ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

MASTER-CONTABILITATE INTERNATIONALA

RAPORT DE PRACTICĂ
Servicii Energetice Muntenia S.A.

Cadru didactic supervizor: Student:

Conf. Univ. Dr. Bigioi Adrian Doru Stefan Alin-Gabriel
An II, Grupa 687

2020
 CAPITOLUL 1: Despre Servicii Energetice Muntenia S.A.

1.1. Informatii generale:

Servicii Energetice Muntenia S.A. a fost înfiinţată în temeiul HG nr. 760/2010 privind
înfiinţarea societăţilor Servicii Energetice Banat S.A., Servicii Energetice Dobrogea S.A.,
Servicii Energetice Moldova S.A., Servicii Energetice Oltenia S.A. şi Servicii Energetice
Muntenia S.A., prin reorganizarea Societăţii comerciale Filiala de Intreţinere şi Servicii
Energetice Electrica Serv S.A.

Servicii Energetice Muntenia S.A. a început să-şi desfăşoare activitatea în baza

Protocolului de predare-preluare nr. 9100-138 din data de 14.02.2012.

Pe baza Protocolului de predare-preluare nr. 9300-1138 din data de 14.02.2012, debitorul

a preluat:

 Elemente de natura capitalurilor proprii, activelor şi datoriilor SISE MUNTENIA SUD,

fosta sucursală F.I.S.E. ELECTRICA SERV S.A. ;
 Documentaţii tehnice existente în SISE MUNTENIA SUD ;
 Personalul existent în cadrul SISE MUNTENIA SUD la data de 31.01.2012;
 Litigiile în curs ale SISE MUNTENIA SUD ;
 Contractele de achiziţii, de producţie, de execuţie de lucrări, de prestări servicii şi alte
contracte aflate în vigoare la data divizării ;
 Experienţa dobândită de SISE MUNTENIA SUD, în vederea participării la proceduri de
atribuire a contractelor de achiziţie publică.
 Înainte de privatizarea operatorului de distribuţie a energiei electrice locale, serviciile de
reparaţii şi mentenanţă erau realizate în totalitate de Servicii Energetice Muntenia S.A.
 În urma privatizării, acest lucru s-a schimbat, alţi concurenţi pătrunzând pe piaţă. Cu
toate acestea Servicii Energetice Muntenia SA îşi păstrează poziţia dominantă, din totalul
estimat al pieţei deţinând o cotă de piaţă de aproximativ 52%.

Societatea este parte a grupului Electrica S.A. şi este înregistrată la Oficiul Registrului
Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti sub nr. J40/14063/2011, iar codul fiscal al societăţii
este RO 29384120. Sediul social este stabilit în Bucureşti, str. Costin Neniţescu nr. 5-9, et.1-3,
sector 6, cod postal 061468.
Servicii Energetice Muntenia S.A. are înregistrate în prezent un număr de 23 de puncte de
lucru/sedii secundare, din care 3 puncte de lucru cu activitate si restul fara activitate productiva.

2
1.2. Capital social

Servicii Energetice Muntenia SA are acţionar unic Societatea de Distribuţie şi Furnizare a

Energiei Electrice - Electrica S.A., persoana juridică română, cu sediul social în Bucureşti, str.
Grigore Alexandrescu, nr. 9, Sector 1, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă
Tribunalul Bucureşti sub nr. J40/7425/2000, având cod unic de înregistrare RO 13267221.

Capitalul social subscris al Servicii Energetice Muntenia S.A. este de 36.873.550 RON,
din care 7.368.341 lei este aport în numerar şi 29.505.209 lei reprezintă aport în natură, active
imobilizate. Numărul de acţiuni deţinute de către acţionarul unic este de
3.687.355 acţiuni nominative, fiecare acţiune având valoarea nominală de 10 lei.

1.3. Obiect de activitate

Societatea Servicii Energetice Muntenia S.A. are ca principal obiect de activitate ”Lucrări
de construcţii a proiectelor utilitare pentru electricitate şi telecomunicaţii” - cod CAEN 4222.

Activitatea debitorului constă în servicii de mentenanţă, reparaţii, lucrări de investiţii şi

consultanţă tehnică, furnizate în proporţie de 95% operatorului de distribuţie a energiei electrice
locale, ENEL DISTRIBUTIE MUNTENIA S.A.

Misiunea societatii Servicii Energetice Muntenia S.A. este aceea de prestare de servicii
de înaltă calitate, care să răspundă cerinţelor tuturor categoriilor de clienţi, în vederea asigurării
alimentării permanente a consumatorilor cu energie electrică, în condiţii de eficienţă maximă şi
protecţie a mediului.

Principalele servicii prestate sunt:

 Mentenanţă şi reparaţii aferente reţelelor electrice de transport, respectiv de distribuţie ;

 activităţi programate asupra liniilor electrice aeriene şi subterane, cât şi a echipamentelor
din posturile de transformare (precum control operativ, reviziibtehnice, reparaţii) şi
activităţi cu caracter accidental (intervenţii accidentale şi reparaţii accidente);
 Demontare şi montare a contorilor de măsură a energiei electrice în baza atestatului
deţinut ;
 Proiectare şi consultanţă;
 Execuţie lucrări de reparaţii, modernizări şi instalaţii noi pentru reţelele electrice de
transport, distribuţie, utilizare, interioare din gestiunea operatorilor de transport,
distribuţie, a consumatorilor sau producătorilor de energie electrică ;
 Defectoscopie şi identificarea traseelor liniilor electrice subterane;
 Ateliere de confecţii metalice (stâlpi metalici, confecţii şi armături pentru LEA MTJT);

3
  Orice confecţii metalice pentru instalaţii electrice, prelucrarea metalelor prin deformare
plastică, sudură în mediu protector.

Servicii secundare:
 Reparatii auto in service-ul autovehiculelor proprii
 Realizare inspectie tehnica autorizata autovehicule
 Inchirieri utilaje auto si spatii

1.4. Piata de desfacere

Industria energiei electrice din România a fost dominată până la începutul anilor 2000 de
entități de dimensiuni mari care au deținut un control absolut asupra activităților de producție
transport și distribuție a energiei electrice. În acest mod, existau entități organizate pe verticală și
constituiau un furnizor de energie electrică pe o anumită zonă.

După anul 2000 în România se observă o descentralizare a acestui sistem cu scopul de a

crește eficiența sistemelor prin concurarea pe piața liberă a firmelor ce oferă servicii în domeniu
energetic. Obiectivul principal al restructurării o constituie separarea între activitatea de
comercializare a energiei electrice, producție, trasnport și servicii asociate acestora astfel încât
diferiți agenți economici să poată concura pe una dintre aceste piețe fragmentate. Singurul
monopol în aceast sistem a rămas transportul energiei electrice deoarece se poate utiliza o
singură rețea ce deservește atât producătorii de energie electrică cât și consumatorii aceștia fiind
dependenți de infrastructura complexă a rețelelor electrice. Astfel, se ajunge ca SERVICII
ENERGETICE MUNTENIA SA, inițial parte integrantă a unui sistem energetic, să concureze pe
o piață a serviciilor energetice.

Piața serviciilor energetice este una foarte restrânsă prezentând caracteristicile unei piete
cu concurenta imperfecta, prin concurarea firmelor ce oferă astfel de servicii pentru un singur
client și anume deținătorul rețelei de distribuție ENEL DISTRIBUTIE MUNTENIA SA ce ocupă
aproximativ 85% din cerere, restul fiind lucrări de branșamente pe medie tensiune (20 kV)
precum și lucrări de deviere a rețelelor electrice solicitate de Primăria Municipiului București
pentru lucrări de infrastructură.

Lucrările energetice realizate de SERVICII ENERGETICE MUNTENIA SA se pot

împărți în lucrări de investiții și mentenanță. Aceste servicii sunt realizate integral de angajații
SEM utilizând resursele materiale și utilajele aflate din dotarea companiei, ocazional pentru
activități de mare amploare fiind solicitată și asistența altor companii din acest domeniu pe bază
de subcontractare servicii.

