Totalitatea bunurilor care se află în proprietatea parohiilor, mănăstirilor,
protopopiatelor, vicariatelor, episcopiilor, arhiepiscopiilor, mitropoliilor şi Patriarhiei Române, asociaţiilor şi fundaţiilor constituite de Biserică, bisericilor fundaţionale sau fondurilor destinate unui scop bisericesc, constituie bunuri bisericeşti şi fac parte din patrimoniul bisericesc.
1. Clasificare. Din punct de vedere al modului de dobândire al bunurilor,
patrimoniul bisericesc cuprinde:
- bunuri dobândite prin retrocedări;
- bunuri dobândite cu titlu oneros (prin cumpărare, schimb etc.); - bunuri dobândite cu titlu gratuit (prin donație, succesiuni, legate etc.); - bunuri dobândite prin producție proprie; - bunuri dobândite prin alte modalități (uzucapiune etc.).
Din punct de vedere al destinaţiei, patrimoniul bisericesc cuprinde; bunuri
sacre şi bunuri comune. Sune bunuri sacre cele care, prin sfinţire sau binecuvântare, sune destinate cultului divin, precum: lăcaşurile de cult (catedrale, biserici, paraclise, capele etc.), odoarele şi veşmintele bisericeşti, cărţile de cult, cimitirele etc. Sune asimilate cu bunurile sacre şi beneficiază de acelaşi regim juridic şi casa parohială, vatra parohială şi mănăstirească, incinta centrului eparhial, a centrului patriarhal, reşedinţele chiriarhale, chiliile mănăstirilor şi ale schiturilor, muzeele de artă sacră (bisericeşti), bunurile de patrimoniu, bunurile preţioase, cu valoare artistică, istorică sau datorită materialului din care sune confecţionate, 1 precum: picturile, sculpturile, țesăturile artistice, miniaturile, cărțile rare, documentele, lucrările din materiale scumpe etc.
Bunurile comune destinate întreţinerii bisericilor şi slujitorilor bisericeşti,
operelor culturale, de asistenţă socială, medicală şi filantropică, precum şi îndeplinirii celorlalte scopuri ale Bisericii sune: aşezămintele şi instituţiile culturale, social-medicale, filantropice şi economice, terenurile, agricole, pădurile, păşunile, viile, livezile, grădinile, drepturile patrimoniale, creanțele, acțiunile, fondurile, titlurile de valoare, averea în numerar și alte garanții bancare.
2. Dobândirea şi primirea în folosinţă a bunurilor bisericeşti.
Patriarhia Română şi unităţile componente ale Bisericii Ortodoxe Române
pot dobândi bunuri, în conformitate cu dispoziţiile Codului Civil şi cu legislaţia în vigoare în statul în care unităţile bisericeşti sunt organizate şi funcţionează, cu Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, cu Regulamentul administrării bunurilor bisericești şi cu hotărârile Sfântului Sinod.
3. Evidența și inventarierea bunurilor bisericești
Toate bunurile bisericeşti, imobile şi mobile, sacre, asimilate bunurilor sacre
şi bunurile comune trebuie consemnate într-un document de evidenţă, denumit registru inventar. Comisia de inventariere se constituie potrivit legii contabilităţii în vigoare. Registrul inventar este un document obligatoriu, cu caracter permanent, în care se înregistrează totalitatea bunurilor deţinute de unitate de cult. Registrul va cuprinde şi principalele elemente de identificare, datare, provenienţă, locaţie şi valoare ale bunurilor 2 4. Administrarea bunurilor bisericeşti la parohii
Fiecare dintre unitățile componente ale Bisericii Ortodoxe Române își
administrează bunurile prin organisme proprii bisericești, acestea fiind subordonate autorităților superioare bisericești, în conformitate cu legislația în vigoare, cu prevederile Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, cu dispozițiile Regulamentul administrării bunurilor bisericești și cu instrucțiunile centrului eparhial. La parohii, parohul este administratorul tuturor bunurilor parohiale mobile şi imobile, împreună cu Consiliul parohial, sub controlul Centrului eparhial, şi răspunde canonic-disciplinar şi administrativ-bisericesc în faţa acestuia, iar pentru administrarea şi gestionarea defectuoasă a bunurilor bisericeşti răspunde şi în faţa instanţelor civile şi penale, potrivit legislaţie în vigoare.