c

CAPITOLUL 5

REPREZENTAREA lNSTALAf||LOR ŢEHNICO-SANITARE

5.1. REPREZENTĂRI CONVENŢIONALE

5.1.1.
g e n e r a l it ă ţ i

Desenul de instalaţii este m ij]0cul de reprezentare în vederea exe­

cuţiei instalaţiilor ^anterioare şi extGrioare aferente clădirilor civile si
in us riă e avm ^ a aza principii generaje comune, stabilite prin stan­
darde de stat privind proiectarea şj executarea lorj adoptate de toti fac­
torii dm acest domeniu de activitate.
în general, pentru a exprima pHn desen 0 anumltă concepţie reIeri.
toare la realizarea unor astfel de instalaţii, este necesar să se realizeze:
£Î22J?Ş_ % 5 4) ]a scara 1 .500; 1 :1 000 sau
“ rl , Cl,|î ‘ ndt e ° b ,e c t U l P r » ie c t a in c a d ru l l a r g a l v e c in ă t ă ţ ilo r
s a le , c u r e ţ e l e l e e x i s t e n t e ş . p r o i e c t , Cu d is p o z iţia l o r in t e r e n u l în ­
c o n ju r ă t o r ; p e a c e s t p a n se r e p r e z in tâ J ^ d e lc ir c u la , le sau d r u m u _
rd e d e a cces cu r e ţ e l e e u t ilit a r e W e a^ ca n a , c ă M u r f; e !e c tr i_
c it a t e ), l a c a re c o n s t r u c ţ ia u r m e a z ă « j fie% , a tă . ¿ o a te a u'n Kp la ,; c o o r d o .
n a t o r i n c a z u l l u c r ă r i l o r d e o a m in « , , , ^ « ¡ ¿ t e ş i a m p lo a re ;
un de_exeo4ze la scara i . 50o sau 1 ; 1 000, cuprinzind pune-
tele de racord, reţeaua subterana do - • • n -x
- ;. Qe apa si canalizare si legaturile aces­
tora cu clădirile dm teren pe care j ' * ' - * * -
___ . - . , i e io deservesc; acestea smt figurate m
plan prin supraiaţa lor construită; B
secţiuni verticale[_l9H9Îf^dnale denumite si nrofiluri în Iun?
(v. fig. 5.5r5J6), în care se repreziM *T~ ^ — mg
, , f ^ta la scara toate elementele necesare
p zain m pamin a con uc e or, acestea sînt neapărat necesare pentru
reţelele de canalizare;
secţiuni verticale transversal^ penţru anumite puncte caracteris­
t ic e - travenan de drumun sau de alte reţele subterane, derivaţii de con­
ducte, hidranţi de gradina sau de incendiu> fmtîni de băut apă etc.;
, ... . SC eV} e e mont;aJi cu precizarea tuturor elementelor materiale ce
alcatuiesc reţeaua;
„f execuP e ^ontcij pentru cămine si secţiuni de reţea
aferente acestora, cu toate armaturile £ piesele speciale,
8 — D esen tehnic de in stalaţii
113
 m < jjit u u u \v . uy L u p t iil / L l i l U . V C U C i i c t iC A l 1£>L d l c l ^I C 1 U C

la fiecare nivel al construcţiei (subsol, parter, etaj etc.) în care se va exe­

cuta instalaţia respectivă; acestea se întocmesc pe f 'T le de arhitec­
tură ale construcţiei;
— secţiuni verticale şi scheme ( v. fig. 5.21, b), prin care se repre­
zintă, în general, părţile sau elementele verticale ale instalaţiei, care de­
servesc toate nivelurile clădirii (coloanele şi derivaţiile acestora);
— desene de detaliu (v. fig. 5.23), numite şi detalii de execuţie, în­
tocmite, în general, pentru a reprezenta la scară convenabilă 1 :10 . . . 1 :1,
după regulile desenului industrial (în triplă proiecţie ortogonală) anu­
mite părţi mai deosebite ale unei instalaţii sau elemente de amănunt care
nu apar suficient de clar pe desenele menţionate mai înainte. ,
\| — fc4e&ie 4%} fro/ecrr'e /ZoM e-^ r/ cfv/ ifri w/tefe fe./e/^ f
e £>■>«7 cuifr/%ZxtA*/ ¿i' rc n/aCfrec/? f#wc!pct¥n'rfqr^
S<%k e/< A/c/roArlb-****'“ ' -----------
5.1.2. U N I!, C U L O R I Ş l SE M N E C O N V E N Ţ IO N A L E FOLOSITE
IN D E S E N U L DE INSTALAŢII TEHN IC O -SAN ITAR E

Pentru reprezentarea diferitelor părţi componente ale unei instalaţii

în desenele menţionate, se folosesc semne convenţionale şi notaţii spe­
cifice fiecărui element, conform standardelor în vigoare.
în cazul în care unele simboluri utilizate nu sînt cuprinse în aceste
standarde, se pot folosi semnele indicate în cataloagele de produse sau
simbolurile stabilite de proiectanţi, cu explicitarea lor în legendă.
R eţelele sînt trasate, de obicei, în negru, dar, cînd este necesar, se
folosesc‘'şi-liniile convenţionale colorate indicate în tabelul 5.1, conform
STAS 185/1-89.
Pentru identificarea caracteristicilor tehnico-funcţionale ale conduc­
telor, îmbinărilor, fitingurilor, pieselor de legătură, instalaţiilor de legă­
tură, instalaţiilor de încălzire centrală, semnele convenţionale din tabelele
5.2 . . . 5.3 pot fi completate, după necesităţi, cu simboluri stabilite prin
standarde sau cataloage de produse sau simboluri stabilite de proiectant,
semnificaţia lor fiind indicată în legendă. Coloanele se diferenţiază prin
număr de ordine, şi, la nevoie, iniţiala fluidului transportat.
Varietatea culorilor fiind limitată, utilizarea lor are caracter de reco­
mandare şi se face cu precădere în schemele cu caracter funcţional. La
reprezentări în culori se menţin şi simbolurile şi semnele convenţionale
ale elem entelor reprezentate.
Cînd nu se întocmeşte un plan coordonator pentru toate categoriile
de instalaţii, conductele din planurile de instalaţii pe specialităţi se defi­
nesc prin cotele în plan şi de nivel necesare şi suficiente evitării dificul­
tăţilor de execuţie.
Grosimea liniilor de reprezentare se alege conform S T A S 103-76,
funcţie de scara desenului, în scopul obţinerii unui desen clar.
114
 |<u
a conductei
t- 0) în planuri generale mirea
C c w•*- de situaţie, planuri culorii
'Z o iS
CVoOidŞ
coordonatoare
feau planuri comune
conven-
ţionale

Instalaţii sanitare

Conductă dc apă recc potabilă — ÁRP- albastru

Conductă de apă recc nepotabilă — m - ve rd e

Conductă de apă caldă -A C -

Conductă dc circulaţie a apei calde — ACC- violet

Conductă de apă pentru combaterea

incendiilor (exclusiv)

Canale sau conducte de canalizare -cu- calcniu

menajeră sau unitară (menajeră+ -cu-
pluvială1
)

Canale sau conducte de canalizare cafeniu

pentru apă pluvială -CP

Canale sau conducte de canalizare cafeniu

pentru ape convenţionale curate -C C -
-Oh

Canale sau~conducte de canalizare cafeniu

pentru ape uzate industriale care
necesită preepurare
-0 — —

5.2. REPREZENTAREA JNSTALAŢIiLOR EXTERIOARE

DE AUMENTARE CU APA Şl CANALIZARE

5.2.1. REPREZENTAREA ÎN PLANURILE DE SITUAŢIE A INSTALAŢIILOR

EXTERIOARE DE ALIM ENTARE C U A P Ă Şl DE CANALIZARE

Probleme generale privind reprezentarea instalaţiilor exterioare de

alimentare ca apă şi de canalizare. In planurile generale de situaţie şi in
planurile comune mai multor instalaţii, pe traseul conductelor se inter­
calează simboluri literale, reprezentînd iniţiale ale fluidului transportat
(v. tab. 5.1). Pentru a diferenţia pe desen conductele noi proiectate, de
3* 115
 Tabelul 5.2
Semne convenţionale pentru Îmbinări, fitinguri şi piest o. are
(extras din STAS 185/2-83)

■Nr.
crt. Denumirea Semne convenţionale

0 1 2

I. Felul îmbinărilor

1 îmbinare cu mufă la conducte

----------

2 îmbinare cu flanşe la conductă

---------- 11 -

3 îmbinare cu filet la conducte (se indică numai

la schimbări de diametru)

4 îmbinare prin sudare ----------- ^ -----------

II. Fitinguri şi piese de legătură

Mufă dublă --------c—

Mufă de trecut pe tub

— > = C - -

Reducţie (cu mufă)

Cot sau curbă (cu flanşe) cu 0 < a < 9 0 °

V
i
i

Curbă cu etaj (cu mufă)

Teu (cu flanşe)

Cruce (cu flanşe)

Ramificaţie sim plă avlnd 0 < a < 9 0 ° (cu mufă - - • e î ______

şi flanşă)

U G
 Tabelul 5.2 (continuare)

0 2

9 Ramificaţie dublă (cu mufe) cu 0 < a < 9 0 3

10 Niplu — O - - -

11 Racord olandez
— rl
III. Piese diverse

1 Punct fix --------- :X---------

2 Compensator liră JTL
3 Compensator tip U TL
4 Piesă de curăţire
? K*
IV . Armături (STAS 185/3-89)

1. Moduri de reprezentare a armăturilor montate pe conductă

1 Robinet cu flanşe
— «X3i—
2 îmbinare cu mufe, robinet cu filet exterior
— ÎXI—
3 Robinet cu filet interior — ix j —
4 Robinet montat prin sudură (sau lipire) — tx i —
2. Armături de închidere

1 Robinet cu ventil, drept

1X1
 1 2

Robinet de colţ cu ventil

Robinet cu ventil, cu trei căi

Robinet cu ventil, cu tijă înclinată

0^3
I Robinet cu sertar (vană) bkri
1
Robinet cu cep (cana) drept
DX]
Robinet cu cep (cana), drept, cu dispozitiv de
golire
îx \ V

r Robinet cu cep (cana) de colţ

Robinet cu ccp (cana) cu tre i căi

Robinet de reţinere drept:

a — cu clape
b —•cu ven til
“T" h ■*\>_
c b

3- Armùturi de şerpieiu

Semne convenţionale

- Denumirea
• In plan In schemă

) 1 2 3

Robinet cu ven til simplu serviciu

T

—
Robinet cu v e n til dublu serviciu *=5=a
1 X
Robinet cu b raţ basculant
X
Baterie amestecătoare cu b ra ţ iix

Baterie amestecătoare cu b ra ţ basculant tr-?

■\(S
 2
0
, ( 3
(
G Baterie amesteemuare de- baie cu duş şi tijă T p
fixă

7 Baterie amestecătoare de baie cu duş şi tijă

flexibilă Z -0

8 Robinet cu dublu reglaj pentru radiator: -O-T----- 1 CZD x

1 I 0
a — drept 1 1
b — de colţ 1____ J c==hr
b
4. Armături pentru combaterca incendiilor

1 Hidrant de incendiu subteran

2 Robinet de incendiu Interior

3 Hidrant de grădină
X
Observaţie. Modul de îmbinare se Indică în desen numai în pune lele de racordare a conductelor,
cu armături, obiecte de uz gospodăresc, obiecte sanitare, aparate şi recipiente precum
şi la schimbări de direcţie şi ramificaţie

Tabelul 5.3

Semne convenţionale pentru oMcete sanitare (extras din STAS 185/4-&Î)

Se m n e convenţionale
Nr.
crt. D en u m irea
In pian In schemă

G i 2 3

î Lavoar

2 Chiuvetă
1 1
3 Spălător dublu
Ü□ p 1 u u
4 Spălător cu platformă jo= U
m
 T i' i/ í (continuare)

Cadă de baie ovală

U Z 7

Cadă de hale dreptunghiulară

CD 3

Cadă de duş

Bideu
C_J
Pisoar individual
V 9
Vas de closet Jz—
L 3

Rezervor de closet
UZI
Sifon de pardoseală

Sifon de plintă
W r

duetele existente, acestea sint reprezentate prin semnul convenţional

văzut pentru tipul respectiv adaptat prin simboluri suplimentare
nţelor proiectării (fig. 5.1, a şi b); conductele noi se reprezintă cu
;aşi grosime de linie convenţională.
Aceeaşi regulă se păstrează şi pentru reprezentarea conductelor care
lesfiinţează sau se înlocuiesc, cu deosebirea desenării grosimii liniei
tru aceste conducte la 1/2 ... 1/3 din grosimea liniei convenţionale a
eului conductelor proiectate (fig. 5.1, e şi d).
Desenele originale executate pe calc se trasează în negru.
Dacă pe un desen-se trasează reţele de conducte cu fluid de un anu-
fel, deci, prin un acelaşi semn şi culoare convenţională, dar avind
cteristici diferite, spre a le deosebi, se pot face pe traseul lor notaţii
imentare. A stfel, conductele de apă rece, de diferite presiuni (4, 6,
it), notate cu A R pe figura 5.2 pot apărea diferenţiat după calitatea
lului, de exemplu: benzină de aviaţie şi benzină auto, care se indică
cîte un simbol diferit — BAV, respectiv B A U , pe figura 5.2. Sem-
:aţia acestei simbolizări speciale trebuie să fie scrisă în legenda de-
 o > tţQl
- AP
CM
b > - AP
6a:
-CM — > -
F50
- AR 10 a i

•cu—> F&-
■ BAV ■
e > ■ CU— >
■BAU■
fX
Fig. 5.1. R eprezen tarea con­ Fig. 5.2. Sim bolizarea
ductelor: literală a conductelor
a — existente; 6 — proiectate: transportând acelaşi
c — desfiinţate; d — înlocuite; fluid.
c — noi proiectate; CM — con­
ducte pentru canalizarea mena­
jeră: CV — conducte pentru ca­
nalizarea Sn sistem unitar.

Ramificaţiile de conducte se reprezintă ca în figura 5.3, a şi b.

La încrucişarea a două conducte, fără legătură între ele, conducta care
se află în spatele sau dedesubtul unei alte conducte se reprezintă cu
traseul întrerupt în punctul de încrucişa­
re; de exemplu, pe figura 5.3, c, traseul -O H ?
C— D este montat deasupra lui A—B, iar r \ JEI
pe figura 5.3, d traseul E— F este montat t
-060 -om
deasupra sau în faţa lui G— H.
\ l
Panta conductelor sau înclinarea lor
(ce se va respecta la montaj) se indică -0.70 -m
printr-o săgeată însoţită de valoarea pan­ J eL — sk.
tei; de exemplu: i —2<>/o pe conducta de ca­
nalizare din figura 5.1, e sau ¿=0,02 pe -o
figura 5.3, d.
In desenele de execuţie (desene în
plan, secţiuni verticale, scheme) privind B
instalaţiile pentru \fluide aferente con­
strucţiilor, conductele se reprezintă prin­
D
tr-o singură linie convenţională, în ne­
gru, ca şi în planurile generale de situa-
ţie.
Tipul conductelor şi modul de îmbi­ i-0.02
-030
nare între ele se indică prin semnele con­ \H
venţionale cuprinse în STAS 185/2-89.
Conductele reprezentate prin linii
convenţionale standardizate se cotează ~ Z E Dn50
înscriindu-se diametrul nominal exprimat
în milimetri, unitate de măsură utilizată 76x3.5
în cadrul Sistemului Internaţional de Uni­
tăţi de Măsură. Conductele se cotează în 6100
practică şi în ţoii (") sau inch (in), uni­
tăţi de măsură tolerate; de exemplu, cota Fig. 5.3. Reprezentări la conducte:
a — ramificaţie intr-un plan orizon­
D„ 40 !(0 40), scrisă pe conductă, care tal; b — In plane orizontale dife­
rite; c şi ci — încrucişări fără le­
se referă la diametrul său interior se mai gătură; e — schimbarea la nivel pe
notează în practică D n 1 lf . " ( 0 1 1/s") sau trasau recliliniu; f, g şi h — notarea
tnaterialelor ¡¡i a dimensiunilor con-
n î J/ ^ tr?\ 1 1 /
 «M
î *
+ *
•

s 1

fi
'
? Q-
%
. > ¡v
!V
V» «o
_ V) « o
*ir-4.';ţ

Fig. 5 .4 . 1>cprezcnU»rea ir» p la n u l ele situ a ţie a in s U il.-itiilo r e x te rio a re do .ij/m o n l.ira rti .-»/>» fi de n a n n lix a rt'.
co re s p u n d ă sco p u 1' ‘ esta fiin d , în g e n e ra l, e x ecu ţia in stala ţiei), t r e ­
b u ie să c u p r in d ă ¿iunile elem en te lo r c e com pu n in stalaţia şi a n u ­
m it e d a te sau in d ic a ţii scrise şi cotări p e n tru m ontaj,- î n p la n u rile d e
s itu a ţie (şi în c e l e d e e x e c u ţie ) se n otează d e regu lă, sim b olu l şi d ia m e ­
t r u l n o m in a l a l c o n d u c te lo r (v . fig . 5.4); d e e x e m p lu :
— tuburile din beton simplu pentru instalaţiile de canalizare exte­
rioare clădirilor se notează B 0800;
— ţevile din oţel fără sudură, laminate la cald, pentru construcţii,
76 x3 (diametrul exterior X grosimea peretelui);
— ţevile din oţel fără sudură pentru instalaţii, Dn 100.
La nevoie se pot înscrie lungimea şi panta conductelor; uneori, aces­
tea se înscriu numai pe profilul în lung (v. fig. 5.5 şi 5.6); de asemenea,
se pot da cotele de poziţie ale traseului faţă de anumite elemente fix e
din teren (repere fixe, clădiri, drumuri ctc.).
Pe desenul din figura 5,4 sînt reprezentate în planul de situaţie
instalaţiile exterioare existente de alimentarii cu apă şi canalizare a apelor
uzate menajere şi a apelor pluviale, ale unui complex industrial, la care
se racordează instalaţia proiectată pentru hala de sculărie. Pe plan sînt
figurate şi suprafeţele de teren ocupate de construcţii, drumuri interioare,
spaţii verzi, iar, pentru simplificarea desenului, ţinînd seama de scara sa
redusă, acesta nu a mai fost cotat. Pe profilul în lung (v. fig. 5.5 şi 5.6) se
arată poziţiile de montaj şi distanţele dintre cămine etc.