4
 Concurența este una din ce în ce mai puternică pe această piață, în ultima perioadă
înregistrându-se multe firme pe piața din București - Ilfov după retragerea monopolului deținut
de SERVICII ENERGETICE MUNTENIA SA în această zonă înainte de 2011.

1.4. Structura de management

Activitatea operativa curentă a Servicii Energetice Muntenia S.A. aparţine Directorului

General, domnul Alexandru Vladu ale cărui atribuţii sunt stabilite prin contractul de mandat.
Directorii societăţii sunt responsabili cu luarea tuturor măsurilor în limitele
obiectului de activitate al societăţii.

La data de 31.12.2019 conducerea executiva a Societăţii era asigurată de:

-Alexandru VLADU – Director General

-Florica Cocari - Director Economic

-Constantin Gheban – Director Tehnic

-Marian Catalin Burcescu –Director Comercial

1.6. Structura de personal

Personalul direct productiv a fost angajat pe forme diverse de angajare: timp partial,
perioada determinata, remunerati in corelare cu rezultatele economice ale Societatii si proiectele
in derulare.

In cursul anului 2019 s-au depus eforturi pentru eficientizarea activitatii prin
implementarea unei noi structuri organizatorice, adaptata la piata de Servicii, masuri care sa
asigure o buna dimensionare a personalului si a cheltuielilor de personal in corelare cu
concurenta.

În cadrul Societăţii sunt angajate cu contract individual de muncă un număr de 303

persoane la 31.12.2019, în următoarea structură :

5
 Nr. Categorie salariaţi Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
Crt. pers pers pers pers pers pers pers pers pers pers pers pers
la la la la la la la la la la la la
31.01 28.02 31.03 30.04 31.05 30.06 31.07 31.08 30.09 31.10 30.11 31.12

1 TESA 77 77 76 77 76 76 74 71 69 69 70 70

2 Maiştrii 11 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10

3 Muncitori,din care: 257 267 264 263 246 245 239 233 227 225 225 223

În activitatea 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
reparatii-
administrativ:

În activitatea auto: 50 51 52 51 51 53 50 51 48 47 47 47

În activitatea 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
aprovizionare-
depozite:

Electricieni+ 198 207 203 203 186 183 180 173 170 169 169 167

muncitori
necalificati:

TOTAL 345 354 350 350 332 331 323 314 306 304 305 303

2.Controlul intern

Controlul intern al Societăţii vizează asigurarea:

- Conformităţii cu legislaţia în vigoare;

- Aplicarea deciziilor luate de conducerea Societăţii;

- Buna funcţionare a activităţii interne a Societăţii;

- Fiabilitatea informaţiilor financiare;

- Eficacitatea operaţiunilor Societăţii;

- Utilizarea eficienta a resurselor;

- Prevenirea şi controlul riscurilor de a nu se atinge obiectivele fixate.

Ca urmare, procedurile de control intern elaborate si implementate de Societate au ca

obiectiv pe de o parte, urmărirea înscrierii activităţii Societăţii şi a comportamentului

6
personalului în cadrul definit de legislaţia aplicabilă, valorile, normele şi regulile interne ale
Societăţii, pe de altă parte, verificarea dacă informaţiile contabile, financiare şi de gestiune
comunicate reflectă corect activitatea şi situaţia Societăţii.

Activităţile de control fac parte integrantă din procesul de gestiune prin care Societatea
urmăreşte atingerea obiectivelor propuse. Controlul implementat de catre Societate asigura
aplicarea normelor şi procedurilor de control intern, la toate nivelele ierarhice şi funcţionale:
aprobare, autorizare, verificare, evaluarea performanţelor operaţionale, securizarea activelor,
separarea funcţiilor. Controlul consta in: compararea rezultatelor cu obiectivele, depistarea
cauzelor care determina abaterile (pozitive sau negative) constatate, luarea masurilor cu caracter
corectiv sau preventiv necesare.

CAPITOLUL 2: JURNAL DE PRACTICA

STUDENT PRACTICANT: ȘTEFAN ALIN-GABRIEL

INSTITUŢIA PARTENERĂ DE PRACTICĂ: SERVICII ENERGETICE MUNTENIA S.A.

TUTORE: COCARI FLORICA

PERIOADA STAGIULUI: 17.02.2020 - 03.04.2020

Departamentul Financiar Contabilitate

Documente
Intervalul
Data Descrierea activităţii consultate sau
orar
elaborate
17.02.202 07:30-15:30  Impartirea sarcinilor zilnice echipei si -Facturi;
0 prioritizarea sarcinilor; -Bonuri fiscale
 Export jurnal de cumparari din SAP si primite de la
prelucrarea coloanelor dupa formatul furnizori;
atasat in anexe, in vederea verificarii -Rapoarte pe
informatiilor de pe facturi si de bonurile TVA din SAP.
fiscale ce au CUI-ul societatii. Acest
lucru este necesar pentru determinarea
TVA-ului deductibil si a celui

7
 nedeductibil;
 Export fisa 4428-tva la incasare si
verificarea documentelor ce stau la baza
lui.
18.02.202 07:30-15:30  Export jurnal de vanzari din SAP, -Facturi emise
0 prelucrarea coloanelor dupa formatul catre clienti.
atasat in anexe, in vederea verificarii
informatiilor de pe facturi. Acest lucru
este necesar pentru determinarea TVA-
ului colectat.
19.02.202 07:30-15:30  Verificarea furnizorilor - daca aplica tva -Facturi;
0 la incasare, data pana la care aplica tva la -Anexe;
incasare. daca este activ sau inactiv, data -Contracte;
de la care este platitor de tva; -Site-uri
 Completarea in jurnal, a campurilor precum:
aditionale pentru deducere TVA: mfinante.ro,
bunuri/servicii, original/copie, anexa sau anaf.ro.
contract pentru servicii, iar pentru
furnizorii intracomunitari verificarea pe
VIES;
 Transpunerea informatiilor prelucrate,
legate de jurnal, in formatul draft.
20.02.202 07:30-15:30  Verificarea achitarii facturilor de la -Jurnalele de
0 furnizori ce aplica tva la incasare; cumparari si de
 Transferul de TVA( din 4428 in 4426); vanzari
 Inchidere de TVA ( daca 4426<4427 => intocmite
TVA de plata, iar daca 4426>4427 => anterior
tva de recuperat); -fisier anterior
 Prelucrarea pentru D394 a documentelor 4428
pe tipuri de TVA: 19%, 9% 5%, tva
exigibil 19%,9%, 5%, tva neexigibil
19%,9%,5%, intracomunitare de bunuri,
de servicii, importuri, exporturi, fara tva
(scutite si neimpozabile, in care voi
cumula pe fiecare partener si pe fiecare
tip de tva baza documentului, tva-ul si
numarul de documente; Din aceasta
prelucrare vor fi excluse bonurile fiscale
cu CUI pe ele deoarece se declara

8
 cumulat;
 Intocmire declaratii casa de marcat
( A4200- incasarile zilnice si A4109-
pentru o casa de marcat neutilizata).
21.02.202 07:30-15:30  Completare D300 dupa jurnale; -Jurnalele de
0  Completare D100 pentru fondul de cumparari si de
handicapati; vanzari
 Completare D394 dupa prelucrarea intocmite
facuta cu o zi in urma astfel : pe fiecare anterior si
partener in parte dupa tip( platitor sau prelucrarea
neplatitor de TVA), pe tipuri de pentru D394
operatiuni; urmeaza verificarea pe
centralizator a sumelor introduse ce
trebuie sa corespunda cu totalurile puse
pe jurnal. Completare plaja de facturi
emise (verificare cronologie) si
verificarea facturilor anulate , completare
sume cumulate pentru bonuri fiscale( tva
normal sau cu tva la incasare),
completare TVA devenit exigibil in luna.
24.02.202 07:30-15:30  Semnare si depunere declaratii( D100, -Declaratii,
0 D112, D300, D394, A4200 si A4109); -Stat de salarii
 Intocmire centralizator cu taxele ce pentru
trebuie platite ( CAS-21,5 %, impozit verificarea
pentru veniturile ce depasesc 30.000 lei, D112 si D100,
fond de handicap, contributia asiguratorie -Registrul de
de munca, TVA de plata); mijloace fixe
 stabilirea impreuna cu directorul din luna
economic distribuirii sarcinilor pentru anterioara
inchiderea de luna;
 Rulare amortizare si intocmire FAR
contabil.
25.02.202 07:30-15:30  Intocmire FAR fiscal; -Macheta
0  Verificarea diferentelor intre FAR mijloace fixe de
contabil si FAR fiscal pe fiecare mijloc luna trecuta
fix in parte pentru stabilirea
deductibilitatii amortizarii OUG 34 a
mijloacelor fixe ce au rezerva din
reevaluare.

