Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
M1. Sisteme de Captare A Apelor
M1. Sisteme de Captare A Apelor
În procesul de formare şi concentrare a aşezărilor omeneşti, dar şi în locurile cu aglomerări pentru diverse alte
activităţi, se impune aproape în exclusivitate ca obligatorie prezenţa apei, aceasta fiind o componentă vitală a
existenţei. Cu cât procesul de organizare şi dezvoltare a acestor aşezări este mai evoluat cu atât sistemele care
asigură
alimentarea cu apă sunt mai complexe şi mai diversificate.
O alimentare cu apă, problemă de stringentă actualitate şi acum, în mediul rural sau urban, trebuie să aibă în
vedere, la modul de principiu, următoarele elemente:
a) sursa de apă;
b) instalaţiile pentru captarea apei;
c) transportul apei de sursă la consumatori;
d) tratarea apei, dacă este cazul:
e) pomparea apei, dacă este cazul;
f) formarea unei rezerve de apă;
g) distribuţia apei la consumatori.
Puţul este format din una sau mai multe coloane 1 din
ţeava de oţel care formează pereţii 1 (fig. 4) care se etanşează
4 la schimbarea de secţiune, iar în stratul acvifer se montează
o coloană perforată 2 din tablă galvanizată de 2—3 mm
grosime numită filtru; partea superioară a puţului este închisă
într-un cămin 3 executat din beton sau zidărie de cărămidă, în
care se realizează legătura dintre coloana puţului şi conducta
de deservire 5.
Când stratul de apă este situat la mare adâncime, apa din puţurile forate se extrage prin pompe submersibile
care se amplasează sub nivelul apei din puţ.
Amplasamentul prizei de apă trebuie să fie situat în amonte de localitatea deservită, unde apa nu poate fi
contaminată, pe malul concav, unde firul apei este cel mai apropiat de mal şi deci se realizează cea mai mare
adâncime (fig. 6).
Fig. 6. Amplasarea
captării la un râu
Orice captare aşezată pe malul convex al unui cot se va colmata foarte repede deoarece în această zonă se
produc depuneri de aluviuni aduse de viituri.
d. Captarea apei din râuri cu adâncime mare se poate face pe cursul apei, sau chiar pe mal, dacă este destul
de înalt şi abrupt (fig. 7).
Gura de priză superioară serveşte la admisia apei la nivelele ce întrec apele medii, deci în timpul apelor mari.
Când admisia se face prin priza de sus, cea de jos se închide pentru a împiedica intrarea apei mai încărcate cu
suspensii şi aluviuni. Dacă variaţia de nivel a apelor în râu nu depăşeşte 3—4 m se folosesc pompe obişnuite cu ax
orizontal, iar când variaţiile de nivel sunt foarte mari, se utilizează pompe cu ax vertical.
Dacă malul este puţin înclinat şi inundabil se adoptă schema unei captări în albie cu puţ colector şi sifon (fig. 8).
Pentru îndepărtarea depunerilor din camerele de priză se întrebuinţează pompe de nămol.
e. Captările din lacuri sunt la fel ca la râuri, după tipul captării la mal, dacă lacul are adâncime mică, iar
adâncimea lui maximă se găseşte lângă mal.
Dacă adâncimea se găseşte la depărtare de mal, se foloseşte schema din figura 9: priza 1; conducta sifon 2;
cameră colectoare 3; conductă aspiraţie 4; staţie pompe 5 şi conductă refulare 6.