5.2.2. REPREZENTAREA IN PLANUL DE SITUAŢIE

A CONDUCTELOR PENTRU INSTALAŢIILE
DE ALIMENTARE CU APA
Şl CANALIZARE

Alimentarea cu apă a complexului industrial de la reţeaua publică

este alcătuită din; branşament — cămin pentru apometru — rezervoare
de înmagazinare — staţie de pompare ,şi hidrofor şi apoi o reţea de con­
ducte către diversele clădiri ale complexului.
în plan (v. fig. 5.4) s-a reprezentat numai reţeaua inelară de la care
se alimentează hala de sculărie. Pentru simplificarea desenului, nu s-au
figurat reţele de alimentare cu apă ale celorlalte clădiri. De la staţia de
pompare (nefigurată pe desen), conducta cu D„ 100 trece prin punctul A
spre căminul de vizitare C V U punctele a,.b, c şi d, căminul CV2, punctul
e şi aici se închide inelul cu conducta de D;i 250 care vine din direcţia
punctului A.
P e traseu sînt montaţi patru hidranţi de incendiu şi anume: Hx între
punctele a— b; H2 între punctele h—d; între punctele d—e şi ]a
închiderea inelului. Pentru stropirea spaţiilor verzi, între punctele a—b
s-a prevăzut un hidrant de grădină HgJ. Hala de sculărie, nou proiectată
se racordează la reţeaua de alimentare cu apă, prin punctele B şi C
(v. fig. 5.4). în căminele CFj şi CVS se află vanele care.permit închiderea
conductei în cazul apariţiei unor defecţiuni, precum şi robinetele de golire
a. reţelei. Apa rezultată din golirea reţelei sau din pierderi de apă dato­
rită noetanşeităţii la vane, se evacuează din C Vi ,1a canalizarea pluvială
P r in f'P * . • i a r Hin 1u rsm nlî'/arpa rvrîn o n m m n l P M , .
 5.2 , '°REZENTAREA UNEI REŢELE DE CANALIZARE

In incinta complexului industrial, reţeaua de canalizare (v. fig. 5.4)

este executată în sistem separativ, urmînd ca la ieşirea din cadrul incintei
sâ se execute în sistem unitar.
Reţeaua de canalizare a apelor uzate menajere se realizează din
tuburi de beton B 0 200 pentru hala nou proiectată, apa uzată fiind
colectată prin căminele CM20> CMiU CM21, ,CM2z, CM24. Tot din B 0200
se execută şi legătura între reţeaua proiectată şi reţeaua existentă, pe
traseul C M 2i . . . C M U, reţeaua existentă fiind executată din £ 0800.
Pe plan s-a figurat şi reţeaua de canalizare a apelor pzşţe de la
clădirea cu destinaţia „Remiza PSI“ . Racordarea acesteia la reţeaua de
canalizare se face prin tuburi de fontă F 100, prin intermediul unui sepa­
rator de grăsimi racordatei el la reţeaua de canalizare (v. detaliu, fig. 5.12);
apoi, reţeaua din F 100 face legătura cu conducta generală da colectare
a apelor uzate menajere prin tuburi de beton B 0200 la CMw existent.
Reţeaua de canalizare pluvială proiectată pentru hala de sculărie se
execută, imediat la ieşirea din clădire, din tuburi de fontă F 50, care
fac legătura apoi cu tuburi de beton de diverse diametre, îh Funcţie de
debitul colectat. La această reţea se colectează apele provenite din precipi­
taţii din curtea complexului, prin gurile de scurgere GRl0, GR1U G RiS,
GR^, G R u , G R ir>, proiectate, prin intermediul tuburilor de beton.
La căminul CP3fi existent, se racordează, cu tuburi din beton B 0400,
reţeaua de canalizare pluvială proiectată.

■5.2.4. REPREZENTAREA PROFILULUI LONGITUDINAL

5.2.4.1. Reprezentarea profilului longitudinal al canalizărilor exte­

rioare. Pentru execuţia reţolei exterioare aferente complexului industrial
desenat în figura 5.4 este necesar un profil longitudinal al conductei d®-
canalizare proiectat pe întreg traseul acesteia. Pentru exemplificare, în
figura 5.5 s-a reprezentat profilul longitudinal al reţelei de canalizare
menajeră proiectate, iar în figura 5.6 s-a reprezentat profilul longitudinal
al reţelei de canalizare pluvială proiectate. Desenele din figurile 5.5 şi 5_fl
sînt întocmite fiecare în parte la două scări diferite; o scară a lungimilor-
(1 :500) şi o altă scară a înălţimilor (1 :50), mai mare, pentru a se e v i ­
denţia variaţiile de nivel ale terenului şi panta canalului.
Desenul cuprinde două părţi: în partea de sus se află secţiunea prin-,
teren, axa canalului şi căminele de vizitare, cu linia terenului amenajat-
în partea de jos se află un tabel care cuprinde următoarele dat*r:
numărul căminului, cota terenului, cota radierului, distanţele parţiale şL
cumulate, diametrele, pantele, adîncimea căminului, deci cotele neceswe-
execuţiei.
Cota terenului amenajat reprezintă nivelul terenului în stadiul fittal,
al lucrărilor şi este stabilită astfel încît, printr-o înclinare continuă a
terenului, sâ se asigure scurgerea apelor meteorice.
Cota-radier este cota fundului căminului; aceasta poate fi egală «u.
cota de fund a canalului de intrare şi de ieşire în cămin, cum este, â?
exemplu, cota-radier a căminelor CM?o, CM2U CM22, CM23 (265,10 ni);
alteori, aceste cote diferă, cota radierului căminului fiind mai mare ca;,a
 .'./V

8
F ig. 5.8. Căm in pentru apom etru:
a, li şt c — s e c ţ i u n i ; d — s c h e m a in s t a la ţ ie i; J — fu n d a ţie ; 2 — cap ac; 3 — ro bin et de con
cesiv; 4 — a p o m e t ru ; 5 — ro b in e t de trecere, cu d escă rc are; e — conducta d e b ra n şam e n t
7 — c o n d u c tă p u b lic ă ; 8 — lim ită d e proprietate.

cv, CV7

1 Conductă 0:n D tei/rcctă Dn f f l

este situaţia aminul CMU, unde intră în canal cu diametrul B 020'
şi iese un cant. ju diametrul B 0800, diferenţa realizîndu-se prin cobor
rea fundului căminului CMu (v. fig. 5.5).
Pe desen este.figurată şi poziţia, în secţiune transversală, a condu«
tolor de canalizare pluvială, respectiv a conductei de alimentare cu ap
atunci cînd acestea se află în acelaşi plan vertical cu canalizarea menajer
Ţinînd seamă de aceleaşi reguli generale de reprezentare, în figura 5
este desenat profilul în lung al reţelei de canalizare pluvială proiecta-
pentru hala de sculărie din figura 5.4.
5.2.4.2. Reprezentarea profilului longitudinal al unei reţele de ai
mentare cu apă. Pentru hala din figura 5.4 se consideră necesară repr
zentaroa profilului longitudinal al reţelei de alimentare cu apă, întruc
scara la.care a fost reprezentat planul nu a permis înscrierea tutun
cotelor în vederea execuţiei (fig. 5.7).

5.2.5. REPREZENTAREA CONSTRUCŢIILOR AJUTĂTOARE

Pe planul de situaţie din figura 5.4 precum şi pe desenele cuprinzîr

profilele longitudinale.ale reţelelor (v. fig. 5.5 şi 5.6), au fost reprezei
tate, prin semne convenţionale, unele construcţii-anexe executate d
beton (cămine de vizitare, separator de grăsimi etc.). Aceste construc'
au rolul de a adăposti anumite puncte speciale ale reţelei (vane de inel:
dere, de golire, apometre etc.), sau de a crea spaţii necesare pentru explo
tare şi întreţinere.
La execuţia vinor astfel de construcţii-anexe colaborează constructori
instalatori.
în scopul unei bune coordonări a execuţiei şi a unei calităţi core
punzătoarc, este necesar să se întocmească pentru proiectarea lor do
feluri de desene: unele, care sînt destinate grupelor de constructori, re
lizate ca desene de execuţie a construcţiei propriu-zise, şi altele, des
nate instalaţiilor. întocmite ca desene de montaj, prin vederi şi secţiu;
cu respectarea regulilor de desen şi a semnelor convenţionale din dorr
niul respectiv, complet cotate, cu precizarea elementelor strict necese
înţelegerii desenului.
— în figura 5.8 este reprezentat un cămin pentru apometru, c
tuburi de beton, prin două secţiuni verticale şi una orizontală, cu exp
citarea elementelor componente în legendă.
— Instalaţia de alimentare cu apă pentru hala de sculărie proiect;
(v. fig, 5.4) cuprinde, pe traseul inelar, două cămine de vizitare, CV,
C V S, prin care se asigură inspectarea, manevrarea şi întreţinerea arn
turilor prevăzute la ramificaţii.
în Lgura 5.9 sînt reprezentate detaliile de montaj pentru cămin
C V j şi CV, de secţiune pătrată, care conţin conductele şi armăturile nei
sare exploatării reţelei.
— în figura 5.10 este reprezentat prin trei secţiuni (orizontală, v
ticală şi laterală) un cămin de vizitare, avînd funcţia de cămin de int
secţie; pe desen este figurat echipamentul corespunzător cu explicitarea
In figura 5.11 este reprezentat un alt tip de cămin.de vizitare, avi
 irig, 5.7. P r o filu l lon gitu d in al al unei reţele de apă.
r intre p a g in ile 126 şi 127

) )
3 A A

L E B [ H D Â:
L E G E N D A t
i BeknxrttoBclSpem oducenbcok
1 Beton simplu Bc 7.5aducere !a coti) i Uiun de«ton artUmnlt D-SO.L-UXh

2. lubun de betonprefobreote D-80.L*100 3 Dcnorieamentun

< Jvbar de beton c rtfb trx M ; D - tD .L 't W
3 Martorde ciment MtiO 5 JtmMcuiroriorOeomeni HUO
4, Beiuii s/moii 8c 3.5 6 BetcnwohiBcH
5. Tencuiala cu mertor de ciment MtOO
F ig. 5.11. Cămin de v iz i^ n
" i i Fig. 5.10. Căm in de vizita re pentru reţeaua de canaîizar
pentru reţeaua de canalizare, avînd funcţia de
avin d funcţia d e căm in de cămin de racord.
intersecţie.

* ■i

Fig. 5.13. Separator de grăsimi, eu golire la canal:

1 — c ap ac ţ i ram â din fontft: 2 — trepte din otel-beton : 3 — beton do e galizare;
Ci — c on du ctă c are asig u ra com unicarea cu a tm o sfe ra : r . ai r . _ -*~
 — Pentru colectarea apelor provenite din pr pitaţii, .de pe terenu­
rile platformei industriale reprezentate in planul > situaţie (v. fig. 5.4),
precum şi a apei .provenite din stropitul locurilor ae trecere pietoni ş i a i
spaţiilor verzi, s-au prevăzut guri de scurgere al căror detaliu de execuţie
şi montaj este reprezentat îru figura 5.12.
In figura 5.4 este reprezentat, prin semnul convenţional, un separator
de grăsimi la „Rem iza P S I“ al cărui detaliu de montaj este prezentat în
figura 5.13.

5.Z6. REPREZENTAREA STAŢIEI DE POMPARE $1 HIDROFOR

Instalaţia de ridicare a presiunii apei este alcătuită din staţia de

pompare şi din recipientele .de hidrofor (fig. 5.14). Ea este reprezentată
prin plan şi schemă, întocmită pe acelaşi principiu ca şi schema coloa­
nelor instalaţiei de apă-canal din clădiri.

5.3. REPREZENTAREA INSTALAŢIILOR TEHNICO-SANITARE INTERIOARE

5.3.1. REPREZENTAREA Şl COTAREA DETALIILOR DE MONTARE

A CONDUCTELOR ¡IN CANALE Şl JN INTERIORUL CLĂDIRILOR

Pentru a evidenţia distanţele reciproce de montaj ale conductelor

unele faţă de altele, precum şi cotele de montaj, este necesar să se întoc­
mească detalii de montare a conductelor în canale (fig. 5.15 şi 5.16), în
cămine (fig 5.17) sau faţă de pereţi (fig. 5.18 şi 5.19).
în aceste detalii executate la o scară convenabilă (1 :10 sau 1 :20),
conductele se reprezintă prin două linii paralele, prin diametrul lor.
în figura 5.15 este desenat, in secţiune orizontală şi în secţiuni verti­
cale, un canal vizitabil 5n care se află conducte de instalaţii cu destinaţii
diferite, prin care circulă fluide cu diferiţi parametri (apă potabilă, apă
fierbinte, apă uzată).
Modul de reprezentare a conductelor montate în interiorul construc­
ţiilor este figurat pe desenele din figurile 5.18 şi 5.20. Conductele sînt
prevăzute cu cotele necesare (diametru şi cote.de poziţie faţă de elemen­
tele de construcţie). Acestea pot fi tipizate, astfel încît în cataloagele de
produse se.indică cote de montaj standardizate în funcţie de diametrele
conductelor.
5.3.2. REPREZENTAREA IN PLAN Şl IN SECŢIUNE VERTICALĂ
A INSTALAŢIILOR DE ALIMENTARE CU APA
Şl DE CANALIZARE PENTRU O CAMERĂ DE BAIE

Instalaţiile de alimentare cu apă rece şi apă caldă menajeră şi insta­

laţiile de canalizare se reprezintă pe aceleaşi desene, planuri şi secţiuni,
deoarece au funcţiuni comune. Aşa cum s-a precizat şi pentru reţelele
exterioare, instalaţiile interioare se execută în desen pe baza principiilor
generale, cu ajutorul semnelor convenţionale, conform STAS 185/1-89,
185/2-89, 185/4-84, cu particularităţile caracteristice. >
Semnele convenţionale ale obiectelor sanitare Sc .desenează întotdea­
una în negru, în creion sau tuş, chiar şi în cazul reprezentării conducte-
lor tyrîn lînîî ------ J------ *• •
 Plan porier

I__ Osbta^r_____________
i--------------------
D
Fig. 5.14, a.

Spreitshbio vkriocró
.DehcomprearíaerJ ¡ Jc3
■-|— 4^ T—I ,1/2'

Spreexio
Le g e n d o
1. ttdm hr <0271pérírv cutomofoar<
dt nécare ajfKiunií ape¡ recim
2 , ffatpáib LfóaúMhvarojUioi
l<. Ite lampón 2800x2000x1& P2
tuOm
 (

Fig. 5.15. Punct comun de alimentare.

 fli 'OLIS
4 -/f

Fig. 5.16. Cotarea d etaliilor de Fig. 5.17. Detaliu dc montare a conducte

m ontaj în canale nevizita- şi vanelor in cămine nevizitabile:
b ile: 1 — g ră ta r d in t a r e de otel; î — tijă de mane
a — secţiune transversală prin pentru v a n ă ; 3 — v an ă cu ilan şă cu cap i
canal; b — elevaţie; c — suport 0 65 m m , m ontat Sn poziţie n orm al închisă.
conductă.

F ig. 5.18. Cotarea detaliilor de m ontaj;

o — ţaţă de un stUp; b — Intr-o nişă verti­
cală; c — fată de un colţ al construcţiei.

Fig. 5.19. Detaliu pentru susţinerea

t . . i. .
Fig. 5.20. Detaliu de montare a conductelor faţă de pereţi.
 VLJL|JUAJ ttuacicusuoie ior, precum şi standardul fiecărui o
se înscriu ( iţele de materiale ale proiectului, pe desenele de de1
de execuţie *1 montaj ale grupului sanitar respectiv; ele se explic
legendă sau se înscriu în tabelul de componenţă.
Desenele întocmite în vederea execuţiei instalaţiei tehnico-san
cuprind planurile tuturor nivelurilor pe care se desfăşoară ins ta]
precum şi schema desfăşurată întocmită după regulile generale ale c
nului tehnic.
Pentru exemplificare, s-a considerat o clădire de locuit din care
extras dintr-un apartament grupul sanitar şi baia cuplată cu bucă-
<fig. 5.21).

tS S
 L E G E N D Ă :

1 Coloană apă rsce-PVC. 6. D32-D l.0

2 Ramificaţie apă-PVC. G. 025
Ii
3 Alimentare rezervor-W.C. PVC. G. 025
4 Coloană apă cddă-OL.Zn. 0n25(0n32
5 Racord apă caldă-OL. Zn. Dn 15
6 Coloană scurgere -PVC. U. 110
7 Racord W.C.-PVC.U. 110
8 Racord Icvaar-PVC. U. 32
9 Scurgere bvoar-PVC. U. 032
*tM
jEr 10 Sifon colector -PVC. U. 50
11 Racord scurgere -PVC. U. 32
12 Colector de plintă -PVC.
13 Suport conducte -OL
14 Brăţară pentru sifon -OL.
15 Console lavoar-ţeava OL Or, 15
16 Baterie de baie
17 Mască ds acoperire

Fig. 5.23. Bloc normal prefabricat cu mască de acoperire, baie cuplata cu

bucătărie (detaliu).

fisura 5.23 intre paginile 136 şl 137

fy/ft $><*%■
 i~ t ia .il pcU te i fcctu
plan etaj ar \t (fig. 5.21, a) s-au
figurat ob; ¿ie sanitare din baie
şi bucată , prin semne conven­
ţionale standardizate, cotele de
montaj (care uneori pot lipsi, fiind
determinate prin normele de mon­
taj), poziţia nodului sanitar pre­
fabricat, cu coloanele de apă rece.
apă caldă şi canalizare, precum şi
traseul conductelor secundare, in-
dicîndu-se şi diametrele conduc­
telor. Pe plan nu sînt figurate si-
foanele obiectelor sanitare.
în figura 5.21, b este repre­
zentată schema coloanelor pentru
un singur nivel, al grupului sa­
nitar din figura 5.21, a. Pe tra­
seul conductelor sînt figurate pie­
sele speciale ce alcătuiesc instala­
ţia (piesa de curăţire, compensa­
torul de dilatare, sifoanele etc):
sînt notate şi dimensiunile tuburi­
lor, ale ţevilor şi cotele de nivel.
Numărul apartamentelor pe
etaj, distribuţia încăperilor şi in­
stalaţia aferentă fiecărui aparta­
ment fiind identice la toate palie­
rele, s-a întocmit schema coloa­
nelor pentru un bloc de locuinţe
S + P + 4 etaje (fig. 5.22).
Din cauza scării reduse, obiec­
tele sanitare ale fiecărui nivel nu
s-au mai desenat, pe schemă fiind
CotfontiV '
indicate derivaţiile fiecărei coloa­
Fig. 5.22. S ch em a coloanelor pentru un ne, armăturile, piesele de curăţire,
b l o c de locu in ţe S + P + 4 : piesele şi compensatoarele de di­
P.C. — p ie să d e c u ră ţire ; PJF. — pun ct iix ;
p .n . pie să d e d ila t a r e ; C.D. — com pensa lor
latare pe coloana de canalizare,
de d ilatare. din PVC-U, respectiv pe coloana
de alimentare cu apă rece din
PV C -G ; coloana pentru apă rece este executată din oţel zincat.
Această schemă se.poate confrunta cu schema din figura 5.21, b.
în detaliile de execuţie (fig. 5.23) întocmite la scară mare, o conductă
sau un subansarhblu de instalaţie (un prefabricat, o poziţie de obiect mai
deosebit etc.) se pot reprezenta şi printr-o vedere în proiecţie ortogonală,
obţinută, în general, prin două linii paralele continue, duse la o distanţă
egală cu diametrul conductei. în acest caz, spaţiul dintre linii rămîne alb,
sau (spre a se deosebi de alte conducte) se poate colora cu culoarea con­
venţională a fluidului ce se transportă; în acest caz, fitingurile şi armă­
turile nu se colorează. Poziţiile .principale ale instalaţiei s-au notat cu
repere a căror semnificaţie este înscrisă în legendă.
fabricate- ’ y ’ ’ ocurilor sanitare tipizate. , ,
fn i j u n ? f K ¿ r n A P 'z J n n a /t /e Jb Jvjrattj/o
jj,br;s*fţ j, K. j a>
5.3.3. REPREZENTAREA INSTALAŢIEI TEHN1CO-SANITARE
LA O CLĂDIRE iDE LOCUIT S + P + 4

Construcţia cuprinde un subsol tehnic, parter şi patru .etaje, a'

apartamente cu una, două şi trei camere, vestibul, baie, bucătărie şi
mară. Grupurile sanitare sînt identice pe verticală, de la parter la
jul 4.
Apartamentele cu trei camere sînt dotate cu un grup sanitar de
viciu, avînd ca obiecte sanitare un vas de closet şi un lavoar.
Instalaţia tehnico-sanitară cuprinde instalaţia de alimentare cu
potabila,.de canalizare şi instalaţia de apă caldă de consum pentru
grupuri de serviciu şi bucătării.
în figura 5.25, c s-a reprezentat, la scara 1 :50, desenul în plai
subsolului, cuprinzînd conductele de distribuţie inferioară cu apă î
şi caldă, precum şi conducta colectoare de canalizare, toate reprezen
prin semnele lor convenţionale conform STAS 185-89 şi inscripţioi
cu diametrele corespunzătoare. Aceste trei conducte ajung la cît
coloană verticală (desenată în plan prin cîte un cerc mic), coloanele un
pînă la ultimul etaj al clădirii. Coloana de canalizare se prelungeşte {
deasupra terasei.
Pe desenul plan parter, etaj curent (fig. 5.25, b) s-au figurat, pei
fiecare grup sanitar, obiectele sanitare, prin semnele convenţionale
pective, conform STAS 185-89, fără a se indica şi traseul conduct
secundare, din cauza scării reduse, indieîndu-se poziţia nodului sani
poziţia coloanelor de alimentare cu apă rece şi caldă, precum şi a colo:
de canalizare. Deoarece numărul apartamentelor pe etaj, distribuţia îi
perilor şi instalaţia aferentă fiecărui apartament sînt identice la ti
palierele, nu s-au mai desenat toate etajele ci numai etajul curent.
Sifoanele obiectelor sanitare nu sînt figurate pe desen. Poziţiile ob
telor în plan nu s-au cotat, ele fiind determinate prin normele de mor
Pe schema coloanelor (fig. 5.25. c), de obicei, nu se mai desene
obiectele sanitare, fiind indicate derivaţiile fiecărei coloane, armătui
piesele de curăţire, piesele de dilatare. Fiecare coloană este numero
cu un număr ce corespunde cu numărul coloanei din plan; obligaţi
sînt notate diametrele conductelor, precum şi cotele de nivel.ale conc
telor orizontale de alimentare faţă de nivelul pardoselii.