9
26.02.202 07:30-15:30  Verificarea avansurilor de salariu -Facturi venite
0 intocmite de colega din subordine si dupa depunerea
acceptul darii in plata; declaratiilor sau
 Postare estimari facturi nesosite pentru estimari pe baza
serviciile lunare din luna de referinta; facturilor din
 Constituire estimari pe serviciile luna precedenta;
nefacturate aferente lunii ianuarie 2020; -stat de avans,
 Inregistrarea decontarilor interne a -situatie servicii
combustibilului consumat efectiv intre nefacturate
centre de cost. primita de la
serviciul de
productie,
-situatie
decontari
interne primita

27.02.202 07:30-15:30  Inregistrare facturi leasing; -Facturi leasing,

0  Reevaluarea contului 167; -Decizia privind
 Actualizare macheta leasing cu sold planul de
ramas pe fiecare contract; investitii,
 Actualizare situatie mijloace fixe pe baza -formular
planului de investitii; constituire SGB,
 Reevaluare cont 5124; -Balanta SAP,
 Intocmire cerere constituire scrisoare de -Fise clienti
garantie bancara; SAP
 Verificarea refacturarilor;
 Intocmire situatie clienti la zi si urmarire
recuperare creante.
28.02.202 07:30-15:30  Intocmire situatie furnizori si comparare -Fise furnizori
0 cu situatia platilor pentru evitarea erorilor din SAP,
ce pot aparea ( factura neintrata la plata); -Bilete la ordin,
 Explicatii pe diverse situatii in care -Ordine de
raman blocati colegii mei; compensare
 Inregistrare si actualizare situatie bilete la
ordin(daca am borderou si daca am
incasat);
 inregistrare si actualizare situatie
compensari intre parteneri ce sunt si

10
 furnizori si clienti.
02.03.202 07:30-15:30  Verificarea registrului de casa si a -Registru de
0 avansurilor spre decontare; casa,
 Numararea banilor ce trebuie sa coincida -Chitante,
cu soldul din registrul de casa; -Deconturi,
 Verificare conturi bancare si a conturilor -Dispozitii de
de tranzitie asociate acestora (581- plata/incasare,
viramente interne, 508- depozite -Extrase bancare
overnight;
 Verificare depozite colaterale
( gestionari, garantii de buna executie).
03.03.202 07:30-15:30  Verificarea rulajelor aferente conturilor -Dosar cerere
0 de cheltuieli (ex: inchirierea este recuperare
inregistrata in contul 612 si nu in alt CASMB, -Stat
cont); salarii,
 Completare cerere pentru constituire -Balanta,
garantie de buna executie; -Macheta
 Clearing diferite conturi; stocuri,
 Verificare dosar recuperare CASMB, -NIR-uri,
intocmit de o colega; -Bonuri de
 Verificare sold cont 408 ( NIR-uri fara consum
facturi), actualizare provizion stocuri fara
miscare sau cu miscare lenta.
04.03.202 07:30-15:30  Actualizare provizion concedii -Fise de
0 neefectuate; lichidare,
 Descarcare cont 471-cheltuieli in avans; -Scadentar
 Inregistrare dobanda imprumut; imprumut,
 Verificare inchidere cont 473; -Situatie
 Verificare si semnare fise de lichidare concedii de
(venituri si inventar personal) din cadrul odihna
VLP-urilor;
 Verificare situatie avansuri acordate
furnizorilor.
05.03.202 07:30-15:30  Verificarea rulajelor din P&L ( veniturile -Balanta SAP
0 sa aiba rulaj creditor, iar cheltuielile rulaj -Registru jurnal
debitor- exceptie facand conturile 609 si SAP
709; pentru contul bifunctional 711 nu
este cazul);

11
  Inchidere venituri si cheltuieli pe
domenii de activitate;
 Asistarea unei colege la inchiderea
modului de centre de cost si blocarea
lunii;
 Inchiderea in FI a lunii;
 Exportarea balantei de verificare si a
registrului jurnal;
 Verificarea rulajelor si a soldurilor din
balanta impreuna cu directorul economic
pentru depistarea eventualelor greseli.
06.03.202 07:30-15:30  Sedinta sustinuta de directorul economic, -Situatie tichete
0 cu interventii din partea mea, alaturi de de masa primita
echipa, despre problemele aparute si ce de la Resursele
solutii ar trebui adoptate; Umane;
 Verificare tichete de masa si acceptul -Balanta
pentru comanda; -Decizie
 Am participat la o sedinta cu auditorii majorare capital
interni, social +
 Calcul cifra de afaceri din constructii, in documente
total cifra de afaceri pentru softul notariat
contabil de salarii;
 Inregistrare nota majorare capital social.
09.03.202 07:30-15:30  Intocmire raport tranzactii cu afiliatele; -Situatie litigii
0  Intocmire raport cu tranzactiile cu primita de la
societatile controlate de stat; departamentul
 Raport cu salariile directorilor; Juridic,
 Macheta IFRS 9; -Stat salarii,
 Verificare si actualizare situatii litigii. -Contracte
clienti,
-Fise din SAP
furnizori si
clienti

10.03.202 07:30-15:30  Inregistrare facturi mijloace fixe; -Facturi,

0  Intocmire confirmari de sold pentru toti -confirmari de
furnizorii aflati in sold. sold

11.03.202 07:30-15:30  Inregistrare nota contabila pentru salarii; -Stat de salarii,

12
0  Reconciliere solduri ce tin de salarii -Centralizator
(421, 423, 425, 427, 4315, 4316, 444, salarii
436, 447) ;
 punere la dispozitia auditului intern a
documentelor ce stau la baza salariilor
pentru ultimele 12 luni.
12.03.202 07:30-15:30  Training program salarii cu un trainer de -Materiale de
0 la furnizorul nostru de soft; training
 Colaborare cu trainer-ul in vederea -Manual de
optimizarii unor rapoarte utile. utilizareProcedu
ri
13.03.202 07:30-15:30  Corectie diferente extrase bancare; -Extrase
0  Reconciliere solduri clienti; bancare,
 Clearing clienti; -Documente ce
 Calcul indicatori de performanta tin de accesul la
solicitati de societatea mama; alte servicii
 Acordare suport pentru directorul
economic pentru diverse taskuri.
16.03.202 07:30-15:30  Justificare inregistrari contabile pe baza -Diverse
0 documentelor contabile a unui numar documente
consistent de selectii din registrul jurnal (facturi, extrase
solicitat de auditul intern; bancare,
 Identificare diferente circularizare deconturi etc)
furnizori, generate de clearing,
inregistrari de genul 401=401.
17.03.202 07:30-15:30  Inregistrare facturi furnizori; -Facturi
0  Verificarea rulajelor conturilor de -Decizii de
cheltuiala; impunere de la
 Inregistrarea impozitelor aferente taxelor Primarii
locale in contul 446, impozite ce se vor
descarca lunar pe cheltuiala din contul
471.
18.03.202 07:30-15:30  Export jurnal de cumparari din SAP si -Facturi
0 prelucrarea coloanelor dupa formatul -Bonuri fiscale
atasat in anexe, in vederea verificarii primite de la
informatiilor de pe facturi si de bonurile furnizori
fiscale ce au CUI-ul societatii. Acest
lucru este necesar pentru determinarea
TVA-ului deductibil si a celui

