev#r a
Iosif- om drept, tem#tor de Dumnezeu, are grij # de Sfânta fiec#ruia dintre cre$tinii ortodoc$i. Ea realizeaz# acest lucru prin mijloacele
Fecioar# $i de pruncul Iisus. Ne ajut# s# vedem în el un om cu o date ei de Mântuitorul Iisus Hristos. Între acestea:
con$iinCopil
%# luminat # $Iisus
#ria lui i curat #.
- închinarea magilor, îngerilor $i p#storilor - - prin
dup#cuvântul
care i$i evangheliei
orienteaz# -care
toateeste autoritatea
gândurile duhovniceasc
- toate # suprem
sim%irile - toate #,
ac%iunile,
închinarea la Templu - Iisus la Templu la vârsta de 12 ani. într-un cuvânt întreaga via%# spiritual#. Biserica este în m#sur# $i posed#
Acestea sunt suficiente am#nunte pentru a vedea în ce resurse pentru preg#tirea fiilor ei în cel mai prielnic mediu pentru mântuire.
atmosfer# se dezvolta via%a pruncului Iisus $i cât de con$tiincioas# Totdeauna nou $i inovator în Biseric # este harul sfin%itor, harul lui Hristos,
era Familia Sfânt# în împlinirea datoriilor religioase. care continua crea%ia lui Dumnezeu, sprijinind progresul cre $tinului spre
des#vâr$ire. Aceasta este o lucrare cu caracter educativ-religios care nu se
14
încheie într-o epoc# oarecare ci continu# în eternitate pentru ca neîncetat

s# zideasc# fii pentru împ#r#%ia lui Dumnezeu.
- cultul divin este de asemenea un mijloc prin care Biserica lucreaz# în sens
educativ-religios asupra cre$tinilor ei.
Înv $#$ mântul religios
Înv#%#mântul catehetic nu se mul%ume$te numai cu o simpl# credin%#
ci cu deplina ei dezvoltare în via%a religios moral# a catehumenului.
Înv#%#mântul religios înseamn# o ac%iune pe care Biserica o exercit#
prin preo%ii ei asupra cre$tinilor, ac%iune de ini # iere în tainele vie%ii cre$tine,
de formare a personalit#%ii religioase dup# chipul Mântuitorului.
Înv#%#mântul religios se refer# în primul rând la transmiterea cre$tinismului
viu , adic# înv#%#tura Mântuitorului transpus# în fapt#.
Înv#%#mântul religios contribuie la înzestrarea cre$tinilor cu elemente
de credin%# $i de moral# ortodox# necesare oric#rui cre$tin luminat, ca pe
temeiul Sfintei Scripturi s# apere dreapta credin%# împotriva ereziilor.
Înv#%#mântul religios are ca scop zidirea de credincio ! i buni ! i lumina #i
care s $ ! tie ceea ce cred ! i de ce cred .
Înv#%#mântul religios nu ajut # când se adreseaz# doar min%ii. Latura
afectiv
“cei mai# are
savan cuvânt ap#sat înnu
"i catehumeni viasunt
%a omului $i în via
totdeauna %a religioas
# i cei mai buni# a cre
cre $tinilor.
# tini
”.
Între tr#s#turile esen%iale în manifestarea caracterului religios-moral
este $i b $ rb $# ia cre ! tin $. În scopul form#rii ei Biserica prezint# în lumina
real# cât mai multe dintre personalit#%ile deosebite ale Sfintei Scripturi $i
istoriei biserice$ti - sfin%ii apostoli - mucenicii - m#rturisitorii dreptei credin%e.
Aceste exemple contribuie la formarea caracterului religios-moral.
Catehizarea nu este o simpl# memorare a dogmelor, de aceea
înv#%#mântul religios nu vrea s# dea Bisericii - un intelectualist sec # i rece -
nici un sentimentalist fricos devia "! # i de încerc ! rile ei - nici un simplu
impulsiv f ! r! scrupule morale.
Taina înv#%#mântului religios este s # niveleze zi de zi drumul ce
duce la perfecta armonie între re # iune, sim # ire ! i voin #$ .
15
Sub 7 aceast" dat" ar coincide cu data serb"rii sabatului la evrei (14 nisan),

Sfintirea timpului. Anul liturgic si ciclurile acestuia. atunci Pa!tele este amânat pan" în Duminica urm"toare.
Laudele bisericesti, starea de rugaciune, felurile si Cu toate ca în anul 1923, reprezentan#ii tuturor Bisericilor
conditiile rugaciunii. Ortodoxe s-au adunat la C-pol !i au hot"rât îndreptarea calendarului
vechi cu 13 zile, astfel încat 1 octombrie 1924 a devenit 14 octombrie
Anul liturgic !i ciclurile acestuia.
1924, Pa!tele Ortodox s-a hot"rât s" se serbeze, ca dat", dup"
Anul liturgic are patru ciluri care se suprapun !i se întrep"trund: calendarul vechi
duh !i pentru a sesiferii
nu de
dupâ cel îndreptat
dezbinare. a r "mâne în
pentru majoritatea
Dup " sinod acela!i
bisericilor
a) Ciclul s"pt"mânal:
- Duminica - este ziua sau s"rb"toarea s"p"mânal" a Învierii ortodoxe au adoptat calendarul îndreptat însa unele nu, !i anume: 1.
Domnului , cel mai mare eveniment din istoria sfânt" a mântuirii. Patriarhia Ierusalimului; 2. Biserica Rus"; 3. Biserica din Serbia; 4.
- Lunea - este închinat" cinstirii Sfin#ilor Îngeri. Sfântul Munte Athos.
- Mar #ea - este închinatâ Sfin#ilor Prooroci, îndeosebi Sf. Ioan Potrivit tradi#iei data Pa!telui se anun#" public, anual, printr-o
Botez"torul. scrisoare pastoral" semnat" de membrii sinodului local.
- Miercurea !i Vinerea - sunt închinate Sfinte Cruci !i Cea mai importat" s"pt"mâna din perioada Triodului este
Sfintelor Patimi a Domnului. s"pt"mâna Sfintelor Patimi. Zilele de miercuri !i vineri din perioada
- Joi - este închinat" Sfin#ilor Apostoli, pt. c" joi a avut loc aceasta sunt socotite zile aliturgice în semn de poc "in#". Pentru a
Cina cea de Tain . Tot joi se pomene te i Sf. Ierarh Nicolae. împ"rt"!ii totu!i credincio!ii în aceste zile , darurile se sfin#eau mai
- Sâmb"t"" - este închinat" !amintirii
! tuturor mor #ilor !i în dinainte în Duminica precedent" si erau d"ruite cre!tinilor, mai înainte
primul rând sfin#ilor m"rturisitori !i mucenici. spovedi#i, seara când se s"vâr !ea Liturghia darurilor mai înainte sfin#ite,
b) Ciclul Octoihului: Este o serie de 8 sapt"mâni, dup" cele 8 care nu este altceva decât o vecernie urmat" de cuminicare.
Perioada Penticostarului:
glasuri biserice!ti !i care începe cu Duminica Sf. Ap. Toma.
c) Ciclul anual al s"rb"torilor mobile: Se refer " la s"rb"torile Aceast" perioad" cuprinde 7 s"pt"mâni, de la Duminica Pa!tilor
cu dat" schimb"toare care se s"rb"toresc în func#ie de data la s"rb"toarea Cincizecimii.
Ciclul s"rb"torilor fixe.
Pa!telui. Acest ciclu cuprinde 18 s "pt"mâni împ"r #ite în
doua perioade. Perioada Triodului, adic " 10 s"pt"mâni Aceste s"rb"tori au ap"rut în sânul bisericii datorit" evlaviei pe
înaintea Pa !telui si Perioada Penticostarului , de la Pa !ti la care credincio!ii o purtau unor cre!tini care fie au murit pentru Hristos
Duminica Tuturor Sfin#ilor. fie au m"rturisit credin#a cea adev"rata intr-un mod deosebit, fie s-au
remarcat prin via a aleas i sfânt . În primele veacuri crestinii mergeau
Perioada Triodului: #
la mormintele martirilor "în! ziua "trecerii lor la Domnul !i s"vâr !eau
Este mobil" deoarece ea depinde de data Pa!telui.
Potrivit regulii stabilite de Sfin#ii P"rin#i la Sinodul Ecumenic Euharistia. În acest fel s-a n "scut s"rb"toarea sfin#ilor. S"rb"torile
de la Niceea (325), ortodoc!ii serbeaz" Pa!tele în prima Duminic" de consacrate sfiin#ilor si apostolilor din V si N.T, au ap"rut mai târziu.
dup" lun" plin", de dup" echinoc#iul de prim"var ". Îns" în anii în care Dup" Sinodul de la Efes din 431, apar s"rb"tori închinate Maicii
Domnului. Fiecare Biseric" local" are proprii ei sfin#i, a c"ror amintire le
16
este scump", dar nu trebuie s" fie exclus" comemorarea sfin#ilor din

alte t"ri ortodoxe.. Cultul bisericii ortodoxe are în componen#a lui cele 7 laude
biserice!ti “De 7 ori în zi Te-am l"udat pentru judec"#ile Tale” (Ps. 118).
Anul bisericesc începe la data de 1 septembrie, cand se În N. T num"rul acesta aminte!te de cele !apte daruri ale Duhului
serbeaz" întrarea in sinagog" a lui Isus - Care a citit profe #ia lui Isaia Sfânt. Laudele sunt alc"tuite din psalmi, cânt"ri !i rug"ciuni, cu referire
desore Mesia “Duhul Domnului peste Mine” (Lc. 4, 16-18) la anumite momente din istoria mântuirii.
Principalele s"rb"toriNa
- 8 septembrie: fixe:
!terea Maicii Domnului care1. aCeasul al nou!lea:pentru
murit Mântuitorul Ceasulnoi
trei!i dup " amiaz
pentru " din
a noastr zi, ora din zi la
" mântuire.
- 14 septembrie: Înal#area Sfintei Cruci 2. Vecernia : Aminte!te perioada vechiului testament, de la crearea
- 21 noembrie: Intrarea Maicii Domnului în templu lumii la venirea pe p"mânt a lui Dumnezeu, perioad" de preg"tire a
- 25 decembrie: Na!terea Domnului mântuirii. Citirea psalmului 103 , 140, 141 amintesc de separarea
- 1 ianuarie: T"ierea-împrejur a Domnului. omului de Dumnezeu. În timpul citirii psalmului 103, Sfintele U !i
- 6 ianuarie: Botezul Domnului r "mân închise iar Preotul de pe solee cite!te cele !apte rug"ciuni ale
- 2 februarie: Întâmpinarea Domnului vecernie. Acum preotul prefigureaz" pe Adam !i Eva care se
- 25 martie: Bunavestire tânguiau înainte u!ilor raiului cerând iertare de la Dumnezeu pentru
- 6 august: Schimbarea la fa#" gre!eala s"vâr !it". Rostirea sau cântarea imnului Lumin " Lin", arat"
- 15 august: Adormirea Maicii Domnului c" în haosul !i întunericul în care se zb"tea omenirea din perioada
legii vechi, a!teptarea !i venirea Mântuitorului erau ca luceaf "rul de
Trebuie amintite !i cele trei mari praznice cu dat" schimb"toare: sear ", ca o stea c"l"uzitoare, d"t"toare de încredere !i de n"dejde.
- Intrarea Domnului în Ierusalim - Duminica ce preced Pa!tile Cântarea “Acum sloboze!te” este exclama#ia dreptului Simion în
- În"l#area Domnulii - la 40 de zile dupa Înviere momentul când el întâmpin" !i #ine în bra#ele sale pe pruncul Iisus,
- Pogorârea Duhului Sfânt - la 50 de zile dup" Înviere adus de Maria la templu la 40 de zile. Acest imn se cânt " cu u!ile
împ"r "te!ti deschise ar "tând bucuria venirii lui Iisus. Îns" aceast"
Alte s"rb"tori importante !i cu dat" fix" sunt: cântare ne aduce aminte !i de sfârsitul vie#ii noastre când va trebui
24 iunie - Na!terea Sfântului Ioan Botez"torul s" spunem , cu con!tiin#a împ"cat" ...acum libereaz" pe robul t"u
29 iunie - Sfin#ii Apostoli Petru !i Pavel St"pâne, dup" cuvântul T"u în pace...
29 august - T "ierea capului Sfântului Ioan Botez"torul 3. Pavecerni " a: Este lauda de poc "in#" de la miezul nop#ii în care
O caracteristic deosebit a acestor s rb tori este aceea ca se face aducere aminte de moarte. La pavecerni a mare se cite te
întâlnim o înainte pr ""znuire, sau " dup" pr "znuire;
" " a doua zi este rug"ciunea regelui Manase !i se cânt" troparul “Doamne # !
al puterilor
consacrat" sfin#ilor care au avut un rol deosebit în s "rb"toarea din fi cu noi, c"ci pe altul afar " de Tine, ajutor intru necazuri nu avemm
ajun. Spre exemplu în 8 septembrie avem Nasterea Maicii Domnului Doamne al puterilor miluieste-ne pe noi.
iar in 9 septembrie serb"m pe Sfin#ii Ioachim !i Ana. 4. Miezonoptica: Este o laud" de priveghere în amintirea Învierii
Domnului, a judec"#ii viitoare !i a celei de a doua veniri a
Laudele biserice!ti Mântuitorului.
17
5. Utrenia: Slujba de diminea#". Este o recapitulare a istoriei 1. Rug"ciunea de cerere: Este rug"ciunea încep"torilor si a
mântuirii înf "ptuit" de Iisus Hristos < soarele drept "#ii. Utrenia veacului acestuia, pt. c" în veacul viitor nu se mai poate cere de la
dezv"luie faptul întruparii !i învierii lui Hristos: “Dumnezeu este Dumnezeu vreun lucru. Este o rugaciune prin care cre !tinul cere de
Domnul !i s-a ar "tat noua...”. Deoarece aminte!te de învierea la Dumnezeu ceva. Îns" Dumnezeu asculta doar cererile smerite
Domnului, slujba utreniei, se s"vâr !e!te cu u!ile împ"r "te!ti care caut" dobândirea unor bunuri duhovnicesti, de aceea lucrul cel
deschise. mai folositor e s" spunem doar atât ... Fac "-se Doamne voia Ta, c "
6. Ceasullaîntâi:
o chemare rug" Se cite!te unit cu utrenia la începutul zilei !i este
ciune. Tu !tip"toate
meu c"tos.cele
Un ce-mi suntdespre
exemplu ciune!smerita,
rug"folos i spre mântuirea sufletului
o avem pe cea a
7. Ceasul al treilea: Aminte!te de trimiterea Duhului Sfânt peste vame!ului : “Dumnezeule , milostiv fii mie p "c"tosul.”
Apostoli la Cincizecime. 2. Rug"ciunea de laud": Are un caracter de pream "rire !i se
8. Ceasul al #aselea: Aminte!te de r "stignirea Mântuitorului pe face spre adorarea lui Dumnezeu. În N.T se g "se!te sub diferite
cruce în ceasul al !aselea. forme: doxologii, binecuvânt"ri, imne, psalmi. Are ca model
rug"ciunea îngerilor care neîncetat laud" pe Dumnezeu în ceruri.
Starea de rug "ciune: 3. Rug"ciunea de mijlocire: În care se face apel st"ruitor la
interven#ia proniatoare a lui Dumnezeu. Este rug "ciunea f "cut" de
D.p.d.v. istoric în V.T rug"ciunea împreun" cu milostenia era tat "l copilului lunatic: “Doamne miluie !te pe fiul meu.” Sau
un element esen#ial al piet"#ii interioare. În N.T Iisus rezum" întreaga rug"ciunea arhidiaconului $tefan, la cap"tul martiriului s"u: “Doamne
Lui via#" la rug"ciune. Cea mai important" rug"ciune a Sa c"tre Tat"l nu le socoti p"catul acesta”
a fost cea de pe cruce “Iart "-i Doamne c" nu !tiu ce fac.” El 4. Rug"ciunea de mul#umire: Este o m"rturie a recuno!tin#ei
îndeamn" pe Apostolii Sai “Priveghea#i !i v" ruga#i, ca s" nu c"de#i în pentru binefacerile Lui Dumnezeu.
ispit".” Mântuitorul în predica de pe munte ne-a ar "tat cum trebuie s" Rug"ciunea poate s" fie individual", cea f "cut" de fiecare
ne rug"m înv"#ându-ne rig"ciunea Tat"l Nostru. credincios singur “în c "mara inimii” sau comunitar ", cea f "cut" în
Exist" un element de surpriz" !i uimire în orice rug "ciune. biseric" !i la diferite slujbe. Rug"ciunea s" fie înso#it" de închin"ciuni !i
Spre exemplu vame!ul a cerut iertare, dar a primit total " îndreptare; îngenunchieri care simbolizeaz" c"derea !i ridicarea.
r "uf "c"torul de pe cruce a cerut s" fie pomenit în Împ "r "#ia lui Noul Testament cuprinde numeroase exemple de rug"ciune:
Dumnezeu dar a mo!tenit raiul. De aceea noi trebuie mereu s " ne rug"cinea Mariei “M"re!te suflete al meu pe Domnul...”, rug"ciunea Sf.
rug"m cu credin#a ne!tirbit" c" Dumnezeu ne aude !i r "spunde Simeon “Acum sloboze!te pe robul t"u St"pâne”, rug"ciunea îngerilor
cererilor noastre, îns" doar acelor cereri care sunt spre mântuirea “Sfânt, Sfânt, Sfânt, Domnul Savaot...” . Îns " cea mai importanta
sufletului nostru. Când ne a!ez"m la rug"ciune trebuie s" iert"m rug"ciune biblic" r "mâne “Tat"l Nostru” care dup" Tertulian nu este
tuturor care ne-au gre!it în acea zi. Iertarea aproapelui si m"rturisirea altceva decât o prescurtare a întregii Evanghelii.
de p"cate sunt doua lucruri esen#iale în dobândirea unui folos În tradi#ia liturgic" se g"sesc numeroase texte de rug "ciune în
duhovnicesc prin rug"ciune. care se invoc" harul persoanelor Sfintei Treimi sau mijlocirea Maicii
Felurile rug"ciunii: Domnului. De pild" “Împ"rate Ceresc Mângâietorule...”, “Împ"r "teasa
mea preabun"...”, etc.
18
Sub. 8 Ideea mesianic# a fost preg#tit# de profe%ii V.T care au anun %at
Sfânta Scriptura ! i Sfânta Tradi # ie, surse ! i temeiuri ale cele mai importante dogme în leg#tur# cu persoana Mântuitorului ca: -
înv $#$ mântului catehetic religios. dumnezeirea - realitatea naturii sale omene$ti - na$terea pe cale
supranatural# - lipsa de p#cat.
Ca $i V.T, N.T este izvor principal pentru catehez #. Dac# V.T
Izvoarele principale ale dreptei credin %e sunt Sfânta Scriptur# cuprinde înv#%#tura religios moral# a cre$tinului în faza lui de preg#tire,
$i Sfânta Tradi%ie. În chip firesc ele sunt $i izvoarele catehezei, ale
înv#%#mântului catehetic parohial. N.T
cuprinde aceast# înv
Noul Testament #%#tur# în#forma
- contureaz ei de realizare
personalitatea $i des#vâr
Mântuitorului în $ire.
Sfânta Scriptur# este o colec%ie de c#r%i sfinte, ce cuprinde plin#tatea divino-uman# dar $i apari%ia Bisericii cre$tine.
Vechiul $i Noul Testament, scrise sub insuflarea Sfântului Duh, într-un Sfintele Evanghelii cuprind material bogat $i întru totul
r#stimp de aproape 1500 de ani, adic# de la Moise (1400 î.d.H) pân# conving#tor în leg#tur# cu persoana Mântuitorului. Acest material
la autorul Apocalipsei (100 d.Hr.) trebuie prezentat cu grij# nu ca pe o biografie oarecare, ci prin ceea ce
Vechiul Testament este o adev#rat# comoar# pentru realizarea contribuie la precizarea tr #s#turilor definitorii din persoana unicâ în
scopului catehetic, pentru educarea caracterului religios-moral. istoria mântuirii, a Domnului Nostru Iisus Hristos.
Întâlnim aici figuri m#re%e, excep%ionale, personalit#%i puternice N.T prezint# pe Mântuitorul:
ale vie%ii religioase precum Avraam, Moise, Daniel, Solomon care f#r# - în ipostaza de împlinitor al dumnezeie$tii înv#%#turi
îndoial# influen # eaz $ pozitiv sufletul catehumenilor $i transmit prin - ni-l înf#%i$eaz# $i prin chipul dasc#lului des#vâr$it.
exemplul vie%ii lorTestament
metode educativ-religioase. a sfâr(Mântuitorul îi leag# pe ) imile#tori
ascult înv#%#de
eraudeuimite
tura
În Vechiul afl#m elementele preg#titoare ale primirii it cuvintele acestea, mul învSa
#)#“Iar
turacând
Lui. CIisus
# îi
$i în%elegerii Noului Testament. Aproape întreg Vechiul Testament înv#) a pe ei ca unul care are putere, iar nu cum îi înv #) au c#rturarii
lumineaz# Noul Testament lor.” (Mt. 7, 28-29). M#ntuitorul folose$te pentru o mai bun# întelegere
V.T -izvor prim al revela%iei dumnezeie$ti. a mesajului pildele - parabolele - asem#n#rile, care r#mân exemple
N.T- este o prelungire fireasc# a celui vechi. didactic-religioase de neegalat.
Un lucru esen%ial $i dominant îl constituie faptul c# atât V.T cât $i N.T Cre$tinii trebuie neap#rat introdu$i prin cateheze $i în
sunt legate între ele prin ideea mesianic#. În felul acesta se poate cunoa$terea epistolelor, ca s# afle $i s# re%in# modul cum s-au închegat
face biografia Mântuitorului nu dup# modelul evangheli$tilor care au $i s-au înt#rit comunit#%ile cre$tine a c#ror continuare fireasc# este
fost martori oculari, ci dup# acea minunat# schi%# trasat# de Duhul Biserica noastr# de ast#zi.
care a gr#it prin proroci. Epistolele N.T cuprin material religios-moral pentru via%a tuturor
Astfel se arat# limpede - locul na$terii - na$terea din fecioar# - catehumenilor Bisericii în diferite momente ale vie%ii lor.
cele dou# firi ale Mântuitorului cea omeneasc# $i cea dumnezeiasc# - Istoria Biblic# în întregul ei trebuie s# constituie izvorul catehezei.
Mântuitorul ca $i Profet - Intrarea în Ierusalim - prinderea, patimile, Pentru o ini%iere temeinic# în credin%#, preotul, trebuie s# desf#$oare un
moartea $i învierea. Toate f#g#duin%ele acestea $i altele asemenea program sistematic de predare a istoriei mântuirii pe baza Sfintei
lor s-au realizat în Noul Testament. Scripturi $i a Sfintei Tradi%ii.
19
În%elegerea Sfintei Scripturi implic# o stare de credincio$enie.

Omul nu poate s# p#trund# adâncul întelepciunii dumnezeie$ti care
este cuprins în Sfânta Scriptur#, doar prin intermediul ra %iunii, de
aceea Biserica nu poate separa în%elegerea Sfintei Scripturi de actul
de credin%#. Prin con%inutul ei Hristos continu# s# ne vorbeasc#, s#
ne provoace la un r#spuns, s# lucreze astfel în noi. De aceea
Biserica n-a
Augustin limitatc#niciodat
spunea # accesul
dac# ignor #m scriptura îl ignor#.mFericitul
la Sf. Scriptur pe Hristos.
Sf. Scriptur# exercit# o for%# de atrac%ie extraordinar#
deoarece prezin%# credincio$ilor - istoria mântuirii neamului omenesc
- cuvântul lui Iisus Hristos- cuvântul Apostolilor despre Hristos.
Fa%# de metodele exegetice folosite de c#tre grup#rile
fundamentaliste trebuie spus c# exegeza nu este independent # $i c#
pentru o întelegere mai profund# a textului scripturistic trebuie s# ne
raport#m f#r# dar $i poate la Sfânta Tradi%ie.
Sfânta Traditie este - via%a Bisericii în Duhul Sfânt - este
aspectul viu al vie%ii Bisericii.
subliniat
Autoritatea
# distinct prin cuvintele# a
neîndoielnic Sfintei
“Sunt încTradi %ii, caalte
# $i multe izvorlucruri
revelat,
pe este
care
le-a f#cut Iisus, care dac# s-ar fi scris cu de-am#nuntul, cred c#
lumea aceasta n-ar cuprinde c #r%ile care s-ar fi scris.” (In. 21,25).
Biserica p#streaz# - fapte - înv#%#turi - dogme, care n-au fost
scrise în Sfânta Scriptur# dar care au ajuns la noi pe cale oral #. Dac#
înv#%#tura dumnezeiasc# s-ar fi dat în acele vremuri prin scris atunci
ea nu s-ar fi r#spândit cu acea$i u$urin%# $i putere ca prin viu grai, cu
care e înzestrat tot omul. Trebuie %inut cont c# doar o mic# parte
cuno$teau scrisu $i cititul. Credin%a se dobânde$te $i se înt#re$te la
cei mai mul%i ditntre noi prin viu grai.
Unele am#nunte din Sfânta Tradi%ie au fost eternizate în scris,
cu deosebire în operele Sfin%ilor P#rin%i. De aici afl#m:
- elementele cultului divin
- folosirea diferitelor materii în cult
- ritualul asociat s#vâr$irii Sfintelor Taine.
- ritualul Sfintei Liturghii.
20
Sub. 11 1. Înv $#$ tura c $ Sfânta Fecioar $ Maria este N $ sc $t oare de

Preacinstirea Maicii Domnului. Dumnezeu (theotokos).