5.4. REPREZENTAREA INSTALAŢIILOR SPECIALE

Instalaţiile tehnico-sanitare cu care.sînt dotate unele complexe u

tare ca: bucătării de cantine sau restaurante, spălătorii de rufe, băi
blice. unele instalaţii din spitale .etc., se proiectează corespunzător sp
ficului lor funcţional şi se reprezintă în desen pe planurile de arhitecl
după principiile expuse la începutul capitolului, folosind semnele com
ţionale comune instalaţiilor pentru fluide; la nevoie se pot adopta sei
convenţionale adecvate, explicate în legenda desenului.
 (

Wm>rh
w
frâStJ’JS*

PLAN ETAJ CUPJZNT

1g. 5.25. Reprezentarea Instalaţiei tehnlco-sanitare dintr-o clădire de locuit £ f P + 4 :

« — pian subita; b — plan e taj curent; c — schema coloanelor.
 I

LEGEN0Â
Conacti ce<Sr«
----- Conduction) a
—>—ConûucJQcrunk.
—)—CocdKtoceixA
0 ) Cct&J incnyi-
iP^ Covrrf ctAtx)
i-C P*is cu-iärc
PD
RPYZ ÄcLrtr/°yf
pr /Wi Ar
CA
ft* JWttfrtAS/*
i F SJonforti

US—SC-
SCHEMA COLOANELOF?
 (

= a -------------------- H g

LEGENDĂ

- Conlet)canoixrrmenj/iro
- Con/Xdúcarslaortpbtatà
*CohóLddcv&xrcçw
* Ca-xbcti coóolarerr:¿jn>
- Cunoudúcodrect
- Conducte ari cottí
I Grate*rt*tfSfriCvl#
. Jaairtce.cotíóvreartJct*)
ÛHoondokiroti
© Cobori mtaserú
PC P*sàdecunto*
■PO P*iûde(>krtyt
r koedlerwometrv
M $Veuroàmetoemrvmiyjnvtrv
V Ccnàgotee
PF FiioctSx

«g u r a 6ÆJ (a, b. c} tntre pagtoUe 13» —js#. ¿P

 (

60r<n*h
w

CÂMARĂ

¡v i t u i e u
DORMITOR

V-tix25d-
‘22Dlm*

PLAN ETAJ CUPJZNT

Fig. 5.25. Reprezentarea instalatei tehnico-sanitare dintr-o clădire de locuit S + P + 4 :

o — plan subsol; b — plan etaj curent; c — schema cotoanelor.
 601 606 lubscurgere-FYC-W-W
601 Rantatesnvasno'-PIC -tttSi
7 lui scurgere-PVC-U Wxl2
6 fuhscurgere-PVC-U 3?
3 Iu6 scurgere-PVC-V 3?
W Sibn wtedor-PYCHJ V
f< flnjSros&iaafcdor-a

603

tX

NOTĂ- fananiipatv
toartsantoe.ottx
(necjpifâ cu ¿ÂjcdJcrvJ

Fig. 5.24. B loc norm al p refa b rica t (subansambluri, detalii, cote).

în toate cazurile, desenele întocmite în vederea execuţiei cuprind

planurile tuturor nivelurilor pe care se desfăşoară instalaţia, precum şi
schema desfăşurată întocmită după aceleaşi reguli ca şi în cazul'instala­
ţiilor din grupurile sanitare ale imobilelor de locuit.

5.4.1. INSTALAŢIA UNEI CANTIN

t Cantina unui grup şcolar — prezentată în figura 5.26, a, b şi c —

 HI
IO
xnt
curt
NOTÂ- moni
OmaunJe dnporonleió legó*
shJdatepeo/n/tn dt dna
tu t de P i w i « r im n »
cOOncuP'ietue

101 tüb-PïC-6 32ÍDO)

101t Inetepertn/punct fu -P K -6 * 0 (0 0 )
tezerrà 102 Compensator -pyç-G032(0*0!
103 M -P K -e 321040]
10* Teu-PVC-B 326m
10} Kedute-PvC-G 3 J /W *0/20
NOTĂ IOS H jfô - P K - i 32(0*0/
Krvnbcentvbtcsmtr 201 M-PYC-6 20
cu balen m t n t t sa/rai- 202 Caa/Oct-PVC-6 15
cat ajruemnjtfc xxXrr 203 NipkJdut/k/- Ftn On 15
2 0 * fot/met trecere cu m/fe-Fw-Am ûc.ti
mon/otc ta ¡nótamen kgctfo 205 HußcuOct-PYC-6 15
drect lo cobori 206 bb-P/C-0 15
20/ S v -W -i 15
20» U-PVC-6 15
301 hù-PYC-B 20
302 C tta U e t-P K -0 2 V

Fig. 5 2-1. Bloc normal prefabricat (subansambluri, detalii, cote).

Avînd capacitatea de a servi masa la 1 000 de persoane, ea cuprin

pozitele şi încăperile necesare şi este dotată cu utilajul corespu
pentru primirea, păstrarea, pregătirea alimentelor, şi prepararea mî
rilor, pentru păstrarea şi curăţirea veselei, precum şi cu un oficiu,
administrativ, vestiar, grup sanitar,şi o sală de mese. Clădirea este
trată cu instalaţiile necesare: de apă caldă şi rece, de canalizare int<
şi exterioară, de gaze combustibile la .bucătărie (şi în alternativa
folosirea combustibilului lichid), de încălzire centrală cu abur de
presiune, de ventilare mecanică şi cu instalaţiile electrice pentru
' /3
 5.4.2. INSTALAŢIA DE APA RECE Şl C ít
In figura 5.26, a se află reprezentat planul subsolului limitat la sala
cazanelor, o încăpere învecinată folosită ca depozit şi coridorul de acces;
de la nivelul acestuia (— 2,50 m) se coboară 11 trepte spre a se ajunge
în sala cazanelor, a cărei podea se află la cota — 4,70. P e acest plan se
află reţeaua de apă rece şi aceea de apă caldă; avînd în general un .traseu
comun, conductele sînt dispuse sub plafonul subsolului. Reţeaua de apă
rece a cantinei este alimentată de la instalaţia de hidrofor, ân punctul
A situat deasupra boilerului (v. fig. 5.26, a); reţeaua de apă caldă este
alimentată de boiler. De la cele două reţele — de apă rece şi caldă —
aflate în planul subsolului, urcă la parter coloane verticale, marcate pe
plan cu numerele 1 . . . 6, înscrise în două cercuri concentrice.
Planul parterului se află reprezentat în planşa cu figura 5.26, b şi
cuprinde desenul tuturor încăperilor destinate pregătirii mîncărurilor,
oficiul şi spălătoria de veselă, cu toate . agregatele, utilajele şi obiectele
sanitare necesare cu conductele lor de legătură la reţeaua de apă rece
şi caldă care pornesc de la coloane. Planul parterului nu cuprinde sala de
mese şi grupul sanitar destinat celor ce iau masa la cantină.
Din schema verticală a instalaţiei (fig. 5.26, c) s-a desenat numai sec­
ţiunea 1— 1, prin parter şi subsol; trecînd prin sala cazanelor, ea por­
neşte de. la boiler şi străbate în lung ambele încăperi ale subsolului, pre­
cum şi încăperile corespunzătoare de la parter, terminîndu-se la maşina
de curăţat cartofi 8, iar în exterior la separatorul de nisip SN.
A tît în vederile în plan cit şi pe secţiune sînt înscrise indicaţiile di­
mensionale privind conductele şi armăturile instalaţiei. Semnificaţia sem­
nelor convenţionale folosite pentru traseul conductelor instalaţiei şi re­
perele utilajelor sînt înscrise în legenda desenului.

5.4.3. INSTALAŢIA DE CANALIZARE

Aceasta este reprezentată pe aceleaşi desene ca şi aceea de apă rece

şi caldă.
P e planul subsolului este trasată cu linie plină reţeaua canalizării
interioare din tuburi de fontă la care se află legate o parte din obiec­
tele sanitare şi sifoanele de pardoseală, dispuse la parter; ea iese din
construcţie, intră în separatorul de nisip SN şi apoi în căminul de v izi­
tare C i aferent acestuia, unde este legată şi scurgerea sifonului din curtea
de lumină (v. plan subsol, fig. 5.26, a). Reţeaua exterioară s-a trasat cu
linie întreruptă fiin d îngropată în pămînt. Această parte a instalaţiei este
ventilată prin coloana® , care pe schemă — în secţiunea 1— 1 — este
figurată pînă deasupra clădirii.
Pe pianul parterului — planşa cu figura 5.26,b — reţeaua de cana­
lizare interioară, din bucătărie şi anexele sale, este reprezentată prin li­
nie întreruptă, deoarece este îngropată sub pardoseală, sub care, — în
această parte a clădirii — nu se află subsol. Reţeaua de canalizare a
acestei părţi a construcţiei constă în două conducte paralele cu direcţia
generală N — S, care primesc legăturile diferitelor obiecte şi ale sifoa-
nelor de pardoseală. Conducta care trece sub mijlocul bucătăriei începe la
Von]npr> o -rTrs »-.+ n ~ ^ *
 lătoarele din sala de mese, iar la ieşirea din clădire intră în căminul
vizitare C I şi aferent lui SG. Canalele colectoare exterioare pornind
SG respectiv din C l sînt prevăzute din tuburi rotunde din beton
0150 mm).
Pe schemă (fig. 5.26, c), reţeaua de canalizare pe află figurată
secţiunea 1— 1 menţionată la instalaţia de alimentare. P e schemă
şi pe planuri, pe traseul conductelor sînt figurate piesele speciale c
alcătuiesc instalaţia (coturi, reducţii, tuburi de curăţire, sifoane el
sînt notate dimensiunile tuburilor, pantele şi cotele de nivel la ieşi
din construcţie. .Căminele de vizitare şi separatoarele de nisip şi g
simi sînt prevăzute cu cotele generale şi de poziţie faţă de construc
spre a permite montajul conductelor.

5.5. REPREZENTAREA PREFABRICATELOR

PENTRU INSTALAT» TEHN1CO-SANITARE

Procesul de industrializare .a construcţiilor de clădiri este şi se

versifică tot mai mult şi in domeniul executării instalaţiilor interioare
acestora.

5.5.1. N O D U L SANITAR PREFABRICAT

Nodul sanitar prefabricat alcătuieşte o unitate de execuţie a ini

laţiilor.
Nodul sanitar este alcătuit din:
— blocul de conducte rigidizate într-un ansamblu unic, în d<
variante: bloc normal N şi bloc scurt S;
— acoperirea blocului de conducte, în faţă şi lateral.
Ansamblul coloanelor.de apă caldă, rece şi de scurgere, inclusiv
fonul colector şi scurgerea de la lavoar, rigidizate prin brăţări metal
formează nodul sanitar propriu-zis (N sau S, v. fig. 5.27 şi 5.28).
Pentru executarea lucrării în atelierul de prefabricate se întocme
o listă a materialelor necesare, cuprinzind: specificaţia materialului, ti]
de formă, dimensiuni şi numărul de bucăţi.
Pentru rezolvarea diferitelor situaţii ce se pot ivi în practică, no<
rile sanitare se pot executa în următoarele variante:
— nod sanitar dreapta;
— nod sanitar stînga.
în unele situaţii este necesar să se întocmească detalii de exect
(v. fig. 5.23, 5.29, 5.30) pentru anumite poziţii de montaj. Conductelc
piesele auxiliare se reprezintă prin linii duble ca să se.poată cota cu p
cizia necesară. .

5.5.2. CABINA SANITARA SPAŢIALĂ \

/•<\tiltr\of popiţi+ drj-i* iJ-! f o W
f Cabina sanitară spaţială reprezintă cea mai avansată formă de p
j fabricare a instalaţiilor tehnico-sanitare din clădirile de locuit. Est*
\ încăpere prefabricată cuDrinzînd eipmpn+oie Ho w.rcfn.<.K;
 L .J

L _______
r = - = s ± — = 4 Elementde
r - j cafat

Tt i
■ j L
îV ? c , 8 - s W 6
W7777777/SSS V//77//7/72- W /////S A V { " t/s /S
/ Y c: A
1h -
^iemertdd
5
> J
H 1i i 1 “5/
V

££££. £7/77777777----------
r////_//Z//ZAj Bloc
U.-U
V /
N
-------- «Ni

, l >
E2 1I I
■% K | ®
w %
17 / / 7 / / ^ 7 V/, 'y 77777 <-?'■‘777777^7' Ss i f j
...... Y //////Y A
11 1
t r 'f <N & lm effde‘>
^ i) a \legatunft
« 1 11
r §
[JL I
Y777/7
p y /< s///.c
7/ /
■- v 8 Bloc
N

;
p \ II 1 l
I

i
X w -l

R i-B lo c '%
w
I*

\777?777//s 7 7 S ;/7 7 'f,

L

////////.
> H I I -C r - * - - ......s

F ig. 5.27. Asam blarea unei coloan e în tr-o construcţie:

P C — piesă de curăţire; P F — punct fix.
 Candidă apa rece

Fig. 5.28. N od sanitar prefabricat, tip normal N : ¿4 J

a — e le v a fie ; b — p la n :
l — conductă de apă caldă; 2 — derivaţii de apă caldă: 3
— conductă de apă rece; < — de­
rivaţii de apă rece; 5 — alimentare cu apă rezervor closet; 6 — coloană de scurgere; 7 —
racord closet la coloană de scurgere; S — conductă de scurgere de la lavoar; 8 — conducta
de scurgere de la baie; 10 — colector de apă de pe pardoseală; 11 — sifon colector; 12 —-
compensator; 13 — element de susţinere şi rigidiza re; Ii — brăţară pentru fixarea sifonului;
- - -- — ------ ----------- ------------------ y>7 — «o irtn ** ? 18 — fiCÎQdUI'l
 t-A

F ig. 5.30. Cam eră de bucătărie:

a — plan; fo — schemă.
 U E HL 'i i H i u i v w n rn a lv u

PENTRU INCENDIUL

, 5.6.1. INSTALAŢII CU SPRINCLERE

Instalaţiile cu sprinclere, pot servi la clă-

dirile civile şi industriale pentru stingerea in­
cendiilor. Ele sînt alcătuite (v. fig. 5.31, a, b)
dintr-o reţea de conducte din ţevi de oţel care
alimentează cu apă armături speciale numite
sprinclere, care se deschid automat, la o anu­ dss’jsrcs.'t-
mită temperatură produsă de incendiu, pulve-
rizînd apa peste locul incendiat.
Ca orice instalaţie, se ¡reprezintă prin sem­
ne convenţionale (v. tab. 5.2), în plan şi schemă
izometrică (fig. 5.31, 5).

APLICAŢII

1. Să se întocmească profilul în lung al reţelei

de canalizare p lu vială din figura 5.4 cuprinsă intre
căm inele C P 4 0 .. .CP 36, pe baza cotelor înscrise in
figu ra 5.32 la scara lungim ilor 1:500 şi la scara înăl­
ţim ilor 1:50, luînd drept model de reprezentare pro­
filu l în lu n g din figura 5.6.
In acest scop se va lua ca plan de referinţă
planul la cotă +260,00 m; de la această cotă în sus
se v o r putea măsura şi dispune cotele canalului şi ale
căm inelor de vizitare. De asemenea, în stingă dese­
nului se va întocm i o scară grafică pentru înălţimi,
m i i ; -’S.'
care v a ajuta la reprezentarea la scară a profilului
longitudinal a l canalului.

2. Să se execute la scara 1:20 separatorul de

grăsim i din figu ra 5.13.

3. Să se întocmească releveul pentru instalaţia

tehnico-sanitară (instalaţiile de apă rece, de apă cal­
dă şi de canalizare) dintr-un grup sanitar al şcolii.
Schiţa se va întocmi cu vedere în plan şi în ele­
vaţie, prevăzută cu cotele de montaj ale obiectelor
sanitare şi cu cotele de poziţie ale conductelor folo-
sindu-se sem nele convenţionale standardizate.

4. In figu ra 5.33 se reprezintă un nod sanitar

pentru bucătărie simplă, dreaptă.
Se cere să se reprezinte d etaliile de execuţie Fig. 5.32. Schema
la scara: 1:10, sub form ă de vederi în plan şi sec­ care sînt înscrise cot
căminelor.
ţiuni; pe figu ră s-au folosit notaţiile:
1 — coloană din PV C -G cu liră pentru dilataţie, la
partea superioară, cu lungimea de 305 cm;
A
 c

LEGENDA

*e¿ec mcsndKj —spnWsre

Rutea fKendm-htdrünti m/eno

Cap Spnnkfer tí 12, SOuní pentru

T*95°C
LEGENDA

Múrant inferior ó?'

¿ $ n±
—----------- ¡títea mcenau . cpnnktere

-4 — \ — Retea m m d ,u -hidcnt: ,nievan

topSpnMen&12,5mn.pt!ntruT=93°C
Uvcucrc pentoj evar-jcrca jnei ¿fefr/g/g de
mSBat*
S.35 j \rx f Hídrcnt inferior <¿2 "
C J

__ / t * f . / ¿ ¿ -/ S S

b
 (

Secţiunetranaasalaîn canal
Cotatermutui(m) 66375
70 L

|
6b,177.........