13
 nedeductibil;
 Export fisa 4428-tva la incasare si
verificarea documentelor ce stau la baza
lui.
19.03.202 07:30-15:30  Export jurnal de vanzari din SAP si -Facturi emise
0 prelucrarea coloanelor dupa formatul catre clienti
atasat in anexe, in vederea verificarii
informatiilor de pe facturi. Acest lucru
este necesar pentru determinarea TVA-
ului colectat.
20.03.202 07:30-15:30  Verificarea furnizorilor - daca aplica tva -Facturi
0 la incasare, data pana la care aplica tva la -Anexe
incasare. daca este activ sau inactiv, data -Contracte
de la care este platitor de tva; -site-uri precum
 Completarea in jurnal, a campurilor mfinante.ro ,
aditionale pentru deducere TVA: anaf.ro
bunuri/servicii, original/copie, anexa sau
contract pentru servicii, iar pentru
furnizorii intracomunitari verificarea pe
VIES.
23.03.202 07:30-15:30  Verificarea achitarii facturilor de la -Jurnalele de
0 furnizori ce aplica tva la incasare, in cumparari si de
vederea transferului de TVA( din 4428 in vanzari
4426); intocmite
 Inchidere de TVA ( daca 4426<4427 => anterior
TVA de plata, iar daca 4426>4427 =>
tva de recuperat);
 Prelucrarea pentru D394 a documentelor
pe tipuri de TVA: 19%, 9% 5%, tva
exigibil 19%,9%, 5%, tva neexigibil
19%,9%,5%, intracomunitare de bunuri,
de servicii, importuri, exporturi, fara tva
(scutite si neimpozabile, in care voi
cumula pe fiecare partener si pe fiecare
tip de tva baza documentului, tva-ul si
numarul de documente; Din aceasta
prelucrare vor fi excluse bonurile fiscale
cu CUI pe ele deoarece se declara
cumulat;

14
  Intocmire declaratii casa de marcat
( A4200- incasarile zilnice si A4109-
pentru o casa de marcat neutilizata).
24.03.202 07:30-15:30  Completare D300 dupa jurnale; -Jurnalele de
0  Completare D100 pentru fondul de cumparari si de
handicapati; vanzari
 Completare D394 dupa prelucrarea intocmite
facuta cu o zi in urma astfel: pe fiecare anterior si
partener in parte dupa tip (platitor sau prelucrarea
neplatitor de TVA), pe tipuri de pentru D394
operatiuni; urmeaza verificarea pe
centralizator a sumelor introduse ce
trebuie sa corespunda cu totalurile puse
pe jurnal. Completare plaja de facturi
emise (verificare cronologie) si
verificarea facturilor anulate, completare
sume cumulate pentru bonuri fiscale( tva
normal sau cu tva la incasare),
completare TVA devenit exigibil in luna.
25.03.202 07:30-15:30  Semnare si depunere declaratii( D100, -Declaratii,
0 D112, D300, D394, A4200 si A4109); -Stat de salarii
 Intocmire centralizator cu taxele ce pentru
trebuie platite ( CAS-21,5 %, impozit verificarea
pentru veniturile ce depasesc 30.000 lei, D112 si D100
fond de handicap, contributia asiguratorie
de munca, TVA de plata);
 Rulare amortizare;
 Intocmire FAR contabil.
26.03.202 07:30-15:30  Verificarea avansurilor de salariu -Stat de avans
0 intocmite de colega din subordine si salarii
acceptul darii in plata;
 Postare estimari facturi nesosite pentru
serviciile lunare din luna de referinta;
 Constituire estimari pe serviciile
nefacturate aferente lunii ianuarie 2020;
 Inregistrarea decontarilor interne a
combustibilului consumat efectiv intre
centre de cost.
27.03.202 07:30-15:30  Inregistrare facturi clienti si de furnizori; -Facturi

15
0  Verificarea mijloacelor fixe iesite din furnizori
societate si descarcarea rezervelor din
reevaluare.
30.03.202 07:30-15:30  Inregistrare registrul de casa; -Deconturi,
0  Intocmire situatie Bilete la ordin; -Bilete la ordin,
 Inregistrarea ordinelor de compensare; -Borderouri,
 Solicitare eliberare certificat de atestare -Facturi,
fiscala. -Bonuri fiscale,
-Ordine de
compensare

31.03.202 07:30-15:30  Intocmire FAR fiscal; -Macheta

0  Verificarea diferentelor intre FAR mijloace fixe de
contabil si FAR fiscal pe fiecare mijloc luna trecuta
fix in parte pentru stabilirea
deductibilitatii amortizarii OUG 34 a
mijloacelor fixe ce au rezerva din
reevaluare.
01.04.202 07:30-15:30  Participare la o sesiune de training pentru -Materiale PPT
0 SAP 4HANA ce urmeaza a fi -Inregistrarea
implementat in viitorul apropiat; training-ului
 Actualizare provizion concedii sustinut
neefectuate; -Scadentar
 Descarcare cont 471-cheltuieli in avans; imprumut
 Inregistrare dobanda imprumut;
 Verificare inchidere cont 473;
 Verificare situatie avansuri acordate
furnizorilor.
02.04.202 07:30-15:30  Intocmire situatie clienti la zi; -Balanta SAP
0  Realizare fise pe diferite conturi -Cerere tipizata
solicitate de auditul intern; pentru SGB
 Verificarea rulajelor aferente conturilor -Dosar
de cheltuieli( ex: inchirierea este recuperarare
inregistrata in contul 612 si nu in alt CASMB
cont);
 Completare cerere pentru constituire
garantie de buna executie;
 Clearing diferite conturi;

16
  Verificare dosar recuperare CASMB.
03.04.202 07:30-15:30  Reevaluarea contului 167; -Extras bancar,
0  Actualizare macheta leasing cu sold -Scadentare
ramas pe fiecare contract; leasing
 Actualizare situatie mijloace fixe pe baza
planului de investitii;
 Reevaluare cont 5124;
 Creare conturi CASH POOLING si
inregistrarea extrasului bancar conform
monografiei .

CAPITOLUL 3 : ROLUL CONTABILITĂȚII ÎN CADRUL SOCIETĂȚII

Este imposibilă conducerea unei organizații în lipsa unor date financiar-contabile corecte
și în timp real, aceste informații fiind furnizate de către departamentul financiar-contabilitate.
Contabilul comunică sensul informațiilor financiar-contabile catre persoane fizice si
organizatii pentru a ajuta la utilizarea acestor date într-un mod eficient, pentru a face față
problemelor cu care se poate confrunta compania.
Înregistrarea datelor din documetele justificative (dupa utilizarea raționamentului
contabil in legatuta cu modul de reflectare a operațiunilor) este partea mai ușoară a contabilității,
în special când aceste informații sunt introduse într-un sistem informatic avansat. Partea dificilă a
contabilității o reprezintă analiza, interpretarea, precum si comunicarea informațiilor pe înțelesul
fiecărui individ.
Contabilitatea de gestiune : oferă informații pentru analizele efectuate de factorii de
decizie în interiorul organizației ce ajută la planificarea, organizarea și controlul activității, toate
acestea pentru continuitatea si dezvoltarea afacerii.
Contabilitatea financiară furnizează informații persoanelor, atât din interiorul cât și in
afara organizației, referitor la poziția financiară (bilanț), performanța sau rezultatele (contul de
profit si pierdere) si modificările poziției financiare a întreprinderii și contribuie la formarea unei
imagini asupra evoluției posibile a relațiilor comerciale.