Adev#rul c# Mântuitorul Se va na$te dintr-o feicoar# a fost vestit
Înv#%#tura despre Sfânta Fecioar# Maria, Maica Domnului, are în lume înc# de la prima f#g#duin%#, acea Protoevanghelie sau prima
în înv#%#tura Bisericii Ortodoxe, un loc bine definit $i o importan%# veste bun#. Deoarece dup# cum $tim imediat dup# c#derea în p#cat a
deosebit#, întrucât st# în leg#tura cu înv#%#tura despre Iisus Hristos primilor oameni, Dumnezeu, le anun i f g duin a de mântuire, care
$i cea despre mântuirea neamului omenesc ca împ#carea omului cu va veni printr-un urma$ al femeii: “Du %## m$ ! n #ie#voi pune
% între tine # i
Dumnezeu prin El. Dumnezeu, în nem #surata, Sa dragoste $i femeie , între s ! mân " a ei # i s ! mânta ta, aceasta i " i va zdrobii capul iar
bun#tate pentru omenirea c#zut# în p#cat, a hot#rât s# trimit# în tu ii vei întepa c ! lcâiul ” (Facere 3,15). Mai târziu se va preciza c# acest
lume pe Fiul S#u, Cel Unul N#scut, ca tot cel ce crede în El s # nu urma$ va fi din neamul lui Iuda “Nu va lipsi sceptru din Iuda, nici toiag
piar# $i s# aib# via%# ve$nic#, iar pentru actul mântuirii noastre a ales de cârmuitor din coapsele sale, pân ! ce va veni împ ! ciuitorul, C ! ruia
pe Sfânta Fecioar# Maria, care s-a învrednicit a fi, N#sc#toare de se vor supune popoarele ” (Facere 49.10 )$i din familia lui David. Apoi
Dumnezeu, Maic#, dup# trup a Domnului nostru Iisus Hristos. prin proorocul Isaia, Dumnezeu veste$te c# Mântuitorul Se va na$te
Sfânta Fecioara Maria ocup# în cultul Bisericii Ortodoxe un loc dintr-o fecioar# primind numele de Emmanuel: “Pentru aceasta Domnul
de frunte, înaintea tuturor f#pturilor v#zute $i nevazute, fiind cinstit# în meu v ! va da un semn: Iat ! Fecioara va na # te # i va lua în pântece # i va
mod deosebit, mai presus decât to%i sfin%ii $i decât sfin%ii îngeriri, na # te fiu # i vor chema numele lui Emanuel ” (Isaia 7,14). Emmanuel,
tocmai pentru
Dumnezeu, este fc##ptura
eafaptul na$terea
prin uman dup
# cea # trup
mai a Fiului
p#truns # deluiDuhul Sfânt, care
Drept N## “cu
înseamn noi este
sc#toare de Dumnezeu
Dumnezeu,”.Sfânta Fecioar# Maria, este
#$ # #$ $
dumnezeirea îns i s l luindu-se în ea atunci i pururea. Persoana recunoscut# $i de Elisabeta care spune ”Binecuv ! ntat ! e # ti tu între
Fecioarei Maria, r#mâne ca o piatr# de hotar între Vechiul $i Noul femei # i binecuvântat este rodul pântecelui t !u . % i de unde mie aceasta
Testament, în planul iconomiei divine de izb#vire $i împ#care a s ! vin ! la mine Maica Domnului meu? ”(Lc. 1, 42-43). De altfel, în
omului cu Dumnezeu. Sfânta Evanghelie, Sfânta Fecioar# Maria este denumit# “Mama Lui ”,
Deosebita cinstire pe care Biserica Ortodoxâ o acord# Sfintei adic# mama lui Iisus Hristos.
Fecioare Maria izvor#$te $i se fundamentez# pe o serie de elemente Sfântul Ap. Pavel va m#rturisi theotochia Sfintei Fecioare, când
speciale ce alc#tuiesc mariologia. Acestea sunt: va spune c# Iisus Hristos este n#scut, dup# trup, din s#mân%a lui David
1. Înv#%#tura c# Sfânta Fecioar# Maria este N#sc#toare de $i c# Fiul lui Dumnezeu este “n ! scut din femei ” (Gal. 4,4).
Dumnezeu (theotokos). Toate aceste m#rturii intrept#%esc pe deplin $i justific# întru totul
2. Înv#%#tura despre purureafecioria Maicii Domnului $i cur#%ia ei înv#%#tura despre theotokia Maicii Domnului, c #ci cine este cu adev #rat
trupeasc# $i sufleteasc# sau lipsa de p #cate personale Maica lui Iisus Hristos este în mod real $i N#sc#toare de Dumnezeu. De
3. Preacisntirea Maicii Domnului (hyperdulia) $i rolul ei de altfel, un lucru important, il constitue $i faptul c# theotokia Sfintei
mijlocitoare pe lâng# M. Fecioare Maria este o consecin%# a unirii ipostatice întrucât, prin
întruparea Sa, Mântuitorul a unit în aceea $i persoan# cele dou# firi,
divin# $i uman#, cea uman# fiind preluat# din Maria Fecioara.
21
De altfel, Biserica cre$tin# primar# a exprimat clar, a m#rturisit Iosif vrea s# o p#r#seasc#, îns# este l#murit de înger ca Fecioara Maria
$i a a p#rat cu toat# t#ria înv#%#tura c# Sfânta Fecioar# Maria este va z#misli de la Duhul Sfânt $i va na$te pe Mântuitorul.
N#sc#toare de Dumnezeu. Sinodul III Ec. (Efes 431), condamn# pe Relatând na$terea Mântuitorului, sfântul evanghelist Matei
cei ce nu recunosc c# Emanuel este Dumnezeu adev #rat iar Sfânta confirm# adev#rul despre fecioria Maicii Domnului înainte $i dup#
Fecioar# este N#sc#toare de Dumnezeu. În epoca patristic # mul%i na$terea lui Iisus Hristos, atunci când spune c# Sfânta Fecioar# a
p#rin%i au ap#rat aceast# înv#%#tur# de credin%# îns# Sfântul Ioan z#mislit în pântece, fiind logodnica lui Iosif, dar “f ! r! s ! fi fost ei înainte
Damaschin exprima foarte clar theotokia Maicii Domnului, spunând: împreun ! ” (Mt.1,18).
“Cel n !s cut din Fecioar ! este Fiul lui Dumnezeu...Pentru aceea, pe Atunci când sfântul evanghelist Ioan, vorbe$te despre modul
bun ! dreptate # i cu adev ! rat numim N ! sc ! toare de Dumnezeu pe întrup#rii lui Iisus Hristos va pune pe deplin în lumin # fecioria Maicii
Sfânta Maria ” Domnului dup# na$tere zicând: “Care nu din sânge, nici din poft !
trupeasc !, nici din poft ! b !r b !t easc ! , ci de la Dumnezeu s-a
2. Înv $#$ tura despre purureafecioria Maicii Domnului ! i n ! scut ” (In. 1,13).
cur $# ia ei trupeasc $ ! i sufleteasc $ sau lipsa de p $ cate Trebuie men%ionat $i de via%a curat# $i neprih#nit# a Sfintei
personale. Fecioare. A fost n#scut# din p#rin%i drep%i $i credincio$i Ioachim $i Ana,
la rug#ciunile lor st#ruitoare, deoarece nu aveau copii. Sfânta Fecioar #
Respectând întru totul m#rturiile Sfintei Scripturi $i ale Sfintei este închinat# înc# de la început templului, unde prin votul depus de a-
Tradi%ii, Biserica Ortodox# a m#rturisit întotdeauna $i a ap#rat cu $i p#stra fecioria $i a duce o via %# închinat# întru totul slujirii lui
acea $i convingere
afirmând c# ea a fost #%#tura#despre
învfecioar înaintepurureafecioria Maicii na
de na$tere, în timpul Domnului,
$terii $i Dumnezeu, $i vacolaborarea
sufleteasc#. iPrin petrece întreaga via%#, care
cu harul îi d## putere
în deplin cur#%ie$itrupeasc
o înt#re$#te,
$i
dup# na$terea Mântuitorului Hristos. Aceast# stare de feciorie Sfânta Fecioar#, va realiza în persoana ei cel mai înalt grad de sfin %enie
înso%e$te persoana Maicii Domnului pe toat# durata vie%ii ei $i în accesibil unei fiin%e omene$ti, ceea ce o va face vrednic # de alegerea
vecie. divin# $i de na$terea dup# trup a Fiului lui Dumnezeu. Starea de cur#%ie
Profetul Isaia proroce$te c# Mesia Se va na$te dintr-o trupeasc# $i sufleteasc# ne este m#rturisit# de cuvintele cu care o
“fecioar !” (Is. 7,14), iar evanghelistul Luca, confirmând împlinirea întâmpin# îngerul Gavriil: “Bucur ! -te ceea ce e # ti plin ! de har, Domnul
acestei prorociri, va completa profe%ia ar#tând c# “numele fecioarei este cu tine, Binecuvântat ! e # ti tu între femei # i binecuvântat este rodul
era Maria ” (Lc. 1,27) $i c# Cel ce se va na$te din ea, “Fiul lui pântecelui t ! u” (Lc. 1,28).
Dumnezeu se va chema ” (Lc.1,35). Prin profetul Iezechiel, N#scut# dup# legile firii, ea mo$tene$te p#catul str#mo$esc, dar
Dumnezeu, va vesti c# Sfânta Fecioar# va r#mâne fecioar# $i dup# la Sfânta Fecioar# cur#%irea de p#catul str#mo$esc se face în clipa
na$terea Mântuitorului, în proorocia despre poarta închis#, care va z#mislirii Fiului lui Dumnezeu. Cur#%irea de p#cat $i z#mislirea sunt
r#mâne închis# $i dup# ce va trece prin ea Dumnezeul lui Israel. (Iez. dou# ac%iuni simultane, care nu pot fi desp#r%ite sau separate în timp.
44, 1-2). Cu toate c# înv#%#tura despre purureafecioria Maicii Domnului n-
Sfânta Fecioar#, auzind despre alegerea $i darul deosebit de a fost dogmatizat# decât la Sinodul V Ecumenic, totu$i ea a circulat în
care se va învrednici de la Dumnezeu, întreab#: “Cum va fi aceasta, biserica cre$tin# primar#. Dintre numeroasele m#rturi patristice ne
de vreme ce eu nu # tiu de b ! rbat ” (Lc. 1,34).; de asemenea, b #trânul oprim doar la doua:
22
a) Sfântul Ioan Gur# de Aur afirm# c# “dup ! cum Adam a dat na # tere în strâns# leg#tur# cu cinstirea deosebit# a Sfintei Fecioare
femeii, f ! r! de femeie, tot a # a # i Fecioara a n ! scut b !r bat f ! r! de Maria st# $i calitatea ei de mijlocitoare pe lâng# Iisus Hristos. Aceast#
b ! rbat.” posibilitate de mijlocire $i puterea rug#ciunii ei pe lâng# Fiul ei, Iisus
b) Sfântul Ioan Damaschin ajunge la concluzia: “R ! mâne a # adar, # i Hristos, sunt confirmate de cele ce au avut loc la nunta din Cana
dup ! na # tere fecioar ! Cea purureafecioar ! , necunoscând b ! rbat Galileii, când Mântuitorul, ascultând $i împlinind ruga maicii Sale,
pân ! la moarte.” s#vâr$e$te prima minune.
În cultul Bisericii Ortodoxe, purureafecioria Maicii Domnului Dac# prin întrupare Sfânta Fecioar# se afl# în cea mai strâns#
este m#rturisit# prin diferite imne $i cânt#ri de laud#. Acatistul comuniune cu Fiul ei dup# trup, tot prin întrupare se afl# în deplin#
N#sc#toarei de Dumnezeu are dup# fiecare irmos, cuvintele de solidaritate $i cu neamul omenesc. Iar din aceast# comuniune $i
laud#: “Bucur#-te mireas#, Pururea-fecioar#” solidaritate rezult# ca Fecioara Maria este persoana care are cea mai
mare trecere la Iisus Hristos, purtând rug #ciunile adresate ei de c#tre
3. Preacisntirea Maicii Domnului (hyperdulia) ! i rolul ei de cre$tini înaintea tronului ceresc, în scopul izb#virii de p#cate $i al
mijlocitoare pe lâng $ Mântuitorul. mântuirii. Aceast# mijlocire a Sfintei Fecioare Maria nu este îns# decât
o mijlocire prin rug#ciune pentru ca Dumnezeu s # trimit# harul sau
Biserica Ortodox# acord# Sfintei Fecioare Maria, în cadrul mântuitor celor care doresc s # primeasc# iertare de p#cate., o mijlocire
cultului, o cinstire deosebit# care izvor#$te din calit#%ile ei specifice, care în natura ei este asemenea mijlocirii sfin%ilor, dar într-un grad cu
aceea de N#sc#toare de Dumnezeu $i aceea de a fi pururea fecioar#, mult mai înalt. În acest sens Biserica Ortodox# statornice te datoria
aceast
Fecioare # cinstire fiindeisporit
$i de rolul # cur#%ia trupeasc
de mijlocitoare pe lâng## Iisus
$i sufleteasc
Hristos.# a Sfintei cre$tinilor
ruga s# fiede a se închina
mijlocitoare c#ciSfintei Fecioare
mult poate cu toat# evlavia
rugaciunea mamei c$#i tre
de Fiul
a o ei.
Toate acestea îndrept#%esc pe deplin Biserica Ortodox# de a Dup# m#rturiile Sfintei Tradi%ii, preacinstirea Maicii Domnului se
numi pe Sfânta Fecioar # drept “Preasfânt ! ” $i “Preacurat !” $i de a o manifest# prin s#rb#torile închinate ei:
înconjura de o cinstire deosebit#. Ca Maic# a Domnului, Sfânta a) 8 septembrie - Na # terea Maicii Domnului
Fecioar#, este cea mai apropiat# de Dumnezeu, c#ci din clipa în b) 21 noembrie - Intrarea în biseric ! a Maicii Domnului
care, în deplin# libertate, prin credin%a $i cur#%ia vie%ii accept# c) 25 martie - Buna-vestire
alegerea $i chemarea divin# - fie mie dup ! cuvântul tau - are loc d) 15 august - Adormirea Maicii Domnului
z#mislirea de la Sfântul Duh, începutul întrup#rii $i al mântuirii, apoi Pe lâng# aceste s#rb#tori mai sunt $i altele închitate Maicii
s# nasc# dup# trup pe Cel care avea s# restabileasc# comuniunea Domnului. La acestea se adaug # invocarea în rug#ciune; zugr#virea
haric# dintre om $i Dumnezeu, întrerupt# prin p#cat. Ea este cea mai chipului pe sfintele icoane $i în biserici; zidirea de biserici care-i poart#
apropiat# de Iisus Hristos, prin aceast# unitate strâns# dintre Maic# $i hramul; cânt#ri $i imne de laud#; cuvântari $i predici în cinstea Maicii
Fiu, ceea ce îndrept#%e$te cinstirea ei mai presus decât sfin%ii îngeri $i Domnului.
decât to%i sfin%ii, exprimat# $i în cuvintele imnului liturgic: “Ceea ce Îns# cea mai vie m #rturie a preacinstirii Maicii Domnului $i a
e # ti mai cinstit ! decât Heruvimii # i mai m ! rit ! f ! r! de asem ! nare apropierii ei de Iisus Hristos, în cultul Bisericii nostre, este a $ezarea
decât Serafimii...”. miridei Sfintei Fecioare la dreapta Sfântului Agne%, pe disc, la
proscomidie.
23
Sub. 12 sus, în icoan# nu poate fi vorba de o reprezentare a naturii sau fiin%ei
Cinstirea sfintelor icoane. divine, de vreme ce aceasta este de natur# spiritual#, ci numai despre o
reprezentare dup# formele felurite în care Dumnezeu, Maica Domnului,
Sfin%ii îngeri sau Sfin%ii s-au ar#tat în lume.
Prin termenul de icoan#, se în%elege în general orice Cinstirea icoanelor i$i are originea înc# din perioada vechi-
reprezentare vizibil# a unei persoane sau a unui obiect. Provine din testamentar# când Însu$i Dumnezeu i-a dat porunc # lui Moise s#
grecescul eikon care înseamn# imagine, chip, figur#, asem#nare sau construiasc# Cortul Sfânt. Aici în Sfânta Sfintelor, unde intra doar o
reprezentare. singur# dat# pe an arhiereul, era chivotul legii, deasupra c#ruia erau
În Biserica cre$tin#, prin sfintele icoane se înteleg doua chipuri de heruvimi. Apoi covoarele care acopereau cortul, pe
reprezent#rile vizibile redate prin zugr#vire, ale chipurilor lui acestea erau %esute chipuri de heruvimi. Iar acestor chipuri li s-a adus
Dumnezeu, Mântuitorului Iisus Hristos, Sfântului Duh, Maicii cinstea cuvenit#, fiind considerate obiecte de cult $i de adorare a lui
Domnului, sfin%ilor îngeri, ale tuturor sfin%ilor, precum $i ale unor Dumnezeu. Poporum evreu a cinstit sfântul loca $, deci $i chipurile de
$cene biblice. Sfintele icoane reprezint#, a$adar, ceva real $i existent, heruvimi care s#l#$luiau în el, prin închinarea la Dumnezeu, prin jertfe,
deci nu sunt crea%ii imaginare sau fictive, izvorâte din fantezia vreunui prin t#mâieri, prin aprinderea candelelor $i prin cânt#ri de laud#. Pentru
credincios. Mântuitorul, Templul este cas# de rug#ciune pentru toate neamuriel.
Trebuie s# tragem dou# linii concrete prin care s# delimit#m Sfin%ii Apostoli s-au rugat adeseori în templu. Sfântul Apostol Pavel
corect ce este icoana $i care este rolul ei. Unul din aceste dou# denume$te pe cei doi heruvimi din templu, drept “heruvimii m ! ririi.”
aspecte esen iale este cel de asem nare iar cel de-al doilea este
% ! importan%# în întelegerea icoanelor
M#rturiile
acela de deosebire , care sunt de mare de timpuriu sânul%ii,bisericii
SfinteiînTradi dovedesc existen
primare, %a cultului
astfel cinstirii
marii scriitori
corect# a cinstirii sfintelor icoane. Dac# aspectul de asem#nare biserice$ti a primelor veacuri cre$tine m#rturisesc c# în catacombele
îndrept#%e$te sau legitimeaz# cinstirea sfintelor icoane, cel de cre$tinilor existau icoane $i chiar picturi religioase. Cât de r#spândit# $i
deosebire precizeaz# natura acestei cinstiri. Prin asem#nare, icoana de puternic# a fost cinstirea sfintelor icoane o dovede$te faptul ca în
împrumut# de la sfântul care urmeaz# s# fie reprezentat, numele, anul 842 la Sinodul VII Ecumenic, s-a produs biruin%a asupra
forma $i aspectul, stabilindu-se în acest fel o asem#nare care, dup# iconocla$tilor $i restabilirea integral# a acestui cult. Ast#zi în bisericile
sfin%irea ei în Biseric#, determin# cinstirea icoanei. Îns# in momentul ortodoxe catapeteasma este alc#tuit# numai din sfinte icoane, iar pere%ii
în care sfânta icoan# imprumut# de la acel sfânt reprezentat în ea, interiori, uneori $i cei exteriori, sunt împodobi%i cu sfinte icoane. De altfel
chipul $i numele, nu împrumut# $i natura lui, alta fiind natura sfântului în casa fiec#rui cre$tin icoana este indispensabil#. Acest lucru poate fi
$i alta natura sfintei icoane. Natura sfântului nu poate fi reprezentat# în%eles u$or dac# st#m $i ne gândim c# omul simte de multe ori nevoia
vizibil $i deoaceea
model sau sfânta icoan
reprezentare # r#mâne numai o asem#nare, un
a originalului. de concret . Omul simte în general necesitatea de a avea redat# în
form# vizibil# chipul persoanelor apropiate $i îndr#gite. De aceea cel
Cinstirea sfintelor icoane în Biseric# î $i are temeiul ei credincios dore$te s# aib# reprezentat pe icoan# chipul lui Dumnezeu,
fundamental, în primul rând, în întruparea Mântuitorului. Prin faptul c # al Mântuitorului, sau a celor care alc#tuiesc în ceruri biserica
Hristos, Dumnezeu fiind, a luat chip de om, a dat posibilitatea de a I triumf#toare, spre care se îndreapt# credinciosul cu închinare, rug#ciuni
se reprezenta chipul S#u pe sfintele icaone. A$a cum am explicat mai de laud#, cere sau mul%umire.
24
Dac# vorbim de rolul pe care îl au icoanele în via %a
credinciosului putem aminti de rolul didactic-instructiv, întrucât
reprezint# prin culoare o înv#%#tur# de credin%#, un eveniment religios
e.t.c Ele sunt o adev#rata catehez# prin care credincio$ii ajung la
cunoa$terea lui Dumnezeu $i la cele necesare pentru mântuire.
Icoanele mai au $i un rol soteorologic dar $i unul eshatologic prin
modul în care sunt înfâ%i$are cele viitoare, ca mesaj al vie %ii de
dincolo. În al doilea rând icoanele au $i o valoare educativ-moral#,
deoarece ele trezesc, între%in $i înt#resc con$tiin%e $i implicit via%a
duhovniceasc# a cre$tinului.
Deoarece icoanele sunt f#cute din diferite materiale, ele
necesit# a fi sfin%ite, stabilindu-se astfel identitatea moral # $i leg#tura
haric# între sfânta icoan# $i prototipul ei (sfântul reprezentat în ea).
Iar prin aceast# sfin%ire a ei, icoana devine mijlocitoare a harului divin
ce s#l#$luie$te în sfântul reprezentat. Mijlocind harul lui Hristos,
sfintele icoane sunt $i sfin%itoare, ajutând pe credincios s# sporeasc#
duhovnice$te spre des#vâr$irea deplin#, contribuind astfel la lucrarea
Sfântului
DupDuh în Biseric
# cum #.. între sfânta icoanp $i prototipul ei exist# o
am spus
deosebire deoarece natura prototipului nu poate fi redat # în sfânta
icoan# ci numai chipul sau forma lui. Rolul determinant în cinstirea
icoanelor îl are prototipul $i nu icoana, de aceea când sunt cinstite
sfintele icoane, se aduce cinstire prototipului $i nu materialului din
care a fost realizat# acea icoan#, deoarece acest lucru ar însemna
c#derea în idolatrie.
25
Sub. 13 rostit#, p#strat# $i transmis#, totdeauna, peste tot $i de c#tre to%i
Cînstirea sfintei cruci. membrii Bisericii cre$tîne, adic# de întreaga ob$te s#u comunitate
cre$tîn#, alcatuit# din credincio$ii $i ierarhia Bisericii, far# excep%ie. De
1. Imnul ortodox, despre închînarea dreptcredincio"ilor la aceea, în mod firesc, cei ce se abat de la aceast # univers#l# m#rturi$ire
sfânta cruce de credin%#, adic# cei ce nu cînstesc sfânta Cruce, prin închînarea la ea
$i cu ea, se îndep#rteaz# de Biserica, cu $tiîn%# s#u din ne$tiîn%#,
despre a lor pierzare, fiîndc # "afar# de Biseric# nu este mântuire".
Biserica înv
dumnezeiasca Ortodx #,#cînstitoare
#%#tur a sfintei
, cuprins# în cruci,
Sfîntele $i în#Sfânta
întemeiat
Scripturi pe Biserica, în predica ei, întotdeauna a unit înv#%#tura despre
Tradi%ie, cum vom ar#ta, mai jos, a formulat urmatorul imn, prin care cînstirea sfintei Cruci cu preasl#virea sfintei Învieri, fiîndc# numai
dreptcredincio$ii cre$tîni, rostîndu-l $i cântându-l, î $i arata adev#rul Învierii din mor%i a Domnului Hristos a dus dup# $îne cînstirea
$im%#mântul de adânc respect fa %a de sfânta cruce: "Crucii Tale ne sfintei Cruci, pe care a fost r#stignit Domnul Hristos, adic# str#lucirea
închîn#m, St#pâne, $i sfânt# Învierea Ta o l#ud#m $i o m#rim". divin# a Învierii a adus $i str#lucirea crucii, în Biseric#. Dac# actul
Acest imn bisericesc se cânt# la slujba Sfintei Liturghii, în locul r#stignirii pe cruce n-ar fi fost urmat de mînunea Învierii, crucea - obiect
tris#ghionului "Sfînte Dumnezeule", de doua ori pe an, când se de dispre% în antichitatea greco-romana - n-ar mai fi dobândit însu$irea
s#vâr$e$te slujba divin# de cînstire a sfintei cruci: la 14 Septembrie $i de "sfânt#" $i n-ar mai fi fost cînstit#, prin închînare, în Biserica cre$tîn#;
în Dumînica a III-a din Postul mare. propov#duirea Bisericii, despre Dumnezeirea religiei cre $tîne, ca $i
Textul acestui imn divin este, propriu-zis, un fragment din credin%a comunit#%ii s#u ob$tii cre$tîne, ar fi fost zadarnic# (cf. 1 Cor.
M#rturi$irea de credin%# a dreptcredincio$ilor, dar, în acela$i timp, Dac# Domnul Hristos, r#stignit pe cruce, $i îngropat n-ar fi înviat
15, 13-15).
este $i un îndemn al Bisericii Ortodoxe, de a cînsti sfânta cruce, prin
închînare. din mor%i, crucea S# ar fi r#mas, în istoria Bisericii, numai ca un
Ascultarea cânt#rii acestui imn scurt, ne predispune la o înstrument, prin care s-a s #vâr$it cel mai cumplit chîn trupesc asupra
medita%ie activ# asupra cuprinsului s#u, $i ne face s# desprindem $i S#, a$a cum au r#mas crucile celor doi r#stigni%i împreun# cu El.
s# ne fix#m în mîntea noastra, cele dou# înv#%#turi divine, pe care le
con%îne: 2. M $ rturii sfînte despre prezen # a Crucii în planul divin al
1. univers#litatea cînstirii sfintei Cruci în Biserica crestîna $i, mântuirii neamului omenesc.
prin aceasta comuniunea $i fr#%ietatea credincio$ilor;
2. unitatea nedesp#r%it# dintre Cruce $i Înviere, adic# dintre Sfânta Scriptur# $i Sfânta Tradi%ie, ne dau m#rturii atât despre
cînstirea sfintei Cruci $i preasl#virea Învierii Domnului. preînchipuirea sfintei Cruci, înaînte de r #stignirea Domnului pe ea, cît $i
Textul acestui imn este o fraz#. Ambele propozi%ii principale din despre actul însemn#rii cu sfânta Cruce, despre puterea ei divin#,
aceasta fraz# folosesc verbele la numarul plural: "ne închîn#m" $i precum $i despre tâlcuirea actului de însemnare a dreptcredincio$ilor
"m#rim". Aceasta înseamn# c# cînstirea sfintei cruci, ca $i cre$tîni, cu semnul sfintei Cruci.
preasl#virea mînunii Învierii Domnului Hristos, prin închînare, este o Sfânta Cruce este preînchipuit# de exemplu, în Vechiul
m#rturi$ire de credin%# a întregii Biserici, "una, sfânt#, soborniceasc# Testament, de "pomul vie%ii", care a r#s#rit din p#mânt, din porunca lui
$i apostoleasc#". Astfel spus, aceasta m#rturi$ire de credin%# este Dumnezeu, în mijlocul raiului p#mântesc, al#turi de "pomul cuno$tiîn%ei
26
bînelui $i r#ului" (cf. Facere 2, 9). "Pomul vie%ii" este denumirea semnul de întret#iere al lîniei drepte, pe care o schi%ase la despartirea
metaforic# a sfintei Cruci, denumire care apare, cum se vede, chiar apelor m#rii. Apele s-au împreunat, $i egiptenii au fost îneca%i, în
pe primele pagîni ale Sfintei Scripturi. Aceast# denumire a sfintei mijlocul m#rii (vezi Ie$irea 14, 21-27).
Cruci apare, deasemenea, $i pe ultimile pagîni ale Sfintei Scripturi, Semnul acesta, f#cut de Moise care a întîns mâna cu toiagul
unde se face descrierea raului ceresc, ca o completarea a descrierii peste apele m#rii, în mod cruci$, preînchipuie$te sfânta cruce. Precum
raiului p#mântesc: "'i în mijlocul pie%ii din cetate, de o parte $i de alta evreii au sc#pat de robia egiptean#, prin acest semn divin, tot a $a $i
a râului, cre$te pomul vie%ii" $i frunzele pomului sunt spre tamaduirea noi cre$tînii am fost sc#pa%i de robia p#catului, prin sfânta cruce, robie
neamurilor" (Apoc. 22, 2; vezi $i Apoc. 2, 7; 21, 6). Aici, cum se vede, mai crunta decât robia egiptean #.
se vorbe$te, profetic, $i despre puterea divin# a "pomului b) De asemenea, bînecuvântarea patriarhal #, pe care a dat-o
vie%ii" (sfânta Cruce): "t#maduirea neamurilor" p#mântului. Iacob, cu mâînile, celor doi fii ai lui Io $if, Efraim $i Manase,
Biserica ne d# înv#%#tura limpede, c# pomul vie%ii, despre care bînecuvântare dat# cu mâînile încruci$ate, a preînchipuit sfânta cruce,
vorbe$te Sfânta Scriptur# $imbolizeaz# sfânta Cruce. Acest lucru îl cu peste 1500 de ani înaînte de Hristos. "Israel (Iacov), înadins, $i-a
înf#%i$eaz# ea, atât în scris în c #r%ile de slujb# divin#, cât $i în mod încruci$at mâînile $i i-a bînecuvântat. Verbul, românesc "a încruci$a"
plastic, în pictur#. este traducerea verbului grecesc corespunz#tor din Vechiul Testament
Biserica teologhiseste $i canta: "O, preaslavita mînune! pomul (Septuagînta), verb care înseamna: a (se) împleti, a (se) între %ese, dar
cel de viata, prea sfânta Cruce, la înaltimea ridicata, iti arata astazi"... înseamna $i a încruci$a, a a$eza (bra%ele) în forma de cruce.
(Stihira 1, Laude, 14 Septembrie). Cu aceste texte scripturistice, drept tâlcuite de Sfânta Biseric#,
de$igurDe caasemenea,
$i în alte %#riînortodoxe,
pictura multor Biserici
în pridvor, deOrtodoxe
regula seRomâne,
afla pictat înl#turcu
f#cut #mmâna
p#rerea gre$primit
nu este it# a unor grup#ri cre$tîne,
de Dumnezeu". Mai adc## "semnul crucii
ug#m aici, c#
pomul vie%ii, în centrul gr#dinii raiului. Acest pom se deosebe$te de Dumnezeu voie$te ca s#-L slujim cu tot trupul $i cu tot sufletul, fiîndc#
ceilal%i copaci, prin în#l%imea, $i, mai ales, prin forma s# trifurcata, trupul este "templu al Duhului Sfânt" $i, împreun# cu sufetul, este $i el
ar#tând capul de sus al Crucii, $i cele doua bra%e laterale ale ei, $i tot al lui Dumnezeu (cf. 1 Cor. 6, 19-20).
are, uneori, pe Domnul Hristos la r#d#cîna lui.
Preînchipuirea Sfintei Cruci, precum $i facerea semnului sfintei
cruci, de c#tre ale$ii lui Dumnezeu, semn urmat de efecte mînunate,
sunt descoperiri divine, în mai multe locuri ale Sfintei Scripturi. Vom 3. Hristos, Pace, Cruce
cita numai dou# locuri din Vechiul Testament:
a) Moise a trecut poporul Israel prin Marea Ro$ie în mod Iat# o sfânt# triad# de nume proprii, nume nedesp #r%ite unul de
mînunat, prin puterea divin# a crucii, $i l-a sc#pat de robia egiptean#, altul, pentru c#, ori pe care l-am pronun%a, ne vîn în mînte celelalte
conducandu-l la libertate. El a ridicat toiagul, $i a întîns mâna s#, doua nume. Toate cele trei nume, la un loc, ne aduc în mînte, de
drept înaînte, peste mare, a desp #r%it apele m#rii, în dou#, $i evreii au asemenea, înv#%#tura des#vâr$it# a Noului Testament, despre actul
trecut marea ca pe uscat. Când au intrat $i egiptenii în mare, pe mântuirii, s#vâr$it de Domnul Hristos, prin jertfa S# pe cruce, care ne-a
acela$i drum, ca s#-i înrobeasc#, din nou, pe evrei, Moise, tot din adus pacea cu Dumnezeu $i pacea între noi, cum vom arata, îndat#.
porunca lui Dumnezeu, a întîns iar#$i mâna cu toiagul, $i a facut
27
5/19/2018
Sfântul Aopstol Pavel în Epistola c #tre EfeseniCapacitate
2, 13-22, Preoteascacre
-Scris-Oral-slidepdf.com
$tîn# $i în Biseric#, exist# un principiu, numit principiul conexiunii,
tratând tema "Hristos este mântuirea p#c#to$ilor", ne prezînt#, în fa%a care ne înva%# c# toate înv#%#turile de doctrîn#, de moral# $i de cult
ochilor mîn%ii, aceast# imagîne sfânt#, a lui Hristos-Pace, r#stignit pe constituie un tot unitar, adic# un trup duhovnicesc, ce nu se poate
Cruce. "Hristos - iar nu altcîneva - este Pacea noastr#" (v. 14), dezmebra. Sfânta Scriptur# ne spune c# "cîne va pazi toat# legea, dar
"desfiîn%ând du$m#nia, prin trupul S#u, (v. 15) prin cruce" (v. 16) etc. va gre$i o $îngur# porunc#, s-a facut vînovat fa%# de toate
Domnul Hristos este numit cu nume propriu Pacea, pentru c#, prin poruncile" (Iacov 2, 10) $i a devenit c#lc#tor de lege (v. 9).
jertfa S# pe cruce, a împ#cat pe to%i oamenii cu Dumnezeu, dar, în
acela$i timp, întînzându-$i bra%ele, orizontal, pe cruce, a s#vâr$it actul 4. Temeiuri noutestamentare, pentru îndatorirea
divin al îmbr#%i$#rii p#rînte$ti a întregii lumi, adic# a tuturor neamurilor dreptcredincio !i lor, de a cînsti sfânta Cruce.
de sub cer (Fapte 2, 5), s#l#$luînd $i pacea $i fr#%ietatea dintre om $i
om. Prin cruce, deci, s-a s#vâr$it cel mai mare act divin din istoria Cum am spus, mai înaînte, Noul Testament ne prezînt#, mai
mântuirii neamului omenesc - împ #carea omului cu Dumnezeu $i explicit decât Vechiul Testament, dumnezeiasca înv #%#tur# despre
împ#carea dintre om $i om, în istorie, înv#%#tur# mult accentuat# de valoarea sfintei cruci, pentru drepcredincio$i, $i aceasta ne ajut# mult,
Sfântul Apostol Pavel în Epistolele s #le. Dreapta ra%iune ne s# expunem, sistematic unele din temeiurile pentru îndatorirea
constrânge s# credem $i s# m#rturi$im c# lemnul crucii a dobândit dreptcredincio$ilor de a venera sfânta cruce:
sfîn%enie, pentru c# pe el, $i nu pe alt obiect, S-a jertfit Domnul a) Crucea este altarul divin real $i istoric al cre$tinismului, altar
Hristos, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, sfîn%enia pe care Domnul Hristos S-a adus, "o data, jertf#, ca s# ridice p#catele
suprem # $i absolut
divin: mântuirea #, tocmai Crucea
neamurilor. ca s# s#este
vâr$sfîn
easc%it## cel mai mare
, pentru c# eaact
este multora"
Crucea este, # alejertfelnicul
(adicdeci acelora care # se mantuiasc
voiesc sjertfelnic
lui Hristos, pe care#)El(Evrei
a fost9,$i28).
altarul pe care S-a adus jertfa, real#, de bun#voie, univers#l# $i Jertf# sângeroa$a, $i Arhiereul Care a adus-o, "pentru to%i, spre iertarea
priso$itoare (îmbel$ugat#) Însu$i Fiul lui Dumnezeu. Tocmai de p#catelor". Jertfa s#ngeroa$a de pe cruce, se prelunge$te, pân# la
aceea, dreptcredincio$ii cre$tîni aduc o adânc# cînstire crucii, cînstire sfâr$itul veacurilor, în Biseric#, prin Sfânta Liturghie, ca jertf#
relativ#, m#rgînit#, care poarta numele de venerare, ar #tat# prin nesângeroa$a (vezi Imnul heruvimic).
închînare $i s#rutare, spre deosebire de suprema cînstire, dat# lui b) Crucea este "puterea lui Dumnezeu" (I Cor. 1, 18), pentru cei
Dumnezeu, cînstire care poart# numele de adorare. ce voiesc s# se mântuiasc#, adic# pentru cei ce cred. Cu puterea divin#
Tot dreapta ra%iune ne îndrept#%e$te s# credem c# acele a crucii se laud# Sfântul Apostol Pavel, în sl #biciunile sale omene$ti $i
grupari cre$tîne, care înl#tur# cultul sfintei cruci, implicit, î $i în necazurile $i strâmtor#rile pe care le îndura (cf. Gal. 6, 14). Ea este
mic$oreaz$ $i sentimentul de adorare fa %# de Domnul Hristos, Care "pecetea divin#" de pe fa%a dreptcredincio$ilor, pecete prin care ace$tia
S-a r#stignit pe cruce. Aceste grup#ri cre$tîne, neprimînd dreapta au sc#pat $i scap# de urgiile vr# jma$ilor v#zu%i $i nev#zu%i. Roadele
înv#%#tur# despre cînstirea sfintei cruci, înl#tur# $i cultul icoanelor, $i puterii lui Dumnezeu, putere dobândit# de cei ce sunt însemna%i cu
al mor%ilor, înl#tur# $i dreapta înv#%#tur# despre ierarhia divin# $i pecetea lui Dumnezeu, adic# au chipul sfintei cruci pe fa %a lor, sunt
despre Sfîntele Taîne etc., $i, pornînd de la c#lcarea unei $îngure realit#%i istorice, descrise $i prezise în Vechiul Testament, unde se
înv#%#turi divine, alunec#, f#r# putîn%# de întoarcere, pe povârni $ul descrie nimicrea locuitorilor Ierus#limului: "Treci prin mijlocul cet #%ii, prin
p#catului c#lc#torilor tuturor înv#%#turilor divine, pentru c#, în Teologia Ierusalim $i însemneaz# cu semnul crucii" (adic# cu litera "Tau", care, în
28
alfabetul vechi, grec, avea forma unei cruci (+), pe frunte, pe oamenii strâns, de podul palmei. Dupa aceea, ducem mâna la frunte, $i zicem:
care gem $i plâng" "dar s# nu v# atinge%i de nici un om care are pe "În numele Tat#lui"; la pantece: "'i al Fiului"; la cei doi umeri, drept $i
frunte semnul ". (Vezi Iezechiel 9, 4-6, traducerea româneasc#, stâng: "'i al Sfântului Duh", iar la sfâr $it l#sând m#na jos zicem: "Amin".
precum $i textul grec, în Septuaginta, sub noti%ele textului).
c) Crucea este semnul Fiului Omului, la a doua venire. Însu$i 6. Tâlcuirea mi !c $ rilor mâinii, pentru însemnarea fe # ei cu
Domnul Hristos le-a spus ucenicilor S#i, care doreau s# afle timpul semnul sfintei cruci
celei de a doua veniri a Lui, precum $i timpul sfâr$itului Lumii (Matei
24, 3) c#, între semnele care vor fi, "atunci se va arata pe cer" ( $i) Însemnarea dreptcredincio$ilor cu semnul sfintei cruci are dou#
"semnul Fiului Omului" (Matei 23, 30), adic # sfânta cruce. Cuvintele în%elesuri:
acestea arat#, pe de o parte, c# Însu$i Domnul Hristos confirm# a) Dogmatic-istoric, care ne înva%#, cât se poate de scurt $i de
valoarea sfintei cruci, în iconomia divin#, în istoria mântuirii neamului limpede, întreaga istorie a mântuirii neamului omenesc, a $a cum, de
omenesc, $i aici, în mod special, cinstea ei cea mai mare, la altfel, aceast# isotrie este rezumat# în Crez sau Simbolul Credin%ei: Fiul
Judecata din urma, iar pe de alta parte, aceste cuvinte sunt $i o lui Dumnezeu S-a coborat de sus, din ceruri, pe p#mânt, la cele de jos
m#rturie $i o recuno$tere, c# sfânta Cruce, "semnul Fiului Omului", "pentru a noastr# mântuire", S-a în#l%at, iar#$i la ceruri $i st# de-a
pe cer, era cunoscut# de c#tre ascultatori, ca un real semn divin, drepta Tat#lui, Sfântul Duh stând de-a stânga Tat#lui, cele trei persoane
despre care n-a mai fost nevoie s#-L întrebe pe Domnul, nimeni, fiind Sfânta Treime. Cele trei degete, împreunate, de la mâna drept #,
nimic. închipuie chiar Treimea cea de o fiin %# $i nedesp#r%it#.
m#rturie
Maic#indic #mCruce
sfânta câtevaeste
texte noutestamentare,
arm care
# sfânt#, prin care noine dau
ne-am de podul
b) palmei,
Întelesulînf
dogmatic-moral
#%i$eaz#, pe deeste c # cele
o parte, dou# degete
pe Adam $i Eva, mici,
care lipite
cu
dobândit mântuirea, în dar, de la Dumnezeu (Ioan 12, 32-39; Efes. 2, smerenie $i cu poc#in%#, se apleac# Sfintei $i nedesp#r%itei Treimi, iar
16; Col. 1, 19-20; 1 Petru 2, 24), iar unele ne dau m#rturie c# Însu$i pe de alt# parte, înseamn# $i cele dou# firi, cu care Fiul lui Dumnezeu a
Domnul Hristos, ca Om, prin Patima Sa, pe cruce, a intrat "întru slava coborat pe p#mânt firea dumnezeiasc# $i firea omeneasc#. Tâlcuind
Sa" (Luca 24, 26), slav# pe care, totdeauna, a avut-o $i o are, ca mi$c#rile mainii, pentru desenarea semnului sfintei cruci, pe fa%a
Dumnezeu $i a fost "preîn#l%at", ca Om, $i a p#timit "nume, care este noastr#, Sfin%ii P#rin%i spun c# fruntea închipuie cerul, pieptul închipuie
mai presus de orice nume" (Filip. 2, 8-9). p#mântul, iar umerii închipuie locul $i semnul puterii. Sfântul Ambrozie
(339-397), episcop al Milanului, vorbind despre semnul sfintei cruci,
5. Despre însemnarea fe # ei cu semnul sfintei Cruci spune: "Ne însemn#m fruntea - socotit# sediul cugetarii (gândirii) -
pentru ca totdeauna trebuie s# m#rturisim pe Iisus Hristos (s# ne
Însemnarea fe%ei cu semnul cinstitei $i de via%# f#c#toarei gandim la El); inima - sediul iubirii - pentru c # totdeauna trebuie s#-L
cruci trebuie f#cut# cu profund respect $i cuviin%#, iar nu în batjocur# iubim; bra%ele (umerii) pentru c# totdeauna trebuie s # lucram pentru El".
$i p#cat. Pe scurt spus, crucea cre$tin#, fie c# este construit# din vreun material,
Crucea dreapt# $i adev#rat# se face a$a: se împreuneaz#, fie ca este schi%at#, cuviincios, de catre cre$tini, pe fa%a lor, este semnul
cum se cuvine, primele trei degete de la mâna dreapt# - degetul de aducere aminte $i de m#rturisire ale celor mai însemnate momente
mare, ar#t#torul $i mijloca$ul - iar cele dou# degete mici le lipim,
29
din istoria mântuirii noastre: c#derea în p#cat a lui Adam,
5/19/2018 coborârea
Capacitate f#-cScris
Preoteasca #torii -de cruci,
Oral pe fe%ele lor, sunt, în chip firesc, $i "f#c#tori de pace"
-slidepdf.com
# # %
pe p mânt a Domnului Hristos, jertfa Sa pe Cruce, în l area Sa la $ #
i odat cu aceasta, ei devin, cu adevarat, "fiii lui Dumnezeu" (Matei 5,
ceruri. 9).
"Crucii Tale ne închînam, Hristoase, $i sfânta Învierea Ta marim".
7. Înv $#$ turi