I
I
Uita radiercanaltm, & Í4 7
Affnciimisăpătirii/m 1Á5 K3
Finetul C2 U n W4 HI 6
A
m_190 m
Bstarialnhe nncte 1 210) 1 8.00 \4 M 1 MÜ-El^aTis^
Distante amutatelml 0.00 23.RD 37/0 db.W
RmteJuramjiamdii: 1 i - I lâu-----------•------- — JTFSJ 1-35.80 1 om N/íS
a-a
Schema d i montaj Suport conducta
SOS O 50 loo 150 200 250
Natura terenului S c a t i u v e r d e 1

§lşl Si
C1 C2 5! cS| o cS CSt t s it f CS C¿
ChW
D ţŞ /_ — : -— -r -o - DnM
D nŢCO Pon ^ | ___ __ DntO Q rM __ IT T QiJ0_
—N -
fhW PnM
~ r~
Dnff) OnSO l _ 4 h f —&—
1 11 PnitO i OnSO DnSC ChSO
(n f m i c h m OnVO QdSL Dnffl [hW |f*->

-{x3--------------------------------------------------------------------------------
L ; ¡ M ) . --txi---- 1 : ;
i
_ 1
1
.... 1______
8
<5 <3
81 s
cg 3 1 3

LEGENDA
PT5...PT.GRjncte termice
C1 C7 Camínete ramificare
U . L12 Compensatordedilatare flirú l
F1. F7 Puncte fixeperetea
NI -N7 Nod¡cu schimbarea árect'm)

. Fig. 6.12. C om plex G R A M la alim entarea cu căldură:

a — planul de situaţie cu reţeaua de distribuţie, term oficare; b — schema termomecanică, ramura B ; c — p ro fil longitudinal ram ificaţia C2—PT6.
 L E GENDĂ
• Conduci} apă caldă ducer&
■ Conductă opă caldă întoarcere
■ Conductă aoâ rece de consum
■ Conductă apa calda de consum
■ Conductă reoraM e cpo caldă de consum'
• Candudâ <te aensxv
■ Conductă galrv preasin
• Conductă de impuls
■ Conduc/S de aer comprimat
1 Sclwnbăbrde călfun) Qeniru gpS caldă d » consum
hpB55Am/6*cffm. 5•i3.Wm
2,2o S’ Caan Me/ohco OpPUtj 25. functori,?! cu m i metan o/uxt
37.5mr,pentru preparare apă caldă 95-75"
2b Ca/an etapă mioare
7 daitsr ornanta! S1AS25&-/1I. capacitate 50001
L 61-101-12.3.
Kjs de expansiune deschis de 30001.hp BMO HS/pr IPCt.rr
conform catalog In J ca e ll. vot OC.ebDa 19'’
5 fâs rie expansiune închis 2000¡.recipient bidrobr
Pn 6 at, SKS/;56-S3
--------- " s
6 Compresor de aer 0-12.6mVti, H-9 ah. N’2.2 kW. tip £f. l'~~
7 Pompă de odoosbpSADU 50*5.0‘ i mUh.H'&OmHiC.
H-2.2kW. n»2d50t/min
3 Pzrr.sa rter.ircughe pentru incolore ho C150o. 0-50 j;Vn
H’ 8 ir. HjQ. N»Jkw. o• 710t/mm
T / „ / " V * 9 Separator de novat Cn 250 mm. Pn» lOdaN/cm1
î
10 Colector ¡ncăirre
11
11 CkslntMtar incitare
11 12 Tablouelecinc
i ;
13 Distribuitor ¡i colector pentru apă caldă menajera
RSF Robinet cu sertar dm fantă cu f/ansă cu carp ard!
; 1 Pn<B at .SIA5 1516-63
! i RV Robinet cu ventil centru oer comprimat On 15nun
• 1
'r - T $ Pf Robinet de trecere fard descărcare
' i
R3C Robinet cu trei căi cu cep din tontă culbnsă Pn-10 at T ir
1 . v tjn
i i RO Robiei Cu cep (cană! de golire cu oortUrhn
VRP Robinet cu reţinere dmfontă Cu rerM st Oonsă
l/RM Ventil de reţinere ai cursă ixa dmfontă cu mute
!!£ ' 55-71 Supapă de siguranţă cu conlrjgreulale cu mufe Pa* 10at
t i WC Manometru cu contacte electr>re tip HCtÎIAMC}
scala 0 6.5ot . mrionto S de execuiie o contactelor elecii'icx
H Hancmetrv cu scală rotundă »150 mm. gradat B 16at
cu robmel de contrai cu 3că Cu ac ho *34 (IAMCJ
i iU jW - ! 1
OR Colo radier canal
Ci Colo generatoare inferioară conductă
0 0-ufrogmă hă montată între flame
j5r Supapă de siguranţe cu contragreutate cu ftansd
H Hidromelru cu scalărotundă »150 mm cudălO 0 65 mtiiO
cu robinet simplutk armat
'MC termumelru imnometnc Cu CMtocte electrice tio MC I.
scala ¡1 KJOX.vor Icte execute o amdetorelectrice,
cu tub cj& tir de Im lungane
f termometru ai scală dreaptăgradat 0 W C alt/ză du
bana st oaardloore
m Slut *1/2"cu robinet de contrat 3cot. cu ac ho R 3a (lAMCl
pentru montarea utieoouni o m ii manometru
i- StJ 11/2'cu robmel simplu î î contra!oenlrv mon/grea
uHericari} o utu tvdrometru
’ ttit/d din brom p e n i'j im itare a vSernan! J an j
.Vi I S eiVitiicaior magnet? se nxel ho 5*V‘ 2 - 1 ./ •
—t» Cc-Vvc*nSear) !' erecte s iju t

. 3MC

C.WSO
2TMC
R5f 153 e
} j
0150/355 2R53A’ RÎ2
mi 2'
.s

iconsum

50001

totirofbr
N * l. ! M . h p E C lt f

C fiOa.O'SO 'TV«,

i&n.'cm*

t menojera
■CCr'QQi'Of

0n5mm pj.T_ a u Reprezentarea unei centrale term ice;

faniJ Pn ■IC- at r ,ia n ; o — x e h e n iil.
ihjrhjn
■nonsd
j cu mute
pr>»fpu'i Pn^tOof
ji V efeCii'-CL
"offontä?

S?;a flansä
tgictm 0 6SmHiO
asc/Tceto WC?•
Wücrelor eiecirxe.

a ’¡OXcuMzä cV>
cu a :liB /f3 o (i*li Ci
lnosTKlru
imentrvmai.‘3rf0
ssn! J it r z iir t T j
'■US l flAlCi ■

Rti
YRH2
<O m iilo b ill Ci ß ' i r x a

i :
i ' !
i 1 | I I
h f wf H L|%
J L j __ i* ¿—L
f l T i r ............. •' 33*15
5SSF50
)>iCi /UC>

fo / r z /¿¿> -/ ¿ z «JW
modul de aşezare a conductelor de ducere şi întoarcere, precum
laţia te’ ’.că.
De P T 12 so alimentează un grup de construcţii, pentru c
anumite porţiuni reţeaua de termoficare se execută aerian.
In figura 6.13 s-a reprezentat o astfel de instalaţie cuprinsă
hala 1 şi cabinetul medical, plan, schemă şi profil în lung, cu ,o se
pentru a evidenţia modul de montare a reţelei pe suporturi mobile
exteriori).

APLICAŢII

1. Să se deseneze vederea în plan şi schem a unui nod de încălzire c

(coloane, conducta de legătură, radiatoare) din una d in încăperile şcolii (re
apoi să se noteze tipurile ii caracteristicile corpului de încălzire, precum
rnetrele conductelor de legătură şi ale coloanelor.

2. Pentru schema d in figu ra 6.14 să ¡se întocm ească detaliul de execi

scara 1 :2 , în plan şi schemă, ştiind că:
■— distanţa între axele n iplu rilor este ?i = 600 m m ;
— înălţim ea totală a elementului de radiator este H=6S5 mm;
— lăţim ea elementului de .radiator este 6 = 200 m m ;
— grosimea elementului la butuc este g = 6 0 mm.

3. Să se întocmească desenul de execuţie, la ficara 1:50, cu reprezenta

plan şi .schemă a corpurilor de radiator din în că p erile P 0 5 şi POtj, legate
Ioana 3 a unei instalaţii de în călzire centrală cu apă caldă, cu distribuţie
rioară (fig. 6.15).
Instalaţia se presupune montată aparent.
Se va considera înălţim ea nivelului h~2,70 m, iar conducta de întc
din subsol se va presupune montată la 0,50 m de plafonul subsolului.

4. Să se întocmească schema coloanelor, pentru coloanele din figura 6.:

5. Să se întocmească desenul de execuţie, la scară, cu reprezentarea îi

şi în schemă a celor două corpuri de radiator P 0 3 a şi P03b, din încăpere«
ce sînt legate la coloana 2 a unei instalaţii de în că lzire centrală teu apă cal
distribuţie superioară. Încăperea P 0 3 în care se m ontează radiatoarele se o
parter (vedere parţială în plan şi elevaţie în -¡figura 6.16). Instalaţia se pres
montată aparent.
Tndicaţic. Se va întocmi în tîi planul construcţiei şi elevaţia pentru sc
la o scară aleasă (de exem plu 1 :50 sau 1 :25). Se vor determina dimens
 ______ _ «ui n jn ta in p la n şi p e schemă.
Acestea se reduc la scară şi se trasează pe de­
sen. Se trasează poi coloanele şi legătu rile la
coloane, ţinînd su.m a de specificul instalaţiei. Se
P ® * I (Pn m ) taoo desenează fitin gu rile necesare şi arm ătu rile de ra­
diator. Se indică cotele caracteristice a le elem en­
telor instalaţiei, pantele şi co tele de nivel.

6. Să se întocmească, ca v e d e re In plan şi in
elevaţie, schiţa unui grup de corp u ri de radiator
3.00 r „ 3.00 alimentate de o coloană, grup care se a flă montat
în una din încăperile şcolii — clasă, atelier, cantină,
L j----- p----- ■ ■ i dormitor, coridor etc. P e schiţă se v o r înscrie t i­
* - Ee= f = = * — ^ 4 ^ 4 pul, caracteristicile şi numărul elem en telo r fiecărui
corp şi diametrul coloanelor şi al le g ă tu rilo r corpu­
lui la coloane. Se v o r reprezenta, d e asemenea, p ie­
sele speciale, fitin gu rile şi arm ăturile.
Indicaţie. Se va trasa în tîl' e le v a t ia, cu conducta
de dus şi întors, corpurile de în c ă lz ire şi legăturile,
Fig. 6.16. văzute în plan vertical; se va nota fe lu l m ontajului
(aparent sau îngropat) şi se v o r în scrie elem entele
dim ensionale: se va întocmi schiţa c5e plan parţială, cu zidul e x terio r, ferestrele,
coloanele şi p o ziţia lo r cotată, nivelul planşeelor, corpurile de ra d ia to r şi legătu­
r ile lor.

Tabelul 6.3
Elemente ile radiator din fontă, eu coloane unite, cu secţiune eliptică
Dimensiuni, în mm

T ip u l
Nr
ert. Caracteristici
*700/3 600.<3 600/2 500/3 ; 500/2 300/3

1 Distanţa între axele niplurilor li, în nun 700 600 600 500 500 309
2 Înălţimea totală H în mm 795 695 695 595 595 395
3 Numărul coloanelor c 3 3 2 3 2 3
4 Lăţimea elementului b, în mm 200 200 150 200 159 250
a Grosimea elementului la butuc g,
în mm 60 60 60 60 60 60

7. Folosindu-se figura ci.10 a — d, se va reprezenta planu l unui n iv e l şi schema

coloan elor a fe re n te acestuia pentru una din orientările cuprinse în aceste desene.
Se v a în tocm i sp ecificaţia de m ateriale d e în călzire şi arm ătu rile necesare.
In dicaţie. C la sa se va îm părţi în grupe de elevi, repartizîndu -se fie c ă re i grupe
un alt n ivel, cu o altă orientare, din cele patru prevăzute in fig u r a 6.10.
 /

(
CAPITOLUL 7

REPREZENTAREA INSTALAŢIILOR
DE GAZE NATURALE COMBUSTIBILE

7,1. GENERALITĂŢI

In genera], pentru a exprima prin desen o anumită concepţie refe

ritoare Ia executarea unor astfel de instalaţii, este necesar să se realizeze
planul de situaţie al terenului, profilul în lung al reţelelor exterioare
planurile de execuţie ale instalaţiei, schema instalaţiei, schemele de mon
taj pentru staţiile şi posturile de reglare, căminele şi punctele de racord
— planul de situaţie al terenului cuprinde toate imobilele şi instala
ţiile a căror alimentare cu gaze se proiectează, situaţia terenului .faţă d<
vecinătăţile sale, calea publică şi conducta de distribuţie la care instala
ţia proiectată se va lega. Cind îndeplineşte funcţia de plan coordonator
cazul reprezentării unor terenuri întinse pe care urmează a se extind«
o reţea publică de distribuţie a gazelor, planul de situaţie cuprinde căii«
publice, clădirile existente sau proiectate, staţia sau sistemul de distri
buţie de la care reţeaua proiectată se va alimenta, precum şi instalaţiile
şi unităţile existente sau proiectate pentru alimentare cu apă, canalizare
canale termice, reţele electrice, linii de tramvai etc., cu reperele princi
pale de orientare (trotuare, faţade ale clădirilor), cote de nivel. în func­
ţie de complexitatea desenului, planul de situaţie se poate executa 1î
scările 1 : 500, 1 : 1 000; 1 : 5 000;
— profilul în lung al reţelelor exterioare cuprinde cotele corespun­
zătoare faţă de reperele fixe, punctele de intersecţie cu alte reţele, tra
versări;
— planurile de ¡execuţie ale instalaţiei de utilizare proiectate (a sis­
temului de distribuţie) sînt reprezentate la scara 1 :50 sau 1 :100 şi cu
prind:
— toate elementele instalaţiei cu cotele, notările şi indicaţiile n e­
cesare execuţiei;
— toate punctele de consum pentru gaze naturale (sobe de încălzit
maşini de gătit, cazane pentru baie, diferite utilaje industriale etc.), pen­
tru care se indică debitul orar de gaz;
— locul armăturilor de închidere precum şi locul robinetelor de in­
cendiu şi de contor, locul contoarelor.
Pe plan se mai indică: dimensiunile, volumul si destinaţia încăperi­
lor, conductele cu dimensiunile necesare execuţiei, precum şi materialei«
din care sînt executate instalaţiile.
— scher instalaţiei dă o imagine de ansamblu în spaţiu, pe cele
trei direcţii, o. instalaţiei pe toate nivelurile construcţiei şi se realizează pe
 _____ r> >■ > ui 1 sau pianşee; aparatele
uk consum; arzătoarele cu debitele lor orare, denumirea aparatelor de
consum. (
■în carul instalaţiilor exterioare şi al reţelelor de distribuţie publică
a gazelor, care au un traseu comun cu alte utilităţi, este necesar să se
întocmească pentru punctele de intersecţie cu alte reţele, pentru traver­
sări de căi publice sau căi ferate, de cursuri de apă etc., pe lingă desenul
în plan, şi profiluri transversale, iar la nevoie profiluri longitudinale,
cotate corespunzător faţa dp repere fixe, adică secţiuni prin plane per­
pendiculare pe traseul conductei, respectiv in lungul ei.

7.2. REPREZENTĂRI CONVENŢIONALE

Instalaţiile de gaze combustibile exterioare şi interioare se reprezintă

pe planuri şi în scheme pe baza principiilor generale şi a regulilor de­
senului proiectiv, cu particularităţile caracteristice, folosind semnele con­
venţionale standardizate, conform normativului I 6-86 (tab. .7.1.).
O deosebită atenţie trebuie acordată reprezentărilor în plan şi schemă
a schimbărilor de traseu, ramificaţiilor conductelor care urcă sau coboară
pe verticală (poz. 3 . . . 6 din tabelul 7.1).
De exemplu, semnul de la poziţia 3 (tab. 7.1) indică poziţia conduc­
tei orizontale pe direcţia verticală la 1,20 m deasupra pardoselii finite
a încăperii şi la 1,80 m sub nivelul plafonului, rezultînd înălţimea încă­
perii la 3,00 m. La dreapta desenului în plan se află reprezentarea in
perspectivă axonometrică oblică a conductei care traversează întîi zidul ex­
terior şi apoi, conform sensului de scurgere a gazului indicat prin săgeţi
pe desen, plafonul şi podeaua încăperii.

7.3. ÎNTOCMIREA SCHEME! IZOMETRiCE

Pentru o reprezentare completă a unei instalaţii de gaze combusti­

bile, în afara reprezentării în plan orizontal a nivelului respectiv, se rea­
lizează şi o reprezentare a instalaţiei folosind una din metodele proiec­
ţiei axonometrice, oblică frontală sau ortogonală, în varianta izometrică,
frtetode Ce se deosebesc numai după unghiurile pe câre le'fac înti-e ele di­
recţiile axelor de coordonare şi faţă de planul de proiecţie a*I desenului.
In înod curent, se întocmeşte schema instalaţiei pe principiul perspectivei
cavaliere (oblice) izometrice, cu punctul de vedere în dreapta sau in stingă,
adică după sensul în care se dezvoltă instalaţia faţă de branşament sau
faţă de . punctul ei de plecare, observatorul privind din afara clădirii.
Cînd schema se întocmeşte după o instalaţie existentă, se numeşte
releveu.
Pentru claritatea şi simplificarea desenului se consideră instalaţia în
întregime desprinsă de construcţia pe care o deserveşte, imaginînd di­
recţiile principale ale clădirii (lungime, înălţime) paralele cu axele o x ,
oy şi oz ale sistemului de referinţă ales.
366
 (conform cu Normativa! 1 6 -

Nr. Denum irea Semnul

crt.

Inslalalii
Conducte de instalaţii interioare de gaze:

{
proiectate
existente

se înlocuiesc, se suprimă

subterane
se suprima

Contoare: CZ3 CZJ

a — volumetric;
b — volumetric cu înregistrator
G
a

Conducte care urcă şi coboară (bifurcare verticală)

5L
Conducte:
a — care urcă; M
6 — care coboară.

Injecţie de jos .
 z:

Conducte carc vin:

) / j
a
a — de jos şi continuă să uree:
b — de sus şi continuă să coboare.