17
 Prin analiza si interpretarea informației se iau decizii în legatură cu activitățile viitoare și
se evaluează acțiunile anterioare.
Informația contabilă produsă într-o întreprindere este utilizată de către conducerea
acesteia, investitorii actuali și potențiali, salariații, partenerii comerciali, băncile, instituțiile
statului.
Investitorii sau creditorii vor furniza banii de care are nevoie compania pentru a
funcționa. Aceștia studiază informațiile financiare și pe baza evaluării performanței unei
companii se orientează în luarea deciziilor privind investițiile în afacerea respectivă. Este
imposibil să se ia decizia unei investiții sau acordării unui credit fără un raport precis privind
“sanatatea” financiara a unei organizatii.

Companiile sunt obligate să furnizeze informații către anumite instituții aparținând

statului pentru diferite necesități.
De asemenea, furnizorii sunt interesati de societatea căreia ii vând bunuri/servicii daca
există posibilitatea plății facturilor la zi/întârziere sau imposibilitatea achitării contravalorii
acestora.
Salariații și sindicatele sunt interesați de informațiile contabile privind rezultatele unei
companii deoarece se poate măsura potențialul companiei de a plăti in timp util salariile sau alte
forme de compensare prevăzute în contract și în legătură cu stabilitatea locurilor de munca.

3.1 Organizarea compartimentului financiar – contabil

Compartimentul financiar-contabil este instrumentul care asigură societăţii comerciale

cunoaşterea şi controlul patrimoniului şi a rezultatelor economice obţinute.
Principala atribuţie a acestui compartiment este organizarea contabilităţii
urmărind:

 controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate şi al procedeelor de prelucrare utilizate ;

 înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu
privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute - pentru necesităţile societăţii
comerciale şi în relaţiile acesteia cu acţionarii, clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale şi
alte persoane fizice şi juridice;
 întocmirea bilanţurilor financiare;
 înregistrarea în contabilitate a deţinerii de valori materiale şi băneşti sub orice formă şi cu
orice titlu, a oricăror drepturi şi obligaţii patrimoniale, precum şi efectuarea de operaţiuni
patrimoniale;
 efectuarea inventarierii periodice a patrimoniului;
 întocmirea în fiecare lună a balanţei de verificare pentru conturile sintetice şi cele analitice,
urmărind în permanenţă asigurarea concordanţei dintre acestea.

18
 Compartimentului financiar-contabil îi revin responsabilităţi în ceea ce priveşte:
1. Evidenţa şi urmărirea tranzacţiilor cu furnizorii: răspunde de executarea strictă a disciplinei
contractuale în ceea ce priveşte: cantitatea contractată, calitatea, termenele de livrare, preţul;
întocmeşte calculul penalizărilor - în cazul nerespectării clauzelor asumate prin contracte;
urmărirea încasării creanţelor; decontarea prin virament şi numerar; întocmeşte documentele
pentru efectuarea plăţilor de aprovizionare pentru nevoile producţiei şi altor activităţi,
dispoziţii de plată, obligaţii faţă de buget şi alte instituţii;
2. Verifică documentele întocmite pentru livrarea produselor fabricate şi serviciilor prestate,
stabileşte volumul impozitelor;
3. Efectuează controlul operaţiunilor de casă, inventarierea soldului faptic şi concordanţa
acestuia cu cel scriptic;
4. Întocmeşte ordine de deplasări în interesul serviciului, stabileşte valoarea avansurilor în
numerar.

Compartimentul financiar-contabil primeşte date de la aproape toate compartimentele firmei.

Principalele obiective în domeniul financiar-contabil sunt:

 creşterea rentabilităţii, beneficiului şi a celorlalţi indicatori financiari-contabili;
 utilizarea în mod eficient a resurselor întreprinderii;
 încadrarea în volumul total al mijloacelor circulante stabilite;
 efectuarea la termen şi în cuantumul stabilit a vărsămintelor cuvenite bugetului de stat;
 cunoaşterea operativă a evoluţiei productive şi economice a societăţii, luarea deciziilor,
eliminarea lucrărilor manuale cu consum ridicat de muncă.

CAPITOLUL 4: Prezentarea conceptului de imobilizări corporale

În mediul de business și în contabilitate, activele sunt resurse economice care aparțin unei

companii. Conform definiției precizate în IFRS, „un activ reprezintă o resursă controlată de
întreprindere ca rezultat unor evenimente trecute și de la care se așteaptă să genereze beneficii
economice viitoare pentru întreprindere”. Dacă interpretez puțin această definiție constat ca un
obiect poate fi activ dacă îndeplinește concomitent trei caracteristici: acest obiect aduce un
beneficiu viitor, fie singur, fie împreuna cu alte obiecte și contribuie direct sau indirect la viitorul

19
cash-flow; întreprinderea are control deplin sau poate controla accesul la acest beneficiu;
evenimentul care oferă dreptul la controlul acestui beneficiu s-a produs deja.
IAS 1 clasifică activele în curente și necurente, în bilanț fiind prezentate și delimitate
următoarele clase de active: „ imobilizări corporale, investiţii imobiliare, imobilizări necorporale,
active necurente deţinute în scopul vânzării, active financiare, stocuri, şi creanțe comerciale,
numerar şi echivalente de numerar”1.
Activele imobilizate au fost detaliate în profunzime în IAS 16 și reprezintă tipurile de
active corporale deținute pe termen lung de către o entitate care le utilizează pentru funcționarea
afacerii.
Activele corporale imobilizate, denumite conform OMFP 1802/2014, active fixe
tangibile, materiale, includ terenuri, clădiri, instalații tehnologice, mașini, computere și alte tipuri
similare de active care sunt definite prin lege, prin standardele contabile și politicile companiei.2
Aceste active au de obicei o valoare ce depășește 2500 lei, iar durata de viață utilă trebuie să
depășească un an.

1. Recunoașterea

IAS 16 ne prezintă condițiile conform căruia costul unei imobilizari este recunoscut ca un
activ doar dacă poate fi evaluat în mod credibil și beneficiile pe care imobilizarea se pregătește
să le aducă în viitor vor reveni întreprinderii. La aceste două condiții se adaugă altele două
specifice imobilizărilor corporale: obiectul să fie folosit în cadrul mai multor perioade, iar scopul
bunului să fie pentru producerea altor bunuri sau la prestarea unor servicii, pentru închirierea
persoanelor terțe sau pentru buna administrație a entității.3
Există cazuri în care un activ poate fi recunoscut doar ca un ansamblu de elemente
deoarece IAS 16 nu prevede care este unitatea de măsura pentru recunoaștere, dar există și cazuri
în care unui activ complex i se recunosc separat componentele. Condiția recunoașterii separate a
componentelor este impusă de duratele de viață diferite în comparație cu activul complet
deoarece necesită rate și metode de amortizare diferite.
Un bun exemplu ar putea fi achizitia unui teren pe care este construită o cladire și în care
este instalat un echipament de producție la costul de achiziție de 100.000 lei. Analiza costurilor
de achiziție separat a arătat faptul că terenul ar fi costat 30.000 lei , echipamentul 20.000 lei, iar
cladirea 70.000 lei.
În acest exemplu costul ansamblului este de 100.000 lei, în timp ce costul cumulat separat
al activelor componente este de 120.000 lei. Această diferență de 20.000 lei trebuie recunoscută
1
International Accounting Standard 1 (IAS 1) , pg 10, disponibil on-line la adresa:
http://www.cig.ase.ro/prof/stbunea/resurse/IFRS%20romana.pdf
2
OMFP 1802/2014, pg 24
3
Ghid pentru înțelegerea și aplicarea IAS 16, Editura CECCAR, București, 2003, pg 31