Închinându-ne sfintei Cruci $i s#rutand-o, noi, dreptcredincio$ii
cre$tini, ne închin#m Celui Care S-a r#stignit pe sfânta cruce, adic# Il
cinstim pe Hristos cu închinarea suprem#, numit# adorare, cum am
spus mai înaînte. Nici vorba nu poate fi de un cult idolatru, a $a cum
spun, direct sau indirect, unele grup#ri cre$tine, pentru c#
dreptcredincio$ii nu se închin# la materia din care este alc#tuit#
crucea, ci se închin# la Persoana al c#rei chip se afla pe cruce.
Eruditul ieromonah Rufin de Aquileea (Italia), 345-410, rezum#
dreapta înv#%#tur# despre cinstirea sfintei cruci prin aceste cuvinte:
"Noi ne închin#m oric#rei cruci, dar, prin ea, noi ador #m pe Însu$i
Acela a C#ruia este crucea". Crucea ne aduce mereu în minte rela%ia
nou #, divin
trupeasc #, #pe
, de
ea,pace,
rela%ie atât #vertical
stabilit de Domnul
#, cât Hristos, prin# :jertfa
$i orizontal Sa, prin
vertical,
împ#carea omului cu Dumnezeu, fapt care-l aduce pe om într-o stare
de nespus# fericire, cu mult mai mare decât aceea pe care o tr#ie$te
un fiu, care se împac# cu Tat#l s#u, pe care l-a sup#rat mult, $i de
care a stat mult# vreme desp#r%it; orizontal, pentru c# sfânta cruce
este semnul v#zut al rela%iei divine dintre om $i om, cum am mai
spus, rela%ia divin#, cu totul nou#, în istoria omenirii, pecetluit# de
Domnul Hristos, în mod intuitiv, prin întinderea bra%elor pe sfânta
cruce. Crucea fizc#, de lemn, de pe Golgota, cu bra%ul s#u, înfipt,
vertical, în p#mânt, împreun# cu bra%ul s#u, orizontal, întret#ind bra%ul
vertical, ne fixeaz#, în suflet, în mod pedagogic, crucea spiritual#,
care înseamn# pecetluirea rela%iei: credincios-Dumnezeu $i
credincios-credincios, adic#, cu vorbele Sfintei Scripturi "pe p#mânt
pace, între oameni bun#voire" (Luca 2, 14; 1, 79); Romani 5, 1 etc.).
Cultul crucii este cultul pacii, în toate dimen $iunile $i direc%iile
ei, dogmatice, morale $i sociale. De aceea, dreptcredincio $ii cre$tini,
30
Sub. 14
5/19/2018 de sfin%ii care au ie$it din morminte dup# Învierea lui Hristos $i care
CapacitatePreoteasca-Scris-Oral-slidepdf.com
Cintirea sfintelor moa ! te intrând în cetatea Ierusalimului s-au ar #tat multora.

Un lucru important se întâmpl# prin venirea lui Hristos în lume,
deoarece prin Jertfa Lui pe Cruce $i harul r#scump#r#tor, sfin%itor $i
Pentru înt#rirea credin%ei $i a mântuirii sufletelor, Dumnezeu a îndumnezeitor, oamenii se sfin%esc din ziua încre$tin#rii prin baia apei
l#sat Bisericii - pe lâng# Sf. Scriptur#, Sf. Tradi%ie $i Sf. Taine - $i o sfântului botez, devenid astfel vase alese ale Duhului Sfânt. De aceea
seam# de alte c#i $i mijloace ce fac parte din cultul bisericii ortodoxe s-au $i învrednicit de o seam# de daruri ca: diferite faceri de minuni, iar
$enumer
i anume acelea
#m: de cinstire sau
supravenerarea de Domnului;
Maicii venerare. Între acestea
venerarea Sfintei Cruci trupurile unor sfin%i au devenit nestric#cioase, f#când deci excep%ie de
la legea general# a putrezirii $i a decompunerii lor. Astfel prin
$i a Sfintelor icoane; venerarea îngerilor $i a sfin%ilor pe care-i împ#rt#$irea cu Sfintele Taine, cre$tinii sunt înfia%i, devenind “fii ai lui
invoc#m în rug#ciune, ca mijlocitori $i rug#tori la Dumnezeu, precum Dumnezeu ” “prin har ”; iar cei ce se men%in permanent în aceast# stare
$i cinstirea sfintelor lor moa$te. de har $i sporesc în virtu%i $i îl au pe Hristos s#l#$luind în ei - se fac prin
Mai întâi de toate trebuie s# l#murim ce sunt sfintele moa$te $i aceasta $i p#rta$i ai dumnezeie # tii firi . Din aceast# cauz# trupurile unor
de ce trebuie noi s# le cinstim. Dup# o defini%ie mai cuprinz#toare: sfin%i devin izvorâtoare de mir - sfântul mucenic Dimitrie izvorâtorul de
“Moa # tele sfinte se numesc trupurile nepieritoare ale sfin " ilor lui mir; alte sfinte moa$te împr#$tie miros de bun# mireasm# - Sf. Ioan
Dumnezeu, r ! m! # i "e din trupurile lor sau oasele lor, prin care Hozevitul; altele se p#streaz# intacte $i neatinse de putreziciune - Sf.
Dumnezeu a ar !t at # i arat ! atotputernicia Sa, prin s !v âr # irea Parascheva, Filoftea e.t.c
minunilor, pentru ajutorul cre # tinilor în necazurile lor duhovnice # ti # i
trupe # ti pentru înt ! rirea lor în adev !r ul # i mântuirea ce o aduce DumnezeuDac#când tr#iau,$iînvrednicindu-se
mucenicii sfin%ii au stat cu îndr
înc## din
zneal # înaintea
aceast # via%#lui
de darul
credin " a ortodox ! . În rând cu sfintele moa # te se cinstesc de c !t re facerii de minuni, cum s# nu fie dar cinstite trupurile lor, aceste loca$e
cre # tini # i alte r ! m! # i" e ale sfin " ilor , de ex: omoforul # i brâul Maicii însufle%ite de Dumnezeu, c#ci ne spun $i sfin%ii p#rin%i: “cinstind
Domnului, ve # mintele sfin " ilor # i alte obiecte r ! mase de la ei, prin moa # tele martirilor, noi ador ! m pe Dumnezeu ai C !r ui m ! rturisitori sunt
care Dumnezeu arat ! în minuni atotputernicia Sa.” ei, pentru c ! un om ca to "i oamenii nu poate face minuni dup ! moarte,
De$i prin crea%ie omul era destinat nestric#ciunii $i cu trupul, mucenicul îns ! poate s !v âr # i multe # i mari minuni ”
p#catul i-a atras moartea $i stric#ciunea odat# cu ruperea sufleteasc# Minunile s#vâr$ite la mormintele sfin%ilor $i neputrezirea trupurilor
$i înstr#inarea lui de Dumnezeu. Iar prin moarte trupul devenea, din sfin%ilor sunt cea mai bun# m#rturie despre datoria cre$tinilor de a cinsti
cauza p#catului $i întin#tor, socotindu-se dup# legea veche ca fiind sfintele lor moa$te. Din aceste motive binecuvântate, Biserica a dovedit
spurcat oricine se atingea de un om mort sau de cadavrul lui. To%i înv#%#tura ei despre cinstirea sfintelor moa $te în diferite chipuri:
oamenii
trupului. zac
Excepsub
%ieacest
de la blestem #ciunii
al stricau
aceast# lege sau a care
fost Enoh, descompunerii
n-a v#zut a) A zidit pe ele altarele bisericilor, înc# din secolul I, ca pe
moartea fiind ridicat la cer, Ilie care a fost r#pit la cer în carul de foc. moa$tele Sf. Ignatie-104
Iar al%ii de$i au murit, n-au putrezit, precum Moise care a fost al#turi b) A rânduit zile de s#rb#tori în cinstea lor.
de Hristos, împreun# cu Ilie, la schimbarea la Fa%a de pe Tabor sau c) A organizat pelerinaje la locurile unde se aflau moa $tele
neputrezite.
31

