INSTRUMENTELE CALITĂŢII

Instrumentele calităţii

Noi de
Statistice management
 1. INSTRUMENTELE STATISTICE

Instrumentele statistice tradiţionale se bazează pe controlul statistic şi sunt concepute să trateze date
numerice stabilite, plecând de la fapte vizibile sau măsurabile şi de aceea sunt folosite cu precădere
în domeniul industrial.
Identifice problema

Stabilească obiectivul de îmbunătăţire Plan

Analizeze cauzele

Trebuie să
Analizeze şi formuleze propunerile de îmbunătăţire

Aplice planul de îmbunătăţire

Do

Evalueze rezultatele îmbunătăţirii

Check

Asigure că problema nu se va repeta

Act
 1.1. Grafice

ajută la identificarea tendinţelor

şi a altor caracteristici

fac informaţiile uşor de reţinut pot releva evenimente neprevăzut

Avantaje

1
x timp trim 1 trim 2 trim 3 trim 4
faze
5 2 a
b
xi c
d
t e
4 3
x ti

bare linii sectoare radar Gantt

 1.2. Histograme

normală multimodal asimetrică pozitiv sau negativ cu prăpastie

stânga sau dreapta
 1.3. Diagrame cauză - efect

Reprezintă o metodă de analiză utilizată pentru a stabili cauzele unei probleme. Se clasifică diversele
cauze, marcând prin săgeţi relaţia cauză – efect dintre ele.

Subramuri
Ramuri PROBLEMA

CAUZE EFECT

Efectele sunt definite prin caracteristici de calitate sau probleme de muncă, costuri, cantitatea producţiei, livrarea,
securitatea locurilor de muncă, activităţi ale cercurilor de calitate.
Cauzele sunt factorii care influenţează efectele. Acestea includ ca factori principali: materialele, maşinile şi
aparatele, metodele de operare, muncitorii şi mediul (cei 5 M).

Etape de realizare:

1. Clarificarea caracteristicilor problemei în discuţie şi stabilirea unui titlu.

2. Se înscrie caracteristica efect şi se trasează linia trunchi.
3. Se clarifică şi se înscriu factorii care afectează caracteristica.
 1.4. Diagrama de corelaţie

Analiza cu ajutorul diagramei de corelaţie poate fi utilă în următoarele cazuri:

1. pentru selecţionarea dintre factorii care o afectează a factorilor cu puternică influenţă asupra
caracteristicii de calitate;
2. pentru a determina rangul optim al variabilei în vederea stabilirii condiţiilor caracteristicii de control;
3. pentru a compara rezultatele obţinute prin măsurători simple şi precise, pentru selecţionarea
caracteristicilor şi a metodelor adecvate de realizare a măsurătorilor şi experimentelor.
Etape:
1. Se culeg 30÷50 perechi (x,y) de date caracteristice;
2. Se selecţionează valorile maxime şi minime ale celor 2 variabile;
3. Se trasează două axe perpendiculare. Pe orizontală x – la scară, pe verticală y – la scară.
4. Se înscriu pe grafic punctele determinate de perechile de valori (x,y). Dacă puncte au aceleaşi
coordonate se înscriu foarte aproape unul de altul.
5. Se etichetează diagrama.
6. Se efectuează analiza diagramei.

y
S(xy)
II Me (x) I  (x x)( y
n
i i  y)
r  i 1

 x  x 
y  y
S (xx)S ( yy) n 2 n 2
i i
i 1 i 1
Me (y)

Dacă:0 ≤ r ≤ 0,2 nu există corelaţie;

0,2 < r < 0,75 corelaţie slabă;
IV 0,75 < r < 0,95 corelaţie puternică.
III
x
 1.5. Analiza de regresie

Este procesul prin care se descrie analitic o corelaţie între două mărimi. Modelul cel mai simplu care
ilustrează legătura dintre două sau mai multe caracteristici de calitate este modelul liniar. Regresia poate
fi:
- simplă (există două variabile x şi y)
- multiplă (există mai multe variabile)

Etape:

1. Se construieşte diagrama de corelaţie.

2. Se stabileşte modelul matematic pentru regresie liniară y = ax+b, dar corelaţia poate fi sub formă
polinomială, exponenţială, trigonometrică.
3. Evaluarea liniei de regresie – constă în determinarea coeficienţilor. Se utilizează metoda probabilităţii
maxime sau metoda celor mai mici pătrate.
 1.6. Diagrama de control (fişă de control)

Reprezintă o variaţie grafică, prin segmente, a calităţii unui proces de fabricaţie, din punct de vedere al preciziei.