20
ca fiind o reducere comerciala ce va fi distribuită fiecărei componente. În contabilitate se va
recunoaște cladirea ca imobilizare corporală distinctă la costul de achiziție de:
70.000-20.000*70.000/120.000=58333 lei , echipamentul ca imobilizare corporală distinctă la
costul de achiziție de 20.000-20.000*20.000/120.000=16.667 lei., iar terenul distinct la costul de
achiziție de 30.000-20.000*30.000/120.000 =25.000 lei.
Sunt considerate imobilizări corporale separabile, cladirile și terenurile. Acestea deși pot
fi cumpărate împreună,contabilitatea le înregistrează ca fiind separate. Creșterea de valoare a
terenului pe care se află o construcție nu va influența valoarea amortizării construcției.
Un al doilea exemplu ar putea fi legat de imobilizările complexe a căror componente
necesită în timp reparații și înlocuiri precum: înlocuirea birourilor și a mochetei dintr-o clădire a
unei firme de IT; înlocuirea rotorului principal al unei tiparnițe industriale. Aceste cheltuieli cu
înlocuirea componentelor stricate este înregistrată în contabilitate ca o cumpărare a unui activ
distinct, iar vechea componenta distrusă este scoasă din gestiune.
Un al treilea exemplu vizează piesele de schimb privite în general ca stocuri, dar costurile
unor componente mai importante cum ar fi motorul unei mori de cereale sau capul tractor al unei
combine industriale ce au în general durate de viață mai mari de un an trebuie recunoscute ca
imobilizări corporale ce se vor amortiza diferit de activul complex de care aparțin.
În unele cazuri deoarece nu există o bază clară de prescripție asupra unor elemene, va fi
nevoie să fie aplicat raționamentul profesional pentru a putea vedea ce ar trebui clasificat drept
proprietate, ce ar trebui să fie clasificat drept echipament sau ce ar trebui să fie clasificat ca
plantă.
În consecință, cheltuielile sau bunurile vor fi considerate imobilizări corporale dacă sunt
îndeplinite în primul rând cele 2 condiții de recunoștere ca activ și următoarele 2 condiții
specifice de recunoaștere ca fiind corporale.

2. Politici contabile privind evaluarea iniţială

Orice bun pentru a putea fi recunoscut drept imobilizare corporală trebuie să poata fi
evaluat credibil. Conform principiului exemplificat în IAS 16.15, „un element al imobilizărilor
corporale care este recunoscut ca activ trebuie măsurat inițial la costul său”.
O imobilizare corporală poate fi dobândită prin mai multe moduri printre care se număra
achiziția, producția în regie proprie, schimb cu o alta imobilizare, ca aport în natură determinat
de o fuziune, divizare sau prin donație. În funcție de modul de dobândire al acesteia și intrare în
gestiunea firmei, costul se determină în mod diferit.
Prin achiziție, cumpărătorul trebuie să plătească vânzătorului o sumă stabilită la data
operațiunii ce se numește preț de cumpărare. Conform IAS 16, costul de achiziție al imobilizării
corporale este compus din preț de achiziție , ajustat eventual cu reducerile comerciale acordate
de vânzător, daca există, la care se adaugă taxele și comisioanele vamale, cheltuieli accesorii
precum: cheltuielile de transport, cheltuieli de instalare cheltuieli de amenajare a locului în care

21
va fi plasată imobilizarea, onorarii. Pe lângă toate aceste costuri, la unele imobilizări trebuie
inclus în costul de achiziție și costul cu demontarea și dezafectarea amplasamentului, recunoscut
în contabilitate sub forma unui provizion ce va fi în permanență actualizat. Un bun exemplu îl
constituie o sondă petroliera care la sfârșitul duratei de funcționare, amplasamentul este aproape
distrus din cauza gazelor și țițeiului.4
Formulă: Cost achiziție=Preț cumpărare- reduceri comerciale+taxe vamale +transport +
+cheltuieli amenajare+cheltuieli dezafectare.
În cazul producției, IAS 16 prevede că imobilizarea se recunoaște la costul de producție,
calculat ca fiind suma dintre cheltuielile directe aferente producției și cheltuielile indirecte
proporționate cu gradul de funcționare normală a activității. În categoria cheltuielilor directe pot
intra cheltuilile cu materiile prime, consumabile, salariile muncitorilor din fabrică, iar la cele
indirecte cheltuieli cu salariul administratorului, cheltuieli cu amortizarea.
Formulă: Cost producție=Cheltuieli directe+cheltuieli indirecte*gradul activității.
O particularitate de cost este costul unei imobilizări produse de entitate pentru ea însăși.
Deși acest cost se determină tot prin metoda folosită în cazul achiziției activului, în acest caz nu
se urmărește obținerea unui profit, costul putând fi diminuat datorită eliminării costurilor
anormale generate de folosirea ineficientă a materiilor prime, a forței de muncă și a
consumabilelor, dar și a celorlalte resurse ce participă la construirea imobilizării.
Prețul de intrare în gestiune al imobilizărilor corporale primite prin donație se stabilește
în funcție de prețul pieței dacă tranzacția s-ar fi desfășurat în mod normal, iar în lipsa unei
referințe de pe piață va trebui contractat un evaluator.

2.1 Schimbul de active

Schimbul de imobilizări corporale se poate realiza parțial sau în întregime atâta timp cât
acestea sunt de aceeași natură sau cu un alt activ. Costul acestuia se determină pe baza valorii
juste a imobilizării primite la schimb, valoare justă ce trebuie sa fie aproximativ egală cu cea a
imobilizării cedate sau poate fi ajustată cu orice valoare în numerar transferată.

Exemplu:
O companie ce are în proprietate o instalație agricolă evaluată la valoarea de 30.000
RON, are trei opțiuni privind schimbul cu un alt activ. Instalația a fost achiziționată la un cost de
achiziție de 40.000 RON și este amortizată în proporție de 50%, adica 20.000 RON. Prima
opțiune este de a schimba această instalație cu o altă instalație ce are valoarea justă extrem de
asemănătoare, caz în care în contabilitate nu se va înregistra nimic, deoarece este vorba de
imobilizări utilizate în aceeași ramură și au aceeași valoare.
Cea de-a doua opțiune este de a schimba instalația agricolă cu o instalație petrolieră
estimată la o valoare de 30.000 lei, adică aceeași valoare. În contabilitate se va înregistra un venit
deoarece sunt imobilizări cu aceeași valoare, dar au naturi diferite.
4
Ghid pentru înțelegerea și aplicarea IAS 16, Editura CECCAR, București, 2003, pg 39

22
 Cea de-a treia opțiune este de a schimba instalația cu alta ce are o valoare justă de 35.000
RON. În acest caz entitatea va trebui să mai plătească suma de 5000 RON pentru a soluționa
diferența de valoare. Tranzacția va genera o creștere a veniturilor exercițiului curent, generate de
diferența dintre valoarea netă contabilă a activului cedat: 40.000 RON-20.000 RON=20.000
RON și valoarea justă a instalației luate la schimb de 35.000 RON, plus numerarul de 5.000
RON. Înregistrarea operației contabile a amortizării este prezentată în Figura 1.

Figură 1 :Formulă contabilă privind înregistrarea în contabilitate a

amortizării
2.2 Cheltuieli ulterioare
Nu de puține ori s-a întâmplat ca într-o firmă, imobilizările corporale să genereze
cheltuieli ulterioare recunoașterii inițiale.
După cum spune standardul IAS 16, cheltuielile ulterioare ce corespund unei imobilizări
corporale trebuie incluse în valoarea contabilă a activului doar dacă se preconizează că firma va
obține în viitorul apropiat beneficii economice mai mari decât pragul de performanță estimat
într-o primă fază. Restul de cheltuieli ulterioare aferente activului în cauză, precum reparațiile,
trebuie recunoscute drep cheltuieli ale perioadei în care au fost generate.5
Un caz particular este atunci când imobilizările au nevoie de schimbul unuor piese
componente la intervale regulate de timp. În aceste cazuri , în contabilitate se vor recunoaște ca
imobilizări separate aceste componente și vor fi capitalizate, fapt datorat duratelor diferite de
amortizare față de activul complex din care fac parte.
Ca o mică concluzie va fi considerată ceea ce urmează: dacă criteriile de recunoaștere
sunt valide, cheltuielile generate pentru schimbul sau reparația unei piese componente a unui
activ complex, vor fi capitalizate, iar componenta uzată va fi scoasă din gestiune.

3. Politici contabile privind evaluarea după recunoaștere (ulterioară)

5
Ghid pentru înțelegerea și aplicarea IAS 16, Editura CECCAR, București, 2003, pg 45

23
 Contabilitatea are ca scop principal redarea fidelă și reală a activității unei entități, iar
informațiile din situațiile financiare să reflecte realitatea actuală astfel încât utilizatorii să
înțeleagă exact ceea ce se întamplă în acea firmă. Tocmai de aceea este foarte importantă
evaluarea ulterioră.
IAS 16 propune doua tratamente contabile conform cărora evaluarea ulterioară se poate
realiza prin:

- Modelul de cost. Activele sunt înregistrate la cost minus amortizarea cumulată și

deprecierea. [IAS 16.30]
- Modelul de reevaluare. Activele sunt înregistrate la o valoare reevaluată, fiind valoarea
lor justă la data reevaluării minus amortizarea și deprecierea ulterioară, cu condiția ca
valoarea justă să poată fi evaluată în mod credibil. Reevaluările ar trebui efectuate în mod
regulat, astfel încât valoarea contabilă a unui activ să nu difere semnificativ de valoarea
sa justă la data bilanțului. [IAS 16.31]. 6
În general valoarea justă a unui teren sau a unei construcții are la bază raționamentul
unui evaluator expert care prin diferite analize și procedee stabilesc valoarea de piață a acestor
imobilizări. În cazul echipamentelor, valoarea justă este valoarea de piată realizată prin estimare.

3.1 Evaluarea la data inventarierii

Conform normelor emise de Ministerul Finanțelor Publice, la sfârșitul fiecărui an

financiar trebuie să se desfășoare inventarierea generală atunci când se va face evaluarea
elementelor de activ, de datorii și de capitaluri proprii.
Evaluarea acestor elemente la data inventarului numită și valoare de inventar se va
realiza conform principiului prudenței la valoarea din prezent, reală, actuală, conform prețului de
pe piață, de starea în care se află și de modalitatea de utilizare eficientă a imobilizăriilor.7
Standardul ce privește deprecierea activelor, IAS 36 impune ca valoarea din
contabilitate a activelor să nu depășească propria valoare recuperabilă, iar formula valorii
recuperabile se regăsește în Figură 2.

Figură 2 Formulă valoare recuperabilă

6
International Accounting Standard 16 (IAS 16) , pg 83-84, disponibil on-line la adresa:
http://www.cig.ase.ro/prof/stbunea/resurse/IFRS%20romana.pdf
7
OMFP 1802/2014, pg 20 , paragrafele 82-83

24
3.2 Evaluarea la data bilanțului

Pentru întocmirea cât mai corectă a situațiilor financiare, la data întocmirii bilanțului se
vor evalua elementele de activ, datorii și capitaluri proprii care vor constitui bazele de intrare
pentru întocmirea bilanțului firmei la valoarea de intrare în gestiune sau la valoarea contabilă
stabilită în urma inventarului.
IAS 16.30 propune ca tratament contabil de bază : „ Ulterior recunoașterii inițiale ca
activ, o imobilizare corporală trebuie înregistrată la cost, mai puțin amortizarea cumulată
aferentă și orice pierderi cumulate din depreciere”, așa cum reiese și din Figură 3.

Figură 3 Formulă valoare contabilă tratament de bază

Tot IAS 16.31 propune și tratamentul contabil alternativ permis: „Ulterior

recunoaşterii iniţiale ca activ, o imobilizare corporală va fi înregistrată Ia valoarea reevaluată ce
reprezintă valoarea justă din momentul reevaluării, mai puţin orice amortizare ulterioară
cumulată aferentă, dar şi pierderile ulterioare cumulate din depreciere. Reevaluările trebuie să fie
efectuate cu suficientă regularitate, astfel încât valoarea contabilă să nu difere în mod
semnificativ de valoarea care poate fi determinată pe baza valorii juste la data bilanţului. ”,așa
cum se poate observa și în Figură 4.

Figură 4 Formulă valoare contabilă tratament contabil alternativ

Exemplu:

O întreprindere cumpără la data de 30 decembrie 2015 o clădire la costul de achiziție de

900.000 RON, având o durata de viață de 30 de ani și o valoare amortizabilă de 900.000 RON.
Ulterior, la data de 30 decembrie 2016 clădirea este reevaluată de un expert la suma de 840.000
RON, iar în anul următor a suferit o depreciere de valoare de 25.000 RON din cauza
numeroaselor cutremure. Manualul de politici contabile al firmei ne spune ca se aplică politica
amortizării liniare, iar durata nu se va modifica.
La 30 decembrie 2016: Valoarea contabila=valoarea reevaluată=840.000 RON
La 30 decembrie 2017:Valoarea contabilă=valoarea reevaluată-Amortizare-Depreciere =
=840.000 -30.000 -25.000 = 785.000 RON

25
3.3 Politici contabile de evaluare la ieşire privind imobilizările contabile

Ieșirea din gestiune a imobilizărilor corporale sunt înregistrate de regulă la valoarea de

intrare. Acestea au diferite motive pentru care sunt scoase din gestiune printre care se pot regasi:
donare, vânzare, casare, expiră durata de utilitate sau când se estimează că imobilizarea nu va
mai genera beneficii economice viitoare.
Prin vânzare se va înregistra prin eliminarea din evidența financiar-contabilă a valorii
contabile prin intermediul cheltuielilor cu amortizarea daca imobilizarea este complet amortizată,
iar daca este parțial amortizată se va recunoaște prin intermediul cheltuielilor cu amortizarea și a
cheltuielilor privind activele cedate.
IAS 16 prevede faptul că , „câştigurile sau pierderile obţinute ca urmare a casării sau
cedării unui element ce aparține imobilizărilor corporale trebuie calculate ca diferenţă între
încasările nete estimate din cedare şi valoarea contabilă a activului în cauză, şi trebuie să fie
recunoscute ca venit sau cheltuială în contul de profit şi pierdere”.

3.4 Reevaluarea imobilizărilor corporale

Firmele care folosesc tratamentul alternativ de evaluare pentru a prezenta în situațiile

financiare imobilizările corporale la valoarea lor justă de la data bilanțului apelează la
reevaluarea acestora, valoare ce în general este valoarea de pe piață. OMFP 1802/2014 și IAS 16
menționează că reevaluările pot fi făcute doar de experți din domeniul evaluării, autorizați de
organismele profesionale aferente. La nivel national, specialiștii trebuie să fie autorizați de
ANEVAR. Totodată, reevaluările trebuie efectuate frecvent pentru a avea siguranța că valoarea
contabilă nu s-a abătut cu mult de valoarea ce s-ar fi obținut dacă se folosea valoarea justă la data
bilanțului. În fucție de tipul de imobilizare, reevaluările se pot face și la o perioadă de timp de 3
pana la 5 ani, dacă se estimează că nu vor exista diferențe mari.8
Cadrul international IASB prezintă evaluarea unor active la valoarea justă drept „preţul
ce ar putea fi încasat pentru vânzarea unui activ sau plătit pentru transferul datoriei poibil
existente într-o tranzacţie reglementată între participanţii de pe piaţă, la data evaluării”.9

8
OMFP 1802/2014, secțiunea 3.4, art. 99-102, pg 23
9
Standardul Internațional de Raportare Financiara (IFRSs) 13 , 2014, paragraful 9, p. 1