5/19/2018 d) A înv#%at pe credincio$i s# cinsteasc# sfintele moa$te $Preoteasca
Capacitate i s# moartea ci au-fost
-Scris-Oral str#muta%i $i r#pi%i la cer. Iar Moise de $i îngropat a
slidepdf.com
apere aceast# înv#%#tur# împotriva ereticilor. ap#rut cu trupul în slav# pe Tabor la Schimbarea la Fa%#.
R#m#$i%ele sfin%ilor pl#cu%i ai lui Dumnezeu, care erau 3. Pe temeiul textelor din Levitic 21,11 se consider# c# atingerea
p#trunse de puterea Duhului Sfânt, $i dup# moartea lor p#streaz# de trupurile moarte $i s#rutarea moa$telor ar fi o întinare. Dar a$a cum
acest dar $i cu ajutorul lui fac minuni pentru înt#rirea credin%ei bine $tim cre$tinii au fost sco$i de sub blestemul p#catului iar cei ce
oamenilor în atotputernicia lui Dumnezeu. A$a încât prin moa$tele mor dup# ce au primit harul înfierii nu se mai consider # mor%i, cum zic
sfin%ilor Dumnezeu însu$i lucreaz# $i î $i arat# puterea Lui, s#vâr$ind sfin%ii p#rin%i, pentru c# harul Domnului r#mâne lucr#tor $i asupra
minuni întru prosl#virea Sa $i a “prietenilor” S#i. Pentru aceea moa$telor, care au fost biserici vii ale lui Dumnezeu. Încât în loc de
cinstind $i închinându-ne sfintelor moa$te $i altor r#m#$i%e ale întinare, s#rutarea moa$telor cu cuviin%# e o sfin%ire. Dovad# c# nu este
sfin%ilor, noi cinstim pe însu$i Dumnezeu, Care s#l#$luie$te în sfin%ii o întinare atingerea $i s#rutarea lor este practica de dou # milenii a
s#i, $i cu cucernicie ne închin#m harului Sfântului Duh, care lucreaz # Ortodoxiei, care în urma minunilor ce se f#ceau prin ele, a zidit altarele
prin ei în mod minunat. bisericilor pe mormintele mucenicilor $i sfin%ilor $i a cusut p#rticele din
De$i adev#rul acestei înv#%#turi a cinstirii sfintelor moa$te este moa$tele lor în Sfintele Antimise de pe aceste altare, f#r# de care nu se
pus în lumin#, atât de m#rturiile biblice $i de cele ale Tradi%iei poate oficia Sfânta Liturghie. Pe de alt# parte în N.T nu se mai poate
apostolice $i patristice, sunt unii cre$tini eterodoc$i care contest# $i vorbi de întinare la cei în care s#l#$luie$te Hristos, devenind ei loca$ al
combat aceast# înv#%#tur#, pe temeiul unor texte scripturistice gre$it lui Hristos, precum zice sfântul ap. Pavel: “Nu # ti " i c ! trupul vostru este
interpretate. Vom aminti în cele ce urmeaz# unele argumente care templu al Duhului Sfânt, Care este în voi, pe Care-l ave " i de la
sunt aduse de ei pentru
contraargumente necinstirea
scripturistite sfintelor
$i patristice moa
care s#$ demonteze
te dar $i o serie oricede %ii au fost# itoc !%i îngropa
Dumnezeu
sfin voi nu sunte " i aiauvo
%i când # tri? ” dar
murit, (I Cor.
au 6,19). Se $tie c%i#mai
fost descoperi $i
supozi%ie cum c# sfintele moa$te nu ar trebui cinstite. târziu de Dumnezeu prin minunile s #vâr$ite $i pe mormintele multora s-
1. Mai întâi se spune c# cinstirea sfintelor moa$te ar fi în au ridicat biserici, iar moa$tele altora aflate neputrezite au fost puse în
contradinc%ie cu porunca I si a II-a din decalog, care interzice racle $i expuse în Biseric# pentru cinstire.
inchinarea la idoli. Îns# noi $tim c# nici un cre$tin ortodox nu se 4. Al%ii obiecteaz# $i spun c# de ce nu to%i sfin%ii fac minuni prin
raporteaz# la sfintele moa$te ca la ni$te dumnezei sau se închin# lor moa$tele lor $i de ce nu to%i credincio$ii primesc ajutor în nevoile lor $i
ca unor dumnezei. Prin ele se ador# $i se slâve$te Dumnezeu însu$i, t#m#duiri de bolile lor la sfintele moa$te? R#spunsul la prima parte a
Care i-a sl#vit pe sfin%i $i moa$tele lor $i Care le d# puterea $i întreb#rii ar fi acela c # nu to%i sfin%ii sunt prosl#vi%i de Dumnezeu la fel,
lucreaz# prin ele aici, iar în ceruri sufletele lor înconjoar # altarul $i pentru c# a$a este voia $i darul lui Dumnezeu, ale c#rui daruri sunt
slujesc neîncetat lui Dumnezeu. felurite ca $i harismele sau darurile Duhului Sfânt. La a doua parte a
2. Se obiecteaz# iar#$i c# tot trupul putreze$te potrivit textului întreb#rii trebuie spus c# nu to%i credincio$ii se t#m#duiesc pentru c# nu
de la Fac. 3,19 “în sudoarea fe "e i tale î " i vei mânca pâinea ta, pân ! te to%i vin cu acea$i credin%# $i cu acela$i gând curat, unii poate sunt
vei întoarce în p !m ântul din care e # ti luat; c ! ci p !m
ânt e # ti # i în îndoielnici de puterea sfintelor moa $te, al%ii poate nu au acea$i zdrobire
p ! mânt te vei întoarce ” $i c# dac# trupurile nu vor putrezi nu vor de inim# în rugaciunea lor. De altfel $tim cu to%ii c# nici Mântuitorul nu a
învia, potrivit textului de la I Cor. 15,42. Îns# de la aceast# regul# t#m#duit pe to%i bolnavii ci doar pe cei care au alergat la el cu credin %#
exist# $i excep%ii c#ci precum s-a amintit Enoh $i Ilie nu au gustat sincer# $i au cerut îndreptare $i t#m#duire din tot sufletul lor.
32
Mântuitorul a f#cut cele mai pu%ine minuni în osa$ul sCapacitate
5/19/2018 #u natal tocmai
Preoteasca-Scris-Oral-slidepdf.com
datori%# necredin%ei lor.
Biserica a practicat dintru început acest cult. La Sinodul VII
Ecumenic, din 787 la Niceea, terminat la Constantinopol, s-a hot#rât
pentru totdeauna cinstirea sfintelor moa$te, a Evangheliei, a sfintei
Cruci, a sfintelor icoane, sub pedeapsa caterisirii clericilor $i a
excomunic#rii mirenilor din Biseric#.
33
Sub. 15
5/19/2018 strigând a zis: P#rinte Avraame, fie-%i mil# de mine $i trimite pe
Temeiul rug $c iunilor pentru mor # i ! i folosul lor. Laz#r...” (Lc. 16,24). De aici vedem clar ca moartea nu este decât
desp#r%irea sufletului de trup $i c# sufletul odat# trecut de partea
În înv#%#tura de credin%#, în via%a $i spiritualitatea ortodox#, cealalt# este în continuare con$tient de via%a lui dar $i de via%a celorlal%i
rugaciunile pentru cei adormi%i au un rol important $i bine definit. pe care i-a l#sat în via%a p#mânteasc#, c#ci bogatul nemilostiv se
Pomenirea celor pleca%i dintre noi $i rug#ciunile, sau faptele de gânde$te la cei de acas#: “Rogu-te dar, p#rinte, s#-l trimi%i pe Laz#r în
milostenie s#vâr$ite pentru ei, au la baz# credin%a despre via%a casa tat#lui meu, c#ci am cinci fra%i, $i s# le spun# acestea, ca s# nu
sufletelor dup# moarte $i strânsa lor leg#tura sau comuniune cu cei vin# $i ei în acest loc de chin” (Lc. 16, 27-28).
vii. De asemenea dup# moarte exist# fericirea sau nefericirea, 3.Sfânta Scriptur# vorbe$te atât despre o via%# fericit# cât $i de
dobândit# în urma judec#%ii particulare, la care se are în vedere una chinuit# care începe imediat dup# moarte pe baza judec#%ii
starea omului în clipa mor%ii. particulare despre care vorbe$te parabola bogatului nemilostiv. Deci,
Înv#%#tura cre$tin# cu privire la manifest#rile legate de pân# la judecata ob$teasc#, starea sufletelor dup# desp#r%irea lor de
pomenirea celor mor%i, care alc#tuiesc impreun# cultul mor%ilor, $i mai trupuri, mai exact dup# judecata particular#, nu este definitiv#, de$i
ales cele referitoare la rug#ciunile celor adormi%i se fundamenteaz# unele dintre ele merg în rai iar altele merg în iad, dup# starea lor
pe idei precise, exprimate clar în Revela%ia dumnezeiasc#. general# din clipa mor%ii. Moartea pune doar un hotar vie%ii p#mânte$ti a
1.Nemurirea sufletului $i supravie%uirea lui dup# moarte, ca omului, ceea ce înseamn#, c# cel ce a adprmit în Domnul nu mai poate
idee central#, st# la baza cultului mor%ilor $i a rug#ciunilor pentru cei face nimic pentru mântuirea sa: “Drept aceea, priveghea %i c#ci nu sti%i
trup%i.$i Dup
mor # datele
suflet. Sufletul este %creat
Revela pentru ve$$ti,nicie.
iei dumnezeie omulEleste alc#tuit
nu este din
numai nicidup
au ziua# moarte
nici ceasul când
o via va$veni
%# con tient#Fiul Omului”
$i afectiv#, (Mt.
totu$25,13). pot$iface
i ele nuDe sufletele
suflare de via%# sau via%a îns#$i, ca o manifestare a trupului, ci nimic pentru schimbarea sor%ii lor “lega%i-l de picioare $i de mâini $i-l
elementul esen%ial al fiin%ei omene$ti pentru c# nu piere niciodat#: “ 'i arunca%i în întunericul ce mai dinafar#” (Mt. 22,13). Potrivit înv #%#turii
ca pulberea s# se întoarc# în p#mânt, cum a fost, iar sufletul s# se Bisericii, situa%ia celor r#posa%i în p#cate $i destina%i chinurilor iadului,
întoarc# la Dumnezeu, Care l-a dat” (Ecl. 12,7) sau cum zice nu se mai poate întru nimic modifica prin propria lor voin%# $i lucrare, ci
Mântuitorul “Nu v# teme%i de cei care ucid trupul iar sufletul nu pot s #- numai prin rug#ciunile celor vii, în Biseric #.
l ucid#” (Mt. 10,28). Trupul $i sufletul sunt dou# elemente distincte, 4.Biserica cuprinde nu numai pe cei vii ci $i pe cei mor%i în
dup# cum se observ# $i dup# felul în care au fost create: “Atunci, credin%a lui Iisus Hristos. C#ci Biserica, ca trup al lui Hristos, are multe
luând Dumnezeu %#rân# din p#mânt, a f#cut pe om $i a suflat în fa %a m#dulare sau membre, cum spune Sfântul Ap. Pavel “... a$a $i noi cei
lui suflare de via%# $i s-a f#cut omul fiin%a vie” (Fc. 2,7). mul%i un trup suntem în Hristos, $i fiecare suntem m#dulare unii altora.”
2. Mor%ii sunt mor%i numai cu trupul; sufletele lor tr#iesc mai “'i dac# un m#dular sufer#, toate m#dularele sufer# împreun#, $i dac#
departe $i sunt deplin con$tiente. Aceasta rezult# din cuvintele un m#dular este cinstit, toate m#dularele se bucur# împreun#” (I Cor.
Mântuitorului despre bogatul nemilostiv $i s#racul Laz#r: “'i a murit 12, 26). Iar din acest trup fac parte nu numai cei vii, ci $i cei care au
s#racul $i a fost dus de c #tre îngeri în sânul lui Avraam. A murit $i adormit în credin%a cre$tin#, în n#dejdea învierii $i a vie%ii ve$nice. Între
bogatul $i a fost înmormântat. 'i în iad ridicându-$i ochii, fiind în cei vii $i cei mor%i care alc#tuiesc marele trup sau marea familie a
chinuri, el a v#zut de departe pe Avraam $i pe Laz#r în sânul lui. 'i Bisericii lui Hristos, exist# o strân# leg#tur#, a$a cum ne înva%# sf. ap.
34
Pavel când zice: “ 'i dac# tr#im $i dac# murim, ai Domnului
5/19/2018
c# $i ace$tia sunt vii suflete$te, fac parte din acea$i biseric#, care apare
suntem” (Rom. 14, 8). Între noi $i lumea de dincolo este o leg #tur# ca un organism cu mai multe m#dulare. De aceea în baza iubirii care îi
continua $i o comuniune pe care avem datoria s# o cultiv#m, s# o une$te pe cei vii $i pe cei mor%i, cre$tinii î $i îndreapt# rug#ciunile pentru
p#str#m $i s# o m#rturisim ca pe un adev#r de credin%#. Iar aceast# to%i cei care au r#posat. Cei care în via%# au binepl#cut lui Dumnezeu,
comuniune este folositoare atât pentru noi, cei vii, cât $i pentru cei s-au dovedit vase alese ale Duhului Sfânt $i au avut o via%# des#vâr$it#
trecu%i la Domnul. C#ci pe de-o parte, noi rug#m pe sfin%ii lui sunt sfin%ii care au dobândit cununa biruin%ei $i fericirea raiului $i ale$ii
Dumnezeu s# mijloceasc# pentru noi în fa%a tronului lui Dumnezeu, lui Dumnezeu, locuind împreun# cu El ca $i îngerii. C#tre ace$tia noi
pentru a c#p#ta iertare de p#cate, t#m#duirea de boli suflete$ti $i trebuie s# ne rug#m s# mijloceasc# pentru noi, luându-i ca pilde în
trupe$ti, adic# întru-un cuvânt pentru a ne câ$tiga mântuirea. La fel, via%#. Cei care nu au ascultat poruncile lui Dumnezeu $i au avut o via %#
tot noi cei vii, avem datoria sfânta de a ne ruga pentru cei r #posa%i ai p#c#toas# sunt rândui%i în iad. Rug#ciunile noastre se fac îns# $i pentru
no$tri în n#dejdea primirii raiului. Se poate observa aici o adânc# $i ace$tia $i având la baz# aceea$i iubire, ca porunc# divin#. Rug#ciunea
strân# leg#tur# de comuniune între biserica lupt#toare $i biserica noastr# pentru cei mor%i este cu atât mai îndrept#%it#, cu cât ace$tia nu
triunf#toare de aceea $i cei r#posa%i î $i pun ultima n#dejde în mai pot face nimic pentru soarta lor dup# moarte, a$a cum reiese clar
rug#ciunile noastre de mijlocire c#tre Dumnezeu, prin parastase sau din cuvintele Mântuitorului: “Mie Mi se cade s ! fac, pân ! este ziu ! ,
prin diferitele milostenii f#cute în numele lor. De aceea, rug#ciunile pe lucurile Celui ce M-a trimis pe Mine; c ! ci vine noaptea când nimeni nu
care le facem noi, fie personal, fie prin Sfânta Biseric#, pentru poate s ! mai lucreze ” (In. 9,4).
iertarea p#catelor, pentru u$urarea st#rii lor $i pentru odihna ve$nic#, Biserica cre$tin# a f#cut de la început rug#ciuni pentru cei mor%i.
sunt folositoare pentru situa%ia în care se g#sesc pân# la judecata
viitoare. Este a$adar
apostolic practicîn# foarte
# $i oanume veche
Liturghia pe care
sf. Iacov, o întâlnim
care este ceachiar
mai în epoca
veche
# % $
liturghie, unde sunt rug ciuni pentru cei mo i pentru odihna i iertarea
Grija pentru cei adormi # i: rug $ ciuni, fapte de milostenie. p#catelor lor.
Biserica a rânduit diferite zile pentru pomenirea mor%ilor, stabilind
Practica rug#ciunii $i a milosteniei pentru cei mor%i i$i are s#rb#tori $i slujbe speciale pe care le g #sim în c#r%ile noastre de cult.
temeiuri $i o întâlnim atât în V.T cât $i în N.T. Astfel în V.T, în cartea La sfânta Euharistie, ii putem pomenii pe to%i cei r#posa%i îns#
Facerii, citim c# la moartea lui Iacov “au plâns cu plângere mare # i nicidecum rug#ciunile noastre sau pomenirile la sfântul proscomiriad nu
tare foarte # i a jelit Iosif pe tat ! l s ! u # apte zile ” (Fac. 50,10). Un alt trebuie lipsite faptele de milostenie, care sunt cele mai potrivite mijloace
argument, este cel al lui Iuda Macabeul, care a f#cut rug#ciuni pentru pentru a cere lui Dumnezeu u$urarea $i iertarea p#catelor celor
cei c#zu%i pentru iertarea p#catelor lor. Acestea doua sunt cele mai adormi%i.
vechi m#rturi ale Sfintei Scripturi cu privire la pomenirea mor%ilor. rug#ciunilor
Cu toate acestea, sunt # necesitatea
pentru cei mor%i. Înunii
suscare
contest
%inerea acestei atitudini sesibazeaz
rostul #
Temeiurile scripturistice arat# c# rug#ciunile f#cute pentru al%ii pe unele texte care au fost întelese gre$it $i asupra c#rora trebuie s# ne
$i deci $i pentru cei mor%i, sunt de un real folos, a$a cum ne asigur# oprim pentru a le vedea adev#ratul sens.
însu$i Mântuitorul: “% i toate câte ve " i cere rugându-v ! cu credin "! , a) unii spun c# via%a celor care trec dincolo este o stare de
ve " i primi ” (Mt. 21,22). Rug#ciunile sunt eficace $i pentru mor%i pentru incon$tient# de somnolen%# $i amor%ire “Ie # i-va duhul lor # i se va
35
întoarce în p !m
5/19/2018
ânt. În ziua aceea vor pierii toate gândurile lor ” (Ps.
145,4). În acest text nu este vorba de sufletele oamenilor, ci de
trupurile lor, $i nu de moartea sufletului sau starea de somnolen%#, ci
de imposibilitatea ca sufletul s# mai ac%ioneze singur dup# moarte,
dar aceasta nu le împiedic# s# doreasc#, s# regrete sau s# fie
con$tiente.
b) a%ti credincio$i în%eleg textul de la lc. 16,26, c # rug#ciunile
pentru mor%i sunt inutile pentru c# trecerea de la iad la rai este
imposibil#: “între noi # i voi s-a înt ! rit pr ! pastie mare, ca cei care vor
s ! treac ! de aici la voi s ! nu poat ! , nici de acolo s ! treac ! la noi.”
Acest text nu înl#tur# posibilitatea ca prin rug#ciunile bisericii pentru
cei r#posa%i Dumnezeu s# se milostiveasc# la judecata universal# $i
sa-i a$eze pe unii din ace$tia împreun# cu sfin%ii. Acest text se refer #
doar la faptul c# sufletul celui r#posat, fie el în rai sau în iad, nu poate
prin propria voin%# s# treac# dintr-o parte în alta.
Din cele expuse pân# aici rezult# c# rug#ciunile pentru cei
adormi%i $i cultul mor%ilor în general au temeiuri clare în Sfânta
Scriptur
neag # se#. leap
Ele fac
#d#parte din#via
de adev %a înv
rata $i spiritualitatea ortodox
#%#tura de credin #, iar cine le
%#. Numai
Dumnezeu $tie c#rora dintre cei pleca%i din aceast# via%# în p#cate
grele, le-au folosit rug#ciunile $i milosteniile celor vii $i ale Bisericii
întregi. Numai Dumnezeu $tie $i elibereaz# pe cine socote$te c# se
poate învrednici de milostivirea Lui f#r# margini.
P#strând $i înt#rind comuniunea de iubire care se creaz# între
noi $i cei mor%i, prin rug#ciune, ne înt#rim credin%a în via%a de dincolo
de mormânt $i ne p#str#m n#dejdea în mila dumnezeiasc#.
36
Sub. 16 Postul lui David: “Genunchii mei au sl !b it de post # i trupul meu s-a
Rosul ! i impor # an # a postului cre ! tin istovit de lipsa untdelemnului ” (Ps. 108,23).
b) În Noul Testament postul este tot atât de apreciat $i practicat.
Astfel, Mântuitorul, înainte de a- 'i începe activitatea, S-a retras în
Unul dinntre mijloacele de sfin%ire $i binecuvântare a vie%ii pustie, unde a postit patruzeci de zile $i patruzeci de nop%i, confirmând
credincio$ilor $i de des#vâr$ire moral# este postul. Prin post religios astfel postul prin însu$i exemplul S#u $i des#vâr$indu-l prin ar#tarea
se in%elege în general re%inerea tota%# sau par%ial# de la anumite sensului s#u adev#rat ca $i a modului în care trebuie practicat. El îl
mânc #ruriBisericii.
rânduielii $i b#uturi,
Repe un timp
%inerea mai lung
aceasta de lasau mai scurt,
mâncare $i bpotrivit
#utur# recomand# al#turi de rug#ciune, drept mijlocul cel mai eficace de a
izgoni deavolii: “Acest neam de diavoli nu iese decât numai cu post # i
trebuie înso%it# $i de re%inerea de la gânduri, pofte, patimi $i fapte rug ! ciune ” (Mt. 17,21). Din sfintele evanghelii, afl #m c# proroci%a Ana
rele, ceea ce înseamn# câ postul trupesc trebuie înso%it $i de post “nu se dep ! rta de templu, slujind noaptea # i ziua în post # i
sufletesc. În felul acesta el devine arm# diavolului $i a ispitelor lui. rug ! ciune ” (Lc. 2,37).
Prin post deprindem puterile noastre $i le înt#rim împotriva diavolului. Sfânta Scriptur# vorbe$te pe lâng# postul trupesc $i de postul
Postul este de origine $i instituire divin# $i de aceea îl g #sim sufletesc sau duhovnicesc, care const# în înfrânarea patimilor trupe$ti
practicat din vremuri str#vechi, întâlnindu-l aproape în toate religiile $i în înt#rirea sufletului, spre lupt# cu ispitele $i biruin%# diavolului..
lumii $i la toate popoarele. Dup# unii sfin%i p#rin%i, el î $i are originea în c) Felurile postului. Dup# gradul de severitate sau de asprime,
rai, prin interzicerea dat# de Dumnezeu protop#rin%ilor no$tri de a se deosebesc mai multe feluri de post $i anume:
mânca din pomul oprit: “A dat apoi Domnul Dumnezeu lui Adam - ajunarea sau post total , care const din ab inerea de la orice
porunc ! # i a zis: Din to " i pomii din rai po " i s ! m ! nânci, dar din pomul mâncare sau b#utur# pe un timp mai lung sau # mai %scurt. Acest post
cuno # tin "e i binelui # i r !u lui s ! nu m ! nânci, c ! ci în ziua în care vei este cunoscut $i sub denumirea de post negru. Îl g#sim $i în Sfânta
mânca, vei muri ” (Fc. 2,16-17). Scriptura. Este postul practicat de Moise în Muntele Sinai $i de
a) În Vechiul Testament , porunca postului ca înfânare total # Mântuitorul în pustie.
sau par%ial# de la mâc#ruri sau b#uturi, apare ca un postulat al Legii - postul aspru , adic# mâncare uscat#: pâine, semin%e, fructe
lui Moise, impus de Dumnezeu. Astfel, în Levitic citim: “Aceasta s ! fie uscate $i ap#, o singur# dat# pe zi, dup# ora 15:oo. Este deci un post
pentru voi lege ve # nic ! : în luna a # aptea, în ziua a zecea a lunii, se par%ial, adic# înfânare numai de la anumite mânc#ruri, cu o alimenta%ie
poste # te # i nici o munc ! s ! nu face "i , nici b !# tina # ul, nici str !i nul care redus# $i mâncare mai s#rac#, pentru di$ciplinarea trupului $i a
st ! la voi ”. Postul era socotit ca mijloc de cur #%ie de p#cate $i ca sufletului. Un astfel de post a fost practicat de Daniel, Ioan Botez#torul
arm# împotriva ispitelor. În acest sens este în %eles postul lui Moise în $i Sf. Ap. Pavel.
Muntele
de primireaSinai timp deLegii:
Tablelor patruzeci stat$acolo
“Moisedea zile i patruzeci %i, înainte
de noppatruzeci
la Domnul, - postul comun sau obi # nuit în care se m#nânc# mânc#ruri
de zile # i patruzeci de nop " i; # i nici pâine n-a mâncat # i nici ap ! n-a preg#tite din alimente vegetale cu untdelemn, consumându-se de mai
b ! ut ” (Ie$. 34,28). Postul lui Daniei timp de trei s#pt#mâni: “În vremea multe ori pe zi $i gustându-se pu%in vin.
aceea, eu, Daniel, am petrecut trei s !p t ! mâni de zile în jale. Pâine
bun ! n-am mâncat, carne # i vin n-am pus în gura mea ” (Dan. 10,2-3);
37
- dezlegare de post sau post u # or , când se m#nânc# pe$te $i Din m#rturiile scripturistice reiese c# postul des#vâr$it este
5/19/2018
se bea vin. Aceste zile sunt afi$ate în calendar $i mai Capacitate
poart# Preoteascaîmbinarea
postului trupesc cu cel sufletesc, oferind putere de st#pânire
denumirea de har " i. $i de înfrânare a poftelor, de înt#rire a voin%ei, de în#l%are a sufletului
Biserica a stabilit zile $i perioade de post pentru cre $tini, c#tre Dumnezeu, de sporire în virtu %i, de cre$tere în evlavie.
acestea sunt: Postul cel adev#rat, spune Sfântul Vasile cel mare const# în
- toate miercurile # i vinerile de peste an, cu excep%ia celor cu re%inerea de la cele rele. Tu nu m#nânci carne dar m#nânci pe fratele
dezlegare sau zile de har%i, pentru c# aceste dou# zile amintesc de t#u. Tu te re%ii de la vin dar nu înfânezi zburd #rile trupului. Tu nu
întâmpl#ri triste din via%a Mântuitorului $i anume, miercurea, au luat m#nânci pâine seara, dar petreci ziua cu procese
farisei $i c#rturarii hot#rârea de a ucide pe Mântuitorul, iar vinerea au Sunt cre$tini care nu în%eleg postul $i consider# c# nu trebuie s#
dus-o la îndeplinire. Sunt îns# perioade de timp din cursul anului facem deosebire între mânc#rurile de post sau de dulce, fiindc# toate
bisericesc în care miercurea $i vinerea sunt exceptate de la post, $i sunt la fel de curate, omul putând s# m#nânce orice. Într-adev#r se
anume: - din prima s#pt#mân# de rusalii - dintre Na$terea Domnului spune în Sfânta Evanghelie: “Nu ceea ce intr ! în gur ! spurc ! pe om, ci
$i Botezul Domnului - din s#pt#mâna luminat#. Toate acestea fiind ceea ce iese din gura, aceea spurc ! pe om ”. Îns# aceste versete nu se
perioade în care bucuria acestor mari s #rb#tori nu trebuie mic$orat# refer# la post sau la deosebirea mânc#rurilor de dulce sau de post.
de rigoarea postului. Biserica înva%# c# tot ceea ce a creat biserica este bun $i curat. Scopul
- ajun ! rile sau posturile de o zi : - Ajunul Botezului (5 ianuarie) - postului nu este acela de a face deosebire între mânc#ruri, ci acela c#
t#ierea capului sf. Ioan Botez#torul (29 august) - în #l%area Sfintei prin oprirea de la unele mânc #ruri, pe anumite perioade, postul
Cruci (14 septembrie) di ciplineaz trupul i sufletul în lupta cu ispitele.
- Sunt $i acele perioade mai lungi de post, cunoscute ca cele $ Tot eronat# $ interpretat $i urm#torul loc din epistolele pauline:
este
patru posturi de peste an. “În vremile de apoi unii se vor dep !r ta de la dreapta credin "! . Ace # tia
Anul bisericesc începe cu Postul Na # terii Domnului , care opresc de la c ! s! torie, de la unele bucate, pe care Dumnezeu le-a
dureaz# patruzeci de zile, de la 15 noembrie pân# la 25 decembrie. f ! cut spre gustare cu mul " umire.” Dar aceste cuvinte ale sfântului
Urmeaz# Postul patruzecimii sau al Pa # tilor , care dureaz# apostol Pavel nu condamn# practica postului cre$tin sau oprirea de la
$apte s#pt#mâni înainte de Pa$ti, în amintirea postului Mântuitorului. anumite mânc#ruri, ci erezia gnostic#, dup# care consumul de carne $i
Este cel mai sever în ceea ce prive $te felul postirii, mai ales în ultima c#s#toria erau ceva r#u $i necurat. Dimpotriv#, am v#zut c# sf. ap.
s#pt#mân#. De asemenea acest post este socotit ca fiind cel mai Pavel a postit el însu$i.
însemnat dintre toate posturile $i cel mai bun prilej de cur #%ire de Dar sfatul Apostolului este ca cei ce postesc s# nu se
p#cate, rug#ciune $i fapte de milostenie. mândreasc# ci aceasta: “ Cel care m ! nânc ! s ! nu dispre " uiasc ! pe cel
sfin%ilorPostul Sfin " ilor Apostoli , este rânduit de Biseric#, în amintirea care nu !m ! nânc ! ; iar cel care nu m !n
! s ! nu judece pe cel care
apostoli Pestru $i Pavel. El %ine de la Duminica I-a dup# m !n ânc ! Dumnezeu l-a primit ânc
, fiindc ” (Rom. 14,3)
Pogorârea Duhului Sfânt $i pân# în ziua s#rb#toriri sfin%ilor ap. Petru
$i Pavel. Lungimea acestui post variaz# în func%ie de data s#rb#toriri
Sfintelor Pa$ti.
Postul Adormirii Maicii Domnului dureaz# de la 1 la 15 august.
38
39
Sub. 17 Israel ziua odihnei, praznuind ziua odihnei din neam in neam ca un legamint
Serbarea duminicii
5/19/2018 vesnic”
CapacitatePreoteasca-Scris (Iesire
-OralXXXI, 16), totusi
-slidepdf.com pentru epoca mesinaica s-a prezis o alta zi.
Profetul Zaharia spune: “In ziua aceea, zice Domnul, fiecare din voi va pofti pe
Biserica a hotarit, dintru inceput, de pe timpul Sfintilor Apostoli, ca aproapele sau sub vita si smochinul sau” (Zaharia III, 10). Ziua aceea, e ziua
ziua intii din saptamina sa fie sarbatorita prin cult public si sa fie socotita ca invierii, precum spune Psalmistul: “Aceasta este ziua pe care a facut-o
zi de odihna pentru crestini. Aceasta este Duminica - ziua Domnului Domnul sa ne bucuram” (CXVII, 24).
(Apocalipsa I, 10), ea apartine Domnului Hristos si a fost ridicata la aceasta Domnul Hristos a calcat simbata prin: vindecarea omului cu mina
uscata (Matei XII, 10-13); vindecarea slabanogului de la lacul Viteza (Ioan V,
cinstire
eveniment pentru ca in aceasta
al crestinitatii, zi - Domnului
invierea de duminica - s-a intimplat cel mai mare
Hristos. 1-13); vindecarea orbului din nastere (Ioan IX, 1-14). Mintuitorul nerespectind
Ca zi de odihna in Vechiul Testament a fost sarbatorita ziua simbata, a spus ca El este mai mare decit simbata, este domn al simbetei
simbetei. Pentru crestini insemnatatea acelei zile dispare si locul ei il preia (Matei XII, 8; Marcu II, 28).
Duminica, cu noul ei sens. In adevar, in Vechiul Testament, evreii conform La sinodul din Ierusalim, printre cele patru dispozitiuni, pe care
poruncii a IV-a din Decalog sarbatoreau ca zi de odihna sub numele de trebuiau sa le respecte cei care intrau in crestinism, simbata nu exista (Fapte
sabat, simbata, sarbatorea instituita de Moise: “Adu-ti aminte de ziua XV, 29). Sfintul Pavel mustra pe galatenii si colosenii care vor sa se intoarca la
odihnei (simbetei) ca sa o sfintesti. Lucreaza sase zile, si fa in acelea toate sarbatorile iudaice. “Nimeni sa nu va judece pentru mincare sau bautura, sau
treburile tale, iar ziua a saptea este odihna Domnului Dumnezeului tau; sa cu privire la vreo sarbatore, sau luna noua sau simbete, care sint umbra celor
nu face in acea zi nici un lucru... caci in sase zile a facut Dumnezeu cerul si viitoare, iar trupul (este) al lui Hristos” (Coloseni II, 16; cf. Galateni IV, 9-11.
pamintul ... iar in ziua a saptea s-a odihinit. De aceea a binecuvintat Porunca a patra din Decalog, nu e amintita nicaieri in Noul Testament spre a fi
Domnul ziua a saptea si a sfintit-o” (Iesire XX, 8-11). respectata.
Sarbatorirea simbetei la evrei se efectua bazata pe doua fapte: a) Serbarea simbetei din Vechiul Testament a fost inlocuita prin serbarea
datorita faptului ca insusi Dumnezeu s-a odihnit in ziua a saptea si a sfintit- Dumincii, precum s-a amintit, zi in care a inviat Domnul Hristos. “Dupa ce a
o. “Si a binecuvintat Dumnezeu ziua a saptea si a sfintit-o, pentru ca intr- trecut simbata, cind se lumina de ziua intii a saptaminii (duminca) au venit
insa s-a odihnit de toate lucrurile Sale” (Facere I, 3; cf. Iesire XX, 11). b) ea Maria Magdalena si cealalta Marie, ca sa vada mormintul” (Matei XXVIII, 1).
se mai serba ca amintire a iesirii, a eliberarii poporului evreu din Egipt. “Si dupa ce a inviat dimineata, in ziua cea dintii a saptaminii (duminca), El s-a
“Adu-ti aminte ca ai fost rob in pamintul Egiptului si Domnul le-a scos de aratat Mariei Magdalena” (Marcu XVI, 9; Luca XXIV, 1).
acolo... si de aceea ti-a poruncit Domnul Dumnezeul tau sa pazesti ziua In ziua invierii Sale, Domnul Hristos s-a aratat viu femeilor mironosite
odihnei si sa o tii cu sfintenie” (Deuteronom V, 15). (Matei XXVIII, 9) lui Petru (Luca XXIV, 34), celor doi ucenici in drum spre
In Vechiul Testament s-a orinduit prima data, s-a instituit deci Emaus (Luca XXIV, 13-15); Apostolilor fara Toma. Si fiind seara, in ziua aceea,
serbarea simbetei, cu ocazia stringerii manei din pustie, data de Dumnezeu intiia a saptaminii (duminica) si usile fiind incuiate, unde erau adunati ucenicii
evreilor. Ei stringeau mana in fiecare zi pentru ziua respectiva iar in preziua de frica iudeilor, a venit Iisus (Ioan XX, 19), dupa opt zile impreuna cu Toma
simbetei stringeau pentru doua zile, caci a doua zi simbata nu era, fiind zi (Ioan
XX,
De26).
asemene, in ziua Cincizecimii - tot in zi de duminica - s-a pogorit
de odihna (Iesire XVI, 23-30). Serbarea simbetei s-a consfintit prin porunca
a patra din Decalog fapt amintit la inceput (Iesire XX, 8-11). Duhul Sfint (Fapte II, 1-5), in ziua duminicii a primit Sfintul Ioan descoperirea
Serbarea simbetei a fost numai pentru Vechiul Testament. In Noul (Apocalipsa I, 10). Apostolii savirseau sfinta Euharistie (Fapte XX, 7); primii
Testament s-a hotarit a se serba Duminica ca amintire a Invierii Domnului. crestini stringeau ajutoare tot cu ocazia sarbatoririi duminicii. “In ziua intii a
Caci desi simbata era denumita “legamint vesnic”, “sa pazeasca deci fiii lui saptaminii (duminica) fiecare dintre voi sa-si puna deoparte, stringind cit
poate...” (I Corinteni XVI, 2).
40
Deci, incepind de la Apostoli si de la primii crestini Biserica a În alt loc, Sfânta Scriptur # ne arat#, de asemenea, c# atât sâmb#ta, cât
sarbatorit
5/19/2018 ca zi de odihna, Duminica. CapacitatePreoteasca(-i Scris
celelalte porunci
-Oral ale Legii nu au fost date decât poporului Israel,
-slidepdf.com
zicând: (Dumnezeu) Cel ce veste(te cuvântul S#u lui Iacov (adic#
DESPRE SERBAREA DUMINICII urma(ilor lui Iacov, care au intrat (i au tr#it în Egipt), îndrept#rile (i
ÎN LOCUL SÂMBETEI judec#) ile Sale lui Israel (adic# poporului scos de El cu mân# tare din
robie), n-a f#cut a(a nici unui alt neam (adic # necredincios (i care nu se
De la Adam pân# la sfâr(itul lui Avraam trecut–au, dup# unii tr#gea din s#mân) a lui Iacov) (i judec#) ile Sale nu le-a ar#tat lor
hronografi,
israeli) ii robi3678 de ani,
în Egipt (Gal.la3,care, fac#ugând
17), ad cei 430 de ani cât au stat
4108 ani. (poruncile (i sâmb
dorind s# ia parte #lata)zidirea
(Ps. 147, el le-ap#zis:
8–9). Când
templului, gâniiDumnezeul
au venit laCerurilor,
Neemia,
În aceast# perioad# de timp, de la Adam pân# la Moise, nici Scriptura Acela ne va ajuta nou# (i noi, slugile Lui, vom zidi; iar voi n-ave) i parte,
nu era scris# (i nici sâmb#ta nu se ) inea ca s#rb#toare de vreun nici drept, nici pomenire în Ierusalim (Neem. 2, 20).
popor. Timp de atâtea mii de ani, patriarhii cei de mai înainte de Lege Dac# p#gânii ar fi avut sâmb#ta, mai avea Neemia dreptul s # le
(i to) i cei credincio(i s-au pov#) uit pe calea mântuirii numai prin vorbeasc# a (a? P#gânii i-ar fi putut r#spunde c# (i ei au sâmb#ta ca
Sfânta Tradi) ie (i abia dup# acest îndelungat r#stimp a fost instituit# semn al a(ez#mântului, la fel ca israeli) ii. Aici îns# Neemia vorbe(te
de Dumnezeu pr#znuirea sâm-betei – în timpul trecerii poporului hot#rât (i limpede, spunându-le c# nu au parte, nici drept. De
Israel prin pustia Arabiei –, în amintirea facerii lumii în (ase zile, dup# asemenea reiese l#murit c# p#gânilor nu li s-a dat nici Legea (i nici
care în ziua a (aptea Dumnezeu s-a odihnit, precum (i în amintirea sâmb#ta, (i din Epistola Sfântului Apostol Pavel c #tre Romani, unde se
ie(irii din robia Egiptului a poporului S#u, Israel. C#ci Sfânta Scriptur# spune: C#ci p #gânii care nu au lege, din fire fac ale Legii (Rom. 2, 14).
spune: +i a binecuvântat Dumnezeu ziua a (aptea (i a sfin) it-o; c#ci Iar mai departe acela(i apostol m#rturise(te c# israeli) ilor le apar) ine
întru ea S-a odihnit de toat # lucrarea Sa pe care a f #cut-o Dumnezeu înfierea (i slava (i a(ez#mântul (deci (i semnul leg#turii – sâmb#ta) (i
(i a pus-o în rânduial # (Fac. 2, 3). +i iar#(i este scris, referitor la punerea de lege (sâmb#ta face parte din ea) (i slujba (legea
ie(irea israeli) ilor din robie: Adu-) i aminte c# ai fost rob în p#mântul ceremonial#) (i f#g#duin) ele (Rom. 9, 4; Deut. 7, 6-13).
Egiptului (i te-a scos Domnul Dumnezeul t #u de acolo cu mân# tare A(adar, pe temeiul m#rturiilor de mai sus reiese clar c# sâmb#ta era
(i cu bra) înalt; pentru aceasta ) i-a poruncit Domnul Dumnezeul t#u semn de leg#tur# între Dumnezeu (i Israel (i c# a fost dat# în urm#
s# p#ze(ti ziua odihnei (i s# o ) ii cu sfin) enie (Deut. 5, 15). numai pentru israeli) i (Ie(. 31, 16–17), iar nicidecum pentru întreaga
Dar trebuie (tiut faptul c# sâmb#ta nu a fost dat# de Dumnezeu ca omenire.
s#rb#toare obligatorie pentru toate popoarele lumii, ci pr#znuirea ei a Dar pân# când a fost legiuit# sâmb#ta? Apostolul Pavel, în Epistola sa
rânduit-o Dumnezeu ca s#rb#toare (i ca leg#mânt numai cu poporul c#tre Galateni, ne arat# zicând: Legea s-a adaus pentru c#lc#rile de
S#u, Israel,
Scriptur pân#de
# destul laclar,
venirea
cândluizice:
Hristos.
S# pAcest
#zeasclucru
# fiiiîlluiarat # Sfânta
Israel ziua lege, ) ei),#C când
seminpân #reia Iera # vin
s-asdat f##g #sduin
#mân
) a ) (Gal.
a (prin3, urmare
19). De pân # la venirea
asemenea, (tim
odihnei, pr#znuind ziua odihnei din neam în neam, ca un leg #mânt c# sfâr(itul legii este Hristos (Rom. 10, 4). Deci iat # timpul pe cât a fost
ve(nic. +i s# fie aceasta semn ve (nic între Mine (i fiii lui Israel pentru dat# Legea: pân# la venirea s#mân) a, Care este Hristos. Legea a fost –
c# în (ase zile a f#cut Domnul cerul (i p #mântul, iar în ziua a (aptea dup# cum (tim – numai pov #) uitor c#tre Hristos, ca s# ne justific#m prin
a încetat (i S-a odihnit (Ie(. 31, 16–17). credin)#. Dup# venirea credin) ei, nu mai suntem sub pov #) uitor (Lege)
41
(Gal. 3, 24–25). moartea trupeasc# spre via) a ve(nic#, dac# vom adormi în credin) a
Vechiul Testament fiind înlocuit, s-a împlinit proorocia
5/19/2018 lui Ieremia
Capacitate în
Preoteasca -Scris#
neîndoit - în
OralHristos, c#ci zice Sfântul Apostol Pavel: Iar dac # Hristos n-
-slidepdf.com
care se zice: Iat#, vin zile – zice Domnul – când Eu voi încheia cu a înviat, zadarnic# este credin) a voastr#, sunte) i înc# în p#catele
casa lui Israel (i cu casa lui Iuda leg #mânt nou. Îns# nu ca voastre; (i atunci (i cei ce au adormit în Hristos au pierit (I Cor. 15, 17–
leg#mântul pe care l-am încheiat cu p#rin) ii lor în ziua când i-am luat 18).
de mân#, ca s#-i scot din p#mântul Egiptului… Voi pune Legea Mea În alt loc: +i dac# Hristos n-a înviat, zadarnic # este atunci
înl#untrul lor (i pe inimile lor voi scrie (i le voi fi Dumnezeu, iar ei Îmi propov#duirea noastr#, zadarnic# (i credin) a voastr# (I Cor. 15, 14).
vor fi Mie
despre popor (Ier.
încheierea unei31,noi
31–33; Evrei(i 8,se8–10).
leg#turi arat# Aici se vorbe
(i timpul (te
când Deci dup# m) #arturia
f#r# încredin marelui
rea deplin # cApostol
# HristosPavel, cre(atinul
a înviat din mor#) nimic
treianuzivaloreaz i, a(a
a(ez#mântul va fi înlocuit cu cel nou. Se na(te întrebarea: care cum El Însu(i spunea mai înainte. +i dac# Învierea lui Hristos este atât
leg#mânt va fi înlocuit? Proorocul Ieremia arat#: …acela pe care l-am de însemnat# pentru orice cre(tin, nu se cuvine oare s # fie mereu în
f#cut cu p#rin) ii lor în ziua când i-am luat de mân#, ca s#-i scot din mintea sa (i s# o cinsteasc#, serbând-o îmbr#cat în hainele albe ale
p#mântul Egiptului… cur#) iei, str#lucitoare ca z#pada, ca (i ale îngerilor care au pr #v#lit
În ce const# acest leg#mânt, ne arat# proorocul Moise: Domnul piatra de pe mormânt? (Matei 28, 3; Marcu 16, 5; Luca 24, 4; Ioan 20,
Dumnezeul vostru a încheiat cu voi leg #mânt în Horeb. Nu cu p #rin) ii 11–12) Numai un ateu sau necre (tin poate s#-(i permit# cuvântul nu;
no(tri a f#cut Domnul leg#mântul acesta, ci cu noi, cei ce suntem vii pentru noi, to) i cre(tinii, este un da puternic repetat de cincizeci (i dou#
aici ast#zi… Eu am stat în vremea aceea între Domnul (i între voi… de ori, dup# num#rul s#pt#mânilor unui an.
El a zis: Eu sunt Domnul Dumnezeul t#u, Cel ce te-am scos din Oare suntem noi mai împietri) i întru nerecuno(tin)# decât evreii, care î (i
p#mântul Egiptului, din casa robiei… Cuvintele acestea le-a gr#it serbau s#pt#mânal amintirea eliber#rii lor din robia Egiptului? Sau robia
Domnul c#tre toat# adunarea voastr# pe munte, din mijlocul focului, p#catului (i a mor) ii din care ne-a scos Hristos este de mai mic# valoare
al norului, al întunericului (i al furtunii, cu glas de tunet (i altceva n-a decât robia Egiptului? Nicidecum! Acei care au plecat din Egipt n-au
mai gr#it. +i le-a scris pe dou# lespezi de piatr# (i mi le-a dat mie putut s# ajung# la odihna f#g#duit# din pricina neascult#rii (i r#zvr#tirii
(Deut. 5, 2–22). lor, iar urma(ilor lor, Iosua le-a dat odihn # vremelnic# în Canaan. Îns#
Acest A(ez#mânt, aceast# leg#tur# trebuie s#-i lase loc Noului Hristos ne-a dat odihn# cereasc#, ve(nic#, în care vor intra to) i cei ce
A(ez#mânt. Deci înlocuindu-se (i dându-se la o parte leg#tura cea nu se vor r#zvr#ti, to) i cei ce vor învia sub har – nu sub Lege –, serbând
veche, de la sine cade (i sâmb#ta – semnul acelei leg#turi. amintirea ie(irii lor din Egiptul p#catului, a(a cum au serbat-o Sfin) ii
Pentru noi, cre(tinii dreptm#ritori, s#rb#toarea cea mai mare este Apostoli (i urma(ii lor pân# azi.
ziua Învierii lui Hristos, zi de bucurie, c#ci Însu(i Domnul a întâmpinat Duminica – ziua izb#virii noastre – se mai nume(te în Sfânta Scriptur #
în
9). acea
Ziua zi pe femeile
Învierii mironosi
este ziua ) e,Mântuitorul
în care zicându-le:nostru
Bucura ) i-v#Hristos
Iisus ! (Mateine-a
28, (16,
i «una a sâmbetei»
1; Luca sau20,«ziua
24, 1; Ioan întâi
1), «a #pt(Matei
a szi»
treia #mânii»16,(Matei 28,23;
21; 17, 1; Marcu
Marcu
eliberat pe noi din robia p#catului (I Petru 2, 24), a(a cum oarecând 8, 31; 9, 31; 10, 34; Luca 9, 22; 24, 7) sau «dup # opt zile» (Ioan 20, 26)
Iahve a eliberat pe poporul S #u ales, din robia Egiptului. Ziua Învierii sau «ziua Domnului» (Apoc. 1, 10). Cele trei zile despre care vorbe (te
este ziua sfin) it# prin Însu(i scump Sângele S#u, este ziua Sfânta Scriptur# sunt zilele în care Mântuitorul a stat în mormânt,
încredin)#rii c# am înviat din moartea p#catului (i c # vom învia (i din num#rul lor fiind preînchipuit de cele trei zile cât a stat proorocul Ionà în
42
pântecele chitului (Ionà 2, 1; Matei 12, 40); num #rul lor corespunde, În) elege) i deci, c# în ziua cea mare a dreptei Judec #) i a lui Hristos voi
de asemenea, num#rului zilelor în care MântuitorulCapacitate
5/19/2018 c# va
a spus Preoteascave ) i da -seam
-Scris Oral- #slidepdf.com
(i cu mari (i groaznice pedepse ve) i fi pedepsi) i,
ridica templul d#râmat (Ioan 2, 19–22). +i ceea ce spusese mai deoarece cu minciunile (i vicleniile voastre voi) i s# întuneca) i razele
înainte ucenicilor S#i, c# va învia a treia zi din mor) i (Matei 17, 23; acestui soare duhovnicesc, care este Duminica – ziua cea plin # de
Marcu 9, 31), Mântuitorul a adeverit prin Învierea Sa (Marcu 16, 9; lumin# a Învierii lui Hristos.
Matei 28, 1–10).
În ziua întâi a s#pt#mânii s-a s#vâr(it, la Emaus, prima Liturghie prin
«frângerea
celei dintâi apâinii»
s#pt#de c#treMântuitorul
mânii, Mântuitorul (Luca
S-a 24,ucenicilor
ar#tat 30). În seara zilei
S#i, care
erau aduna) i, cu u(ile încuiate, de frica iudeilor, zicându-le: Pace
vou# (Ioan 20, 19–24). În ziua cea dintâi a s #pt#mânii (Duminica),
Mântuitorul a suflat peste ucenicii S#i, dându-le puterea de a lega (i a
dezlega p#catele oamenilor. Apoi, tot în ziua Duminicii S-a ar#tat
Mântuitorul iar#(i ucenicilor S#i (i lui Toma, pe care l-a încredin ) at
despre Învierea Sa (Ioan 20, 26). +i tot Duminica S-a ar #tat
Mântuitorul în Galileea (Marcu 16, 14). Duminica S-a pogorât Sfântul
Duh peste Sfin) ii Apostoli (Fapte 2, 1–2). În ziua Duminicii, Sfin) ii
Apostoli s#vâr(eau «frângerea pâinii», adic# Sfânta Liturghie (Fapte
20, 7–12). În ziua Duminicii se f#cea, de c#tre apostoli, strângerea de
ajutoare pentru sfin) i (I Cor. 16, 1–2), astfel c# Duminica, sfin) it# prin
Învierea Domnului – ca zi de sl#vire a Sa – devenea (i o s#rb#toare a
dragostei prin iubirea de fra ) i (i ajutorarea lor.
Despre ziua Duminicii a zis psalmistul: Aceasta este ziua pe care a
f#cut-o Domnul, s# ne bucur#m (i s# ne veselim într-însa (Ps. 117,
24), iar Apocalipsa i s-a descoperit Evanghelistului Ioan tot în ziua
Duminicii (Apoc. 1, 10).
Frângerea pâinii era f#cut# în cadrul cultului public în biseric# (I Cor.
11, 20–22). Ceea ce înseamn# c# apostolii nu mai s#vîr(eau cultul
sâmb #ta, ci Duminica.
zis: Aceasta s# o face) La a(ezarea
i întru Sfintei
pomenirea Mea #rt#(anii,
Împ(Luca Mântuitorul
22, 19; I Cor. 11,a
24, 26). Fiind deci vorba de o comemorare care se f #cea de c#tre
apostoli Duminica, se adevere(te o dat# mai mult c# Duminica, (i nu
sâmb#ta, este ziua comemor#rii Domnului.
Iat# deci, omule r#t#cit, câte temeiuri biblice are serbarea Duminicii.
43
Sub. 18 episcop sau preot $i prin care se comunic# celor ce se împ#rt#$esc de
Impor#an#a Sfintelor Taine "i a ierurgiilor înCapacitate
5/19/2018 lucrareaPreoteascaele, harul dumnezeiesc, nev#zut, mântuitor. Taina, nu este numai o
pastoral-misionar$ a preotului "i în via#a spiritual$ a simbolizare a vreunui adev#r de credin%#, ci o împ#rt#$ire real# de har
dumnezeiesc. Prin sfintele Taine în%elegem, deci, cele $apte sfinte Taine
credincio"ilor. pe care le are Sfânta noastr# Biseric# Ortodox#, ca lucr#ri sfinte
instituite de Hristos însu$i, prin care într-o form# v#zut# se împ#rt#$e$te
Biseric# este trupul lui Hristos, iar mijloacele sau actele primitorului, în Biseric#, harul dumnezeiesc nev#zut, absolut necesar
externe
dumnezeiesc$i vizibile,
$i sfinprin care
%e$te peîn Biseric$#i se
oameni împ
îi une #rttot
$te #$emai
$testrâns
harul cu pentru
mântuire.
Acum $tim c# Hristos este cel care a instituit toate cele $apte
Hristos $i cu Biserica Sa, sunt Sfintele Taine. Taine, îns# acest lucru nu înseamn# c# s-au $i determinat de El toate
Biserica intr# în istorie la Cincizecime, odat# cu pogorârea am#nuntele, c# s-au stabilit formulele $i s-au orânduit ceremoniile care
Duhului Sfânt, de la Tat #l, trimis de Fiul. Atunci s-au botezat în urma %in de partea v#zut# a Tainei. Exist# o parte v#zut#, extern# a sfintelor
predicii %inute de sf. ap. Petru ca la trei mii de oameni. În ziua Taine, care cuprinde un ritual, cuvinte, formul#, materie $i actele care
Cincizecimii ne-au fost date ca realit#%i concrete, divino-umane, simbolizeaz# $i prin care se împ#rt#$e$te real harul dumnezeiesc,
pentru mântuirea noastr# $i Biserica $i Tainele ei. nev#zut.
De aceea, nu exist# Taine în afar # de Biseric#, ci numai în De$i, dup# natura lui, harul ssfin%itor este unul singur, ca energie
Biseric#, s#vâr$ite mai întâi de apostoli iar mai apoi chiar din timpul dumnezeiasc# necreat#, împ#rt#$it de toate Tainele, totu$i prin lucrarea
vie%ii lor $i de c#tre episcopii $i preo%ii peste care ei $i-au pus mâinile. care o împline$te, el se deosebe$te de la Tain# la Tain#. C#ci prin unele
Îns# de men%ionat este $i urm#torul fapt, ca nu exist# nici Biseric# Taine se d# har celui ce n-a primit pân# atunci nici un har sau a pierdut
f#r# Taine. harul, prin s#vâr$irea unor p#cate grele - botezul $i poc#in%a, iar prin
No # iunea de tain $ : altele se spore$te sau se înt#re$te harul deja existent. Primele pot fi
Cuvântul Tain# sau mister provine din limba greac# $i Taine de înorporare a omului în Hristos, ca m#dular al trupului
înseamn#, ascuns, ceva ce nu poate fi cuprins cu mintea. S#u,Biserica (botezul, mirungerea $i euharistia), sau Taine de
a) În în%eles larg $i religios, taine sau mistere sunt lucrurile $i restaurare a rela%iei cu Hristos, cu Biserica $i cu semenii, diminuat# sau
actele sfinte care reprezint# sau simbolizeaz# idei $i sensuri r#cit# prin p#cate de tot felul, pentru care se cere harul iert#rii $i
nep#trunse de mintea omeneasc#. În acest sens sunt taine: Sfânta vindec#rii (spovedania $i maslul), sau taine cu misiuni speciale (preo%ia
Treime, opera de m#ntuire $i r#scump#rare a omului prin jertfa de pe $i c#s#toria).
Cruce, Învierea Mântuitorului, învierea mor%ilor la judecata ob$teasc# S $ vâr ! irea
e.t.c
noastrToate
# nu acestea
poate rasunt taineunpentru
%ionaliza lucru mintea c#ci mintea lui de
omului capacitatea
care îi întrece Condi%iile
Implic # anumite
obiective sunt:condi%ii obiective $i subiective.
a în%elege în termeni logici, acestea fiind cunoscute $i primite doar a) - S#vâr$irea actului extern stabilit de Biseric#
prin credin%# $i iluminare dumnezeiasc#. b) - S#vâr$itorul legiuit care are calitatea $i încredin%area pentru
b) În în%eles restrâns tainele sunt numai acele lucr#ri sau acte s#vâr$irea tainelor
sfinte, vizibile, întemeiate de Hristos $i s#vâr$ite de Biseric# prin Condi%iile subiective sunt:
44
c) - Preg#tirea pentru s#vâr$irea tainei $i primirea harului bea, nesocotind trupul Domnului. (1 Cor. 11,28-29). Lucrarea tainelor
mântuitor
5/19/2018
este real# $i are loc indiferent de starea moral# a des#vâr$itorului, îns#
a) Actul extern al tainei constituie îns#$i partea v#zut#, care const# roadele duhovnice$ti pot s# lipseasc#, dac# lipse$te preg#tirea celor ce
din materia, cuvintele $i formula tainei, adic# slujba îns#$i. Partea se împ#rt#$e$c din Sfintele Taine.
v#zut# nu este ceva f#r# importan%#, ci dimpotriv# ea exprim# prin Num $ rul Sfintelor Taine:
materie cuvinte $i gesturi îns#$i credin%a bisericii privind respectiva Biserica Ortodox# ca $i cea Romano-Catolic#, num#r# $apte
tain#. De aici $i grija bisericii pentru respectarea de c#tre preot a sfinte Taine: botezul, mirungerea, euharistia, spovedania, nunta, preo " ia
#r%ii ci
v#prin îns# aceast # parte # i maslul. 'apte Taine a instituit $i Mântuitorul $i $apte Taine a înv#%at $i
psine, zute,prezen %a Duhului Sfânt, iar #modul
extern a tainei nu#lucreaz
lucra # prin
rii Duhului prin Biserica din totdeauna. Toate Tainele au fost instituite îndat# dup#
acest act extern sau rânduial# r#mâne tainic $i mai presus de Înviere, afar# de dou#, Taina Nun%ii $i Sfânta Tain# a Euharistiei, care
mintea omului au fost instituite de Hristos înainte de patima Sa.
b) Adev#ratul sau principalul s#vâr$itor al Sfintelor Taine este Hristos, Ierurgiile. Cuvântul vine din limba greac# $i înseamn# “lucrare
Care Î $i continu# lucrarea sa mântuitoare în biseric # $i în sfânt ! # i sfin " itoare ”. În cre$tinism ierurgile sunt lucr#ri sfin%itoare, prin
m#dularele acesteia prin Duhul Sfânt. Harul ce se împ#rt#$e$te care lucreaz# harul dumnezeiesc $i sunt s#vâr$ite, la fel ca $i Tainele,
prin Sfintele Taine fiind lucrarea lui Hristos, s#vâr$itorul lor nev#zut de episcop $i de preot. Ele au început a fi s #vâr$ite în Biseric# imediat
nu poate fi nimeni altul decât însu$i Hristos. Pe de cealalt# parte, dup# Cincizecime. Poate ne întreb#m de la cine au înv #%at sf. ap. a
preotul este organul v#zut prin care Hristos lureaz # în chip nev#zut practica aceste rug#ciuni $i binecuvânt#ri. R#spunsul este de la Hristos,
în taine sau împ#rt#$e$te harul S#u celor c#rora li se Cel care a binecuvântat apa la botez, înv#%ându-i cum s# boteze; a
administreaz# acestea în biseric#. binecuvântat copiii; 'i-a pus mâinile peste cei bolnavi $i i-a t#m#duit; a
c) 'i s#vâr$itorului $i primitorului tainei li se cere o anumit# preg#tire. potolit furtuna de pe mare; a binecuvântat pâinea $i pe$tii la
De amintit este faptul c#, validitatea tainei nu depinde de vrednicia binecuvântarea pâinilor; $i mai apoi la Cina cea de Tain#, a
moral# a s#vâr$itorului v#zut întru-cât principalul s#vâr$itor al binecuvântat pâinea $i vinul. Astfel, dup# exemplul Mântuitorului au
tainei este Hristos Însu$i. Preotului ii se cere cel pu %in preg#tirea procedat $i sfin%ii apostoli, înc# de la alegerea lor.
care const# în dispozi%ia intern# de a s#vâr$i respectiva tain# cu Lucrarea Bisericii, folosindu-se de aceste mijloace, este aceea
aten%ie $i smerenie crezând $i lucrând ceea ce crede $i lucreaz# sa scoat# pe om $i natura înconjur#toare de sub orice st#pânire sau
biserica îns#$i. O comportare resprobabil# a preotului s#vâr$itor al influen%# a duhurilor rele.
tainei poate influen%a negativ credin%a primitorului tainei, îns# Între ierurgii $i Taine sunt anumite asem#n#ri $i deosebiri.
validitatea acesteia r#mâne neatins#. Asem#narea const# în aceea c# $i unele $i altele lucreaz# în chip tainic
Primitorii
în sufletul sfintelor
primitorilor tainelor
lucrarea sunt cre$tinii. Pentru
mântuitoare, trebuiea îndeplinit
produce îns# $#i o $cât
i mijlocesc omului,
$i ierurgiile urm#acela $i har
resc sfin înoirea $$ii în
mântuitor
%irea, acela$i scop.
fortificarea Atât
omului $i Tainele
a
condi%ie subiectiv#, anume preg#tirea credincio$ilor pentru primirea naturii înconjur#toare (ierurgiile) $i readucerii lor la Dumnezeu.
harului dumnezeiesc. Sfântul Apostol Pavel spune:”S ! se cerceteze Deosebirile constau în faptul c# Tainele sunt instituite direct de
îns ! omul pe sine # i a # a s ! m ! nânce din pâine # i s ! bea din pahar. Mântuitorul $i sunt absolut necesare pentru mântuirea omului, pe când
C !c i cel ce m ! nânc ! # i bea cu nevrednicie osând ! î # i m !n ânc ! # i ierurgiile nu sunt toate absolut necesare, sau direct legate de mântuire.
45
Un alt aspect ar mai fi acela c # în ceea ce prive$te Sfintele Taine, s#vâr$irea lor preotul trebuie s# îmbrace implicit toate ve$mintele. În
efectul lor nu %ine de vrednicia preotului sau episcopului care le rândul acestora intr#: Aghiasma mic# $i mare, slujba înmormântarii $i
administreaz#, îns# în s#vâr$irea ierurgiilor efectul acestora stau în slujba sfin%irii bisericii.
leg#tur# direct# cu vrednicia s#vâr$itorului v#zut. O alt# deosebire ar Dup# scopul sau efectele lor, ierurgiile sunt de patru feluri:
fi aceea c# Sfintele Taine se administreaz# doar omului pe când a) exorcisme: care sunt rug#ciuni sau rânduieli pentru eliberarea
ierurgiile sunt administrate $i naturii înconjur#toare care a suferit omului, a naturii $i a lucrurilor, de sub înr #urirea $i puterea nefast# a
stric#ciune din cauza c#derii omului originar în p#cat. diavolului. Aceste rug#ciuni au de regul# o form# imperativ#, de
este puterea acordat## de
Baza doctrinar $i premiza acestor de
Hristos Bisericii slujbe %itoare
sfinîn
a robi, (ierurgii)
numele lui porunc #. Ex:
Vasile cel Molitfa Sf. Trifon la gr #dini, vi $i la holde; Molitfele Sf.
Mare.
Dumnezeu, puterile întunericului $i de a împ#rt#$i ajutor b) Cur#%iri $i dezleg#ri: sunt rug#ciuni sau rânduieli prin care anumite
dumnezeiesc prin anumite binecuvânt#ri sau daruri unor persoane $i persoane sunt dezlegate sau cur #%ite de p#catele suflete$ti $i de
lucruri întin#ciunea p#catelor trupe$ti f#r# de voie, adic# legate de rânduiala
Scopul ierurgiilor este de doua feluri: doxologic # i soteriologic. firii.
Doxologic, adorarea $i pream#rirea lui Dumnezeu, în numele C#ruia c) binecuvânt#ri: sunt rug#ciuni sau rânduieli, în care mai ales prin
se s#vâr$esc. Soteriologic, cur#%irea omului $i a naturii semnul Sfintei Cruci, se invoc# Harul $i ajutorul dumnezeiesc asupra
înconjur#toare. unei persoane sau a unui lucru curat, menit pentru hran#, folosul sau
În ceea ce prive$te locul $i timpul s#vâr$irii ierurgiilor, ele mântuirea omului
difer#: unele se s#vâr$esc în biseric#, altele în casele credincio$ilor d) sfin%iri: sunt cele care se apropie cel mai mult de sfintele Taine. Prin
iar altele în aer liber, la râu sau la c#mp. ele anumite persoane nu numai c # sunt binecuvântate, ci în plus -
Îm ! r" i rea ierurgiilor: sunt consacrate, afierosite sau închinate unor scopuri sau
Dup# destina%ia lor, se împart în dou# grupe: întrebuin%#ri sfinte. A$a sunt spre exemplu: sfin%irea biserici $i a
a) Unele se refer# la persoane, adic# cele care privesc via%a omului - obiectelor de cult.
ierurgii în leg#tura cu na$terea, cu moartea.
b) Altele se aplic# la lucruri - binecuvântarea ogoarelor, pentru ploaie,
pt. sfintirea obiectelor de cult.
Dup# form#, structura extern# sau lungimea lor, se pot împ #r%ii
în trei categorii:
a) rug#ciuni: la binecuvântarea salciei, la binecuvântarea strugurilor
sau rug#ciunea
b) rânduieli: la toat
care sunt # neputin
ceva %a. $i care implic# $i cânt#ri,
mai lungi
ectenii, tropare. Ex: rânduiala pentru binecuvântarea colivei;
rânduiala parastasului e.t.c
c) slujbe: acestea sunt cele mai lungi $i cele mai importante ierurgii.
Acestea au $i Apostol $i Evanghelie pe lâng# toate celelalte, iar la
46
Sub. 19 În acest timp, în fruntea Bisericii ortodoxe române$ti din