LSC = 13,7
LSC

x = 12,94
RR
X

LIC = 12,16

Graficul se analizează astfel:

1. Se verifică dacă punctele care au fost desenate sunt cuprinse între limita inferioară şi cea
superioară;
2. Se verifică dispersia valorilor măsurate; dacă dispersia este mică , procesul este stabil.
3. Se verifică evoluţia în timp a repartiţiei punctelor. Pentru procese stabile, media valorilor variază
puţin în jurul valorii medii specificate.
4. Se verifică poziţia repartiţiei valorii medii faţă de limite. Evaluarea procesului se face după valoarea
indicelui capacităţii procesului: Cp, unde  T toleranţa T = AS – Ai; σ – abaterea standard.
Cp 6
Dacă: Cp > 1,33 – procesul asigură satisfacerea specificaţiilor.
1 < Cp ≤ 1,33 – procesul nu satisface complet specificaţiile.
Cp ≤ 1 – procesul este inadecvat. Trebuie realizate îmbunătăţiri.
 1.7. Diagrame Pareto

Sunt reprezentări grafice care evidenţiază frecvenţa relativă a faptelor precum: produse defectuoase,
reparaţii, defecte, reclamaţii, greşeli accidentale.
Etape:
Se decide care sunt elementele care se studiază şi se culeg datele;
1. Se tabelează datele şi se calculează numerele cumulate;
2. Se trasează două axe perpendiculare. Pe axa verticală – număr total de evenimente, iar pe axa
orizontală – tipul defectului în ordine descrescătoare a frecvenţei.
3. Se trasează graficul cu bare.
4. Se desenează linia numerelor cumulate.
5. Se trasează scara procentuală pe axa verticală în extrema dreaptă a diagramei.
6. Se etichetează diagrama (titlul, perioada de culegere a datelor, numărul total de date, nume procese,
nume autori).
Număr
defecte 100%
Legendă: A
300 BC

Procentaj cumulat
200
50%

100

Tip defect

A B C D E F
 2. INSTRUMENTELE NOI DE MANAGEMENT

Instrumentele noi de management

se caracterizează prin

sunt orientate permit

eneral spre aparatul de conducere valorificarea informaţiilor verbale

permit identificarea problemei înainte de culegerea şi prelu

 2.1. Diagrama de afinitate

Presupune gruparea informaţiilor pe clase omogene şi structurale ierarhic pe baza afinităţii lor.

Etapele de realizare a unei diagrame de afinitate sunt:

1. Se stabileşte tema: obiectivul sau problema care doreşte a fi tratată;

2. Se culeg datele (verbale) – fapte, raţionamente, presupuneri, idei, opinii. Se realizează un proces
de „brainstorming”;
3. Se creează cartele de date, prin înscrierea datelor verbale pe hârtie;
4. Se organizează cartelele de date – se citeşte conţinutul fiecăreia şi se grupează pe referinţe
similare;
5. Se creează cartele de afinitate – prin clarificarea formulărilor din grupele similare şi etichetarea unei
cartele noi cu un titlu scurt, reformulat;
6. Se ordonează grupuri de cartele de afinitate şi cartele de date;
7. Se reiau etapele precedente până când se obţine un număr mai mic de agregate de cartele (max.5);
8. Distribuirea cartelelor. Se ordonează pe o coală mare de hârtie în raport cu afinităţile pe
supragrupuri şi grupuri de afinitate;
9. Se marchează prin chenare grupurile de cartele.

cartele de date
 2.2. Diagrama de relaţii

Se foloseşte când cauzele unei probleme se găsesc în relaţii complexe unele cu altele sau când
trebuie să se puncteze elementele necesare pentru a atinge un scop.