26
 Trebuie avut în vedere faptul că dacă o imobilizare corporală este supusă procesului de
reevaluare, atunci întreaga clasă de imobilizări va fi supusă reevaluarii.
De cele mai multe ori, valoarea imobilizării care este supusă reevaluării produce atât
diferențe favorabile, cât și diferențe nefavorabile societății. Aceste diferențe vor influența, fie
Contul de Profit și Pierdere(CPP) prin producerea de venituri și cheltuieli, fie elemente ale
capitalurilor propriu.
În situația în care există diferențe favorabile, adică valoarea contabilă este majorată,
OMFP 1802/2014 și IAS 16.39 ne detaliază doua situații:
a) aceste plusuri din reevaluare vor afecta conturile capitalurilor proprii, contul 105
„Rezerve din reevaluare”, dacă imobilizarea nu a mai fost reevaluată pozitiv
anterior.
b) cea de-a doua situație prevede că se vor înregistra ca venit din reevaluare, dacă
compensează o diferență nefavorabilă anterioară.
În situația în care există diferențe nefavorabile, acestea se vor înregistra pe cheltuială
sau vor avea ca efect micșorarea rezervelor din reevaluare în limita acestora dacă la o reevaluare
anterioară s-au înregistrat plusuri, iar restul pe cheltuială.10
Soldul creditor al contului 105 poate fi capitalizat în contul 117 „ Rezultatul reportat”,
dacă imobilizarea este vândută sau scoasă din funcțiune, atunci când se poate spune că rezerva
este realizată.
Din punct de vedere fiscal, reevaluarea poate să nu fie recunoscută, iar atunci se pune
problema apariției impozitelor amânate, creanță sau datorie, pentru diferența dintre valoarea
reevaluată a imobilizării și valoarea dacă nu s-ar fi reevaluat.
Normele contabile oferă posibilitatea de alegere privind înregistrarea în cotabilitate a
reevaluării imobilizărilor corporale, astfel că există două procedee:
1. Procedeul de reevaluare concomitent a amortizării cumulate și a valorii brute.
Primul pas al acestui procedeu este calcularea coeficientului de reevaluare care va fi
folosit în determinarea valorii brute reevaluate și a amortizării cumulate reevaluate, după cum
reiese din Figură 5.

Figură 5: Formule reevaluare brută și amortizare reevaluată

10
Weygandt, Jerry J., Kieso, Donald E., Kimmel, Paul D., Financial Accounting 3rd (third) IFRS Edition, pg 439

27
 2. Procedeul de reevaluare doar a valorii nete contabile, calculate prin eliminarea
amortizării din costul de achiziție.
Primul pas este reprezentat de anularea amortizării cumulate, apoi se poate înregistra
reevaluarea propriu-zisă netă calculată dupa formulele din Figură 6:

Figură 6: Formule reevaluare netă a valorii contabile

Exemplu:
O întreprindere are în proprietate instalații Agricole cumpărate la un cost de 50.000
RON, având amortizarea cumulată în valoare de 20.000 RON. Instalațiile sunt reevaluate de niște
profesioniști la valoarea justă de 39.000 RON. Să se înregistreze în contabilitate prin ambele
metode.
a) Procedeul 1, figură 7:
- Calculul coeficientului de reevaluare: Coeficient=39.000 / (50.000-20.000) =1,3
- Determinarea valorii brute reevaluate(VBR): VBR=50.000*1.3=65.000 RON
- Calculul amortizării cumulate reevaluată: Amortizare reevaluată=20.000*1.3=26.000 RON
Rezultă ca Valoarea netă reevaluată= 65.000-26.000=39.000 RON

Figură 7 Înregistrarea în contabilitate a reevaluării

b) Procedeul 2, figură 8

Figură 8: Înregistrarea în contabilitate a reevaluării prin tratamentul valorii nete

28
3.5 Amortizarea

Orice imobilizare corporală , mai puțin terenurile, suferă pierderi de valoare, atât fizice,
provocate de trecerea timpului și a folosirii continue în exploatare, cât și morale, determinate de
evoluția tehnologiei, care crează noi mașinării ce au performanțe mai mari la costuri mai reduse.
Amortizarea este procesul de alocare într-o manieră rațională și sistematică a valorii
amortizabile de-a lungul timpului de viață utilă a imobilizării. Alocarea costurilor permite
companiilor să asocieze corect cheltulile cu veniturile conform principiului recunoașterii
cheltuielilor. Din punct de vedere contabil, pentru fiecare perioadă alocată, amortizarea va fi
ilustrată ca o cheltuială în contul de profit și pierdere, mai puțin cazul în care aceasta este
împreună cu valoarea contabilă a altui activ. 11
În ceea ce privește amortizarea imobilizărilor corporale, prevederile contabile românești
sunt diferite față de cele internaționale, IAS 16. Conform legislației din România, personalul din
management al companiilor va trebui să determine durata utilă de funcționare a fiecărei
imobilizări, să aleagă care metodă de amortizare este cea mai potrivită pentru evidențierea
corectă a consumului beneficiilor economice din viitor și să estimeze valoarea reziduală, dacă
aceasta va exista.
De regulă stabilirea acestor indicatori se face la începutul vieții activului, dar cum
fenomenele economice sunt în continuă schimbare, raționamentul profesional trebuie să fie apt
ori de câte ori va fi nevoie pe parcursul consumului beneficiilor, pentru revizuirea duratei de
viață utilă sau a metodei de amortizare a activului, astfel încât aceasta să exprime realitatea cât
mai veridic.
În funcție de calculul și raționamentul societății, amortizarea va influența imobilizările
din bilanț, iar cheltuiala aferentă amortizării va influența contul de profit și pierdere. Datorită
legilor fiscale care se pot schimba periodic, amortizarea fiscală nu va influența activitatea firmei,
ci doar baza impozabilă pentru determinarea rezultatului impozabil. Acest lucru va genera o
datorie sau o creanță cu impozitele amănate.12
Amortizarea începe să producă efecte atunci când imobilizarea este pregătită să fie pusă
în funcțiune, de regulă amortizarea începe în luna următoare punerii în funcțiune și încetează să
mai producă efecte atunci când este scos din gestiune sau este reclasificată ca fiind imobilizare
deținută cu scopul vânzării, moment în care durata de viață utilă este scurtată.
În concluzie, pentru imobilizările corporale există patru parametri fără de care nu s-ar
putea determina cheltuielile cu amortizarea și anume: metoda de amortizare folosită, durata de
amortizare estimată, valoarea reziduală estimată și costul de achiziție / producție.

11
Lucian Cernusca, Strategii și politici contabile, Editura Tribuna Economica, București, 2012, pg 205
12
Feleagă N. ,Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor, nr. 3, București, 2001, pg. 5

29
3.5.1 Durata de amortizare

Durata de viață utilă poate fi considerată ca fiind estimarea numărului mediu de ani în
care un activ este considerat util în activitatea de exploatare cu scopul generării veniturilor,
înainte de amortizarea totală a acestuia. Mulți factori influențează estimarea vieții utile dar cei
mai importanți sunt anul fabricației bunului și cât a mai fost utilizat, cât de performant este bunul
și modul de utilizare al acestuia.
În România, Guvernul a promulgat o hotărâre prin care s-a constituit „Catalogul privind
clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe” în care sunt prezentate pentru
fiecare categorie de imobilizări perioadele de timp în care pot fi amortizate, lasând astfel
posibilitatea de alegere a conducerii societății a numărului de ani din interval.13
Un caz particular sunt considerate terenurile deoarece acestea nu se amortizează. Acest
lucru se datorează faptului că sunt considerate ca având durată de utilitate nelimitată.

3.5.2 Valoarea amortizabilă şi valoarea reziduală

Valoarea reziduală este suma estimată pe care o întreprindere așteaptă să o obțină atunci
când dispune de o imobilizare la sfârșitul duratei sale de viață utilă. