STUDENT: CARAMILEA IULIAN, an II, masterat practice

Biserica și proprietatea

Bunurile aflate în proprietatea bisericii sunt mijloace de realizare a binelui

comun eclezial si social.
Din punct de vedere canonic, responsabilitatea administrării bunurilor
bisericii aparţine chiriarhului şi sinodului de ierarhi, iar în eparhie, această
responsabilitate poate fi încredințată de către chiriarh unui cleric, pentru a fi
exercitată într-o parohie, mănăstire sau instituție eclezială.
Administrarea bunurilor bisericeşti este reglementată de sfintele canoane iar
ierarhii au obligaţia de a face distincţia între bunurile personale şi cele ale
comunităţii păstorite, adică ale Bisericii, şi de a le administra în mod transparent,
informând clericii din eparhia sa.
Administrarea bunurilor bisericeşti este o responsabilitate personală şi
sinodală, adică; biserica recunoaşte întâistătătorului fiecărei biserici locale dreptul
de a interveni în cazul în care un episcop, din neglijenţă sau prin abuz, nu îşi
respectă obligaţiile referitoare la administraţia bunurilor.
Bunurile bisericii nu trebuie înstrăinate, iar în situații extreme, de
constrângere aceasta se face numai cu aprobarea sinodului de ierarhi (can. 26 şi 33
Cartagina).
Prevederile sfintelor canoane au fost integrate în statute şi în regulamente.