Etapele de realizare a unei diagrame de relaţii sunt:

1. Descrierea problemei, se înscrie pe o cartelă tema.

2. Distribuirea cartelelor şi gruparea celor similare.
3. Se redactează cartele de cauze – fiecare cauză pe câte o cartelă
4. Ordonarea cartelelor de acord cu relaţiile cauză –efect, împărţite pe niveluri de cauzalitate. Cu cât
nivelul de cauzalitate este mai mare, cu atât va fi mai îndepărtată de problema centrală. Se
trasează săgeţi cu sensul cauză – efect.
5. Se organizează cartelele de cauză în grupuri de cartele şi se ataşează noi cartele (dacă este
cazul).
6. Se determină relaţiile dintre toate cartelele.
7. Se identifică cauzele principale, se marchează cu linii groase sau colorate.
 2.3. Diagrama tip arbore

Se mai numeşte diagrama sistematică.

Etapele de realizare a acestui tip de diagramă sunt:

1. Fixarea obiectivului sau scopului - se înscrie pe o cartelă tema care se aşează în mijlocul laturii stângi
a unei coli.
2. Dezvoltarea măsurilor primare: aplicarea acestor măsuri rezolvă direct obiectivul; pentru fiecare se
scrie câte o cartelă, care se vor aranja în dreapta cartelei obiectiv; se creează astfel ramuri de nivel
I;
3. Dezvoltarea măsurilor secundare - ramuri de al – II – lea nivel.
4. Dezvoltarea măsurilor de nivel mai mare.
5. Verificarea relaţiilor dintre obiective şi măsuri (se reiau toate relaţiile).
6. Finisarea diagramei sistematice.
NIVEL III

NIVEL II
NIVEL I

MASURI PLANURI

OBIECTIV
 2.4. Diagrama matrice

Este folosită pentru a determina relaţiile între cauze şi efecte sau între metode şi obiective când fiecare dintre
acestea constă din două sau mai multe elemente sau factori.

Etapele de realizare sunt următoarele:

• Se creează un format (ex. matrice T). Se etichetează spaţiile din stânga sus cu termenul „Fenomenul” şi
sub acesta „Procesul”, se etichetează coloanele cu termenul „Cauza”.
• Selectarea fenomenelor;
• Selectarea cauzelor;
• Înscrierea proceselor în relaţie cu problema dată;
• Examinarea fenomenelor şi a cauzelor. Se examinează relaţiile dintre fenomene şi cauze, iar la
intersecţia liniei de fenomen cu coloana în cauză se amplasează un un simbol, care arată intensitatea
relaţiei. Ex: ¤ - relaţie puternică; ○ – relaţie normală; Δ – relaţie slabă.
• Examinarea cauzelor şi a proceselor;
• Verificarea;
• Evaluarea importanţei relaţiilor.

Avantaje:

1. se reprezintă într-un singur tablou toate relaţiile dintre factori,

2. se verifică şi se evaluează fiecare relaţie între factorii esenţiali;
3. se pot analiza combinaţiile specifice, se determină factorii esenţiali şi se dezvoltă o strategie efectivă
pentru rezolvarea problemei.
Defectul A

Defectul B ¤

Defectul C Δ

Defectul D

Defectul E

Fenomenul Cauza A B C D E
Procesul
Proces I Oper. A1 ¤ ¤

Oper. A2 ¤ ¤

Oper. A3 ○ ¤ ¤

Oper. A4 ○ ¤
 2. 5. Diagrama deciziilor de acţiune (PDPC)

Diagrama deciziilor de acţiune sau Process Decision Program Chart este folosită pentru a stabili căile
de urmat în vederea obţinerii rezultatelor dorite. Se bazează pe întocmirea unei diagrame de tip arbore din
care se secţionează partea (ramura) care se doreşte a fi studiată. Metoda este utilă pentru a planifica
lanţurile posibile de evenimente, când problema sau obiectul nu sunt familiare.
Se foloseşte pentru luarea deciziilor atunci când informaţiile sunt insuficiente sau când condiţiile,
mediul, sunt foarte instabile şi pentru a diferenţia metode şi proceduri utile la rezolvarea problemelor
dificile.

Exemple de utilizare:

1. dezvoltarea de produse noi;

2. construcţia unei instalaţii;
3. realizarea unui program de elaborare de date.
Tehnica de construire a unei astfel de diagrame este aceeaşi ca la diagrama arbore.
 2. 6. Diagrama de săgeţi (PERT)

Diagrama de săgeţi sau Program Evaluation and Review Technique, foloseşte o reţea de săgeţi pentru a
reprezenta activităţile unui program.