/.!
} b
5

Aparate dc utilizare
V/irV<y'«-
încălzitor dc apă
L l J !A
Maşină de gătit cu n ochiuri şi cuptor r , fără
racordarc la coş (flacără liberă); reşou cu n

o
o
m | <¡> R

o
ochiuri

Sobă de teracotă sau de zid

0 0 S*
10 Cazane de baie din tablă:
— de presiune; 0 £8
— obişnuit. O

11 Cazan (cotlon) pentru rute

g >- CR

12 Crematoriu f o l Cr

In figura 7.1 este reprezentată instalaţia ele utilizare a gazelor com­

bustibile naturale la o sobă de teracotă, dintr-o cameră de locuit, prin:
plan (fig. 7.1, a), secţiune verticală (fig. 7.1, b ), pentru a pune în evidenţă
cotele de înălţime ale traseului respectiv ale punctului de consum, şi
schemă izometrică (fig. 7.1, c) cu punct de vedere în stînga, care se exe­
cută pe itoate cele trei direcţii la aceeaşi scară cu planul şi secţiunea ver­
ticală. Pentru a uşura citirea desenului şi întocmirea schemei izometrice,
s-au figurat pe plan şi în schemă axele de coordonate.
Execuţia schemei (fig. 7.1. c) se începe de la robinetul R şi se con­
tinuă paralel cu axa oy, strâbătind zidul încăperii pînă la punctul B;
aici conducta urcă pe verticală pînă la 25 cm sub plafon (fig. 7.1, b); lun­
gimea reală a conductei verticale B— B ' este de 2,55— 0,45=2,10 m; ea
se desenează pe schemă redusă la scară (folosind scara grafică).
Traseul continuă apoi. la acest nivel, orizontal — deci paralel cu
axa oy — pe o lungime Br— C, măsurată pe plan. In punctul C conducta
îşi schimbă direcţia, paralel cu axa ox, pe o lungim ’•—D egală cu aceea
1fi»
 Fig. 7.1. Reprezentarea instalaţiei de gaze naturale dinlr-o Încăpere:
a — p la n ; b — secţiune v e r tic a li; c — schemă in pe rs p e ctiv i cavaHcră izom etrlcă

din plan; în punctul D coboară pe verticală, paralel cu axa or, pînă

punctul D ', la cota +0,35, deci pe o lungime de 2,55— 0,35=2,20 m, ca
se reduce la scara desenului. în punctul D' conducta se îndreaptă sp
sobă, pe direcţia oy, avînd montate pe această porţiune cele două robine
şi arzătorul de gaze.
Schema unei instalaţii destinate execuţiei (v. fig. 7.1, a, b, c) se con
pletează cu cotele elementelor dimensionale (diametre, lungimi etc.
Dacă pe schemă este posibil să apară conducte sau puncte de consui
suprapuse, pentru a evita unele neclarităţi se admite desenarea unc
porţiuni de traseu cu lungimea diferită puţin de lungimea exactă, re
zultată din reducerea la scară, sau so pot schimba unghiurile între axei
de coordonate (în specia] cînd instalaţia este desfăşurată mult pe ver
ticală).

7.4. REPREZENTAREA INSTALAŢIEI DE GAZE NATURALE DIN CLADIR!

IG 9
în figura 7.2, a, b şi c este reprezentată parţial instalaţia de alimen­
tare cu gaze mibustibile naturale a unor apartamente dintr-o clădire de
locuit cu parter, etaj şi mai multe intrări.
 F ig . 7.2. R ep re ze n ta re a in s ta la ţie i d e g a z e n a tu ra le :
a — plan parter; b — pion etaj curent; c — tchema coloanelor.

M intre jwginlle 170 - m . ţ> c ,ş . / 7 0 -/ 1 -/

 tru gătit la bucătării sînt prevăzute maşini ^ .tit, iar la oai sint mon­
tate cazane de b a ie . obişnuite, toate fiind imentate prin conducte cu
gaze combustibile naturale,-figurate pe plan ff semnele lor conven­
ţionale (v. tabelul 7,1).
Instalaţia este reprezentata prin următoarele desene:
— planul parterului, la scara 1 : 50 (v. fig. 7.2, a);
— planul etajului, la scara 1 :50 (v. fig. 7.2, b);
— schema instalaţiei, la scara 1 : 50 (v. fig. 7.2, c).

7.4.1, PLANUL PARTERULUI

Pe acest, plan (v. fig. 7.2, a) sînt figui'ate încăperile cu destinaţia lor.
Pentru fiecare încăpere în care se montează aparate de utilizare a gazelor
naturale se înscrie volumul încăperii în metri cubi.
Folosirea gazelor este permisă numai în spaţii bine ventilate, cu asi­
gurarea debitului minim de aer necesar arderii şi asigurarea evacuării
totale, fără riscuri, a gazelor de ardere, conform articolului 8.38— 8.50
din N PG N 16— 86; de aceea, toate încăperile în care se montează aparate
de utilizare, a gazelor naturale vor fi prevăzute cu ferestre spre exterior,
a căror suprafaţă totală minimă va rezulta din raportul 0,05 m2 fereastră
pe metru cub de volum de încăpere. Volumul încăperii în care se in­
stalează aparate consumatoare de gaze trebuie să fie de cel puţin 18 m3,
iar pentru bucătării, oficii ele., de minimum -4,5 m3. Pentru volume mai
mici, aparatele consumatoare de gaze vor trebui să fie racordate la coş.
Traseul instalaţiei, reprezentat, prin linie continuă, începe de la ro­
binetul aşezat la intrare — prin care instalaţia interioară a abonaţilor
se leagă cu postul de reglare (v. fig. 7.2, c) şi branşament.
Conducta cu D n 85 mm, pe faţa intrării A , se ramifică în două ra­
muri, şi anume: o ramură pleacă către intrarea B, care nu este desenată
pe figură, şi o altă ramură avînd D„ 50 mm, care străbate zidul exterior
al construcţiei la intrarea A, intră în clădire şi primul hol al acesteia.
Urmează o nouă străbatere de zid interior şi trecerea în al doilea hol. în
punctul A săgeata indică urcarea coloanei la etaj, dar în acelaşi timp din
acest punct pleacă două derivaţii cu D, 20 mm, fiecare derivaţie alimen­
tând cîte un apartament prin contorul respectiv, montat lîngă intrarea
fiecărui apartament.
Pe plan se observă intrarea conductei de gaz in partea stingă a con­
torului, iar ieşirea conductei, care transportă gazul spre consumator, în
partea dreaptă a contorului, socotind observatorul aşezat în faţa con­
torului.
Traseul instalaţiei, reprezentat prin linie continuă groasă, în interio­
rul apartamentului figurat pe desen, este aparent paralel cu pereţii, la
1 . . . 3 cm de la peretele respectiv.
De la contor la punctul B, diametrul conductei este tot D n 20 mm
spre dreapta, către punctele de consum. în punctul C este o nouă ra­
mificaţie către bucătărie, cu D„ 10 mm, cameră şi baie, cu D„ 15 mm.
Conform indicaţiilor normativului, coborîrile conductei la fiecare
punct de consum se figurează convenţional pe 'in prin cîte un mic cerc
.3,1*4 n căaopita desenată înclinat la 45°C, cu vL^ul înspre partea de jos
m vu VI U i a , I_ u i c a j J U t i i d I U I a i v i c U U r U l U l respectiv.

- jjlan nu sînt figurate lungimile traseelor, pentru a nu

desenul ţ -ţa ce se poate vedea clar pe schema izometrică) de aseme
nici debiwi. maxim de gaze ce se poate transporta pe fiecare porţi
de conductă în metri cubi pe oră; pe desenele de proiect ele vor fi
trecute.
Traseul conductei se termină in vecinătatea punctului de cons
prin unul sau două organe de închidere (după cum prevede normativi
vigoare), al căror diametru nu este înscris pe plan, deoarece fiecare
binet are aceeaşi mărime ca şi conducta pe care este figurat şi pe <
o deserveşte.

7.4.2. PLANUL ETAJULUI

Acest plan nu este în totalitate identic cu planul parterului, inst

ţia acestuia este reprezentată in figura 7.2, b. Din punctul A ', deri\
din dreapta, de 25 mm,' alimentează, prin doua contoare, două apa
merite. Pentru fiecare apartament în parte elementele instalaţiei
identice cu cele de la parter (diametre, lungimi, debite).

7.43. SCHEMA INSTALAŢIEI

Această schema este întocmită la scara 1 :50, folosind semnele i

venţionale conform normativului 16— 86.
Aceasta schemă cuprinde: dispoziţia aparatelor de consum; di
ziţia de aşezare a contoarelor; traseul conductelor cu indicarea diametr
şi a lungimii fiecăreia, a debitelor orare de gaze, cumulate intre c
ramificaţii consecutive; locul şi dimensiunea nominală a fiecărui rob
(identic cu al conductei pe care o deserveşte);.traversările prin ziduri
planşee; poziţia arzătoarelor cu debitele lor orare.
Desenul se citeşte cer cetind în acelaşi timp planul şi schema in
laţiei care alcătuiesc un singur tot în operaţia de citire a unei instal
Pe desenul din figura 7.2, c este reprezentată şi schema de montare ]
tru postul de reglare al clădirii.
jp « ./* * */' f '4 - ' * * * $ ■ (-* -f iS f / ¿ -b /¿ V '

7.5. REPREZENTAREA STAfli LOR DE REGLARE A PRESIUNII GAZELOR

Staţiile de reglare a presiunii gazelor sînt constituite din totalit

conductelor, aparatelor, armăturilor şi: accesoriilor amplasate într-o
dire separată, prin care se face reducerea şi reglaren presiunii gaz
şi eventual măsurarea debitelor de gaze naturale combustibile.
Staţiile pot funcţiona cu o singürá treaptă, două trepte sau
multe.
Repre itarea elementelor componente se face conform princip
generale dt întocmire a desenului pentru instalaţii utilizmd semnele <
 4 — conductă din ţeavă r tă filetată la ambele ca­
m w /m pete, cu lungimea de 2v ( ;
-Î2 5 — mufă stînga-dreapta;
-7 6 — bucată de ţeavă cu un filet la un capăt, cu lun­
gimea de 40 cm;
7 — tub din P V C — U, cu D 50 sau D 75 mm, cu lungi­
-6
mea de 194 cm, cu mufă;
8 — compensator din P V C -U , cu D 50 sau D 75 mm,
V
lipit în piesa de curăţire;
x , 12
9 — piesă de curăţire cu D 50 mm sau D 75 mm lipită
to în tubul din P V C -U cu D 50 sau D 75 mm;
wm km 2 3 vm m & 10 — bucată de ţeavă din P V C -U cu D 50 sau D 75'm m ,
Fig. 5.33. N o d sanitar cu lungimea de 65 cm, lipită în ramificaţie;
pentru bucătărie sim- 11 — ramificaţie din P V C — U de 50°— 60°— 70° sau de
n lo r lr o n n +5
75°— 60°— 67°;
12 — consolă cu cleme şi bride pentru asam blarea nodului, cu un capăt pentru im - .
puşcat, iar cu celălalt capăt pentru fixat în zid;
13 — inele din P V C mediu cu D 50 sau D 75 mm, funcţie de diametrul scurgerii,
care se introduc pe tub după .ce au fost încălzite;
14 — brăţară de 40 mm sau 65 mm, funcţie Ide diametrul conductei jde scurgere,
montîndu-se între două inele care sint lipite pe ¡tub. In acest fel se f o r ­
mează două puncte fix e prin ifixarea brăţărilor în zid.

5. în figura 5.34 este reprezentată o derivaţie pentru bucătărie cu spălător şi

baterie stativă.
Se cere să se reprezinte detaliile de execuţie la scara 1:10, sub iforxnă d e
vederi în plan şi secţiuni; pe figură s-au folosit notaţiile:
1 — bucată de ţeavă din P V C -G , fcu D 20 (mm, cu lungimea de 53 cm, avînd
o curbă de 90° şi una de 45°;
2 — mufă din P V C -G , cu D 20 mm, cu filet, înşurubată la niplu cu D 15 m m ;
3 — niplu cu Dn 15 mm, înşurubat la robinetul de trecere cu Dn (15 'mm;
4 — robinet de trecere cu Dn 15 mm;
5 — niplu cu Dn 15 mm, înşurubat în mufa cu filet cu Dn 20 romi;
6 — mufă din P V C -G cu O 20 mm, cu filet, lipită pe ţeava cu Dn 20 mm;
7 — bucată de ţeavă din P V C -G , cu D 20 mm, cu lungimea de 35 cm; avînd o
curbă la 45° c u lungimea de 3.2 cm;
8 — mufă din P V C -G , cu D 20 mm, cu filet;
m

Fig. 5.34. Derivaţie pentru bucătărie cu spălător şi baterie stativă.

IV — nipi. icat, cu D n 15 ¡mm, care se înşurubează în teul din coloană, ■
num », atru coloana de scurgere din PV C -U , cu D. 75 mm;
11 — cot ziiic^c, cu O n 15 mm, nr. 90, înşurubat in niplu;
12 — bucată de ţeavă zincată, cu D n 15 mm, cu lungimea de 7 cm, pentru ]
cu D n 50 mm şi de 10 cm lungime, pentru P V C -U cu D 75 mm, 1
la ambele capete (fiind valabile pentru montarea derivaţiei aparente i
din beton, iar în cazul în care se montează îngropată în zid de căi
lungimea creşte cu 3 cm);
13 — cot zincat, cu D n 15 mm, nr. 00, înşurubat în bucată de ţeavă, cu D n 1
14 — bucată de ţeavă, cu D n Î5 mm, filetată la ¡ambele capete pe lungiri
30 cm, înşurubată în cot;
15 — robinet de trecere) cu D n 15 mm, înşurubat în bucata de ţeavă cu D n 1
IU — bucată de ţeavă zincată, cu D n 15 mm, cu lungimea ide ¡22 cm, filet
ambele capete, înşurubată In cot;
11 — cot zincat cu D n 15 mm, nr. 90.

6. In figura 5.35 se reprezintă un nod sanitar pentru baie simplă. Se

să se reprezinte detaliile de execuţie, la scara 1 :10, sub formă de vedere îi
şi secţiuni; pe figură s-au folosit notaţiile:
1 — m ufă stînga— dreapta galvanizată, cu D n cuprins Între 20 mm şi 40 mn
face legătura între nodurile dintre etaje;
2 — ţeavă galvanizată, cu D n cuprins între 20 mm şi 40 mm, cu (filet la (
capete, avînd lungimea de ¡200 cm;
3 — teu galvanizat,. cu Dn cuprins între 20 mm şi 40 |mm, înşurubat In
4 — ţeavă galvanizată, cu D n cuprins între 20 m m Îşi 40 prim, cu un filet,
lungimea de 75 cm;
5 — tub din P V C -U , cu D 110 mm, cu’ lungimea de '163 (cm, cu ¡mufă;
6 — compensator din PV C -U , cu D 110 mm, lipit în tub din P V C -U ,
110 mm;
7 — tub din P V C -U , cu ■£> 110 mm, cu mufă şi lungimea.de 70 cm;
8 — ramificaţie din PV C -U , cu D 110— 110c— 67°;
 Fig. 5.36.

9 — tub din P V C -U , cu D HO mm, jcu, lungim ea ţde 21 cm, cînd sifonul de p ar­
doseală se prinde pe deasupra plăcii, şi d e 30 ¡cm, d n d sifonul de pardo­
seală se prinde p e sub placă;
10 — ramificaţie din P V C , cu D 110”— 50°— 67°;
11 — teu din P V C -G fără filet, (cuţ D ¡25... 50 mm, lipit la ţeava din P V C ;
12 — reducţie din P V C -G , cu D 2 5 ... 5 0 ... 20 mm, lipită în teu;
13 — ţeavă din P V C -G , cu D 25 ...3 0 mm, cu lungim ea de 195 cm;
14 — ţeavă din P V C -G , cu D 25 . . . 50 imm, cu lungim ea dei 75 cm;
15 — console din oţel-balot de 30X4 cm.

7. Să se execute, la scara 1:20, detaliile itipizate din ¡figura 5.24, form în-
du-se grupe de elevi.

8. Se cere să se recunoască părţile componente ale fiecărui traseu işi să se

întocmească legenda iu i — cu 'semnificaţia fiecărui reper — sau tabelul de com­
ponenţă a l desenului, folosind numerotarea reperelor din schiţă (v . fig. 5.36).
Indicaţic. ,Consultînd la nevoie) standardele, cu semnele convenţionale in di­
cate în acest capitol, se identifică fiecare re p e r întocmindu-se tabelul de com­
ponenţă.
 (

REPREZENTAREA^ IM B B n a W IH IIIIIB II I iIM N

6 .-» — in i i i w i n i r n i n i ii m v ii

In tabelul 6.1 sînt tz — ■ i m ■ ■w n ■ i m - r r - r r - m n — ■—~rrtT«rrnr

conductele care transpo-jmz tă i ă

6.2. REPREZENTAREA ,-;.-;-vi52S2S

6.2.1. R. 3EEETPRi 1* : _ ; Î I I T T 1 T H T H U I W U iX IX i
DE 'M O * — jîim - r r > * v v w v v v v * v w v ^ ^

Instalaţiile de .inc
scheme, secţiuni) prin =sei ztr. m iinîE
fluide, precum şi prin j. - r x 'r im »~ ;r .irnr:
activitate, conform p r i r » _ « z r i j r r r ~ ::r i:r x m u T o c x x x » o o e c n p ii:
Conductele, fio ccn d i . . : i m n K i mr u
corpurile de încălzire, s e l a m t t i n —;— :— r n ---------m n n
culoare roşie), dacă în c: e ir ^ c n x o c w o o o o a o c w o o o o « o » o o o x p
linie întreruptă m ijlo c - ■e . >n t • OMW 11 ' '
conducte de întoarcere a f- r iii - - - - - - - - - T îfif
Cotarea se realizea.: =â .................. ' Î T T T T
(fig. 6.1) sau înscrierea - ------ - —----* 11 * * S.S
li metri, atunci cînd coa '■lŢ-1-UPntT-TJ.TJUfU
pentru construcţii (fig. S2S2S2!
Coloanele se p r e z i x r - i » _ t ă j j j L j __ ^ . i ă ă i
cerc un cerc mic îngus
întoarcere, un cerc m i’ f l I I N H W I H i f Hl l i l HB I t «HHHI
albastru.
In tabelul 6.2 sin. Tt tf 8« ■f l I U TT1H1MK I I I T
schemă, conform S T A S l « : * « 8 8 8 8 B S H S B S 8 8 a B S 8 8 8.8
P.,adiatoarele sînt c ^ ^ r !'5T7 TT TF T T T ¥ F B rrr
elemente prin nipluri. * * —* . ‘i ~wnn L i i i v r i T m r a f i r -r— m h k j
radiator sînt date în i ■T. * ft f c A f t A \ A . A . Ă / W V V * A A . A
prin cîte un dreptung
pe baza dimensiunilor* )00. G
caldă şi în portocaliu
se desenează în negru,
paralel cu zidurile pe
 .um il ţ i culori convenţionale pentru conducte e v" ansportă fluide
(extras din STA S 185/1-B9; \
Semne convenţionale

Sn planuri
Wr. generale (Denumirea
'crt. Destinaţia conductei în planuri de situaţie, culorii
de specia­ planuri coor­ convenţionale
litate donatoare
sau planuri
'■ comune

Instalaţii de încălzire centrală

1 Conductă de apă caldă de r roşu aprins

ducere

2 Conductă dc apă caldă de albastru

întoarcere

3 Conductă de apă fierbinte de roşu închis

ducere — — —~ A F ------

4 Conductă de apă fierbinte de violet

întoarcere ■O* -0- — AF—

5 Conductă dc abur — X— X — portocaliu

6 Conductă de condensat verde

7 Conductă de dezaerisire sau de cafeniu

admisie a aburului — ------------ --------------------

8 Conductă de golire (CG), dre­ -

CG
naj (CD), preaplin (CP)
CD

9 Conductă de siguranţă a tra­ roşu aprins

seului de ducere -

10 Conductă de siguranţă a tra­ albastru

seului de întoarcere

11 Conductă de aer comprimat r. r galben

Observaţii. Literele marcate pc seninele convenţionale reprezintă iniţialele conductelor respective

sau ale fluidului transportat. Pentru diferenţierea conductelor cu aceeaşi destinaţie,
dar avînd parametri diferiţi, se pot face notaţii suplimentare, ca, de exemplu: 6 bar,
8 bai-, 1D 95°C, I 75°C.

• ducere

■întoarcere
1 0 2 *3 ,5

o Coloanălntiorcere — g » -----« L « t
Fig. 6.1. Reprezentarea şi cota­ Fig. 6.2. Cotarea secţiunilor
rea conductelor: reduse a conductelor.
a — in plen; b — in schemă,
tS~c
 Semne convenţionale pentru instalaţii de Incăliîre centrală
(extras din STAS 105/4-84)

Nr. Semne convenţioni

crt. Denumirea
In plan In s<
0 1 2

I. Corpuri de încălzire

1 Ţcavă încălzitoare netedă, orizontală 1 T 0 - n x l- $

/
2 Ţeavă încălzitoare netedă verticală rV -n x t-d I
© J

3 Serpentină de încălzire din ţeavă netedă

O - ------------- c z
R O -n x l-t
4 Registru de încălzire din ţevi netede orizontale n ix l-4
o ----- ------ o 4 =
R V - n x l- d
5 Registru de încălzire din ţevi netede verticale n ixl-< fi
m

Ţeavă încălzitoare cu aripioare 7Â-nxlxs-$

6
H =~==~=3<

Radiator din fontă, oţel, sau convectoradiator h

7
tip panou (CRP) n ~mc
c t ' ....;..i c

8 Convector cu mască
E
Notă: l — lungimea ţevii, în mm; h — Înălţimea Intre axele niplurilor, in mm; s — s
de încălzire a unei ţevi, In ms.

II. A ([regate şl aparate producătoare sau schimbătoare de căldură

(extras din STAS 185/5-89)

1 Cazan de apă caldă ori fierbinte cu combusti­

bil solid (S), lichid, (L ), sau gazos (G ) s

2 Cazan de abur cu combustibil solid (S), lichid

(/-), sau gazos (G)
F f
 1 3

O B SE R V A Ţ IE — La cazane se notează. tipul <ie cumbuslibil in interiorul semnului

convenţional al cazanului

III. Agregate şi aparate peniru iteptasarea îluidelor

1 Pompe: (O l
a — centrifugală;
b — cu piston. o b

2 Pompă manuală r {

3 Ejector

4 Compresor de aer

5 Ventilatoare:
a — centrifugal; — ©
b — axial.
a b

J .— JL.

C Pompe de căldură:
a — cu absorbţie
b — cu amestec.
♦
a b
 Proiecţia c- ^duetelor de le­
gătură în pla, suprapune, th lO J Oi» VIO ,*» t * & *
motiv pentru care pe plan apare te r -- —
desenată numai conducta de SCWflWtfJí HS
legătură de ducere, trasată cu ’2XW it
i j4S?y
linie continuă groasă. Totuşi, se '¿.ra Wj
admite convenţional ca aceste
¡S-60M
conducte să se traseze distinct, M •* fir.*c rt.3~
decalat una faţă de alta, prin -\\ tó»* ' \s •îi»*'
pŞC plan r
trasee paralele. Pe conducta de Q¿0 0*10 Cn'í
ü,?1
iegătură de ducere se montează
un robinet cu ¡ventil de dublu
reglaj care se va reprezenta, atit K-77Í/Í r 1
¿ M¿l
&0 ,-jj
in plan, cit şi în schemă prin /T
semnul său convenţional & 2S-.
<fjg. 6.3). EKB SCHM I V »i
¿VJ 55?^Si? Ji
In funcţie de poziţia corpu­ J&5*■ I
lui de radiator faţă de coloane,
legăturile dintre ele se repre­
fe-774'*
zintă astfel: 0*2S D ifí
ir;
r.vV
— dacă ambele coloane — plan u
dus şi întors — se află de acee­ C i<j
aşi parte a corpului de radiator,
iar intrarea şi ieşirea agentu­
lui încălzitor în corp se găsesc
şi ele pe această parte, legă­ ;Af|
Ort-cc i;*?!
turile în plan şi în schemă se VW»'!-* 306
reprezintă ca în figura 6.3, a; *50CW
— dacă ambele coloane se
r -r - ,
găsesc de aceeaşi parte a corpu­
lui de radiator, dar mediul în­
} £ M I .'C<5
călzitor intră într-o parte a 0.
acestui corp şi iese de cealaltă
parte a lui, legăturile se repre­
F ig . 6.3. Legarea corpurilor de radiator
zintă ca în figura 6.3, b;
coloane.
— dacă coloana de ducere
se află de o parte a corpului
de radiator, iar coloana de întoarcere de cealaltă parte a lui, legăturii
în plan şi schemă se desenează ca în figura C.3, c; .
— dacă corpul de radiator este legat la conducta de distribuţie o:i
zontală, care se află la nivel apropiat de al cazanului, cum SC Întîmplă
subsoluri, legăturile se reprezintă ca în figura 6.3, d; conducta de întoa
cerc se poate afla, uneori, şi sub corpul radiatorului (fig. 6.3, e şi f).
P e schemă, conductele de legătură se trasează înclinat, corespuns
tor sensului de circulaţie a apei calde; legătura de ducere coboară sp
radiator, iar legătura de întoarcere coboară spre coloană, aşa cum se a:l
trasate în figura 6.3, întocmită in ipoteza instalaţiei cu apă caldă. Cîi
mediul încălzitor este aburul, legătura de ducere se trasează ureînd sp
radiator sau m o direcţie orizontală, iar cea de întoarcere coborînd sp
/ 5 ‘
 _____ «A w v v tţA i u x a i c i i ^ l U -’

nale:
— pe desenul în p]an şl pe schema coloanelor *>... înscriu diametrele
coloanelor şi ale ramificaţiilor de ducere şi întoarcere, care fac legătura
coloanelor cu radiatorul, şi dimensiunea nominală a ventilului, care în
mod curent este aceeaşi cu a ramificaţiei pe care este aşezat (v. fig. 6.3J_;
— fiecare corp de radiator se cotează sub formă fracţionară;.la numă­
rător se înscrie numărul de elemente, tipul lor (distanţa între axele[niplu-
rilor) şi numărul de coloane; la numitor diametrul nominal.al robinetului
cu ventil; astfel, fracţia ^ din planul şi schema reprezentată.în fi­
gura 6.3, a reprezintă un corp de radiator alcătuit din 10 elemente, de
tipul cu coloane libere, avînd distanţa între nipluri de 624 mm şi 4 co­
loane; robinetul cu ventil este de 10 mm. Pe plan, această notaţie frac-
ţionară se scrie în afara zidurilor clădirii, iar pe schemă, deasupra drept­
unghiului ce reprezintă corpul de radiator;
— pe plan şi în schemă, 3a fiecare corp de radiator se notează sarcina
sa termică, adică debitul de căldură în waţi, care s-a calculat că trebuie
să-l cedeze radiatorul, pentru a se realiza în încăperea în care a fost pre­
văzut starea de încălzire (temperatura) necesară; astfel, pe corpul de radia­
tor din figura 6.3, a este înscrisă sarcina termică 1 220 W ;
— pentru a se stabili cu uşurinţă, la execuţie, încăperea sau locul de
aşezare al fiecărui radiator — sau corp de încălzire în general — se atri­
buie acestora, în schemă, cîte un indicativ care se înscrie pe dreptunghiul
ce îl reprezintă -— S pentru subsol, P pentru parter şi E pentru diferite
etaje, urmat — la fiecare nivel — de numărul!de ordine al încăperii, care
este atribuit şi notat pe planurile de arhitectură, încă de la întocmirea
proiectului de construcţie.
De exemplu, un sistem de notaţie ar fi întocmit astfel:
— la subsol —- S 01, S 02 . . . S 12, S 13 ..
— la parter — P 01, P 0 2 ,... P 12, P 13 .. .;
— la etajul I — E 101, E 102, .. . E 112, E 113 ..
— la etajul II — E 201, E 202, . . . E 212, E 213___
Conform acestei notaţii, radiatorul din figura 6.3, a.se află montat la
parter în camera cu numărul 6, cel din figura 6.3, b la etajul l,.în camera
cu numărul 15, cel din figura 6.3, c, la etajul 7, în camera cu numă­
ru l 8.
Dacă într-o încăpere sînt mai multe corpuri.de încălzire, ele se pot
deosebi adăugind indicativului încă o literă din alfabet; de exemplu
(fig. 6.3, c), cele două corpuri P 08 a şi P 08 b, aflate la parter camera 8.
P e plan, sub numărul de ordine al fiecărei încăperi, se înscrie şi tem­
peratura, în grade Celsius, ce trebuie realizată în încăpere, temperatura
stabilită la proiectare, pe baza căreia s-a dimensionat radiatorul (de exem ­
plu, . C elelalte tipuri de corpuri statice de încălzire, cum sînt con-
vectoarele, registrele, serpentinele sau ţevile încălzitoare, se prezintă în
plan şi schemă prin semnele convenţionale cuprinse în tabelul 6.2• ele vor
 TV-2X 5 0 -2 ,5 m
ÏÏF Œ W m T

Fig. 6.4. Reprezentarea registrelor şi a ţevilor încălzitoare

in schemă.

ii notate cu indicaţiile dimensionale — diametrul ţevilor ce le compu:

şi cotele de gabarit necesare.
Pentru exemplificare, în figura 6.4 s-a reprezentat în schemă un
gistru cu ţevi orizontale şi o grupă de două ţevi verticale de încălzire.
Rg 5—70x3—1.5
gistrul este cotat: ceea ce reprezintă un registn
1 4S0—V 15—RG 10
şase ţevi orizontale, avînd diametrul exterior de 70 mm şi grosimea
rctelui de 3 mm, în lungime de 1,5 m, eu o sarcină termică de 1 48C
prevăzut cu un robinet cu dublu reglaj cu D„=15 mm şi un robine
golire de 10 mm. Ţevile
° T
---- i_rr2x5?
încălzitoare netede sînt cotate: ftfin o ia tdi

ceea ce înseamnă două ţevi verticale cu D „~ 5 0 mm, cu lungime,

2,5 m, cu o sarcină termică de 680 W, prevăzute cu un teu de reglaj
cu D „=10 mm şi un robinet de golire RG cu D„=10 mm.
în figura 6.5 se arată reprezentarea şi notarea convectoradiatoa
tip panou şi a serpentinelor.
O deosebită atenţie trebuie acordată reprezentării corecte a pan
conductelor de legătură, de ducere şi întoarcere, pentru o bună ae;
(evitarea formării sacilor de aer) şi o golire corespunzătoare a instal
în funcţie de agentul termic încălzitor (fig. 6.6 şi 6.7).
In vederea montajului, se întocmesc detalii de execuţie la scări
(1 :2 , 1:10, 1 :20), aşa cum se poate observa în figura 6.8 sau î
gura 6.9.
0,8
1/7"
CRP-S24/11 \ 5-750/7
YB D„15 î V15

-5<

Dn15
_ 1 ___
Fig. 6.5. Reprezentarea convectoradiatoarelor
tip panou şi a serpentinelor.
 a

Fig. 6.6. Sisteme de racordare a corpurilor de încălzire la instalaţia de

încălzire cu apă:
a — cu. disiribufie superioara; b — cu distribuţie inferioară.

bi

Fig. 6.7. Sisteme de racordare a corpurilor de încălzire la instalaţia de încălzire

cu abur:
a — cu distribuţie inferioară; t>j — cu distribuţie mixtă cu racordare la abur în contt'Qpant&;
bj — cu distribuţie mixta cu racordare Jo abur in pantă.
A-tOO/2
~7ÏÏ~

1 LEGĂTURA RADIATORPESA 2
§1

t-mr?
TS
LE G tU iR t RADIATOR F

L EGt
, . 1 Conduct
G '.C tt) .
_ . .
2 Conduele
3 üa'ocnà
4 Co/aanà
5 (Md.s)n
S Teovo L

Fig.6.8. Detalii de montaj.

I

M5

Fig. 6.9. Racordarea corpurilor de încălzire la coloane:

i racordarea unui corp de încălzire; U — racordarea a douâ corpuri de încălzire;
a — schemă; b— plan.
 DE ÎNCĂLZIRE CENTRALA

Proiectul instalaţiei de încălzire centrală, ca parte componentă î

proiect tip de clădire de locuit, este astfel întocmit încît să poată fi s
în diferite variante pe care le-ar putea prezenta terenul, îndeost
diferitele orientări posibile ale clădirii fată de punctele cardinale <
direcţia vînturilor dominante. Dintre variantele de soluţii cuprins
proiect, la execuţie se alege alternativa care corespunde aşezării c]
in terenul pe care se execută.
Pentru exemplificare, în figura 6.10 se prezintă o clădire de
cu subsol, parter şi patru etaje. Proiectul instalaţiei prevede o înc
centrală cu apă caldă, cu distribuţie inferioară, bitubulară. încălziri
căperilor s-a prevăzut cu corpuri de încălzire de tip radiator în can
de locuit şi cu convectoradiatoare tip panou, în băi şi bucătării.
Pe planul subsolului (fig. 6.10, a) este reprezentată conduci
ducere apă caldă, încălzire 95°C, şi conducta de întoarcere apă cald
călzire 75°C, prin semnele lor convenţionale; pe acest plan se află în
cotele de montaj ale conductelor de distribuţie şi pantele. în legenda
nului sînt specificate şi celelalte elemente componente ale instalat
Pe fiecare plan (fig. 6.10, b şi c) şi în schemă (fig. 6.10, d) se aii
scrise cele patru variante — notate 1 . . . 4, pentru care s-au calculat
respund anumite corpuri de încălzire, înscrise în dreptul fiecăreia. Fi
din aceste variante corespunde la cîte una din situaţiile în care se
afla clădirea, ca orientare faţă de punctele cardinale. Spre a iden
alternativa ce trebuie .aleasă, pe planul parter se află desenat gr<
orientărilor posibile. La aplicarea proiectului pe teren se stabileşte
în care se încadrează, în funcţie de orientarea clădirii. De exemplu
direa are faţa principală spre S, înseamnă că se află în zona 3 etc.
se vor alege şi se vor monta corpurile de încălzire cu simbolul 3, celi
nefiind luate în consideraţie. Legăturile la corpurile de încălzire, cel
conducte şi robinetele cu ventil sînt aceleaşi pentru toate cele j
orientări.
Pe planul etajului 4, se reprezintă prin semnul convenţional c
punzător conducta de aerisire de 3/8".
în schema coloanelor, pentru simplificare, s-au reprezentat numi
Ioanele caracteristice, cu legăturile la conducta de aerisire, rămînîi
elevii să completeze ca temă suplimentară reprezentarea celorlaltc
Ioane, după modelul celor din schemă, avind datele în planuri.
P e reţeaua de distribuţie a instalaţiei interioare, pe planuri :
schemă, se înscriu: diametrele, înclinarea şi lungimea conductelor pi
pale, cotele de nivel ale fiecărui planşeu şi ale punctelor de plecare
conductelor principale. Dacă aceste conducte principale se află dispu
palierul centralei — de exemplu, la subsol — fixate de tavanul ace:
coloanele dus şi întors care pătrund prin planşeu spre palierul următ
indică pe desenul în plan prin mici cercuri balustrate, notîndu-se di
trele capetelor de coloană şi cotele de poziţie faţă de un reper al cons
ţiei -— ziduri, stîlpi etc.
Canelele nevizitabile sau vizitabile executate o dată cu constn
aflate în planul subsolului sau parterului, destinate a adăposti con<
termice, se desenează pe plan în vedere, prin linie dublă, reprezei
grosimea pereţilor; traseul conductelor este desenat nrin semnele rnr
 ( (

□ a :
©
1 f 1
_________ I
te1

m.
PS2

=~='a&rV
®
•âW' -fJgW
£
1 tm 7ETT i _____ , ■•"**
IifW
=*S2 /fin
VC
«1
l!..
1, l§>
© I::
•/w/|
- w |5Si 1 /

XT =====ff Ü-.U-
V
net $*?

:gcnq4
oft/anaU*:r4MU(tarnt*J
3ZT rx: RL_
'****) tQCQrQ %
Tdci) a r^n- a u a tu ¿ an*» * T; c?.»
nudă¡num woqsdaj«>inü/ir KX
xkjcti oerorei U5‘
xlcc grto*
&W Ol sercr i i II htH) PLAN SUBSOL
t**!(XHeccrv
timet oenre J Âjfraaoenki, rjntrvxi < /'■ & & * r>. i± ,K > e
t p rrtrj mortarw Iwjrarwt tJ«
ret kt
M W3rt-flrrvre#/Û5.<j.i /»■«
contortn t i l 51/ M / - i
SMvenHcurrqtçimktitU Ur ü j w t r to u x / ko poi\k
é xhjnuj flH tt u oitXijrvi i v drfrtA/i • $>J*rmom*v
 . ________ xx\S{. *fL
______ r wjuiin: ni canal. .Numărul do or^’ atribuit coloanelor va fi
păstrat acelaşi pe toate desenele în plan şi în ^ehema coloanelor.
în general, poziţia corpurilor do încălzire^ este necesar să fie co­
tată, acestea aşezîndu-se — conform prevederuor de montaj — în axa
ferestrelor în cazul radiatoarelor, registrelor şi al convectoarelor; în si­
tuaţii particulare, poziţia de montaj se cotează pe plan faţă de elementele
construcţiei. Caracteristicile corpurilor de încălzire se înscriu aşa cum s-a
arătat în subcapitolul 6.1.

6.3. REPREZENTAREA IN PLAN Şl SECŢIUNE

A UNEI CENTRALE TERMICE

O centrală termică se reprezintă prin plan (fig. 6.11, a) şi schem

(fig. 6.11, b). în plan se reprezintă echipamentele şi instalaţiile aferente
cu poziţiile reciproce, distanţele şi cotele de montaj; astfel sînt reprezen­
tate:
— echipamentul de bază (eazanele);
— echipamentul pentru apă caldă de consum (schimbător de căldură
tip B 55, Am /6x4,0 m boiler orizontal);
— echipamentul auxiliar (pompe de circulaţie, separator de nămol);
— dispozitive de siguranţă (vase de expansiune — închise, deschise,
pompe de adaos);
— alimentarea cu aer de combustie şi evacuarea gazelor arse (coş,
canal de fum);
— instalaţiile de măsurat şi control.
P e figura 6.11 este prezentată varianta cu coşul de fum montat în
exteriorul centralei termice care este executată din materiale incombus-
tibile, rezistente la foc, fiind prevăzută şi cu uşi şi ferestre metalice, cu
deschideri directe în exterior.
Reprezentarea cazanelor, a boilerelor şi a aparatelor de contracurent.
în desenele de ansamblu ale reţelelor instalaţiilor de încălzire centrală,
aceste pbiecte, oricare ar fi tipul prevăzut a se utiliza, se reprezintă prin
semnul lor convenţional din tabelul 6.1, trasat Ja scară. Pe desen (fig. 6.11)
sau in legenda acestuia se indică tipul şi caracteristicile fiecăruia (supra­
faţa de încălzire a cazanelor, capacitatea boilerelor etc.). Pe desene la scară
mare, destinate montajului centralei termice, care cuprind planuri şi sec­
ţiunile verticale necesare, aceste obiecte — ca şi feluritele aparate sau sub­
ansambluri ce pot fi cuprinse în centrală — \sînt prevăzute cu cotele de
gabarit şi cu cotele de montaj faţă de elementele constmcţiei, existente pe
planurile de arhitectură, ca: fundaţii, planşee, stilpi, ziduri etc.
Pentru centrala termică mai sînt, de obicei, necesare şi unele sec­
ţiuni verticale, după trasee astfel alese încît să se clarifice, atît aspec­
tele de montaj ale agregatelor şi dispozitivelor, cît şi acelea privind legă­
turile între conducte şi agregate şi modul de pozare a conductelor în ca­
drul centralei (aparent pe clădire, în canale, în nişe). în acest scop, mai
pot f i necesare unele detalii de montaj, precis cotate, privind: aşezarea
conductelor în canale termice, în pardoseală sau prinderea lor de ele-
mentele construcţiei ori în nişe, precum şi detalii ale fundaţiei cazane­
lor, ale suporturilor pentru boilere, rezervoare de condensat etc.
 * c: i a avea o vedere de ansamblu asupra centralei, se pot îr
tocmi sc ne în perspectivă axonometrică izometrică, în care apar toal
agregatele si conductele din centrală. Pe desenele în plan şi pe secţii;
nile verii ie ale centralei se înscriu tipurile şi dimensiunile”tuturor elt
mentelor componente, precum şi cotele de poziţie ale acestora.

6.4. REPREZENTAREA REŢELELOR DE TERMOFICARE

Pentru executarea unei reţele do termoficare proiectată sînt .nece

sare:
— planuri de situaţie, desenate la scările 1 :1 000, 1:10 000, in func
ţie de mărimea ansamblului reţelei; pot fi planuri coordonatoare, cîm
servesc pentru reprezentarea reţelelor de termoficare şi a celorlalte ti
puri de reţele (de alimentare cu apă, canalizare etc.) si se desenează li
scările 1 : 500 . . . 1 : 1 000;
— profile în lungul traseului, desenate pe orizontală la scărilt
1 : 200 . . . 1 : 500, iar pe verticală, la scările 1 :20 ... 1 : 50, cu detaliilt
necesare pentru anumite puncte speciale ale traseului (traversări, puncte
fixe etc.);
— planuri şi scheme de montaj pentru puncte termice şi staţii cen­
trale, la scările 1 :50, 1 :200;
— planuri de detaliu, pentm construcţia şi montajul căminelor din
reţea, de obicei tipizate, desenate la scările 1 :20 ... 1 :50;
— detalii de execuţie şi montaj pentru suporturi fixe şi mobile, pen­
tru izolarea conductelor etc. la scările 1 : 5 . . . 1 : 50.
Pentru exemplificare se consideră un complex de clădiri, cu diverse
destinaţii, alimentat cu căldură prin puncte termice proprii (PT), iar
acestea la rîndul lor, alimentate cu energie termică de la o centrală elec­
trică de tennoficare CET (fig. 6.12).
Pe figura 6.12, a, care reprezintă planul de situaţie este desenată
centrala electrică de termoficare de la care, prin două ramuri, în două
direcţii diferite, este racordată reţeaua de termoficare ce alimentează cu
energie termică punctele termice, iar de la acestea diferitele categorii de
clădiri.
în figura 6.12, b este desenată schema termomecanică, care cuprinde
traseul conductei de ducere şi întoarcerc a fluidului încălzitor (apă caldă)
care alimentează punctele termice, cu toate elementele caracteristice: lire
de dilataţie, L, puncte fixe F, cămine C, schimbări do direcţie AT, pre­
cum şi dimensiunile necesare (lungimi şi diametre). în partea de sus a
desenului se află cîte o schemă de principiu a legăturilor care pornesc din
fiecare cămin, cu armăturile aferente. /£ I
în figura 6.12, c se află desenat profilul în lung pentru porţiunea
cuprinsă între C 2 şi P T 6, cuprinzînd lira de dilatare L 4, un punct fix
F 3 şi o schimbare de direcţie la 90°, N 4, la intrarea conductelor în punc­
tul termic. De asemenea, în partea de sus a desenului, care reprezintă
secţiunea verticală prin canal, se poate observa şi linia terenului, precum
şi scara grafică pe .verticală (1 :50). In partea de jos a desenului este cu­
prinsă o rubricaţie care permite, prin datele înscrise în dreptul puncte-'
lor caracteristice, execuţia reţelei; de asemenea, se află desenată şi
scara grafică pentru lungimi (1 :200). în desenul din dreapta se repre­
zintă o secţiune Drin tprmi,. w;k;i ...... ..........!4-
fleura ß.ll inttô paginile ISO $1 101.
 ^ Or

Dn!50
V/

■©
a presiunii gazelor:
figura 7.3 a si 7.3 b Intre paginile 172—173 Fig. 7.3. Reprezentarea staţiei de re d a ra a n r o c in w n ero-»«
 --- -- wwi. JL Y* MW\.UV/J. U \Ai5 - I .U) U- <^X l//. j

APLICAŢII

1. Se cere a sp reprezenta, in perspectivă cavalicră izometrică, conductele

instalaţiei de gaze combustibile, a căror reprezentare în ¡plan este dată în figura
7,4, a (plan) şi (figura 7.4, b (secţiunea verticală A — A a construcţiei din plan).
Se vor stabili şi înscrie pe schemă lungimile diferitelor porţiuni de conductă.
Schema se va întocmi la scara planului; se vor indica şi tfitingurile necesare exe­
cuţiei-

Indicaţie.

Schema se. reprezintă cu punctul de vedere in dreapta, după cuni rezultă din
poziţia axelor figurate ¡pe plan şi secţiune. Trasarea ei se face începind de la ro­
binetul R, folosindu-se scara grafică 1 ; 50.

2. Aceeaşi aplicaţie pentru instalaţia din figura 7.5. cunoscind că:

— instalaţia de gaze combustibile alimentează un cuptor pentru tratamente
termice şi două forje;
— înălţimea încăperii este de 4,00 m:
— conducta orizontală A — B — C — D se află montată la 40 cm de plafon, iar
conductele verticale, la :î cm de perete;
— cotele celor trei arzătoare deasupra pardoselii sînt la 80 cm.

•1. Se cere să se deseneze pe planul construcţiei din figura 7.6 pornindu-se

de la robinetul de incendiu Jî, traseu] instalaţiei de gaze leare va alimenta cei p a ­
tru consumatori indicaţi prin semnul convenţional respectiv.
A poi, să ;se întocmească la o scară aleasă, pentru traseul desenat pe plan,
schema instalaţiei în perspectivă cavalleră izometrică, în care scop se va ţine seama
de următoarele date:
— înălţimea încăperii, 3,00 m;
— debitul nominal al arzătorului în itM i (pentru ST-1. CB-2,0, MG-0,8);
— cota de montaj a arzătorului deasupra pardoselii finite, în m (pentru ST
şi CB, 0,40 m, pentru M G , 0,65 m );
— cota de montaj a conductelor orizontale sub plafon, 18 cm.
P e plan şi schemă se vor înscrie debitele de gaz transportate şi lungimea
conductei pentru fiecare parte distinctă a acesteia (intre ramificaţii).

4. Se consideră că în figura 7.7, a este corect a-eprezentată In plan conducta

cu traseul A — JD şi se vor analiza schemele din figura 7.7, b, c şi d, stabilindu-se
care este bine întocmită, din punctul de vedere al reprezentării axonometrice (fără
a se face referire la scara desenului).

Indicaţie.

Se consideră punctul de vedere spre dreapta şi in afara ■construcţiei. Pe de­

senul In plan, conducta A B este orizontală, paralelă cu a x a oy, avind sensul de
scurgere astfel ca să se apropie de privitor.; în cele trei scheme ea este trasată
sub un unghi la •!35c (45°) faţă de direcţia 02, deci corect. D ar în (schema din fi­
gura 7.7, d, sensul ei este astfel Incît se îndepărtează 'de privitor, deci el este
greşit. Se continuă analiza fiecărui tronson şi se ajunge la concluzia că este com­
plet corectă numai schema din figura 7.7, b.

i tA
 PM R

qjjgj J
s r■
■j-■J¿Ti °■< °
\' = rtOOO
V

a
Fig. 7.4.

Fig. 7.5.

/ n ti
 MG
Bueciorie ¥ Cameră
32D0m3

I a 51

HR
-M -»
==□ Ho! St

n a
7p c
' st

î = J Cameră
Hi--------
-II______ CB 22.50m3
M______
Bais
Sfflrn3

10.5 0 1 2 3 < 5m
L- . L ■ I , 1. . t ■ 1 ■ 1
F i g . 7.6.

O X

IM

22Z2

Fig. 7.7. Reprezentarea unui

traseu de conductă:
a — pla n ; b şi d — schem e
ale ja n e lo r.
 (
CAPITOLUL 8

REPREZENTAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE

Ş! DE C O N D IŢIO N A R E A AERULUI

8.1. REPREZENTĂRI CONVENŢIONALE

Executarea oricărei instalaţii de ventilare, indiferent de sister

aplicat, se face pe baza proiectului de execuţie întocmit de un insti
de specialitate; acesta cuprinde şi reprezentarea desenată a instalaţiei
ventilare.
Instalaţiile de ventilare naturală, alcătuite dintr-un sistem de can
în zidărie, se reprezintă .în desenele proiectului de arhitectura al c
strucţiei respective, instalaţiile de ventilare mecanică, de orice fel,
cătuite din anumite agregate şi o reţea de canale de distribuţie a ae
lui, se desenează pe planuri ale construcţiei, anume întocmite în ac
scop. Pentru alcătuirea proiectului acestor instalaţii, cuprinzînd de
nele necesare execuţiei, se aplică regulile generale de reprezentare a ‘
turor instalaţiilor bazate pe principiile desenului proiectiv.
Instalaţia în ansamblul său se desenează pe planurile fiecărui ni'
la scara 1 :100 sau 1 :50, precum şi pe anumite secţiuni verticale
construcţiei, care apar necesare, sau scheme în proiecţie axonometi
(izometrică). în acest scop se folosesc semnele convenţionale generale, p
cum şi semnele convenţionale stabilite în STAS 185— 89 pentru c
mentele, piesele şi dispozitivele specifice instalaţiei de ventilare şi con
ţionare a aerului (denumită şi instalaţie de climatizare), din care c
mai utilizate sînt cuprinse în tabelul 8.1 şi tabelul 8.2.
Pe desen se înscriu dimensiunile nominale sau de gabarit ale e
mentelor şi agregatelor, precum şi cotele de poziţie necesare montaj u
în legenda desenului sau în tabelul de componenţă se înscriu: specifi
ţia tuturor reperelor, caracteristicile tehnice ale fiecărui agregat, st;
dardul sau norma internă care îl determină etc.

8.2. REPREZENTAREA ELEMENTELOR COMPONENTE

ALE UNEI INSTALAŢII DE VENTILARE A AERULUI

8.2.1. GENERALITĂŢI

Instalaţiile de ventilare şi condiţionare a aerului se desenează

planurile construcţie ale obiectivului proiectat, la scările 1 : 50, 1 :1
în funcţie complexitatea desenului. I 7 -^
 _t ______ _______ j-uuw u w/ i « i c transpon** uuiup
(extras din ST A S 185/1-8S,

Nr.
crt. Denum irea Sem nul convenţional

îm b in are cu flanse Ia canale de aer

: lini
îm b in are cu eclise la canale de aer

îm b in are cu colier la canale de aer

1—
Canal drept pentru aer proaspăt verde

II

Canal drept pentru aer de introducere (după

diferite tratări)
t roşu

albastru
Canal drept pentru aer de evacuare 'L
n -

Canal drept pentru aer recirculat violet

' t
II-

Obscrociltt. Reprezentarea norm ală, bifilară (1) se foloseşte pentru desene la scara 1 : 50 sau
mai m ică. Iar reprezentarea sim plificată (I I ) se foloseşte pentru desene la scara 1 : 100
sau m ai unire. Săgeata indică sensul circulaţiei aerului.

La întocmirea desenului se va proceda ca la desenul instalaţiilor teh-

nico-sanitare sau de încălzire centrală, aplicîndu-se principiile generale
de reprezentare a vederilor şi secţiunilor fiecărui palier, secţiunilor v e r­
ticale prin instalaţie, precum şi convenţiile stabilite pentru întocmirea
schemei izometrice a întregii reţele.
■Azet:
 i aoeiui

St „ convenţional* pentru Instalaţii flo ventilare si coniijlonarc a acrului

(extras din STAS 183/1-tS!); 183/2-89; 185/3-89; 185/4-ÎH)

N r.
crt. Denumirea Por.rrj! ronvcn-ioi’aî nan nota*.ta

Canale dc aer:
— plan sau elevaţie
a — cu flanşâ r~ i
b — cu eclisă;
c — cu colier.
^0.5-400*250
3160-6,0

- secţiune

p.5-4G0*Z5Q j0 ,5 ^ 4 0 0
3150-6,0 31CC-A-.0

Gură de introducere, (exemplu 500*250.15%

cu secţiune totală 500 x
x250 ram, secţiune liberă
IU . 0 .5 /
75%, debit 0,7 m3/s, viteza
0,6 m/s)
ri i j ^ r i
ir r ^ r H
1
__________ !
A '

Gură dc evacuare (excmplVi cu 500x250- 75%

secţiune totală 500x250 mm. , 'm ~ 7 ,
secţiune liberă 75%, debit !/ 4 % /
2 m*/s, viteza 2,4 m/s) \

Coturi:
a — pe canale circulare (aer
introdus);
b — pe canale rectangulare
(aer introdus). . .

Piesă de deviere (curbă cu fetaj)

 1

< —

Ramificaţii duble:
a — pc canale circulare;
b — pe reducţii simetrice cu / ------- ■
sccţitmc circulară; f
c — pe canale rectangulare.
•<ac.

Bifurcaţi!:
a — la canale cu secţiune
circulară;
h — la canale cu secţiune
rectangularii

r u n d «le măsurare (PM): c a ­

pac de vizitare (CV)
-f -EfeH

Racord elastic —1
-L
"S

Clapele de reglare:
r
a — ffiră manetă;
(i — cu manetă. \ ui j IM
Q

Clapeta de reglare pentru ra­

mificaţii a
 - tic ccsare montajului

-t^cv-jucaţia tuturor reperelor, caracteric,'t:cile tehnice ale fiecărui

agregat, standardul sau norma internă care determină etc. se înscriu
în legenda desenului sau în tabelul de componenţă (v. fig. 8.8 şi 8.9).
STAS 103 stabileşte grosimea liniilor cu care se execută în desen
semnele convenţionale, după cum urmează:
— cu linie continuă groasă — conturul canalelor, linia legăturii cu
flanşe la canale, liniile de săgeată, care indică direcţia aerului ce trece
prin canale;
— cu linie continuă subţire — muchiile văzute la legătura cu falţ
a canalelor (în detalii de execuţie), liniile pentru părţile curbate ale ca­
nalelor, elementele interioare din desenul schemelor de ansamblu al cen­
tralei de condiţionare;
— cu linie punct-subţire — liniile de axă, muchiile nevăzute sau si­
tuate înaintea planelor de secţionare etc.

Fig. 8.1. Schimbarea direcţiei unui canal din tablă:

a — eleva ţie; b — plan.

180
 ... i. u^ocirac ac cACLuia ui negru, in creion sau tuş; pe pía
nurile ge! e de situaţie şi pe planurile coordonatoare se pot folos
pentru tr^ eu l conductelor, fie semnele de la poz. 2, tabelul 8.1, fie li
niile în c( *i, conform STAS 185/1-89, astfel:
— verde, la canale pentru aer proaspăt;
— roşu, la canale pentru aer tratat;
— albastru, la canale pentru aer de evacuat (viciat);
— violet, la canalc pentru aer recirculat.
Utilizarea culorilor are un caracter de recomandare şi se va face ci
precădere în schemele cu caracter funcţional. La reprezentări în culori s
vor menţine simbolurile şi semnele convenţionale ale elementelor repre
zentate. Grosimea liniei de reprezentare a semnelor convenţionale va f
aceeaşi cu a liniilor convenţionale pentru canale.

3.2.2. REPREZENTAREA CANALELOR DE AER

Canalele de aer pot să apară în plan, în secţiuni verticale sau îr

vederea în lung, desenate la scară, prin axa canalului şi două linii para­
lele de contur trasate cu linie continuă groasă.
Din tabelul 8.2, poz. 1, rezultă că flanşele duble, prin care se unesc
două porţiuni de canal, apar în profil şi se trasează prin două linii groase
perpendiculare pe axa canalului. .
Canalele se cotează astfel:
— lungimea, distanţa între flanşe (sau falţuri) consecutive (se tra­
sează de obicei pe desenele de detaliu);
— sensul de curgere a aerului şi natura lui (v. poz. 2 din tabelul 8.2)
— diametrul pentru canal circular sau dimensiunile secţiunii trans
versale, grosimea tablei, exprimate în milimetri;
— debitul de aer ce curge prin secţiunea rcspectivă, in metri cub
pe secundă;
— viteza de curgere a aerului, in metri pe secundă;
— cotele referitoare la flanşele canalului sau prinderea prin falţ; d<
exemplu, L 4QX40X4 înseamnă cornier cu ramuri egale de 40 mm' ş
grosimea de 4 mm (v. fig. 8.1).
Canalele de aer se cotează în plan sau in elevaţie, in milimetri, astfel
grosime, tablă —latura văzută x latura nevăzută
deblt(m3/h)—viteza(m.is)

iar în secţiune, se cotează tot in milimetri, astfel:

grosime tablă—latura orizontalăxlatura verticală
debit (ms'h) —viteza (m 's)

Exemplu de cotare (v. fig. 8.1): /& /

. , . Y °'5~ 600x70(1 ....
— pe vederea in pian s-a cotat------- — ;----- » 0,5 mm fiind grosx
mea tablei, 600 mm latura văzută, 700 mm latura nevăzută şi 0,8 m3/
debitul;
 -- cote vcj ă şi cea de 600 mm ne-
restul cifrelor avînd aceeaşi semnificaţie ca şi în plan.
Schimbările de direcţie ale traseului unui (' al se realizează prin
curbe.
1 ,. „ , . , , n = 7 iio n=r,o<>
In figura 8.1, c şi b, notaţiile---- —— » respectiv---- —— » înseamnă
!KI î)0
curba cu raza de curbură dc 700 mm, respectiv de fi00 mm, şi schim­
barea direcţiei cu 90°.
Canalul este prevăzut în curbă cu clapetă de reglare pentru dirija­
rea aerului CR 200X600 (v. fig. 8.1, b), pe canalul rectangular cu dimen­
siunile de 200X600 mm; pentru canal circular cu diametrul de 400 mm,
clapeta de reglare se notează CR D n 400.
Desenul cuprinde cotele elementelor necesare execuţiei.
In cazul canalelor circulare, pe vederea cuprinsă în planul paralel
cu planul curbei se trasează cu linie continuă subţire, sectoarele din care
este construită curba (v. fig. 8.6).
Canalele se reprezintă prin semne convenţionale, linia de contur tra-
sîndu-se pe desen cu linie continuă groasă, iar în secţiune, grosimea pe­
retelui se haşurează.
în planurile de ansamblu şi în secţiuni verticale, canalele de aer se •
desenează aşa cum apar în vedere.
în detaliile de execuţie se trec şi materialele folosite, modul de exe­
cuţie şi îmbinarea lor. dispoziţia şi fixa­
rea lor faţă de elementele construcţiei,
:u cotele necesare (fig. 8.2).
Reprezentarea altor elemente con­
stitutive ale instalaţiilor de ventilare şi
condiţionare, cum sînt clapetele de re­
glaj, căciulile de protecţie a coşurilor
de ventilare, deflectoarele, agregatele
et.c.. se realizează prin vederi în eleva­
ţie sau pe plan, prin semnele lor con­
venţionale, conform STAS 185-89; re­
prezentarea acestor elemente nu face
obiectul de studiu al acestui manual.