Sub. 19 În acest timp, în fruntea Bisericii ortodoxe române$ti din
Dezbinarea Bisericii Ortodoxe din Transilvania: Transilvania se g#sea mitropolitul Teofil (1692-1697), care a refuzat
1698-1701. Unianismul. categoric orice implica%ie în problema unirii catolicilor cu ortodoc$ii.
Dup# moartea mitropolitului Teofil, în locul lui a fost numit tân #rul
Pentru a în%elege concret aceast# problem#, este necesar, în ieromonah Atanasie Anghel. Potrivit vechiului obicei, a plecat la
prealabil, s# prezent#m pe scurt situa%ia politic# a Transilvaniei la Bucure$ti în vederea hirotonirii întru arhiereu. Cu ocazia hirotonirii sale
sfâr$itul secolului al XVII-lea. În urma înfrângerii turcilor sub zidurile de c#tre mitropolitul Teodosie al Ungrovlahiei i s-a cerut s# semneze o
Vienei, habzburgii încep s# câ$tige teren $i în Transilvania, fapt m #rturisire
Dosistei de credin%# ortodox
al Ierusalimului, #, întocmit
aflat atunci # de Teodosie
la Bucure $i patriarhul
$ti. Atanasie jura s#
pentru care în anul 1688 Dieta Transilvaniei este obligat # s# accepte
protectoratul împ#ratului Austriei. p # zeasc # toate rânduielile dogmatice, liturgice $i canonice ortodoxe,
În 1691 împ#ratul Leopold I, semneaz# prima diplom ! mai ales acelea care erau contestate de calvini $i de catolici.
leopoldin ! , în 18 puncte, care devine vreme de un secol $i jum#tate o Dar în acest timp începe ac%iunea iezui%ilor în vederea atragerii
adev#rat# constitu%ie a Transilvaniei. Principatul urma s# fie condus românilor la unirea cu Roma, încercând s # profite de nemul%umirea
de un guvernator, ales de Diet# $i confirmat de Curtea din Viena. Prin clerului $i a credincio$ilor români datorit# st#rii materiale precare în care
aceast# diplom# se confirm# privilegiile celor trei na " iuni - unguri, sa$i se aflau. În acest sens, iezuitul Paul Ladislau Barany se remarc#. În
$i secui (care puteau fi numi%i în func%ii publice), precum $i drepturile 1697 prezint# cur%ii de la Viena un memoriu privitor la unirea românilor
celor patru religii recepte - catolic#, luteran#, calvin# $i unitarian#. cu Biserica Romei. Îns# cu toate st#ruin%ele catolicilor, împ#ratul
Leopold I a dat o rezolu%ie abia un an mai târziu, potrivit c#reia românii
Putem
român $observa c#%ei
i a credin aceast # diplom#fiind
sale ortodoxe, nu men %iona
socotit existen
# ca %a!poporului
tolerat . puteau s# se uneasc# cu oricare din cele patru religii recepte sau s#
Odat# cu tratatul de pace de la Carlovi% - ianuarie 1699 - r#mân# în vechea lor credin%#. Preo%ii care acceptau s# se uneasc# cu
otomanii recunosc trecerea Transilvaniei sub st#pânirea habzburgilor. una din cele patru religii recepte urmau s# se bucure de privilegiile
Imediat dup# semnarea tratatului, habzburgii au început o ac%iune clerului confesiunii respective, subliinindu-se în mod deosebit c# aceia
energic# pentru consolidarea st#pânirii lor în Transilvania iar care se vor uni cu Biserica Romei, recunoscând pe papa drept cap al
câ$tigarea pozi%iilor economice, politice $i religioase se putea face bisericii, se vor bucura de privilegiile clerului catolic. Îns # potrivit acestei
mai ales prin sporirea num#rului credincio$ilor catolici. De acest lucru rezolu%ii, unirea cu Roma, nu atr#gea dup# sine p#r#sirea credintei
s-au ocupat misionarii iezui%i care au încercat atragerea de partea lor ortodoxe. De aceea, cardinalul Leopold Kollonich, arhiepiscop de
a clerului $i laicatului ortodox. Prin atragerea românilor ortodoc$i la Esztergom, în Ungaria, a adresat un manifest c #tre preo%ii români
unirea cu Biserica Romei, se urm#rea: ardeleni, prin care preciza c# de privilegiile Bisericii catolice urmau s #
a) înmul%irea num#rului catolicilor în Transilvania beneficieze doar cei
cele patru puncte care accept
florentine # întreaga
(primatul azima,# catolic
papal,doctrin filioque,# purgatoriu).
$i în special
b) ruperea leg#turilor de orice natur# cu românii ortodoc$i din
Muntenia $i Moldova Singurul act despre care s-a afirmat c # exprim# dorin%a clerului
c) înt#rirea pozitiilor economice $i politice în Transilvania. român de a se unii cu Biserica Romei este a $a numitul manifest de
unire , în $ase pagini, cu data de 7 oct. 1698 . Pagina întâi spunea c#
vl !d ica, protopopii # i popii bisericilor române # ti declarau în termeni
47
foarte vagi, c# de bun# voie se unesc cu Biserica Romei devenind 28 feb. 1699 s-a dat o noua diplom# - diploma întâia leopoldin ! - în
astfel m#dularele ei, dar cu precizarea c# voiesc s# r#mân# $i pe mai care împ#ratul î $i exprima mul%umirea pentru convertirea românilor,
5/19/2018 CapacitatePreoteasca
departe în aceia$i cugetare de credin%a $i de cult cu biserica -Scris-Oral
declarând valid-#slidepdf.com
unirea cu Biserica Romei prin acceptarea tuturor
r#s#ritului. Dup# textul propriu-zis a fost ad#ugat ulterior un post- înv#%#turilor ei, îndeosebi a celor patru puncte florentine. Prin acea$i
scriptum, cu 13 rânduri, scrise mai m#runt în care se precizau diplomâ se acordau preo%ilor uni%i toate scutirile $i privilegiile de care
condi%iile în care urmau s# se uneasc# cu Roma. Se prevedea, beneficiau cei catolici.
pentru ei $i pentru urma$ii lor, s# nu schimbe nimic din obiceiurile Dar în toamna anului 1699, în urma hot#rârii Dietei, s-a efectuat
încerca sR## le
Bisericii s#schimbe,
ritului, slujbele,
atunci rânduielile
pece%ile $i sau
semn #turile lorc#nu
posturile, vor #mai
ci dac vor nou# anchet
oPentru # în
c# nu se nici un$progres,
satele române
înregistra ti, ajungându-se la acela
la începutul $i rezultat.
anului 1701
avea nici o t#rie.Pagina a doua cuprinde o declara%ie de unire în mitropolitul Atanasie a fost chemat la Viena. Autorit#%ile au formulat
limba latin#, care îns# era mult diferit# de cea scris# mai înainte în împotriva lui Atanasie o list# cu 22 de acuza%ii. Pe baza acestor
limba român# $i care era foarte vag #. Aceast# declara%ie în latin# acuza%ii, Atanasie era pus în situa %ia de a fi condamnat sau de a fi
descria c# românii se unesc din insuflare dumnezeiasc ! , primind, achitat, în cazul în care ar fi acceptat oficial unirea. Neavând t#ria
m ! rturisind # i crezând toate câte le m ! rturise # te Biserica Catolic ! . moral# s# se împotriveasc#, Atanasie a cedat presiunilor exercitate
Deci suntem în fa%a unor falsuri evidente. Paginile 3,4,5 cuprindeau asupra lui, prin acceptarea unirii. La 30 martie 1701 împ#ratul Leopold I
semn#turile celor 38 de protopopi $i 37 de pece%i (doi au folosit o a emis patru acte privitoare la noua Biseric# unit#:
singur# pecete). Pagina a # asea a r#mas nescris#. 1. decretul de confirmare a lui Atanasie ca episcop unit.
!inând seama de toate acestea prof. Silviu Dragomir, care a 2. un act prin care se ar#ta ca Atanasie era subordonat
studiat am#nun%it aceast# declara%ie de unire, a ajuns la concluzia c # arhiepiscopului romano-catolic din Eztergom.
hot#rârea de unire nu s-a luat în sobor $i c# semn#turile au fost fie 3. un act pentru instalarea lui Atanasie.
culese de la protopopii românii care treceau prin Alba Iulia cu diferite 4. un act privind salarizarea lui Atanasie.
probleme fie c# s-a luat o foaie cu semn#turile protopopilor dintr-un Tot atunci a emis $i diploma a doua leopoldin ! , care poate fi
alt document. 'i înc# un lucru important de men%ionat este fa#tul c# socotit# ca adev !r atul act de întemeiere a Bisericii române # ti unite din
nici un izvor contemporan nu consemneaz ! vreun sinod întrunit la 7 Transilvania. Noua diplom# asigura Bisericii $i clerului acelea$i drepturi
oct. 1698. Din toate acestea rezult# c# întreaga declara%ie de unire pe care le avea Biserica romano-catolic#.
nu era altceva decât un fals f#cut de iezui%i. - acorda preo%ilor uni%i scutirea de toate taxele.
Iezui%ii au dorit s# fac# o anchet# în satele române$ti pentru a - prevedea includerea în statul catolic nu numai membrii crerului
vedea care dintre preo%i $i credincio$i români se declar# pentru ci $i pe laici.
unirea
sate aucudeclarat
Roma. cRezultatul
# vor s#-$anchetei
i p#strezeavechea
fost uluitor deoarece,
lor credin%#, iarsute de
dintre supravegheze
- trimiterea
$i sunui teolog iezut
#-l îndrume pe lâng
în toate # Atanasie,
ac %iuniile #-l
cares#s interzic
lui $i care #
preo%i doar câ%iva au declarat c# se vor unii cu roma îns# numai dac# coresponden%a cu !ara Româneasc#.
va accepta $i mitropolitul. Cu toate c# rezultatele acestei anchete Este foarte interesant c# imediat dup# ce a fost emis# aceast#
ar#ta realitatea din Transilvania cu privire la unirea cu Roma, la diplom#, ea a $i “disp !r ut”, în condi%ii suspecte, fapt pentru care Curtea
Curtea de la Viena s-a auzit c# unirea ar fi avut deja loc, de aceea la de la Viena, în lipsa originalului, a refuzat mereu s# acorde drepturi
48
românilor, mai ales pe cele prev#zute în primele trei articole. Acest
act a fost descoperit abia în anul 1938, la Biblioteca Muzeului
Brukenthal din Sibiu.
În martie 1701 Atanasie a fost rehirotonit preot, într-o capel# a

