VII.

ÎNSCRIEREA PE
DESENELE TEHNICE A
PRESCRIPŢIILOR DE
CALITATE

Starea suprafeţelor influenţează fiabilitatea şi funcţionarea pieselor în

cadrul unui ansamblu
 7.1 STAREA SUPRAFEŢELOR
(RUGOZITATEA)
SR EN ISO 1302:2002
SR EN ISO 4287:2003
Rugozitatea: ansamblul neregularităţilor unei
suprafeţe, obţinute în urma procedeului de fabricaţie
aplicat, şi care nu constituie abateri de formă.

Se stabileşte în funcţie de: procedeul tehnologic, viteza de prelucrare,

mărimea suprafeţei de contact, mărimea şi caracterul solicitărilor,
precizia dimensiunilor şi a formei geometrice.
Parametrii geometrici de profil
1. Abaterea medie aritmetică a profilului Ra
2. Înălţimea neregularităţilor profilului în zece puncte Rz
3. Înălţimea maximă a profilului Ry

suprafata
efectiva
l

Sm

profil real
profil geometric
suprafata
linia medie (m) geometrica
a
 Parametrii geometrici de profil
1. Abaterea medie aritmetică a profilului Ra : media
aritmetică a valorilor absolute ale abaterilor profilului yi,
i = 1÷ n, pe lungimea de bază l.

n y linia exterioara a profilului

Ra   y x  dx   yi
1 l 1 y1

yp max
l 0 n i 1

Ry
y2

Ra
x
b

yv max
yi m yn-1 yn
Ra = 0,012; 0,025; 0,050; 0,1; 0,2; linia interioara a profilului
l
0,4; 0,8; 1,6; 3,2; 6,3; 12,5; 25;
50; 100; 200; 400 [μm]. y

yp2
yp1

yv5 yp5
yp4
yp3
x
c

yv2

yv3

yv4
yv1
l
y Sm1 Sm2 Smi Smn

x
 Parametrii geometrici
y
y de profil
linia exterioara a profilului

yp max
1

2. Înălţimea neregularităţilor profilului

Ry
y în zece puncte Rz:x b

Ra
2

media aritmetică a valorilor absolute a înălţimilor

yv max
yi celor
m yn-1deyn
mai sus cinci proeminenţe şi ale adâncimilor
linia interioara acelor mai de
profilului
l
jos cinci goluri în limitele lungimii de bază l.
y
1 

yp2
5 5

yp1

yv5 yp5
Rz    y pi   yvi 

yp4
yp3
x
c

yv2

yv3

yv4
yv1
5  i 1 i 1  l

3. Înălţimea maximă a profiluluiyRyS: distanţa

S dintre
S
m1 liniaS m2
mi mn

exterioară a profilului şi linia interioară a profilului sau x

suma valorilor absolute ale înălţimii şi adâncimii d
l a profilului
maxime ale proeminenţelor : y linia exterioara
y1
R y  y p max  y v max

yp max
Ry
Ra y2 x
b

yv max
yi m yn-1 yn
linia interioara a profilului
l
Rz ; Ry = 0,025; 0,050; 0,1; 0,2;y0,4; 0,8; 1,6; 3,2; 6,3;
12,5; 25; 50; 100; 200; 400; 800; 1600 [μm].
yp2
yp1

yp5
yp4
yp3
x
 Corelaţia procedee tehnologice de prelucrare -
rugozitate

Valoarea parametrului Ra [µm]

Procedeul tehnologic
0,025 0,05 0,1 0,2 0,4 0,8 1,6 3,2 6,3 12,5 25 50

Turnare în forme de nisip

Matriţare
Forjare prin laminare
Ambutisare
Strunjire
Mortezare
Găurire
Frezare (circulară, frontală)
Rectificare
Honuire
Lepuire (rotundă, plană)
Gr.op.mec. superfinisare finisare semifinisare degrosare
Procedeele tehnologice şi valorile parametrului Ra
Notarea stării suprafeţelor în desenul tehnic
simbol de bază c

H2
600 600 H1=1,5h ; H2=3h a
H1

simboluri derivate e db
Suprafaţa se obţine printr-o
operaţie de prelucrare cu Dispunerea indicaţiilor referitoare
îndepărtare de material la rugozitate
Interzisă îndepărtarea de
a – parametrul de profil în μm (Ra, Rz)
material, sau suprafaţă care
trebuie menţinută în starea b – alţi parametri decât cel notat la a
obţinută iniţial
c – procesul de fabricaţie
Indicarea şi de caracteristici
d – simbolul orientării neregularităţii
speciale ale stării suprafeţei
e – adaosul de prelucrare (mm)
Toate suprafeţele piesei au
aceeaşi stare
turnat
Exemplu de notare Rz3,1 Ra 6,3
a rugozităţii
Orientarea neregularităţilor suprafeţei
Simbol Orientarea neregularităţii Exemplu Simbol Orientarea neregularităţii Exemplu

Paralelă cu planul de = Circulară şi concentrică C

= C
proiecţie faţă de centrul suprafeţei

Perpendiculară pe planul Radială faţă de centrul R

R
de proiecţie suprafeţei

Încrucişată, după două P

Striuri speciale nedirec-
direcţii înclinate faţă de P
ţionate sau protuberanţe
planul de proiecţie

M
M În mai multe direcţii

Exemplu de notare rectificat

- rectificare cu un adaos de prelucrare de
a rugozităţii Ra1,6
0,5 mm, rugozitate maximă Ra 1,6,
0,5 = orientarea neregularităţilor paralelă cu planul
de proiecţie al suprafeţei
Ra12,5 U Ra 6,3 - U parametrul superior
L Ra 12,5
- L parametrul inferioar
 7.2 ABATERI DIMENSIONALE
TOLERANŢE
ŞI
AJUSTAJE

Interschimbabilitatea pieselor - posibilitatea asamblării unei piese

dintr-o anumită serie cu orice piesă dintr-o altă serie, cand se
montează într-un ansamblu
- stă la baza fabricării pieselor de schimb în producţia de serie
 SR EN ISO 286-1 : 2010 - Baze de toleranţe, abateri şi ajustaje

Toleranţa dimensională : diferenţa dintre dimensiunea maximă şi

minimă la care se poate obţine dimensiunea efectivă a unei piese.

- Reprezentarea grafică a

EI
abaterilor dimensionale linia zero

ES

es
T
Dmax
- Dimensiunea nominală (N)

ei
- Dimensiunea efectivă (E)

Dmin

dmax
Alezaj : Dmax > E > Dmin

N
dmin
Arbore : dmax > E > dmin
- Abaterea efectivă (A)
A=E–N alezaj arbore
- Toleranţa (T)
Alezaj : T = ES - EI = Dmax – Dmin camp de toleranta
Arbore : T = es - ei = dmax – dmin

EI(ei) T
ES(es)
- Reprezentarea grafică abatere
a câmpului de toleranţă fundamentala

N
linia zero
Poziţia câmpului de toleranţă faţă de linia zero pentru alezaje
şi arbori
18 trepte de precizie : 01, 0, 1, 2,…16

toleranţe fundamentale : IT01, IT0, IT1, …IT16

A
A
ES
ES

ALEZAJE
EI

B ALEZAJE
EI

B
C
C
CD
CD D
D E
E EF
EF F K Linia
Linia zero
zero
F FG
FG G K M N
M N P
aa
G H P R S
R S T

ES
H T U
U V

ES
V X
X Y
Y ZZ ZA

EI
JJ ZA ZB

EI
JS ZB ZC
ZC
JS

NN
NN
js

es
js zc

es
jj zz za zb
zb zc

eiei
x y za
Linia
Linia zero tt uu vv x y
zero gg hh m nn pp rr
ss bb
fg
f fg m
ee ef kk
d ef f
cd
cd d
cc
es
es

bb ARBORI
ARBORI
eiei

aa Simbolul unui câmp de toleranţă :

Clasa de toleranţă = abaterea fundamentală (simbolul
poziţiei sale) & numărul clasei de precizie; Ex. : h7, K6.
SR EN ISO 286 – 2: 2010 Tabele de clase de toleranţe şi abateri
limită pentru alezaje şi arbori, cu dimensiunile până la 3150 mm.
 alezaj
Ajustaj: relaţia stabilită între două
piese , care au aceeaşi dimensiune

N
N
nominală, numite convenţional arbore
şi alezaj. arbore
Ajustaje posibile între alezaj şi arbore
ajustaj cu stangere
ajustaj cu joc

Smin

Td
TD

TD
Jmin

Jmax = Dmax – dmin

dmax
Jmin = Dmin – dmax
Td
Jmax

Smax
Dmin
Tj = Jmax – Jmin = TD + Td
Dmax

Dmax
Dmin

dmin
dmax
dmin

ajustaj intermediar Smax = dmax – Dmin

Jmax

Smin = dmin – Dmax

Jmax

Ts = Smax – Smin = TD + Td
dmax

Smax

asamblări cu joc redus

dmax
Dmin
Dmax

Smax
dmin

dmin

asamblări cu strângere
mică
Sisteme de ajustaje
a) sistemul alezaj unitar – EI = 0, Dmin = N
toleranta H
Camp de

ajustaj cu joc
20 H7 / e8

ajustaje cu strangere ajustaj cu strângere

N

ajustaje intermediare 20 H7 / p6

ajustaje cu joc

b) sistemul arbore unitar – es = 0, dmax = N

ajustaj cu joc
h

20 G7 / h6

ajustaje cu joc
N

ajustaje intermediare ajustaj cu strângere

ajustaje cu strangere
20 P7 / h6
 Înscrierea toleranţelor la dimensiuni liniare
SR EN ISO 14405 - 1: 2011
1. Înscrierea pe desenele de execuţie a toleranţelor
la dimensiuni liniare
a) prin simbolul toleranţei

20k6 (+0,002)

20k6 (20,002)
+0,015

20,015
20k6
+0,013
20H6 20H6 (0
) 20,013
20H6(20 )

b) prin valorile abaterilor limită

+0,100 +0,015
+0,180
30 -0,253 30 -0,025 30 0 30+0,15

a b c d
d) prin dimensiuni limită
c) prin dimensiuni limită
32,205
într-o singură direcţie
32,195 35,5min 38,5 max
Înscrierea toleranţelor la dimensiuni liniare
2. Înscrierea toleranţelor la dimensiuni liniare pe
desenul de ansamblu

20H7/k6 20 k6
H7

a b 1 2

+0,041
20F7(+0,020)
+0,5
alezaj50 +0,1 1 20+0,02
-0,01
-0,1
0
20h6(-0,013) arbore50 -0,3 2 20-0,02
-0,03

c d e

3. Înscrierea toleranţelor la dimensiuni unghiulare

+00 0' 20'' 0 0

15,250
0
28 -00 0' 15''
0 0
55 10'+0 0'40'' 16,5 +0,15 14,750
7.3 TOLERANŢE GEOMETRICE

SR ISO 7083: 2002

SR EN ISO 1101: 2013
În cadrul toleranţelor geometrice se definesc următoarele abateri :
1) Abaterea de formă
2) Abaterea de orientare
3) Abaterea de poziţie
4) Abaterea de bătaie
Tipul Tipul
Denumire Simbol Denumire Simbol
toleranţei toleranţei
Toleranţă la
Toleranţă la paralelism
rectilinitate
Toleranţe de formă

Tol. de
Toleranţă la planitate Tol. la perpendicularitate
orientare
Toleranţă la
Toleranţă la înclinare
circularitate
Toleranţă la
Tol. la poziţia nominală
cilindricitate
Toleranţă de la forma Tol. de Tol. la concentricitate şi
dată a profilului poziţie la coaxialitate
Toleranţă de la forma
Toleranţă la simetrie
dată a suprafeţei

Tol. de Toleranţa bătăii

circulare radiale sau
Toleranţa bătăii totale radiale
bătaie frontale sau frontale

Simbolurile tolerantelor geometrice

Înscrierea toleranţelor geometrice
Simbolurile suplimentare
Denumire Simbol

Indică elementul direct

A
tolerat indirect (printr-o literă)

Indică baza de direct

referinţă indirect (printr-o literă) A A

2
Bază de referinţă parţială A1

Cotă teoretic exactă 30

Zonă de toleranţă prelungită P
Condiţie de maximum de material M

Reguli privind înscrierea toleranţelor geometrice

(SR EN ISO 1101: 2013)
simbolul caracteristicii valoarea toleranţei litera de identificare a bazei de
tolerate (mm) referinţă

0,01 A
 Indicarea elementului tolerat
Cadrul de toleranţă se leagă de elementul tolerat printr-o linie de
indicaţie, terminată cu o săgeată care se sprijină pe :
a) linia de contur sau pe o linie ajutătoare, dar nu în dreptul liniei de
cotă, dacă toleranţa se referă la profilul sau suprafaţa respectivă (a, b)
b) linia de contur sau pe o linie ajutătoare, în prelungirea liniei de cotă, dacă
toleranţa se referă la axa sau la planul de simetrie al elementului tolerat (c, d)
c) pe axă, dacă toleranţa se referă la axa sau planul de simetrie al
tuturor elementelor care admit această axă sau planul de simetrie (e, f)
0,01 0,1 0,1 0,01
0,02

a b c d
0,2 0,01
0,1
10 50

e f g
 Indicarea bazei de referinţă (SR EN ISO 5459: 2012 )
- linia de contur a elementului sau pe o linie ajutătoare trasată in
continuarea muchiei, dar nu în dreptul liniei de cotă, dacă baza de
referinţă este suprafaţa sau profilul respectiv (a, b)
- o linie de contur sau o linie ajutătoare, în dreptul liniei de cotă, dacă
baza de referinţă este axa sau planul de simetrie al elementului tolerat (c)
- pe axă sau pe planul de simetrie, dacă baza de referinţă este axa sau
planul de simetrie al unui singur element sau axa de simetrie comună a
două elemente (d, e)
A A A
B A
B

a b c d
A 0,2 B
10 30

e f B