Sistemul de alimentare cu apă – Generalităţi

În procesul de formare şi concentrare a aşezărilor omeneşti, dar şi în locurile cu aglomerări pentru diverse alte
activităţi, se impune aproape în exclusivitate ca obligatorie prezenţa apei, aceasta fiind o componentă vitală a
existenţei. Cu cât procesul de organizare şi dezvoltare a acestor aşezări este mai evoluat cu atât sistemele care
asigură
alimentarea cu apă sunt mai complexe şi mai diversificate.
O alimentare cu apă, problemă de stringentă actualitate şi acum, în mediul rural sau urban, trebuie să aibă în
vedere, la modul de principiu, următoarele elemente:
a) sursa de apă;
b) instalaţiile pentru captarea apei;
c) transportul apei de sursă la consumatori;
d) tratarea apei, dacă este cazul:
e) pomparea apei, dacă este cazul;
f) formarea unei rezerve de apă;
g) distribuţia apei la consumatori.

Sisteme de captare a apelor

Construcțiile, instalațiile de captare se amplasează în amonte de aşezările omeneşti – evitând sursele de
poluare. Captarea cuprinde totalitatea construcţiilor şi instalaţiilor de la sursă.
A. Sursele de apă pentru o alimentare cu apă sunt următoarele:
Ape de suprafaţă: cursuri de apă: pârâuri, râuri, fluvii; lacuri naturale; iazuri, canale şi lacuri artificiale.
Ape subterane: cursuri subterane de apă din roci fisurate; ape freatice de mică adâncime sub influenţa directă a
apelor de suprafaţă din vecinătate; ape de adâncime (peste circa 40 m), fără a fi sub influenţa directă a apelor de
suprafaţă; izvoare din straturi care ies la suprafaţă datorită condiţiilor geomorfologice locale; din straturi constituite
din nisipuri de dune maritime.
În funcție de adâncimea râului, captarea se face : în albia râului sau în malul râului.
Captarea în malul râului cuprinde : priza, staţii de pompare apă brută, conducte
Prizele sunt construcții prevăzute cu :
 ferestre pentru pătrunderea apei, cu grătare de protecţie, pentru a împiedica pătrunderea corpurilor aduse
de apa ;
 2 compartimente –unul de priza in care intra apa si unul din care e aspirata apa de pompe . Intre cele doua
componente este o sita prin care apa trece in compartimentul din care e aspirata.

Schema unei captări in albia râului

a) cu pompa cu ax orizontal b) cu pompa cu ax vertical
1. camera de priză 9. rezervor de vacuum
2. stație de pompare 10. pompa cu ax orizontal
3. grătare 11. motor electric
4. ferestre (orificii) de priza 12. conducta de refulare a apei
5. stavile (vane) 13. pompa cu ax vertical
6. site 14. clapete de reținere
7. sorb 15. pompa de vid
8. conducta de aspirație a apei 16. vana

SUPORT CURS CALIFICARE nivel 3 INSTALAŢII TEHNICO-SANITARE

 Priza cu crib in albia râului
1. crib din beton armat , 2. orificii (barbacane) pentru admisia apei ,
3. anrocamente(roci) pentru lestare (fixare), 4. suluri de fascine, 5. sorb
6.conducta de aspirație a apei

B. Captarea apelor subterane

Apele subterane se captează în două moduri: prin captări verticale şi prin captări orizontale.
În cazul captărilor verticale, apele subterane se captează prin puţuri săpate sau forate.
Soluţia cu puţuri săpate se utilizează în situaţiile în care straturile acvifere se găsesc la adâncime mică şi au debit
mare.
În cazul unui consum mic se folosesc puţuri săpate cu diametrul de 0,8—1,5 m, executate în mod curent din
tuburi prefabricate de beton, iar în cazul unui consum mai mare, puţurile se execută cu diametre peste 1,5 m, din
beton armat, în sistem cheson.
Pereţii puţului sunt prevăzuţi cu nişte orificii numite barbacane prin care pătrunde apa din stratul acvifer înspre
interior.
Soluţia cu puţuri forate se utilizează atunci când straturile acvifere sunt la adâncimi mari.
Puţurile se forează prin metoda hidraulică, forajul putând fi executat manual, semimecanizat sau mecanizat.
Forajul manual se aplică la puţuri cu diametrul până la 12" şi adâncimi până la 50 m.