iezui%ilor din Viena. În aprilie, a aceluia$i an, Atanasie a semnat o
declara%ie umilitoare, în 16 puncte, în care promitea s# fie supus
papei $i arhiepiscopului de Esztergom, s# accepte un teolog iezuit,
#r# acordul
fîntrerup c#ruia
# orice leg#nu
tur#va
cuputea intreprinde
domnul nimic Tîn#eparhie,
$i mitropolitul s#$ ti.
rii Române
Dup# reîntoarcerea de la Viena, Atanasie a fost instalat din
nou, dar ca episcop unit în catedrala ctitorit# de Mihai Viteazul din
Alba Iulia, în iunie 1701. Primul episcop unit $i-a desf#$urat
activitatea în condi%ii vitrege, fiind anatemizat de patriarhul ecumenic,
lipsit de ajutor material din partea domnilor T#rii Române$ti $i
supravegheat îndeaproape de teologii iezui%i. Cu toate acestea
Atanasie în anul 1711 a încercat s# înl#ture unia%ia îns# f#r# nici o
izbând#. Chinuit de remu$c#ri pentru dezbinarea pe care a produs-o,
a murit destul de tân#r în anul 1713. La înmormântarea lui au rostit
cuvânt#ri doar doi iezui%i, unul în latin# iar cel#lalt în maghiar#,
ar#tându-se $i prin aceasta starea de umilin%# la care a ajuns Biserica
româneasc# din Transilvania prin a$a-zisa unia%ie.
Urm#rile actului încheiat de Atanasie au fost din cele mai
dureroase:
1. s-a pierdut independen%a Bisericii române$ti din
Transilvania.
2. împ#ratul a devenit patron al Bisericii unite, cu dreptul de a
numi pe viitorii episcopi dintr-o list# de trei candida%i.
3. tipografia mitropolitan# din Alba Iulia a fost desfin%at#.
Ungrovlahiei.
4. s-au rupt leg#turile culturale $i biserice$ti cu Mitropolia
5. s-a produs dezbinare $i ur# între fii aceluia$i popor român.
49
Sub. 20 lucru Visarion a fost prins de autorit#%i $i întemni%at, unde în cele din
Lupta clerului ! i a credincio ! ilor din Transilvania urm# a $i trecut la Domnul.
5/19/2018 -Scris
CapacitatePreoteasca
pentru ap $ rarea Ortodoxiei, în sec. al XVIII-lea. În-urma
Oral-ac %iunii lui Visarion împ#r#teasa Maria Tereza a luat noi
slidepdf.com
m#suri pentru înt#rirea unia%iei în Transilvania, lucru care a încins $i mai
mult spiritele. Între altele s-au numit patru protectori ai unirii care urmau
Îndat# dup# unirea cu biserica romei, pu%inii preo%i, protopopi $i s# duc# la îndeplinire o instructie în 15 puncte, cu dispozi%ii precise de
credincioi$i care au fost am#gi%i $i-au dat seama de adev #ratele pedepsire cu închisoare, b#t#i, $i amenzi în bani a ortodoc$ilor care ar
scopuri urm#rite de Curtea Imperial# $i iezui%i. De fapt, trebuie s#
preciz#m de la bun început c# poporul, marea mas# a credincio$ilor împiedica Prinpromovarea date%iei.
trei decrete unia în 1746, Maria Tereza dispunea s # fie
%#rani, au r#mas statornici în credin%a lor ortodox#, chiar dac# preotul aresta%i $i pedepsi%i cei hirptoni%i în !ara Româneasc# $i Moldova,
lor se socotea unit cu Roma, din dorin%a de a beneficia de drepturile precum $i preo%ii uni%i ce reveneau la ortodoxie. Se inaugura astfel o
clerului catolic. Credincio$ii respectivi nu au avut cum s #-$i dea perioad# de persecu%ii de aproximativ 15 ani, pe parcursul c#reia s-au
seama de noua orientare a preotului lor, de vreme ce ei nu au ridicat, din rândurile clerului $i credincio$ilor, un mare num#r de lupt#tori
observat nici o schimbare în înv#%#tura, cultul $i organizarea Bisericii pentru ap#rarea ortodoxiei. Satele se împotriveau cu mare curaj
lor. unia%iei, alungau preo%ii uni%i, refuzau slujbele lor $i trimiteau tineri în
Doar în p#r%ile F#g#ra$ului $i Hunedoarei, adic# în jurul !ara Româneasc# pentru a fi hirotoni%i preo%i, de unde ace$tia aduceau
centrelor urbane locuite $i de români, s-a aflat de aceast# schimbare c#r%i de slujb# ortodox#.
a legii, fapt care a dus bineînteles la proteste energice adresate lui Cei mai energici lupt#ori pentru Ortodoxie s-au ridicat dintre
Atanasie.
s# recunoascÎnc## din 1701 credincio
autoritatea $ii dinAnghel,
lui Atanasie încât%ionate
zonele men el însuau
$i arefuzat
fost preo%ii $i credincio$ii din p#r%ile Sibiului. Not#m pe Oprea Micl ! u# din
S ! li # tea Sibiului , care a c#l#torit de trei ori la Vina, pentru a prezenta
nevoit s# le permit# s# r#mân# în vechea lor credin%#, cu condi%ia de memorii în numele credincio$ilor. A treia oar# când a mers la Vina, era
a nu agita spiritele împotriva una%iei. împreun# cu Moise M#cinic, atunci au fost primi%i în audien%# de
În septembrie 1701 nobilul român Gavriil $i al%i câ%iva împ#r#teasa Maria Tereza, dar în loc s # li se dea un r #spuns la
credincio$i au înaintat un memoriu Guvernului Transilvaniei în numele memoriile lor, au fost aresta%i $i arunca%i în închisoare, unde $i-au sfâr$it
credincio$ilor ortodoc$i din Alba Iulia, c #rora le-au fost r #pite dou# via%a, dup# ani îndelunga%i de suferin%e.
biserici. To%i au fost aresta%i $i închi$i la Sibiu; câ%iva dintre ei chiar au Prin 1755 în fruntea luptei pentru Ortodoxie se g#sea preotul
$i murit în închisoare, iar Gavriil a fost eliberat abia dup# cinci ani. Cosma din Deal , care suferise 60 de s#pt#mâni de închisoare.
De fapt marile lupte pentru ap #rarea Ortodoxiei au început din Împreun# cu Constantin Petric au cutreierat 42 de sate, de la Sibiu
anul 1744, de când st#pânirea habzburgic# a început s# impun#
credincio$ilor acceptarea unia%iei. În 1744 a venit de la Carlovi % în pân# la Or
îndurate de#$preo
tie, %f#ii când o adev$#iirat
$i credincio # anchet
satelor # asupraDatele
respective. %elor de ei
suferinculese
Transilvania, ieromonahul Visarion Sarai . Acesta prin predicile sale au fost înaintate mitropolitului Pavel de la Carlovi%, pentru a fi apoi
pe care le-a rostit în diferite localit#%i $i sate, a atras aten%i asupra prezentate Cur%ii de la Viena. Din cuprinsul lor afl#m numele a sute de
urm#rilor pe care le avea unia%ia pentru credin%a ortodox#, reu$ind s# preo%i, preotese, %#rani $i %#rance, care au fost uci$i, întemni%a%i, b#tu%i
mobilizeze con$tiin%ele la lupt# împotriva preo%ilor uni%i. Pentru acest
50
pân# la sânge, amenda%i $i jefui%i de bunurile lor, pentru c# au refuzat ortodox, de neam sârb în persoana lui Dionisie Novacovici, pentru
unirea cu biserica romei. ortodoc$ii transilv#neni. În aceast# situa%ie ieromonahul Sofronie $i-a

5/19/2018 Maria Tereza a dat un decret, prin care acorda Capacitate
oarecare Preoteascaconsiderat misiunea
-Scris-Oral încheiat# $i s-a refugiat în !ara Româneasc#, unse
-slidepdf.com
toleran%# românilor ortodoc$i, precizând îns# c# nu era permis# se pare c# a $i murit.
reîntoarcerea la Ortodoxie a preo%ilor, credincio$ilor $i a bisericilor Din dispozi%ia lui Buccow între ani 1761-1762 s-au efectuat doua
ocupate de uni%i, iar ortodoc$ilor li se interzicea categoric s# recens#minte. Rezultatul ar#ta o categoric# superioritate numeric# a
întreprind# ceva împotriva unia%iei. Acest decret, în loc s# ortodoc$ilor: peste 128 de mii de familii, cu peste 1300 de preo %i $i
mult%umeasc
mul curaj. A#ap
pe#rut un alt$iap
ortodoc , i-a #cutîndârjit
#r#ftor s# se al
ridice la lupt #$ i$anume
ortodoxiei i cu mai peste
familii,1300 de biserici.
la aproape 2.200Pe
decând %i $%i iidoar
preouni aveau
500aproximativ
de biserici,25 de mii
luate $i de
ieromonahul Sofronie de la Cioara . El împreun# cu al%i preo%i a acestea cu for%at de la ortodoc$ii care bineîn%eles le-au $i zidit, fie
convocat numeroase adun#ri de credincio$i $i preo%i, care s# înainte de 1701, fie mai târziu. Aceste biserici au fost date arbitrar
redacteze memorii în vederea acord#rii libert#%ii de credin%#. Prin uni%ilor chiar acolo unde ace$tia erau într-un num#r foarte redus. De
ac%iunile ieromonahului Sofronie, s-a declan$at o adev#rat# r#scoal# pildâ bisericile din Alba Iulia, amândou #, au fost date celor 7 preo%i uni%i
popular#, în anii 1759-1761, la început în Mun%ii Apuseni, de unde s-a cu 21 de familii, iar cele peste 300 de familii ortodoxe au r #mas f#r#
extins aproape în toat# Transilvania. Ca urmare a acestei r #scoale, biseric#. În alte parohii cu câte 6-7 familii unite, ortodoc$ii au fost
preo%ii uni%ie erau alunga%i, se %ineau adun#ri populare (sinoade) în obliga%i s# le zideasc# biserici $i case parohiale.
care se hot#rea: Cea mai mare barbarie comis# de generalul Buccow a fost îns#
- întoarcerea la Ortodoxie a celor converti %i cu for%a sau din distrugerea a zeci de schituri $i m#n#stiri române$ti din toat#
ne$tiin%#. Transilvania, cele din lemn au fost arse, iar cele din piatr# $i r#r#mid#
- se întocmeau memorii în care se cerea libertatea religioas#, au fost d#râmate cu tunurile. M#n#stirile care au r#mas au ajuns sub
un episcop ortodox, eliberarea celor închi $i pentru credin%# $i st#pânirea bisericii unite - Prislop $i Nicula - dar la scurt timp s-au
restituirea bisericilor ortodoxe luate for %at de uni%i. desfin%at din lips# de c#lug#ri. Din acest motiv multi credincio$i
Cel mai însemnat sinod de acest fel a fost cel din Alba Iulia, transilv#neni au trecut mun%ii, c#lug#rindu-se în m#n#stirile din !ara
din feb. 1761, punctul culminant al r#scoalei, la care s-au luat $i Româneasc# $i Moldova.
m#suri în vederea refacerii $i organiz#rii Bisericii Ortodoxe. În felul Acad. prof. Silviu Dragomir scria pe bun# dreptate c# adev !r atul
acesta, r#scoala condus# de ieromonahul Sofronie reprezenta o întemeietor al Bisericii unite din Ardeal a fost generalul austriac Buccow.
str#lucit# victorie a Ortodoxiei din Transilvania, încât tot ce se lucrase Au existat îns# $i alte forme de trecere for %at# la unia%ie. De pild#
timp de $ase decenii în vederea înstr#in#rii poporului român era Grigore Maior - ep. unit - înso %it de doi comisari maghiari - a trecut prin
acum În
zdruncinat.
astfel de împrejur#ri critice, în 1761 împ#r#teasa Maria aproape
preo 60 de$isate
%i ortodoc au fost S#laj, %pe
din aresta care le-a
i, pentru a li declarat
se puteaunite. Mai mul%Prin
lua bisericile. i
Tereza a trimis în Transilvania, în calitate de comandant al trupelor de astfel de mijloace desigur c# num#rul uni%ilor a sporit mereu.
aici pe generaul Nicolaus Adolf von Buccow, cu numeroase trupe de
cavalerie $i infanterie, având misiunea de a înt#ri unia%ia $i a reprima ****
orice mi$care împotriva ei. Îns# odat# cu el a fost trimis $i un episcop
51
Fr#mânt#turile religioase au încetat abia dup# 1781, când
împ#ratul Iosif II, a dat asa numitul Edict de toleran "! prin care :

5/19/2018 - interzicea asuprirea cet#%enilor pe motive de credin %#. Preoteasca-Scris-Oral-slidepdf.com
Capacitate
- se permitea oric #rei confesiuni, dac# avea 100 de familii, s #-
$i zideasc# biseric# $i $coal# $i s# între%in# un preot $i un
înv#%#tor.
- necatolicii nu mai erau nevoi%i s# pl#teasc# taxe preo%ilor
catolici.
- se admitea pân# $i trecerea de la o confesiune la alta.
Îns# un an mai târziu împ#ratul a revenit asupra edictului
printr-un rescript, prin care dispunea ca acelora care doreau s#
revin# la Ortodoxie s# li se fac# catehizare de $ase s#pt#mâni în
înv#%#tura catolic# (sau unit#), pl#tind catehetului câte un zlot pe zi,
lucru foarte greu pentru un credincios. Îns # în pofida acestor
dispozi%ii, s-au înregistrat mi $c#ri însemnate de revenire la Ortodoxie.
Tot în acela$i an, împ#ratul a semnat a$a-numita Patent ! de
unire , prin care dispunea ca fiecare Biseric # s# r#mân# cu credincio$ii ei
$i s# nu mai fac# prozelitism. De fapt aceast# m#sur# era luat#
numai împotriva Bisericii Ortodoxe. În schimb Biserica Unit# sau
Greco-Catolic# $i-a continuat $i în viitor ac%iunea prozelitist#
folosindu-se de toate mijloacele posibile $i imposibile.
Imperiului habzburgic îi convenea aceast # dezbinare în
credin%# a românilor, pentru ai putea st#pânii mai u$or.
52
EXAMEN ORAL
&
CAPACITATE PREO EASC
-=conspect=- ! "
Cristian Popa
53
EXAMEN ORAL St#pânirilor trebuie s# ne supunem, pentru c# ele, ca slugi ale
Domnului, poart# sabie, cu care pedepsesc r#ul (i ap#r# binele.
St#pânirilor trebuie s# ne supunem, pentru c # ele, slugile
2. Rela # iile dintre Biseric $ ! i Stat. Raporturile
5/19/2018 Preotului
Capacitate cu
Preoteasca-Scris -Oral-
Domnului, slidepdf.com
sunt „înfrico(#toare pentru faptele rele”, (i nu pentru
autorit $# ile de stat. Preotul ! i politica. cele bune.
Atunci îns#, când st#pânirile devin periculoase pentru
faptele bune, când st#pânirile prigonesc binele dumnezeiesc, (i
În ceea ce prive$te rela%iile Bisericii cu Statul, ea s-a situat $i mai mult decât toate, binele (i atotbinele acestei lumi - pe Iisus
teoretic i practic pe pozi ia recunoa terii, respect rii i sprijinirii Hristos, iar prin aceasta Biserica Sa, atunci acestor st #pâniri nu
$ % # $ # $
puterii de stat, ca o putere rânduit de Dumnezeu, obligând pe to i % se cuvine s# ne supunem, nici s# le ascult#m. Cre(tinul trebuie
membrii ei la acea$i atitudine, însâ nu din fric # ci din con$tiin%# $i s# se lupte cu ele, (i s# se lupte anume prin binecuvântatele
mijloace evanghelice. Niciodat# cre(tinul s# nu îndr#zneasc# s#
în mod loial. Iar cei care s-ar fi ab #tut de la aceast# rânduial# se supun# mai degrab# oamenilor, decât lui Dumnezeu, (i mai
stabilit# de canoane, conducerea bisericii a stabilit pedepse cu seam# oamenilor potrivnici Dumnezeului adev #rat (i
corespunz#toare: “Dac# va def#ima cineva, f#r# dreptate pe Evangheliei Lui. ” *
împ#rat sau pe dreg#tori, s# ia pedeaps#; $i dac# va fi cleric s# se
cateriseasc#, iar de va fi laic s # se afuriseasc#” (can. 84 ap.) * Arhim. Iustin Popovici, “Biserica # i Statul”, pag. 5-6
Biserica se roag# pentru conduc !t orii "! rii noastre, pentru mai
marii ora # elor # i ai satelor. 3. Principiile fundamentale ale administra # iei biserice ! ti
Un alt aspect este acela c# noi parohiale.
lui“Trebuie s# ascult#m de oameni cât timp nu sunt împotriva,
Dumnezeu (i a poruncilor Lui. Dar când oamenii se ridic # Sunt în num#r de $apte:
împotriva lui Dumnezeu (i a poruncilor dumnezeie(ti, 1. Principiul conducerii întregii administra "i i a Bisericii de c !t re Sfântul
Biserica trebuie s# se împotriveasc# (i s# stea împotriv#.
Dac# ea nu procedeaz# astfel, ce Biseric# mai e (i asta? Iar
Sinod.
reprezentan) ii Bisericii - dac# nu procedeaz# astfel, oare mai 2. Principiul subordon ! rii
sunt ei reprezentan) i apostolice(ti ai Bisericii? A se îndrept#) i 3. Principiul particip ! rii credincio # ilor la realizarea administra " iei
în acest caz cu a(a-zisa iconomie (condescenden)# ) biserice # ti.
bisericeasc# înseamn# nu altceva, decât a-L tr#da în ascuns 4. Principiul egalit !" ii în drepturi # i îndatoriri a tuturor credincio # ilor.
pe Dumnezeu (i Biserica Sa. O astfel de iconomie este pur 5. Principiul muncii în colectiv.
(i simplu o tr#dare a Bisericii lui Hristos.
St#pânirea este de la Dumnezeu (Rom. 13, 1-6): (i
6. Principiul canonicit !" ii # i legalit !" ii în administra " ia bisericeasc ! .
7. Principiul cointeres ! rii în activitatea organelor din administra " ia
ierarhia
aceea, învalorilor (i ierarhia
principiu, trebuieordinii
s # nedesupunem
la Dumnezeu este.care
st#pânirii De bisericeasc ! .
pune ordine, normalizeaz# (i care p#streaz# aceast# ordine
divin# dat# de Dumnezeu în lume. Altminteri survine c #derea 4. Organele administrative biserice ! ti. Atribu # iile lor.
(i dec#derea în anarhie. St#pânirilor trebuie s# ne supunem,
în m #sura în care ele men ) in ordinea divin# în lume, pentru
c# ele sunt „slugile Domnului” (i - ca unor slugi ale Domnului.
Organele administrative biserice$ti parohiale sunt:
54
a) consiliul parohial - %ine un registru cu to %i cre$tinii din parohie, însemnând numele,
b) preotul paroh prenumele, ocupa%ia, data na$terii, botezului, cununiei, mor%ii.