Etapele de realizare a unei astfel de diagrame sunt următoarele:

1. Listarea operaţiilor necesare (lista completă cu operaţii necesare pentru a rezolva tema);
2. Scrierea cartelelor de operaţii;
3. Ordonarea cartelelor de operaţii;
4. Determinarea poziţiei cartelelor de operaţii. Se aranjează serii de cartele pe direcţia centrală, lăsând
spaţii între ele pentru a desena nodurile (punctele de conexiune);
5. Trasarea diagramelor de săgeţi;
6. Se desenează nodurile şi săgeţile care le leagă. Se numerotează nodurile în succesiunea de
realizare a operaţiilor;
7. Scrierea mărimii timpilor necesari (sub săgeata corespunzătoare operaţiei respective).

Modul de utilizare a diagramei PERT:

1. Se delimitează durata de timp necesară pentru a executa fiecare operaţie.

2. Se determină drumul critic – traseul cu timpul cel mai lung.
3. Se determină efectul pe care îl va avea întârzierea unei operaţii asupra întregului program.
4. Se scurtează lungimea întregului program reducând timpul necesar pentru a realiza drumul critic.
 Tema
2 2
4
cartela cartela cartela
1 2 34 5
2 3
cartela cartela
6 7
3

cartela
2 8

Reguli şi recomandări:

1. Operaţia → - operaţiile trebuie executate pentru realizarea planului; lungimea săgeţii nu e

proporţională cu timpul.
2. Nod ○ – separă operaţiile între ele.
3. Numărul nodului – poziţia operaţiei.
4. Operaţie fictivă – – → arată relaţia secvenţială pentru a combina fictiv operaţiile în paralel. Nu se
înscrie timpul.
5. Operaţiile paralele trebuie să respecte regula conform căreia o pereche de noduri delimitează o
singură operaţie.
 2. 7. Analiza factorială a datelor (diagrama PCA)

Analiza factorială a datelor sau Principal Component Analysis, este folosită pentru a analiza datele
prezentate într-o diagramă matrice, astfel încât să se poată stabili precis, prin aprecieri numerice, forţa
relaţiilor dintre variabile.
Este singurul instrument de management care se bazează pe prelucrări de date numerice, pentru
diferenţierea variabilelor principale, cu tehnici de analiză multivariabile. Metoda se bazează pe analize
numerice elevate şi specializate, precum: analiza prin regresie multiplă, optimizarea prin metoda
factorială completă.
 EXEMPLE DE DIAGRAME DE RELAȚII INCORECT
REALIZATE

Uzuri la utilajele ciclului tehnologic Temperatura agentului de racire la paramentrii necorespunzatori

Materiale ce nu
corespund conditiilor de utilizare Deficienta a programului
Proiectare necorespunzatoare de dirijare a ciclului automat de functionare a robotilor
Debitul agentului
Erori în constructia matritei Racirea necontrolata sau la parametrii necorespunzatoride
racire la valori

Erori de timp în ciclul de productie Pozitionarea

necorespunzatoar
e a jetului de

Abateri dimensionale; Rezistenta scazuta la soc

Tratament de calire la parametrii necorespunzatori

Erori de pozitionare la
lipirea celor doua jumatati

Deficienta a
programului Uzuri in afara
ce actioneaza robotii limitelor acceptate
(utilajele) din ciclurile pentru roboti de
prindere (utilajul care Putere calorica Duza arzatorului
efectueaza operatia de necorespunzatoar are parametri
e a gazului de necorespunzatori
Incalzirea ardere
necorespunzatoar
e a marginilor de
lipire
 Multe contacte
cu altii
Oboseala
Stres

Discutii

Incapabilitate de a se concentra
Stres
Nu-si poate pastra atentia

Atentie distrasa
Convorbiri telefonice Lipsa de cooperare
De ce greseste operatorul

Mediul de lucru necorespunInterpretarea

zator Pregatirea necorespunzatoare in domeniu
gresita a datelor

Lipsa spatiului Temperatura de lucru inalta Lipsa unor cursuri

Lipsa de informare