Puţul este format din una sau mai multe coloane 1 din
ţeava de oţel care formează pereţii 1 (fig. 4) care se etanşează
4 la schimbarea de secţiune, iar în stratul acvifer se montează
o coloană perforată 2 din tablă galvanizată de 2—3 mm
grosime numită filtru; partea superioară a puţului este închisă
într-un cămin 3 executat din beton sau zidărie de cărămidă, în
care se realizează legătura dintre coloana puţului şi conducta
de deservire 5.

Fig. 4. Puţ forat

Când stratul de apă este situat la mare adâncime, apa din puţurile forate se extrage prin pompe submersibile
care se amplasează sub nivelul apei din puţ.

SUPORT CURS CALIFICARE nivel 3 INSTALAŢII TEHNICO-SANITARE

 Captările orizontale se execută în straturile acvifere la care apa se găseşte la cel mult 7 m sub nivelul terenului
iar grosimea stratului de apă nu depăşeşte 2—3 m.
O captare orizontală se compune dintr-o cameră colectoare care primeşte apa din unul sau mai multe drenuri
sau galerii de captare (fig. 5).
c. Captarea apei din surse de suprafaţă. Apele curgătoare au debite foarte variabile, dar în general pot să
furnizeze debite mult mai mari decât apele subterane.

Fig. 5. Captare orizontală: 1 — puţ colector;

2 — cămin de vizitare; 3 — conductă aspiraţie; 4 - tuburi drenaj.

Amplasamentul prizei de apă trebuie să fie situat în amonte de localitatea deservită, unde apa nu poate fi
contaminată, pe malul concav, unde firul apei este cel mai apropiat de mal şi deci se realizează cea mai mare
adâncime (fig. 6).

Fig. 6. Amplasarea
captării la un râu

Orice captare aşezată pe malul convex al unui cot se va colmata foarte repede deoarece în această zonă se
produc depuneri de aluviuni aduse de viituri.
d. Captarea apei din râuri cu adâncime mare se poate face pe cursul apei, sau chiar pe mal, dacă este destul
de înalt şi abrupt (fig. 7).
Gura de priză superioară serveşte la admisia apei la nivelele ce întrec apele medii, deci în timpul apelor mari.
Când admisia se face prin priza de sus, cea de jos se închide pentru a împiedica intrarea apei mai încărcate cu
suspensii şi aluviuni. Dacă variaţia de nivel a apelor în râu nu depăşeşte 3—4 m se folosesc pompe obişnuite cu ax
orizontal, iar când variaţiile de nivel sunt foarte mari, se utilizează pompe cu ax vertical.

SUPORT CURS CALIFICARE nivel 3 INSTALAŢII TEHNICO-SANITARE

 Fig. 7. Schema captării la malul unui râu cu adâncime mare:
1 — palplanşe; 2 — site; 3 — conducă de aspiraţie; 4 — pompă; 5 — conductă de refulare.

Dacă malul este puţin înclinat şi inundabil se adoptă schema unei captări în albie cu puţ colector şi sifon (fig. 8).
Pentru îndepărtarea depunerilor din camerele de priză se întrebuinţează pompe de nămol.

Fig. 8. Schema captării dintr-un râu cu malul puţin înclinat:

1 — sorb; 2 — conducta sifon; 3 — puţ colector; 4 — staţie pompare; 5 — pompă.

e. Captările din lacuri sunt la fel ca la râuri, după tipul captării la mal, dacă lacul are adâncime mică, iar
adâncimea lui maximă se găseşte lângă mal.
Dacă adâncimea se găseşte la depărtare de mal, se foloseşte schema din figura 9: priza 1; conducta sifon 2;
cameră colectoare 3; conductă aspiraţie 4; staţie pompe 5 şi conductă refulare 6.

Fig. 9. Schema captării dintr-un lac.

SUPORT CURS CALIFICARE nivel 3 INSTALAŢII TEHNICO-SANITARE