5/19/2018
c) epitropul - controleaz# administra%ia averii biserice$ti.
Consiliul parohia l este organul administrativCapacitate Preoteasca-Scris-Oral-slidepdf.com
$i executiv al - întocme$te $i %ine la zi inventarul averii parohiale.
Adun#rii Parohiale. El se compune din preotul paroh ca pre # edinte
de drep t, preo%ii, diaconii $i primul cânt#re% al bisericii parohiale, ca
membrii de drept $i 7, 9 sau 12 membrii ale $i pe patru ani de Epitropul este membrul Consiliului parohial ales pe patru ani,
Adunarea
administrative Parohial # , dintre
ale consiliului parohial sunt: $ ii mireni. Atribu % iile
credincio pentru
controlula parohului.
îndeplini Atribu
sarcina%iiledeadministrative
administratoraleal epitropului:
averii parohiale sub
- întocme$te bugetul parohiei. - a administra averea bisericii
- ia hot#râri cu privire la zidirea, repararea $i înzestrarea bisericii, a - a p #stra într-o lad# sau cas# de fier, banii $i hârtiile de valoare ale
casei parohiale $i a altor cl#diri parohiale. parohiei.
- hot#re$te înfin%area de fonduri cu scop bisericesc, cultural sau - a %ine un registru de venituri $i cheltuieli, iar când parohia are
filantropic $i stabile$te normele pentru adunarea mijloacelor venituri mai mari a înfiin%a un oficiu de cas ! $i contabilitate.
b#ne$ti necesare parohiei. - a prezenta la sfâr$itul anului un raport asupra veniturilor $i
- fixeaz# coantumul maxim al taxelor benevole de cult în favoarea cheltuielilor biserice$ti
parohiei. - a se îngriji de edificiile biserice$ti $i alte bunuri biserice$ti, precum $i
- administreaz# averea parohial#, îngrijind de buna între%inere a curtea bisericii, a casei parohiale $i cimitirul s# fie bine între%inute
edificiilor biserice$ti, culturale $i funda%ionale. - a încasa sumele cuvenite parohiei $i a face pl#%ile curente, cu
- înzestreaz# biserica cu icoane, obiecte sfin %ite, c#r%i de cult $i aprobarea parohului.
cele trebuincioase pentru servicul religios - prescur# - vin. Epitropul este r#spunz#tor cu întreaga sa avere, pentru buna
- alc#tuie$te la sfâr$itul anului raportul general de mersul tuturor administrare $i gestionare a averii parohiale ce i-a fost încredin%at#.
treburilor parohiale.
Parohul , ca împuternicit al episcopului este conduc#torul 6. Registrele folosite de preot în activitatea administrativ $ de la
sufletesc al credincio $ ilor din parohie, iar în orânduirea parohie. Completarea lor.
administrativ# este conduc#torul administra%iei parohieale $i organ
executiv al Adun#rii Parohiale, al Consiliului $i al Comitetului a) registrul sau condica n ! scu " ilor sau boteza " ilor
parohial. Atribu%iile administrative ale parohului : Actul de na$tere în Biseric# este botezul. În aceast# condic# a
- aduce la îndeplinire toate dispozi iile Statului i Regulamentelor boteza ilor, se introduc i men iunile din certificatul de na tere.
biserice$ti în ceea ce prive$te parohia.
% $ Pentru% p#strarea eviden%$ei în condica
% sau registrul boteza %ilor
$ se
- reprezint# parohia în justi%ie, în fa%a autorit#%ilor. introduc $i cei n#scu%i mor%i cu men%iunea “n#scut mort”, f#când
- convoac# $i prezideaz# Adunarea Parohial# $i Consiliul Parohial. men%iune $i în registrul mormânt#rilor.
- îngrije$te de aducerea la îndeplinire a hot #rârilor Adun#rii b) registrul sau condica cununiilor
parohiale $i ale Consiliului parohial.
55
Preotul primind certificatul de stare civil #, constat# îndeplinirea - perioada Octoihului - " ine în tot restul anului, începând cu Duminica
formei din punct de vedere civil. În registrul de cununii se I dup# Rusalii pân# la Duminica Vame$ului $i a Fariseului.
men%ioneaz# numele, prenumele, domiciliul so%ilor $i a na$ilor lor,
5/19/2018
anul, luna $i ziua vestirii lor. Vestirile sunt necesareCapacitate
îndeosebiPreoteasca
când -Scris-Oral-slidepdf.com
22. Data serb $ rii Pa ! telor
parohiile sunt mai întinse $i parohul nu mai poate cunoa $te bine
toate leg#turile de rudenie ce ar exista între cei ce urmeaz# s # se Sfintele Pa$ti se serbeaz# întotdeauna duminica. Aceast#
c#s#toreasc#. duminic# va fi cea care urmeaz # dup # prima lun# plin# care apare
c) registrulînmormânt
Înregistrarea sau condica se face !de
#riiînmormânt rilor asemenea %inându-se dup# echinoc%iul de prim#var# (21 martie)
seama de rubricile suprascrise. Se men%ioneaz# cu grij# domiciliul 23. S $ rb $ torile biserice ! ti: praznicele împ $ r $ te ! ti; s $ rb $ torile
mortului $i locul mor%ii; apoi anul, luna, ziua $i ora mor%ii. În act se Maicii Domnului.
specific# $i anul, luna $i ziua înmormânt#rii; numele de botez, de
familie, locul na$terii. a) Învierea Domnului.
b) În#l%area la cer a Domnului - la 40 de zile dup# înviere
18. Anul liturgic. c) Rusaliile - la 50 de zile dup# înviere.
d) Schimbarea la Fa%# - 6 august
Spre deosebire de anul civil, anul liturgic începe la 1 sept., e) Na$terea Domnului - 25 decembrie
deoarece potrivit tradi%iei, în aceast# zi, s-a început crea %ia lumii $i f) T#ierea împrejur a Domnului - 1 ianuarie
tot în# aceast# zi $i-ar fi început Mântuitorul activitatea Sa g) Botezul Domnului - 6 ianuarie
public . h) Întâmpinarea Domnului - 2 februarie
Ziua liturgic# este unitatea natural # de m#surare a timpului, i) Duminica Floriilor- Intrarea Domnului în Ierusalim - ultima
care începe cu Vecernia din ajunul zilei respective. duminic# din Postul Mare.
Ziua liturgic# se împarte în: j) În#l%area Sfintei Cruci - 14 septembrie
- ceasul I - 6-9 am - ceasul III - 9-12 am - ceasul VI -12-15 - ceasul
IX - 15-18. S#rb#tori închinate Maicii Domnului:
S#pt#mâna liturgic# este un grup de 7 zile liturgice $i care
începe cu vecernia de sâmb#t# seara. a) Na$terea Maicii Domnului sau Sfânt# Marie Mic# - 8 septembrie
Anul bisericesc se împarte în trei perioade: b) Intrarea în Biseric# a Maicii Domnului - 21 noembrie
- perioada Triodului - %ine 10 s#pt., adic# de la Duminica Vame$ului c) Buna-Vestire - 25 martie
$i a Fariseului pân# la Duminica Pa$telui. d) Adormirea Maicii Domnului - 15 august
- perioada Penticostarului - %ine 8 sapt. de la Duminica Pa $telui,
pân# la Duminica I dup# Rusalii sau a Tuturor Sfin%ilor. 24. S $ rb $ torile biserice ! ti: s $r b $t orile sfin # ilor mai importan # i în
Biserica Ortodox $ .
56
http://slidepdf.com/reader/full/capacitate-preoteasca-scris-oral
a) Soborul Sf. Arh. Mihail $i Gavriil - 8 noembrie 3. Sf. Grigorie Decapolitul - 20 nov 56/70
b) Sf. Ier. Nicolae - 6 decembrie 4. Sf. Dimitreie cel Nou din Basarabi - 27 oct
c) Sf. Arhid. 'tefan - 27 decembrie 5. Sf. Ioan cel Nou de la Suceava - 24 iunie
d) Sf. Vasile cel Mare - 1 ianuarie 6. Sf. Cuv. Nicodim de la Tismana - 26 dec
e) Soborul Sf. Ioan Botez#torul - 7 ianuarie
f) Sf. Trei Ierarhi - 30 ianuarie 26. Praznicele Împ $ r $ te ! ti cu dat $ schimb $ toare
g) Sf. M. Mc. Gheorghe - 23 aprilie
i)h) Na
Sf.$Împ #raSf.
terea %i Constantin
Ioan Botez$#itorul
Elena - 21
- 24 mai
iunie a) Învierea
b) În#l%areaDomnului.
la cer a Domnului - la 40 de zile dup# înviere
j) Sfin%ii Ap. Petru $i Pavel - 29 iunie c) Rusaliile - la 50 de zile dup# înviere.
k) Sf. Prooroc Ilie - 20 iulie d) Duminica Floriilor- Intrarea Domnului în Ierusalim - ultima
l) T#ierea capului Sf. Ioan Botez#torul - 29 august duminic# din Postul Mare.
25. S $ rb $ torile sfin # ilor români ! i a celor cu moa !t e la noi în 30. Posturile de peste an
# ar $ .
a) Postul Pa$telui - Postul Mare sau Postul Paresimilor, %ine 7
1. Sf. Calinic de la Cernica - 11 aprilie s#pt#mâni, în amintirea Domnului care a postit 40 de zile în pustie.
2. Sf. Ierarhi $i m#rturisitori Ilie Iorest $i Sava Brancovici - 24 april b) Postul Cr#ciunului - acesta închipuie vremea Vechiului Testament,
3. Visarion
oct. Sarai, Sofronie de la Cioara $i Mucenicul Oprea - 21 când patriarhii
venirea
$i drep%ii de atunci a$teptau, cu post $i rug#ciune,
lui Mesia.
4. Sf. Muc. Ioan Valahul - 12 mai c) Postul Sfintei Marii - a$ezat înaintea s#rb#torii Adormirii Maicii
5. Sf. Iosif de la Parto$ - 15 sept Domnului $i anume cele dou# s#pt#mâni de la începutul lunii
6. Cuv. Ioan de la Prislop - 13 sept august.
7. Sf. Leontie de la R#d#u%i - 1 iulie d) Postul Sfin%ilor Ap. Petru $i Pavel - 29 iunie - începe în s #pt#mâna
8. Cuv. Daniil Sihastrul - 1 dec a doua dup# Rusalii. Acest post nu are o dat# fix# $i poate s# %in#
9. Cuv. Teodora de la Sihla - 7 aug de la 3 zile la 4 s #pt#mâni.
10. Cuviosul Ioan Hozevitul - 5 aug
11. Binecredinciosul 'tefan cel Mare - 2 iulie 31. Cele ! apte laude biserice ! ti.
12. Sfin%ii Martiri Brâncoveni - 16 aug
Cele $apte laude biserice$ti sunt:
-= Sfin # i cu moa !t e la noi în # ar $ =- 1. vecernia - slujba de sear#.
2. pavecerni%a - slujba de dup# cin#, cu rug#ciune de mul%umire c#tre
1. Sf. Cuv. Parascheva - 14 oct Domnul pentru ajutorul dat în munca de peste zi $i ca aducere
2. Sf. Muceni%# Filofteia - 7 dec aminte de moarte.
57
miezonoptica - slujba de priveghere, dup# pilda fecioarelor

3. - rug#ciuni pentru diferite boli $i neputin%e - molitfele Sf. Vasile
57/70cel
în%elepte. Mare
4. utrenia cu ceasul întâi - slujba de diminea%#, slujba de mul%umire C) în leg#tur# cu sfâr$itul omului:
5/19/2018lui Dumnezeu, care ne-a dat lumina credin %ei. - rânduiala pentru ie$irea grea a sufletului
5. ceasul al treilea - ora din zi la care s-a pogorât Duhul Sfânt - slujba înmormânt#rii
peste Sfin%ii Apostoli - rânduiala stâlpilor
6. ceasul al $aselea - ora din zi la care s-a r #stignit Mântuitorul - rânduiala parastaselor
7. ceasul al noulea - ora din zi la care a murit Mântuitorul pentru D) în leg tur cu sfin irea i binecuvântarea materiei, obiectelor i
noi $i pentru a noastr# mântuire. naturii#înconjur
# #toare: % $ $
- ierurgii sau slujbe de sfin%ire a obiectelor de cult
32. Ierurgiile - ierurgii privind sfin%irea apei.
Def : Ierurgiile sunt slujbe biserice$ti pentru binecuvântarea $i 33. Ve ! mintele preotului ! i ale arhiereului.
sfin %irea omului în diferite împrejur #ri ale vie%ii $i pentru
binecuvântarea $i sfin%irea naturii înconjur#toare.
Preot Arhiereu *
Scopul ierurgiilor este acela de a cur#%i, de a binecuvânta $i a
sfin%i pe om $i natura înconjur#toare. stihar sacosul
Ierurgiile se deosebesc de Sfintele Taine prin mai multe
$iri: - Sfintele Taine au fost a$ezate de Mântuitorul, iar
însu mânecu%e omoforul
ierurgiile sunt a$ezate de Biseric#. brâu epigonatul
- Sfintele Taine se s#vâr$esc doar asupra omului viu, pe
când ierurgiile se s#vâr$esc $i asupra celor adormi%i $i a naturii epitrahil mantia
înconjur#toare. felon mitra
Împ ! r" irea :
A) în leg#tur# cu na$terea omului: engolpionul
- rug#ciunile din ziua întâi pentru femeia l #uz# (îndat# dup#
na$tere) crucea
- rug#ciunea la însemnarea pruncului, când i se pune numele la
opt zile. cârja
- rânduiala îmbisericirii pruncului $i a cur#%irii l#uzei la 40 de zile.
B) în leg#tur# via%a omului pe p#mânt: dicherul $i tricherul
- rug#ciuni pentru cei ce sunt sub blestem * pe lâng ! ve # mintele preotului, arhiereul are ca ve # minte proprii cele men " ionate
- rug#ciuni de împacare a celor învr# jbi%i mai sus.
58
http://slidepdf.com/reader/full/capacitate-preoteasca-scris-oral “Preacuratului Tau chip ne închin#m, Bunule, cerând iertare

58/70
38. Rug $ ciuni la îmbr $c area în ve !m
inte. gre$ealele noastre, Hristose Dumnezeule; c# de voie ai binevoit a Te
sui cu Trupul pe cruce, ca s # izb #ve$ti din robia vr#$ma$ului pe cei
Stihar :
5/19/2018 ce i-ai zidit. Pentru aceasta, cu mul %umire strig#m !ie: Toate le-ai
Bucura-se-va sufletul meu întru Domnul c # m-a îmbr#cat în umplut de bucurie, Mântuitorul nostru, Cel ce ai venit s # mântuie$ti
ve$mântul mântuirii $i cu haina veseliei m-a împodobit; ca unui lumea.”
mire mi-a pus cunun# $i ca pe o mireas # m-a împodobit cu
podoab . - rug ciunea la icoana Maicii Domnului:
Mânecu ## a dreapt $ : #
Dreapta Ta, Doamne, s-a preasl#vit întru t#rie; mâna Ta cea “Ceea ce e$ti izvorul milei, învrednice$te-ne pe noi milostivirii,
dreapt#, Doamne, a sf#râmat pe vr#$ma$i $i, cu mul%imea slavei N#sc#toare de Dumnezeu; caut# spre poporul cel p#c#tos; arat#,
Tale, ai zdrobit pe cei potrivnici. precum de-a pururea, puterea ta, c # întru tine n#d# jduind, strig#m
Mânecu # a stâng $ : %ie: Bucur#-te, ca $i oarecând Gavriil, mai marele voievod, al cetelor
Mâinile Tale m-au f#cut $i m-au zidit; în%elep%e$te-m# $i voi celor f#r# de trup.”
înv#%a poruncile Tale.
Epitrahilul : -= mergând în mijlocul bisericii, roste ! te rug $ ciunea aceasta=-
Binecuvântat este Dumnezeu, Cel ce vars# harul S#u peste
preo%ii S #i, ca mirul pe cap, ce se pogoar# pe barb#, pe barba lui “Doamne, trimite mâna Ta din în#l%imea Sfântului T#u loca$ $i m#
Brâul : pe marginea ve$mintelor lui.

Aaron, înt#re$te înfrico
înaintea spre slujba ce-mi
$#torului T#ueste puss# înainte,
altar, s#vâr$escca, Jertfa cea sf##r stau
neosândit # de
Binecuvântat este Dumnezeu, Cel ce m# încinge cu putere $i a sânge. C# a Ta este puterea $i slava în vecii vecilor. Amin.”
f#cut f#r# prihan# calea mea, Cel ce întocme$te picioarele mele ca
ale cerbului $i peste cele înalte m# a$eaz#. - otpustul
Felonul : -= preotul intr $ apoi în altar, pe u ! a dinspre miaz $ zi, zicând a ! a =-
Preo%ii Tai, Doamne, întru dreptate se vor îmbr #ca $i cuvio$ii
T#i întru bucurie se vor bucura, totdeauna, acum $i pururea $i în “Intra-voi în casa Ta, închina-m#-voi în Biserica Ta cea Sfânt #,
vecii vecilor. Amin. întru frica Ta. Doamne, pov#%uie$te-m# întru dreptatea Ta, iar pentru
vr#$ma$ii mei, îndrepteaz# înaintea Ta calea mea.”
39. Rug $ ciuni la luarea vremii.
40. Sfânta Liturghie. Liturghia Sfântului Ioan Gur $ de Aur.
- rug#ciunile încep#toare Rânduiala ! i timpul s $ vâr ! irii ei.
- troparele de umilin%#
- rug#ciune la icoana Mântuitorului: - Liturghia Sf. Ioan Gur# de Aur se s#vâr$e$te în toate celelalte
duminici $i s#rb#tori din timpul anului bisericesc când nu se
59
s#vâr$e$te una din celelalte dou# liturghi. Ea este Liturghia

http://slidepdf.com/reader/full/capacitate-preoteasca-scris-oral S#vâr$irea Sfintei Liturghii este actul cel mai sublim pe 59/70care il
uzual# sau normal# a Bisericii Ortodoxe. poate s#vâr$i preotul, tocmai de aceea, toat# via%a lui trebuie s# fie o
continu# preg#tire. În plus, are nevoie $i de o preg#tire apropiat#, ori
41. Liturghia Sf. Grigorie Dialogul. Rânduiala
5/19/2018 ! i timpul
Capacitate de câte
Preoteasca-Scris -Oral trebuie s# s#vâr$easc# Sfânta Liturghie. Preg#tirea
ori-slidepdf.com
s $ vâr ! irii ei. impus# preotului este una trupeasc# $i sufleteasc#. Aceast#
preg#tire este menit# s# creeze în fiin%a slujitorului o dispozi%ie
- Liturghia Darurilor mai înainte sfin%ite se s#vâr$e$te doar în sufleteasc# pentru a se putea apropia de Dumnezeu.
Postul Mare, înafar# de urm#toarele zile din acest post: - Preg#tirea sufleteasc#: S# se m#rturiseasc# $i s# se împace cu
- toate sâmbetele - lit. sf. Ioan, iar în sâmb#ta patimilor - lit. to%i, s #-$i p #zeascâ inima de gândurile cele rele, s# se înfrâneze de
sf. Vasile cu seara, s# citeasc# cele rânduite de canoane. Preotul trebuie s #
- toate duminicile - lit. sf. Vasile, iar în duminica Floriilor a Sf. împlineasc# trei condi%ii principale;
Ioan a) s# aib # pacea sufleteasc# - s# fie împ#cat cu toat# lumea, s# nu
- s#rb#toarea Bunei-Vestiri - lit. sf. Ioan intre în slujb# purtând ur#, mânie sau gânduri de r#zbunare.
- Joia patimilor - lit. sf. Vasile Diminea%a înainte de slujba s# se fereasc# de orice ar putea s#-i
- luni $i mar%i din prima s #pt#mân# din postul mare - zile primejduiasc# aceast# pace l#untric# : tulburarea, întristarea,
aliturgice. mâhnirea, trând#virea sau vreo ispit# trupeasc#. Rug. de la
În Bisericile de enorie, Liturghia Darurilor se s#vâr$e$te de obicei Heruvic spune toat ! grija cea lumeasc ! s ! o lep ! d! m.
numai miercurea $i vinerea din Postul Mare. b) s# fie spovedit - pacea inimi presupune nu numai pacea cu al%ii
42. Liturghia Sf. Vasile cel Mare. Rânduiala ! i timpul s $v âr ! irii c) dar
s# se$i pacea
roage cu noi în$trebuie
- preotul ine. s# citeasc# o serie de rug #ciuni prin
ei. care se pune în leg#tur# cu Dumnezeu, dar mai ales rânduiala
Sfintei Împ#rt#$anii.
- Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se s#vâr$e$te numai de 10 ori - Preg#tirea trupeasc#:
pe an: a) ab%inerea de la împreunarea trupeasc# cu so%ia, cel pu%in cu o zi
- în primele 5 duminici din Posul Mare înainte de a liturghisi.
- în joia $i sâmb#ta Patimilor b) ferirea de îmbuibarea pântecelui.
- În ajunul Cr#ciunului $i ajunul Bobotezei. Atât în Joia $i Sâmbata c) cei cu obiceiul urât de a fuma, s# nu fumeze cel pu%in în noaptea
Patimililor cât $i în cele doua ajunuri - 24 dec. $i 5 ian. - Liturghia $i în ziua s#vâr$irii.
Sf. Vasile cel Mare cap#t# anumite caracteristici speciale adic# d) necesit# $i o des#vâr$it# cur#%ire corporal#.
se une$te cu vecernia. e) grija pentru o %inut# vestimentar# decent#.
43. Modul prin care se preg $ te !t e preotul pentru s $v âr ! irea
Sfintei Liturghi.
60
44. Obiectele de cult necesare pentru s $ vâr ! irea Sfintei

http://slidepdf.com/reader/full/capacitate-preoteasca-scris-oral Trupul Hristosului T ! u; iar ce este în potirul acesta cinstit Sângele
60/70
Liturghii. Hristosului T ! u; pref ! cându-le cu Duhul T ! u cel Sfânt. Amin. Amin.
Amin. Cu aceste cuvinte se preface pâinea în Preasfântul Trup $i
- Obiectele de pe Sfânta Mas# - cele îngro$ate suntCapacitate
5/19/2018 strict necesare vinul-Oral
Preoteasca-Scris în Cinstitul Sânge al lui Hristos, dup # cum înva%# Sfânta $i
-slidepdf.com
1. Sfântul Antimis - 2. Sfânta Evanghelie - 3. Sf. Cruce - 4. Sf. Apostoleasca Biseric# a R#s#ritului.
Chivot - 5. Ripidele - 6. Sfe$nicele - 7. Crucea R#stignirii - 8.
Vasul cu Sf. Mir - 9. clopo%el 47. Se pot împ $ rt $! ii credincio ! ii ! i la Liturghia Sf. Grigorie?
- Obiectele sfinte de la Proscomidiar:
1. Sfântul Potir - 2. Sf. Disc - 3. Stelu#a - 4. Copia - 5. Linguri#a - Slujba cunoscut# sub numele de Liturghia darurilor mai înainte
- 6. Acoper$mintele Sfintelor vase - 7. Buretele - 8. vasele unde sfin) ite este de fapt un ritual de împ#rt#sanie dezvoltat prin
se p#streaz# vinul $i apa. îmbinarea vecerniei cu unele elemente ale Sfintei Liturghii. Cu toate
- Alte obiecte de cult necesare: c# nu se aduce jertfa cea f #r# de sânge (i nu se sfin) esc darurile de
1. Sfintele Ve"minte - 2. 5 Prescuri - 3. Vin "i ap$ - 4. C$r#inele pâine (i vin, ea poart# denumirea de Liturghie deoarece în cadrul ei
de slujb$ - 5. C#delni%a - 6. Tava pentru anafor# - 7. lumân$ri. are loc împ#rt#(irea cu Sfintele Taine
- Liturghia darurilor mai înainte sfin) ite este un ritual de împ #rt#sire
45. Poate s $ vâr ! i preotul liturghia ! i cu pâine? Dar cu altceva alc#tuit din ratiuni foarte practice (i anume pentru a face posibil#
înafar $ de vin? împ#rt#(irea credincio(ilor în zilele de peste s#pt#mân#. Ca
urmare, atunci când nici un credincios nu se împ #rt#seste slujba îsi
- Materia
amestecatTrupului
cu ap#lui Hristos
proasp#este pâinea
t#, coapt de f #dospita
#, bine in# de grâu
$i nucurat,
prea - pierde sensul
Întreaga transformându-se
rânduial în spectacol.
# a Liturghiei darurilor mai înainte sfin) ite, în care
s#rat#.Alt# pâine în afar# de cea de grâu curat, dospit #, nu poate cânt#ri de mare frumusete se împletesc cu ritualuri impresionante (i
fi materia Trupului lui Hristos. Iar preotul care va îndr #îni s# rug#ciuni de mare profunzime, creeaz # ambianta necesar# întâlnirii
slujeasc# cu pâine de alte gr#un%e sau chiar din f#in# de grâu $i (i împ#rt#sirii cu Hristos dup# o zi de preg#tire (i asteptare. Din
cu ap# $i dospit# dar uns# cu lapte sau cu unt sau cu ou #, p#cate, ca o concesie f #cut# celor care nu pot sau nu vor s#
muced# la gust sau amar# foarte greu va gre $i. ajuneze precum (i prin analogie cu Liturghiile propriu-zise, s-a
- Materia Sângelui lui Hristos este vinul din rodul vi%ei. Orice alt vin r#spândit destul de mult practica slujirii Liturghiei darurilor mai
stors din orice alte poame $i alte roade, adic# din mere, pere, înainte sfin) ite dimineata.
prune, vi$ine, porumb, zmeur# $i din alte asemenea acestora, nu
este vin $i nici nu poate fi întrebuin%at la Sfânta Euharistie. 52. Taina Botezului. Când se s $ vâr ! e !t e botezul?
46. În ce moment are loc prefacerea Sfintelor Daruri? Pentru botezul pruncilor nu exist# zile sau ceasuri hot#râtoare,
pentru ca s# nu se întâmple s # moar# neboteza%i. Dac# pruncul este
- Aceast# Tain# se s #vâr$e$te cu rug#ciunea $i cu binecuvântarea firav $i exist# temere c# el nu va tr #i, poate fi botezat îndat# dup#
mâinilor preotului, la cuvintele: % i f ! adic ! pâinea aceasta, cinstit na$tere. Dac# nu, Botezul se face de obicei între opt $i patruzeci de
61
zile dup# na$terea pruncului sau în orice zi de s #rb#toare dup#

http://slidepdf.com/reader/full/capacitate-preoteasca-scris-oral Actul în baza c ! ruia preotul s ! vâr # e# te Botezul este certificatul
61/70
Sfânta Liturghie. de na # tere, eliberat de autorit !" ile competente.
53. S $ vâr ! itorul ! i primitorul
5/19/2018 56. Rânduiala Sfântului Botez
S#vâr$itorul în condi%ii normale este episcopul $i preotul. În Rânduiala este alc#tuit# din dou# p#r%i:
lipsa acestora diaconul sau monahul simplu. a) una premerg#toare - a catehumenului:
În caz de mare nevoie, orice cre$tin ortodox chiar $i p#rin%ii, - rug#ciune de primire în rândul catehumenilor
prin împlinirea ritualului sumar, adic# afundarea pruncului sau - rug#ciune de exorcizare (lep#d#rile)
stropirea cu ap# în numle Sfintei Treimi. Dac # pruncul tr#ie$te, - unirea cu Hristos $i m#rturisirea dreptei credin%e
preotul îi face toat# slujba Botezului, f#r# a-l mai afunda în ap # în - rug#ciunea de primire - intrând în Biseric#.
numel Sfintei Treimi. b) rânduiala propriuzis#:
Primitorul poate fi orice om indiferent de vârst # sau de sex, - sfin%irea apei la botez
care n-a mai fost botezat $i care m#rturise$te credin%a ordodox#. - binecuvântarea untelemnului bucuriei $ i ungerea
pruncului cu el (ungerea prebaptismal#)
54. Locul unde se s $ vâr ! e ! te botezul. - afundarea în ap# - partea principal # a slujbei.
- ungerea cu Sfântul Mir
Botezul se s#vâr$e$te în pridvorul sau pronaosul bisericii. - ritualul înconjur#rii mesei $i a cristelni%ei.
Canoanele
în paraclisele din s#casele
opresc vâr$ireaparticulare
botezului nu numai
(can. 59 în$i case,
31, ci
sin.chiar
VI -- Apostol;
ritualul spEvanghelie
#l#rii pruncului
ecumenic). Numai în cazuri cu totul rare $i de mare nevoie: frig - ritualul tunderii p#rului
grozav, pericol de moarte pentru prunc, se îng #duie s#vâr$irea - ectenie întreit# $i otpustul
Botezului în case.
58. De unde prime ! te preotul Sfântul Mir? Când ! i de c $ tre cine
55. În ce condi # ii ! i pe baza c $ ror acte poate s $ vâr !i preotul este sfin # it?
botezul?
Sântul $i Marele Mir se sfin%e$te, de fiecare Biseric# Ortodox#
Se cere de la cei vârstnici: autocefal#, în Joia Patimilor, ori de câte ori este nevoie. Sfântul Mir
- dorin%a de a primi botezul se preg#te$te din untdelemn $i 38 de diferite arome naturale numite
- credin%# ingrediente ; se fierb împreun#, de c#tre sfin%i%ii arhierei, dup#
- poc#in%# rânduiala special#. La sfin%ire particip# to%i membri Sfântului Sinod în
- cunoa$terea elementar# a adev#rurilor de credin%#. frunte cu În%âist#t#torul ei, îndad# dup# Sfânta Liturghie. Se împarte
La prunci, pentru îndeplinirea acestor cerin%e, m#rturisesc $i apoi cu mare grij# la toate episcopiile din %ar#, distribuindu-se prin
garanteaz# na$ii. protopopiate la parohii.
62
59. Formula Botezului. Formula ungerii cu untdelemn sfin # it ! i

spiritual. Îns# cu toate acestea, nu se g#se$te nic#ieri la62/70
Taina
cu Sfântul Mir. Cununiei, un impediment de acest fel.