8.3. REPREZENTAREA SISTEMELOR

DE SUSŢINERE

Aceste sisteme se reprezintă prin

Fig. 8.2. Detalii de prindere a
canalelor din P V C :
a — cu ftanşe sudate; b — cu mufă
rioltionin t-iJTrf
detalii de execuţie şi montaj întocmite
după regulile desenului industrial; sînt
tipizate în funcţie de dimensiunile ca­
nalelor şi se găsesc în proiectele tip
elaborate de institutele de proiectare.
Cîteva exemple mai des întîlnite
sînt prezentate în figurile 8.3, 8.4 şi 8.5.

182
 Fig. 8.3. Sisteme de fixare:
ii — su sţinere Ungă perete; b — suspensie dc pla n şeu ; c — canaolrt pentru canei
recta n g u la r; d — detaliu de e x e c u ţie : e. — stMftnerea de planşe u a u n u i canat rcc-
iangutar de 630X600 mm.

T obtizxttfâ Ffontâ
JSTx ~W3}*3
Zidds fundaţie
Pbcdckbehmrmgf
/ NnsUpardoseCi'

Postăde rpsos
a ijg ird J cm

2 d din 1/2
rărăm idd
/Dtshnher l Tobiizrrrnfă
46x20mn iSOr^tSmm
FiC- 8.4. Canal vertical mascat Fig. 8.5. Canal orizontal dispus si
in zidărie (detaliu de montaj). pardoseala parterului, alăturat ?
dului dc fundaţie (detaliu r
montaj). / $*3
 / 4El INSTALAŢII
\(15-*350 DE VENTILARE
0.27m3/s
Clape/ode reglaj 8.4,1. REPREZENTAREA
*350 SUBANSAMBLURILOR

035-*250
Y0135m3/s Pentru reprezentarea sub-
ansamblurilor în desen se fo ­
losesc. semnele convenţionale,
conform STAS 185-89 (v. ta­
■♦l\&/rudeosDirareA * * belul 8.1 şi 8.2).
cu g n jio r dm
plasâdesirm) • Pentru exemplificare, în f i­
gura 8.6 s-a reprezentat în v e ­
Fig. 8.6. Canal cu secţiune circulară, cu bi­ dere în plan un canal cu sec­
furcaţie (vedere In plan).
ţiune circulară cu D„ 350, cu
bifurcaţie în punctul D, avind
un unghi de 90° între ramurile DE şi D E ' iar la capetele ramurilor termi-
nîndu-se prin cite o curbă la 45° şi o gură de aspiraţie prevăzută cu ramă
cu grătar de sîrmă, cu D n—250 mm.
Pe desen se vede clapeta de reglaj, montată pe porţiunea CD, care
are rolul de a regla şi dirija aerul aspirat prin gurile F şi F ', către curba
C B la 90°, executată cu o rază de curbură i2=550 mm, şi apoi, prin por­
ţiunea de canal A B , către exterior.
Un alt exemplu prezentat in figura 8.7, şi anume un canal cu
patru guri de refulare a aerului, dispuse intr-un plan vertical, reprezen­
tat printr-o vedere în elevaţie.
Canalul cu diferitele lui tronsoane, difuzoarele şi clapetele de reglaj
sînt cotate după regulile STAS 185-89.

8.4.2. SCHEME PENTRU INSTALAŢII DE VENTILARE

In figura 8.8 este reprezentată, în vederea execuţiei, instalaţia de

evacuare a rumeguşului (praf etc.) dintr-un atelier de tîmplărie. Insta­
laţia este executată din tablă de 1 şj 1,25 mm grosime, avînd canale de
secţiune circulară. Elementele componente ale instalaţiei sînt trecute în
legenda desenului.

Lgurt de refubrt cusită 500*87$

2m/i
flfaor 200x700(500x8/5 O .im 150x700(500x675)
FW p,fu!or 325x700 (500x875)
Lf® > Orfum 775x700
/ (5D0xÎ50)l-650

275x700 1050-500x450
UJmVs.Jm/s Q?m3/s. 3ir/s

Fig. 8.7. Canal cu patru guri de refulare, dispus în plan vertical.

 CcŞţen:3
_3E__

Y Vtolrlafor<^:iiWnmxma1tipY4}7rtav;ntl6X0m!/l!;
72mmU,motor im ::rc2 2 iv v 1%0 nllm nul Poate de montoj PH3
H H otito B model (2000t2COO)conform Malu it 63/211
CV CduifA de ttnhtafepeiO'j xnole rtdongubre conbrm Moto Io 61/20!
CR CtopeM t)e reglaj cu mart» pentw amole cfcutore ar&rm detckufu 60/.
RF Racord fieiMpeonv canoleoeoer ccwSrra tJebtu tc 60/150

T L ti* 3
1_^
y r j ^ ^ â f P '

MkIo-.Sdetitankai
tfU A jn s jr - fie p u H i

ţ î

~bw - O *

Fig. 8.9. Instalaţie locală de aspiraţie la o autoclavă de vulcanizare:

a —* p la n : b — schema izom etrlcâ. / ¿ T -'
 A xC lad cobâr ~ 4 - G C Z r ô S S
Ü5-M0 iZhfiW ari-m '0353
6Tm —m ~
ţe m anizz-1 i i âspa m d
(¿ r.»? »Jmoţuri j
(vcio-jtfkjteterrcfnb)

ii-rdim'i/OK

t-?25xW
wr~

Ax montij

ATELIER TiHPLÂftlE

Ax monlm
- js r

à i i líl 0 tío
F ig . 8.8. Schem a In s ta la ţie i d e v e n t ila r e d in tr-u n a te lie r d e tiin p lă rie.
llguva a.g î n t r e p a g i n i i « ia».
i m — 189.

pay
 Prut Ot or

tflfi
 - î- ------ -- «* 1 vuwja^ata in pre;
in proî ..re, pentru o mai bună înţelegere a schemelor de montaj).

8.5. REPREZENTAREA UNEI CENTRALE

DE VENTILARE Şl CONDIŢIONARE A AERULUI

In centralele de încălzire şi condiţionare a aerului sînt instalate aj

Ratele, dispozitivele şi amenajările necesare pentru tratarea şi condi
narea acrului.
În desenul de ansamblu al centralei, acestea se reprezintă prin &
nele standardizate cuprinse în tabelul 8.2 sau prin desene simplific
aşa cum este prezentat în figura 8.10.

APLICAT»

t. Sâ se reprezinte, la scara 1 :50, instalaţia din figura 8.1, a şi h.

Indicaţie. Pe Rrupe de elevi, dimensiunile canalelor poţ fi modificate.

2. Să se reprezinte în elevaţie, pe un plan frontal şi ;pc un plan later

profil (dreapta sau stingă), la seara t :50 (sau 1 :25) ansamblul din figura 8.6. 1
soanele sale pot avea lungimile Înscrise in una din variantele din tabelul
Indicaţie. Aplicaţia se reduce la racordarea prin arce de cerc a două dt
paralele eu o dreaptă înclinată; dreapta înclinată este coarda comună a cercu
de racordare. Pentru linia de axă, cercurile de racordare au raza R dedusă
tabel. 1

Tabclii

Nr. A —B Cot
Cot BC C— D ' D E = D ’E'
crt. E F = E 'F

1 2,50 90' 0.50 0,70 45"

2 2,00 00’ 0,70 0,85 45°

3. 1,50 90’ 1,90 1,00 45°

fig. ü.19. Reprezentarea
a — plan (
nei ciádiri la scara 1: 50:
pian e ta j.
 2
3
4
Sudură
cu
margi­
ni răs-
frînte,
■v — pătrunderea sudurii
incom­
s ll
plet
pătrun­
să

a — înălţimea triunghiului isoscel maxim,

înscris în secţiunea sudurii (grosimea
sudurii)

Sudură
în colţ,
conti­
nuă

k — catcla triunghiului Isoscel maxim,

înscris în secţiunea sudurii

a — semnificaţia conform poz. 3

Sudură e l k — semnificaţia conform poz. 4
l . ...

In colţ, l — lungimea sudurii (fără craterul ter­ a ţ ^ n x ix ( e ]

intermi­ minal) sau
tentă e — distanţa între două suduri succesive
k fc^/jx [ x ( e )
(fără craterele terminale)
n — numărul sudurilor

" 1> <>2 scm nlricnţfa roiiftirtri p o r. 3

/.„ L-a semnificaţia <011 ferm poz. A
h1 h semnificaţia conform por., n
<•1 . «2 semnificaţia conform poz. <>
J r , 1 51 >1 e1^ 1 n„ /is semnificaţia conform poz. 5 0 , |\n, «■/] l tRV
Sudură f * Observaţie. Dacă a i~ n 2= o (sau A'1=/.'J=
în colt, a 2 V n2 «¡2 L(e2!
L ... =*);
‘intermi­ j 1 i1=/2= i ; d —e^—e şi notarea sau
tentă ! 1 1 pe desen se face astfel: ki K/1?* h 1 <eil
alter­ ¿wliid WW
nată
k2 vn2x /?L^/
l2 7 ¡e)
* e2 l2
sau
k tsnKl ~ le/
— T ~

Sudură c — lăţimea sudurii (găurii)

în l — lungimea sudurii (găurii) c 1 in x l«ie l
găuri e — distanţa între două suduri succesive
alungite n — numărul sudurilor (găurilor)

Sudură d — diametrul sudurii (găurii)

în e — distanţa Intre axele a două suduri d ; !nxl sl
găuri succesive
rotunde n — semnificaţia conform poz. 7

ti — diametrul sudurii (punctului)

e — semnificaţia conform poz. S d Q n* i ei
n — numărul sudurilor (punctelor)

Sudură c — lăţimea sudurii

!n linie I — lungimea sudurii
e — semnificaţia conform poz. 7
1 , e *„ 1— 1
—. ! II — semnificaţia conform poz. 5
Kj Observajie. Notarea indicată este valabilă C
L ™ , pentru sudura în linie între role. Sudura
£833^0 în linie prin puncte sc notează:

a : Q r > ie/
-----—--- — ii uisuţn ae un număr de cote, 1 ¿ s e ampla-
de o parte şi de alta a acestuia, astfel:
— la stingă simbolului se înscrie cota (cotele) referit e la secţiu-
ransversală a sudurii;
— la dreapta simbolului se înscrie cota (cotele) referitoare la dimen-
le longitudinale ale sudurii;
— cotele de poziţionare a sudurii în raport cu marginea tablei nu
cuprinse în notarea sudurii, ci se înscriu direct pe desen. Modul de
asare a cotelor în funcţie de poziţia simbolului faţă de linia de refe-
este exemplificat în figura 3.35. ,
n tabelul 3.7 este exemplificat modul de cotare a diferitelor tipuri de
•i şi de notare pe desen. La notarea pe desen a sudurilor, conform
ilor exemplificate în tabelul 3.7, simbolurile literale se înlocuiesc
valori numerice respective, precedate de simbolurile K şi O în cazul
•ilor de colţ (poziţia 4; 5; 6) şi respectiv a sudurilor în găuri rotunde
;ia 8) şi prin puncte (poziţia 9 şi 10).
Absenţa cotelor s şi l din notarea unei suduri semnifică faptul că
nderea este completă şi respectiv că sudura se execută pe toată lun-
i piesei. Fără indicaţii contrare, sudurile cap la cap prin topire se
deră complet pătrunse şi continue pe toată lungimea piesei.
Jzual, sudurile în colţ se notează aşa cum este prezentat în poziţia
id această regulă nu poate fi aplicată, sudura se notează conform
ei 4, scriindu-se litera k înaintea valorii dimensiunii respective,
n cazul găurilor şanfrenate (poziţia 7) c prezintă cota la fundul găurii
ctive.
)acă sudura se execută pe întreg conturul piesei (sudură pe contur
»), aceasta se simbolizează printr-un cerc amplasat la intersecţia Ii­
le reper cu linia de referinţă (fig. 3.36).

L
35. Am plasarea cotelor în iuncţie de poziţia Fig. 3.36. Simboliza­
simbolului faţă de linia de referinţă. rea sudurii pe con­
tur închis.

Dacă sudarea se execută la montaj aceasta se

simbolizează printr-un steguleţ amplasat la intersec­
ţia liniei de reper cu linia de referinţă (fig. 3.37).
Indicaţiile referitoare la procedeul de sudare,
plasa sudurii, numărul sudurilor identice se ampla­
sează în continuare liniei de referinţă. Sudurile iden­
tice se notează pe desen o singură dată. Cînd indi­
'.37. Simboliza-
udurii care se caţiile sînt numeroase, pentru descongestionarea de­
ută la montaj. senului ele se amplasează în cîmpul acestuia.
Royulf de notare pp desen a sudurilor
 3.5.3. REPREZENTAREA ASAMBLĂRII PRIN M I T *

(
Asamblarea tuburilor de presiune şi de scurgere, din oţel sau din
fontă, eu mufă sau cu piese speciale se.reprezintă în desen printr-o ve­
dere longitudinală, eventual cu o secţiune parţială, în cazul în care inter­
sectează şi materialele de etanşare între ţeavă şi mufă. La îmbinarea cu
mufă (fig. 3.41) a unei conducte de scurgere din fontă, se notează.pe desen
dimensiunile caracteristice ale tuburilor şi mufei care sînt standardizate.
In figura 3.42 este reprezentată asamblarea prin mufă a tubului de
scurgere din fontă al unui nod sanitar printr-o vedere. Blocul de beton
care le încorporează s-a desenat prin linie întreruptă. Conductele s-au
desenat simplificat numai prin conturul lor, pentru a uşura citirea de­
senului; ramificaţiei l i s-a secţionat derivaţia, presupunîndu-se că a fost
îndepărtată, pentru a simplifica desenul. S-au cotat numai dimensiu­
nile de montaj (de poziţie) şi ale blocului de beton, dimensiunile fiecărui
reper (diametrul şi lungimea sa) fiind trecute în tabelul de componenţă.

er75 e

Fig. 3.41. Asam blarea cu mufă ia unui tub de scurgere din fontă.
 ncălzire etc.).
în funcţie de i :a elementului de îmbinat, din materialele din care
■alcătuit, de na.ara şi de presiunea fluidului, mijloacele de îmbinare
' iorme caracteristice.
Desenul acestor elemente de îmbinare, folosite în instalaţii, se e x s -
i după regulile de reprezentare în desenul iniţial, stabilite de standar-
t ; în vigoare şi redate în prezentul capitol.
După modul de realizarea a etanşeităţii, mijloacele de îmbinare folo-
• în instalaţii pot fi: prin filet, prin flanşe, prin mufă defiletată sau prin
ură.
i

3.5.1. REPREZENTAREA ASAMBLARILOR PRIN FILET

.l

în figura 3.39 sînt prezentate unele piese de îmbinare filetate fo -

I ite curent în instalaţii.
în desenele de execuţie la scară mică 1 :200... 1 :50, pe care se
jrezintă ansamblul unei instalaţii numai prin traseul său, fitingurile
se desenează; ele apar numai pe tabela de componenţă sau în lista
materiale, unde se înscriu prin simbolul lor.

3.5.2. REPREZENTAREA ASAMBLARILOR PRIN FLANŞE

Asamblarea flanşelor prin şuruburi apare în secţiunea longitudinală,

în figura 3.40, unde sînt arătate două conducte din oţel de joasă pre-
jne cu flanşe cilindrice plate, sudate pe contur, prinse prin patru
ruburi.

Fig. 3.39. Asam blarea unor Fig. 3.40. Asamblarea

piese filetate. conductelor cu flanşe
sudate, prin şuruburi.

07
 P A R T E A 1NTÎI
Desen de construcţii
Capitolul 1. Elemente do desen
tehnic pentru construcţii
1.1. Generalităţi ......................
1.2. Elemente de bază în dese­
nul tehnic de construcţii .
1.3. Reprezentarea prin vederi şi
secţiuni ..........................
1.4. Reprezentări convenţionale
1.5. Cotarea desenului de con­
strucţii .......................... 20
1.6. Schiţa şi releveul . . .
PAR TEA A D O U A
Capitolul 2. Noţiuni de bază a!c
desenului industrial
2.1. Reguli de notare a vederilor
şi secţiunilor. Haşuri . .
2.2. Reguli de notare a vederi­
lor, secţiunilor şi rupturilor
2.3. Haşuri .................. • • •
2.4. Linii utilizate in desenul teh­
nic industrial ..................49
2.5. .Cotarea .......................... 51
2.6. Notarea stării suprafeţelor .
Capitolul 3. Reprezentarea şi no­
tarea diferitelor clemente şi an-
sambîe
3.1. Reprezentarea filetelor şi a-
sam blărilor filetate . . .
3.2. Reprezentarea, notarea şi
cotarea flanşelor . . . .
3.3. Reprezentarea şi notarea a-
sam blărilor prin nituri . .
3.4. Reprezentarea asamblărilor
sudate . . J ................. 77
3.5. Reprezentarea şi notarea a-
sam blării de conducte . . .87
3.6. Reprezentarea desenelor de
ansam blu .......................... 89
Capitolul 4. Reprezentarea elemen­
telor şi construcţiilor meta­
lice
4.1. Reprezentarea elementelor şi
construcţiilor metalice . .
4.2. Reguli de reprezentare şi
cotare (S T A S 9773-74) . .
4.3. Reprezentarea ansambluri­
lor de elemente ale construc­
ţiilor ...............................103
P A R T E A A T R E IA
Desen de instalaţii
Capitolul 5. Reprezentarea instala­
ţiilor tehnico-sanitare
5.1. Reprezentări convenţionale 113
5.2. Reprezentarea instaiaţ iilor
3
exterioare de alimentare cu
apă şi canalizare . . . . 115
3
5.3. Reprezentarea instalaţiilor
tehnico-sanitare interioare . 130
9 5.4. Reprezentarea instalaţiilor
12 s p e c i a l e ...............................137
5.5. Reprezentarea prefabricate­
lor pentru instalaţii tehnico-
27 sanitare .......................... M l
5.6. Reprezentarea instalaţiilor
de alimentare cu apă rece
pentru stins incendiul . . 115
Capitolul 6. Reprezentarea instala­
ţiilor de incăizire centrală
6.1. Reprezentări convenţionale 149
35 6.2. Reprezentarea instalaţiilor
interioare de încălzire cen­
39 trală ................................... 149
46 6.3. Reprezentarea in plan şi
secţiune a unei centrala ter­
mice .....................................160
6.4. Reprezentarea reţelelor de
60 termoficare . . . . . . 161
Capitolul 7- Reprezentarea . insta­
laţiilor de gaze naturale com­
bustibile
7.1. Generalităţi ...................... 165
65 7.2. Reprezentări convenţionale 166
7.3. întocmirea schemei izome-
69 t r i c e ................................... 166
7.4. Reprezentarea instalaţiei de
71 gaze naturale din clădiri . 169
7.5. Reprezentarea staţiilor de re­
glare a presiunii gazelor . 171
Capitolul 8. Reprezentarea insta­
laţiilor de ventilare şi condiţio­
nare a a e r a l u î .......................... 175
8.1. Reprezentări convenţionale 175
8.2. Reprezentarea elementelor
componente ale unei insta­
laţii ....................................175
8.3. Reprezentarea sistemelor de
susţinere ...........................182
94 8.4. Reprezentarea in plan şi
schemă izometricâ a unei
95 instalaţii de ventilare . . 184
8.5. Reprezentarea unei centrale
de ventilare şi condiţionare a
aerului ............................... 187

Coli de tipar: 11,75. Planşe: 12. Format: 16/70x100.

Bun de tipar: 24.02.1993. Nr. plan: 20206.
Ediţia: 1993.

Tiparul executat sub comanda nr. 190/1992.

U fu la Imprimeria de Vest, Oradea,
V Î ' str. Mareşal Ion Antonescu nr. 105.
(