5/19/2018
Formula ungerii cu untdelemn sfin%it: 63. Cum se procedeaz $ în cazul botezului unor copii g $ si # i sau
Se unge robul lui Dumnezeu (N) cu untdelemnul bucuriei, în despre care nu se ! tie dac $ au fost boteza # i anterior.
numele Tat ! lui # i al Fiului # i al Sfântului Duh, acum # i pururea # i în Formula botezului în acest caz.
vecii vecilor amin.
Spre t !m ! duirea sufletului (piept); # i a trupului (spate); spre Copii p#r#si%i, despre care nu se $tie dac# au fost boteza%i sau
ascultarea credin ei (urechi); Mâinile tale m-au f cut i m-au zidit
" ! # nu, ace$tia se boteaz# negre$it.
(mâini); ca s ! umble pe c ! ile tale (picioare). Formula în acest caz este diferit#:
Formula botezului: “Se boteaz ! robul (a) lui Dumnezeu (N), dac $ nu este botezat ( ! ),
în
Se boteaz ! robul lui Dumnezeu (N) în numele Tat ! lui. Amin. % i numele Tat ! lui. Amin. % i a Fiului. Amin. % i a Sfântului Duh. Amin;
al Fiului. Amin. i al Sfântului Duh. Amin; acum i pururea i în
% # # acum # i pururea # i în vecii vecilor. Amin.”
vecii vecilor. Amin.
Formula mirungerii: 64. Când se face împ $ rt $! irea celor nou boteza # i? Dac $ ace ! tia
Pecetea darului Duhului Sf ! nt. sunt maturi trebuie spovedi # i înainte?
60. Poate preotul boteza în cadrul acelea ! i Sfinte taine mai Preotul face împ#rt#$irea celui nou botezat imediat dup# otpustul
mul # i copii? de la $botez,

str#mo esc prindeoarece dup## ce,
botez $i dup ce apoi
pruncul #%#itrirea
s-a curînt
a dobândit p#catul
de Duhului
Da poate, iar acest adev#r îl atest# $i practica veche a Sfânt prin ungerea cu Sfântul Mir, prime $te în cele din urm# Sfânta
Bisericii, întrebuin%at# $i azi în Bisericile Vechi Orientale, de a Împ#rt#$anie, c#ci aceasta este sfâr$itul $i coroana tainelor.
boteza mul%imi mari de catehumeni, la s#rb#torile importante ale Cei maturi nu trebuie s# fie spovedi%i înainte de botez, deoarece
anului bisericesc, în bazine special amenajate în cadrul pe de-o parte cel ce dore $te s# primeasc# botezul trebuie s#
baptisteriilor. Singura regul# care se respect# în cazul botez#rii îndeplineasc# anumite condi%ii iar pe de alt # parte $i cea mai
mai multor prunci este aceea c# dac# sunt de botezat un b #iat $i o important#, botezul iart# p#catul str#mo$esc dar $i toate p#catele
fat#, se boteaz# mai întâi b#iatul $i apoi fata, iar dac # sunt mai f#cute anterior, în cazul celor maturi.
mul%i copii de botezat, atunci se boteaz # mai întâi b#ie%ii dup# care
se boteaz# $i fetele. 65. Botezul de necesitate. Cum procedeaz $ preotul dac $ pruncul
Un alt aspect ar mai fi acela c# cei boteza%i în cadrul acelea$i botezat sub stare de necesitate tr $i e ! te? Cum se face
Sfinte Taine, devin implicit $i fra%i de botez sau fra%i spirituali, iar înmormântarea pruncului botezat sub stare de necesitate?
dac# în acea$i Tain# s-au spovedit $i b#ie%i $i fete atunci ace$tia
nu vor putea s# se c#s#toreasc# între ei deoarece devin înrudi %i Rânduiala botezului de necesitate este urm #toarea:
- binecuvântarea mare
63
- rug#ciunile încep#toare mai deas# a preotului îl ajut# pe acesta s# combat# foarte efectiv
- o rug#ciune prescurtat# pentru sfin%irea apei la botez (în care se rutina, ce poate ap#rea în slujirea preo%easc#.
toarn# apoi $i pic#turi din untdelemnul binecuvântat) Cui trebuie s# se m#rturiseasc# preotul ? R#spunsul este unui alt
- afundarea cu formula de botez
5/19/2018
preot sau arhiereului.
- mirungerea
- înconjurarea cu cântarea “Câ " i în Hristos” 72. Când ! i unde se s $ vâre ! te Spovedania? Poate fi s $ vâr !i t $ în
Dac# îns # cel botezat tr#ie$te atunci i se va face ulterior toat# sfântul altar?
slujba botezului, dup# rânduial#, f#r# s# se mai repete îns#
sfin " irea apei, afundarea # i mirungerea. Credincioul poate alerga la duhovnic ori de câte ori simte nevoia
În ceea ce prive$te rânduiala înmormânt#rii pruncului botezat de a-$i u $ura cugetul de povara p#catelor $i de a primi mângâiere $i
sub stare de necesitate, aceasta este identic # cu cea a n#dejde. Cre$tinii sunt datori s# se spovedeasc# m#car în cele patru
înmormânt#rii pruncilor, din molitfelnic, deoarece Biserica noastr# posturi de peste an.
a hot#rât c#, chiar $i pruncii mor%i imediat dup# na$tere care nu au În ceea ce prive$te locul unde se s#vâr$e$te acest# tain#,
primit botezul s# li se fac# slujba înmormânt#rii pruncilor f#r# nici o spunem c# este Sfânta Biseric#, de obicei în pridvor sau în pronaos,
schimbare de tipic. în fa%a unei icoane a Mântuitorului Hristos, pentru ca penitentul s#
$tie c# î $i m#rturise$te p#catele ca $i când ar sta în fa%a lui Hristos.
66. Unde, de ce ! i pe ce temei se înregistreaz $ noul botezat? Bolnavii $i to%i cei care din pricini mai presus de a lor voin%# nu
pot veni la Biseric#, preotul poate s#-i spovedeasc# acas# sau în
boteza
Se%ilor, pentru a #se în
înregistreaz %ineregistrul
o eviden%#sau condica
a celor #scu
noi n#nscu%i. %ilor sau locul în care
Taina se afl#. nu poate fi f #cut# în Sfântul Altar.
Spovedaniei

68. S $ vâr ! itorul Tainei Spovedaniei. 73. Rânduiala Spovedaniei
Puterea $i dreptul de a dezlega le are episcopul $i preotul prin Rânduiala acestei Sfinte Taine poate fi împ #r%it# în trei p#r%i:
hirotesia în duhovnic. a) partea introductiv#: - Preotul în fa %a icoanei Mântuitorului Hristos,
cu Sfânta Cruce în mân#, d# binecuvântarea, urmeaz# rug.
71. Preotul trebuie s $ se spovedeasc $ ! i el? Când ! i cui? încep.; ps. 50; trei tropare de umilin%# $i dou# rug#ciuni de iertare.
b) m#rturisirea: - Preotul pe scaunul de spovedanie, ascult #
Sf. Simeon al Tesalonicului spune: “To " i trebuie s ! ne poc !i m: m#rturisirea p#catelor f#cute de penitent, c#tre Hristos.
# i mireni # i c ! lug ! ri # i preo " i # i arhierei # i nici unul s ! nu se c) partea final# a slujbei: - Preotul pune epitrahiul peste capul
dep ! rteze de la poc ! in "! , pentru c ! to "i am gre # it # i gre # im # i penitentului $i cite$te rug#ciunea de dezlegare, ectenie întreit# $i
suntem datori s ! ne poc ! im ” Preotul cu adev #rat trebuie s# se otpustul. În d# dezlegare $i canonul.
spovedeasc# ori de câte ori simte acest lucru, %inând seama c# el
se apropie pururea de Dumnezeu Cel ce $tie toate. O spovedanie
64
78. Care sunt elementele de care preotul va # ine seama pentru - diaconul, în caz de mare necesitate când cre $tinul este pe moarte,
ca o m $ rturisire s $ fie complet $ . numai dac# lipse$te preotul.
monahii, pustnicii care se afl # în locuri îndep#rtate unde nu se afl#
M#rturisirea p#catelor înainte duhovnicului trebuie s # fie: biserici sau preo%i, se pot împ#rt#$i cu o anumit# rânduial#.
- benevol#.
- comlet#: - adic# s# cuprind# toate p#catele s#vâr$ite dup# Botez, 86. Primitorul Tainei. Cum se face preg $t irea pentru primirea
sau de la ultima spovedanie, $i s# nu ascund# nimic din cele Tainei?
f#ptuite.
- sincer#. - s# ne spovedim sincer în fa%a duhovnicului
- cu umilin%# $i cu zdrobire de inim# $i cu dorin%a sincer# de a nu le - s# ne împ#c#m cu to%i oamenii - cerând iertare
mai face. - s# îndeplinim canonul dat de duhovnic
- s# postim în fiecare post rânduit de biseric#
80. Ce trebuie s $ urm $r easc $ preotul când hot $ r $! te canonul - s# mergem regulat la biseric #
pentru Spovedanie? - s# citim canonul de Împ#rt#$anie
- s# ne apropiem, îmbr #ca%i cuviincios $i cu lumânarea aprins# în
Se are în vedere: mân#, de Trupul $i Sângele lui Hristos
- s# citim rug#ciunea de mul%umire
- personalitatea penitentului : vârst# - caracter - temperament -
cultur# - nivelul
- gravitatea vie%ii moral-religioase
p $ catului - %inten
- condi
s#vâr $it: motivul iile de%iavia-%# scopul - 88. Credinciosul se poate
singur $ spovedanie? Darîmp $r t $! ii de mai multe ori cu o
preotul?
împrejur#rile în care a fost s#vâr$it - dac# e pentru prima oar#
sau, dimpotriv#, e caz de recidiv# sau cumul de p#cate Nu, c#ci nu suntem f#r# de p#cat. De câte ori dorim s # ne
- gradul de c $ in #$ ! i dispozi # ia de îndreptare a penitentului. împ#rt#$im, trebuie s# ne spovedim întâi, s# ne preg#tim trupe$te $i
suflete$te. Preotul se împ#rt#$e$te de fiecare dat# când s#vâr$e$te
82. Poate preotul s $ -i schimbe penitentului canonul dat de un Sfânta si Dumnezeiasca Liturghie.
alt duhovnic? În ce împrejur $r i?
89. Împ $r t $! irea bolnavilor
Nu niciodata. Numai în cazul în care duhovnicul care a dat
canonul a murit. Când preotul are de împ#rt#$it bolnavi imobiliza%i la pat, dar al
c#ror sfâr$it nu este grabnic, va proceda ca la persoanele care vin la
85. Taina Sfintei Împ $ rt $! anii. S $ vâr ! itorul Tainei. biseric# pentru a se împ#rt#$ii. Luând Sfintele Taine, va administra
mai întâi Taina Spovedaniei dup# toat# rânduiala, apoi va împ#rt#$i
- episcopul pe cel bolnav. Singurul pogor#mânt care se poate face este cel de
- preotul post $i ajunare înainte de împ #rt#$anie, care datorit# st#rii de
65
s#n#tate, nu mai poate fi respectat. De asemenea nu va aplica 93. Calit $# ile preotului, potrivit jur $m
ântului de la hirotonie
canon celor bolnavi. Le poate recomanda rostirea de rug #ciuni $i 65/70
citirea din Sfânta Scriptur# sau c#r%i duhovnice$ti. Pentru a fi adev#rat p#stor de suflete preotul trebuie s# fie un
slujitor bun, un om de rug #ciune, un bun conduc#tor al familiei sale $i
5/19/2018
90. Când ! i cum se preg $ te ! te Sfânta Împ $r t $! CapacitatePreoteasca-Scris-Oral-slidepdf.com
anie pentru cei al parohiei, un iscusit cunosc#tor al Sfintei Scripturi $i al Sfin%ilor
bolnavi? Unde se p $ streaz $ ? Numai bolnavii se pot P#rin%i $i s# aib# mult# iubire $i mil# fa%# de to%i oamenii.
împ $r t $! ii din ea? Un preot bun trebuie s # se roage $i s# posteasc# mult, s# fie
nelipsit de la slujbele Bisericii, s # slujeasc# lini$tit $i cu evlavie,
Împ#rt#$ania pentru cei bolnavi se preg#te$te mar%i, a treia zi p#truns de o mare credin %# $i iubire dumnezeiasc#. S# cunoasc#
de Pa$ti dup# un ritual special. Sfântul Agne% se scoate la Liturghia bine dreapta credin%# $i Canoanele Bisericii Ortodoxe $i s # fie iscusit
din Joia Patimilor $i care se p#streaz# pân# mar%i, dup# Pa$ti, a spovedii $i a da canon potrivit cu vârsta, cu puterea, cu în %elegerea
când el este sf#râmat $i uscat pentru a fi folosit tot anul bisericesc. $i râvna fiec#rui credincios. Apoi s# p#streze secretul spovedaniei,
La sf#râmarea Agne%ului nu se face nici un fel de deosebire între s# aib # el însu$i un duhovnic bun $i iscusit $i s# dezlege cu grij # $i
cele patru p#rticele care îl alc#tuiesc, ci se amestec# toate la un vrednicie la Sfânta Împ#rt#$anie, ca nu cumva s # dea foc în loc de
loc, f#r# s# se rezerve, de exemplu, p #rticica Hristos pentru sfin%enie.
împ#rt#$irea eventual# a preo%ilor bolnavi. Ace$tia sunt împ#rt#$i%i
ca $i bolnavii obi$nui%i. 113. Taina Cununiei. Rânduiala Tainei
Se p#streaz# pe Sfânta Mas#, în Sfântul Chivot. Rânduiala logodnei:
îns#Se poate
doar administra
în cazuri $i altor credincio$i, decât celor bolnavi,
speciale. Ectenie mare; mic#;
-- Binecuvântarea
- Dou# rug#ciuni;
92. Taina Preo # iei. Primitorul Tainei. - Punerea inelelor - actul principal al acestei slujbe
Rânduiala cununiei:
- s# fie din p#rin%i ortodoc$i adev#ra%i; - Binecuvâtarea mare;
- s# aib# o via%# duhovniceasc# model; - Ectenie Mare;
- s# fie s#n#to$i $i f#r# infirmit#%i atât la trup cât $i la suflet, la - Trei rug#ciuni de binecuvântare a mirilor; - la a treia rug#ciune este
vorbire $i la minte; momentul principal al slujbei, unirea mâinilor mirilor .
- s# aib# o bun# educa%ie religioas# în familie; - Punerea cununiilor; - care pecetluie$te s#vâr$irea Tainei.
- s# aib# preg#tire teologic#; - Apostolul; - Evanghelia;
- s# duc# din copil#rie o via%# curat#, în des#vâr$it# feciorie, atât - Se binecuvinteaz# paharul, care închipuie soarta comun # a so%ilor;
ei, cât $i viitoarele lor so%ii, pân# în ziua cununiei. Altfel Sfintele - Se înconjoar# de trei ori masa;
Canoane îl opresc de la hirotonie. - Se iau cununiile mirilor;
- Dou# ectenii mici;
- Otpustul.
66
115. Timpul s $ vâr ! irii Tainei

http://slidepdf.com/reader/full/capacitate-preoteasca-scris-oral 119. Vestirile. Rolul lor, când ! i unde se fac? 66/70
Fiind o slujb# de bucurie, cununia se s#vâr$e$te în zilele de

s#rb#toare - de regul# duminica $i sâmb#ta. Datorit# faptului c# preotul într-o parohie nu poate s # cunoasc#
5/19/2018
Nu se fac nun%i în cele patru posturi de peste Capacitate
an, caPreoteasca
$i în -Scris -Oral
întru totul -slidepdf.com
fiecare familie în parte, este dator ca trei duminici la rând
celelalte zile de post de peste an, deoarece petrecerile ar s# anun%e în biseric# cununia religioas# a tinerilor care urmeaz# s #
constrasta atmosfera de rug#ciune, înfrânare $i poc#in%#. se cunune. Preotul roaga pe credincio$i dac# cunosc vreun
Nu se fac de asemenea nun %i în S#pt#mâna Luminat# - în impediment pentru care tinerii nu s-ar putea cununa, s#-l spun#
duminica rusaliilor - în r#stipul dintre Cr#ciun $i Boboteaz#; în preotului.
toate praznicele împ#r#te$ti precum $i în ajunul acestora, pentru
ca veselia lumeasc # a lumii s # nu umbreasc # bucuria 122. C $ s $t oria celor cununa # i o dat $ sau de mai multe ori. Cum
duhovniceasc# a celor mai mari s#rb#tori cre$tine. se procedeaz $ dac $ numai unul a mai fost cununat înainte?

116. În ce condi # ii ! i pe baza c $ ror acte poate s $ vâr ! i preotul În Molitfelnic g#sim Slujba la a doua nunt !, care este de fapt o
cununia religioas $ ? ierurgie. Ea se face doar când amândoi miri au mai fost c #s#tori%i
înc# o dat#. Dac# îns# unul a mai fost c#s#torit iar cel#lalt nu, atunci
- credin%a ortodox# se va oficia Sf. Tain# a Cununiei $i nu slujba la a doua nunt#.
- botezul valid Aceast# slub# se face nechimbat# $i la a treia nunt#, îns# la a
- nici una din #cele dou# persoane s# nu fie logodit# biserice$te cu
alt# persoan patra easc##, pentru
s#vâr$nunt bisericac# este nimeni s# nu îndr#zneasc# s# o
spune,o f#car#delege.
- s# nu fie de acela$i sex
- s# fie majori 123. Este îng $ duit s $ se oficieze slujba cununiei unui cre !i n
- s# nu existe vreo înrudire fizic#, de sânge, în astfel de grade în ortodox cu unul neortodox sau necre !t in?
care Biserica nu le permite c#s#toria
- s# se spovedeasc# În Regulamentul de procedur# al instan%elor disciplinare $i de
- înainte de încheierea c#s#toriei s# se fac# acele vestiri în judecat# ale B.O.R., art. 47 se precizeaz# urm#oarele:”Clericii sunt
biseric#. obliga%i s# nu oficieze taina cununiei, decât între ortodoc $i, asista%i de
- s# nu se s#vâr$easc# în vreme de post na$i ortodoc$i.Cei de alt cult sunt obliga%i, înaintea c#s#toriei s#
- s# se s#vâr$easc# în biseric#. îndeplineasc# formalit#%ile de trecere la ortodoxie.”
Documente: Vedem c#, cas#totia între ortodoc$i $i eterodoc$i este interzis#
- certificatul de botez conform canoanelor. Cu toate acestea ea poate fi oficiat # cu
- certificatul de c#s#torie de la prim#rie. pogor#mânt $i din dragoste fa%# de om, cu condi%ia expres# ca
pruncii rezulta%i din aceast# cas#torie s# fie boteza%i $i educa%i în
Biserica Ortodox#. C#s#toria dintre ortodoc$i $i necre$tini, cei care
67
nu sunt boteza%i în numele Sfintei Treimi, este categoric respins# - ectenia mic#
conform acriviei canonice. Este de la sine în%eles c# Biserica
http://slidepdf.com/reader/full/capacitate-preoteasca-scris-oral - troparul de umilin%# 67/70
Ortodox# va aplica acrivia numai în cazul în care exist # primejdia - psalmul 50
unei prozelitism confesional care se poate exercita $i prin - canonul
c#s#toriile mixte. Ea este îns # deschis# iconomiei, c#ci nu poate
5/19/2018 Capacitate Preoteasca- - rug#-ciunea
Scris de sfin%ire a untdelemnului de $apte ori
Oral-slidepdf.com
închide nim#nui u$a mântuirii. - un set de tropare
- 7 apostoli
127. Se pot s $v âr !i logodna ! i Cununia în alt loc decât în - 7 evanghelii
Biserici? - 7 rug#ciuni
- dup# fiecare evanghelie urmeaz# o ectenie întreit# $i o rug#ciune,
Ele se s#vâr$esc de regul# în Biseric#, iar nu în case, $i asta ungând tot odat# pe cel bolnav, în timp ce cânt#re%ul cânt#
pentru c# Biserica este loca$ul în care Dumnezeu este totdeauna “Doamne arm ! asupra diavolului ... ”
prezent $i pentru c# nunta fiind un act de seam# din via%a omului - dup# ultima Sfânt# Evanghelie, aceasta se d # bolnavului pentru a o
trebuie s#vâr$it# în mijlocul comunit#%ii, deci în Biseric# - loca$ul deschide $i apoi se a$eaz# deschis# peste capul acestuia,
de adunare al comunit#%ii. Preo%ii nu vor oficia cununia în case împreun # cu Sfânta Cruce $i preotul cel mai mare cite$te
decât în cazuri excep%ionale $i cu binecuvântarea episcopului rug#ciunea “Împ ! rate sfinte ... ”
locului. - ectenie mic#
- otpustul
128. Na ! ii la cununie. - se face apoi binecuvântarea $i iertarea de la preo%i.
Atât la logodn# cât $i la cununie, mirii sunt asista%i de na$i. Ei 133. Primitorul Tainei. Poate fi administrat $ Taina ! i celor
sunt martori sau garan%i ai seriozit#%ii angajamentelor reciproce s $ n$ to ! i?
luate de viitorii so%i. Na$ii particip# activ la s #vâr$irea celor doua
slujbe, îndeplinind cu preotul anumite gesturi sau acte liturgice, Sfântul Maslu, conform practicii Sfin%ilor Apostoli, se s#vâr$e$te
între care punerea inelelor $i punerea $i luarea cununiilor de pe mai întâi de toate pentru cei bolnavi. Dar întrucât prin aceast # Sfânt#
capetele mirilor. De asemenea ei %in lumân#rile, ei devin din acest Tain# se cere nu numai t#m#duirea de bolile trupului ci $i iertarea
moment parin%ii suflete$ti ai finilor. p#catelor, în Biserica Ortodox# se poate face Maslul nu numai pentru
Na $ii trebuie sa fie ortodoc $i cu vie%uire cre$tineasc# cei bolnavi, ci $i pentru cei s#n#to$i $i nu numai o singur# dat# ci de
exemplar# $i mai în vârst# decât mirii lor. mai multe ori.
132. Taina Sfântului Maslu. Rânduiala

- binecuvântarea mare
- psalmul 142
68
134. Lucrurile de care are nevoie preotul pentru s $v âr ! irea - adeverin%# de inhumare - care o ridic# un membru din familia celui
Tainei?
http://slidepdf.com/reader/full/capacitate-preoteasca-scris-oral decedat în baza adeverin%ei de deces eliberat# de medic. 68/70
- Evanghelie 140. Când se face pomenirea mor # ilor?
- Cruce
- Molitfelnic - toate sâmbetele de peste an, cu unele excep%ii, mai ales sâmbetele
- lumân#ri din postul Mare, când se fac la biseric# parastase speciale, care se
- un vas cu f#in# încheie în Sâmb#ta lui Laz#r sau în Joia Mare
- un vas cu untdelemn - Mai sunt dou# zile speciale pe tot anul numite popular “ Mo ! ii de
- 7 be%i$oare, cu care preotul va unge pe cel bolnav. iarn $ ”, în ajunul Duminicii l #satului sec de carne, $i “Mo ! ii de
var $ ”, în ajunul Duminicii Rusaliilor.
135. Num $r ul s $ vâr ! itorilor necesari?
142. Înmormântarea în cazul sinuciga ! ilor?
Conform tradi%iei vechi a Bisericii, pentru s#vâr$irea Tainei
trebuie de regul# $apte preo%i, dup# num#rul celor $apte daruri ale Mai întâi canonul n îndeamn # la cercetarea cazului în spe %#, spre
Duhului Sfânt. În practic# îns#, la nevoie pot sluji Sfântul Maslu $i a-i deosebi pe sinuciga$ii de bun# voie sau cu $tiin%#.
mai pu%ini preo%i; de obicei cinci sau trei, pentru num#rul Sfintei Dac# se constat# c# sinuciga$ul nu a fost în deplin#tatea
Treimi, sau cel pu%in doi. facult#%ilor mintale, cum se întâmpl# în marea majoritate a cazurilor,
Unii spun
deoarece c# Pavel
Sf. Ap. un singur preot# snu
îndeamn # chem s #preo
poate#m vâr$"i iiaceast # ,tain
bisericii îns# socotim ca îndupa
înmormântarea asemenea $nuit% ii,#, dar
situa
rânduiala obi preotul
cu maipoate s # vâ r $ ii
mult# sobrietate
pe de alt# parte preotul are puterea haric # de a s#vâr$i toate cele $i temperan%#, ca un fel de pogor#mânt.
$apte sfinte Taine. În caz contrar, când se constat# o sinucidere cu bun # $tiin%# $i cu
De aceea se cuvine ca doar în cazuri de mare nevoie cum ar fi mintea întreag#, preotul poate $i trebuie s# refuze s#vâr$irea
lips# de preo%i, pe câmpul de r #zboi sau în satele de munte, în înmormânt#rii. Dar pentru c# nu avem o hot#râre expres# a Sfântului
pustie e.t.c preotul singur s# s#vâr$easc# aceast# Tain#. Sinod privitoare la aceste doua situa %ii, pentru a nu gre$i, calea cea
mai bun# de urmat este aceea de a cere sfatul $i binecuvântarea
139. În ce condi # ii ! i pe baza c $ ror acte poate s $ vâr ! i preotul ierarhului, cu documenta%ie bine argumentat#.
înmormântarea?
- s# nu fie eretic, schismatic, excomunicat sau sub anatem#

- nu pot fi înmormânta%i cei care au refuzat primirea Sf. Taine $i se
opun înmormânt#rii cre$tine.
- sa nu se fi sinucis
69
143. Sfin # irea apei. Rânduiala Aghiasmei mici ! i a Aghiasmei - rug#ciunea de sfin%ire a apei
mari.
http://slidepdf.com/reader/full/capacitate-preoteasca-scris-oral - rug#ciunea aplec#rii capetelor (în tain#) 69/70
- ecfonisul: “C# Tu e$ti sfin%irea boastr...”
Aghiasma mic#: - troparul bobotezei
Când se face sfin%irea apei în cas#, se pune laCapacitate
5/19/2018 icoan # oPreoteasca
mas# - stropirea
-Scris -Oralbisericii $i a credincio$ilor cu ap# sfin%it#
-slidepdf.com
acoperit# cu o fa%# curat#, pe ea Sfânta Cruce, vasul cu ap #, - “Fie numele Domnului binecuvântat...”
busuiocul, o lumânare $i o c#%uie pentru t#mâie. - otpustul.
Preotul cu epitrahilul:
- binecuvântarea mic#;
- rug#ciunile încep#toare
- veni%i s# ne închin#m
- psalmul 142
- Dumnezeu este Domnul (3 ori)
- Dou# tropare: “C ! tre N ! sc ! toarea ” $i “Nu vom t ! cea ”
- o serie lung# de tropare scurte;
- apostol;
- evanghelie;
- ectenie mare, cu cereri speciale de sfin%ire a apei;
- se #ciunea
rugcânt %ire a apei;
de sfin“Mântuie
# troparul $te Doamne poporul T#u...”;
- ectenie întreit#
- rug#ciunea “St#pâne mult milostive...”;
- otpustul
Aghiasma mare:
Rânduiala aghiasmei mari nu are forma unei slujbe de sine

st#t#toare, cu formule de binecuvântare la început $i de otpust la
sf#r$it, ci ea este încadrat# în rânduiala liturghiei - între rug #ciunea
amvonului $i otpust.
- trei paremii din proorocia lui Isaia;
- apostol
- evanghelie
- ectenia mare
70

Capacitate Preoteasca Scris Oral

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capacitate Preoteasca Scris Oral

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/19/2018 CapacitatePreoteasca-Scris-Oral-slidepdf.

În felul acesta se s#vâr$e$te de to%i, ceea ce se poate numi

Sub. 2 trupe$ti dar f#r# s# ne p#trund# sau s# ne impresioneze ceva. Sigur

lor textul sﬁntei liturghii, de unde se $i poate în%elege cât de mult a

Sub. 3 În Euharistie Hristos Se aduce jertf# Tat#lui ca om, astfel El ne

În ceea ce prive$te Euharistia $i comuniunea, trebuie spus ca

Sub. 4 primesc aceast# putere de la Hristos, pe de alt# parte o primesc printr-

încheie într-o epoc# oarecare ci continu# în eternitate pentru ca neîncetat

Sub 7 aceast" dat" ar coincide cu data serb"rii sabatului la evrei (14 nisan),

este scump", dar nu trebuie s" fie exclus" comemorarea sfin#ilor din

În%elegerea Sﬁntei Scripturi implic# o stare de credincio$enie.

Sub. 11 1. Înv $#$ tura c $ Sfânta Fecioar $ Maria este N $ sc $t oare de

Cintirea sﬁntelor moa ! te intrând în cetatea Ierusalimului s-au ar #tat multora.

Sub. 19 În acest timp, în fruntea Bisericii ortodoxe române$ti din

În martie 1701 Atanasie a fost rehirotonit preot, într-o capel# a

miezonoptica - slujba de priveghere, dup# pilda fecioarelor

http://slidepdf.com/reader/full/capacitate-preoteasca-scris-oral “Preacuratului Tau chip ne închin#m, Bunule, cerând iertare

Brâul : pe marginea ve$mintelor lui.

s#vâr$e$te una din celelalte dou# liturghi. Ea este Liturghia

44. Obiectele de cult necesare pentru s $ vâr ! irea Sﬁntei

zile dup# na$terea pruncului sau în orice zi de s #rb#toare dup#

59. Formula Botezului. Formula ungerii cu untdelemn sﬁn # it ! i

mul # i copii? de la $botez,

115. Timpul s $ vâr ! irii Tainei

Fiind o slujb# de bucurie, cununia se s#vâr$e$te în zilele de

132. Taina Sfântului Maslu. Rânduiala

- s# nu ﬁe eretic, schismatic, excomunicat sau sub anatem#

Rânduiala aghiasmei mari nu are forma unei slujbe de sine

S-ar putea să vă placă și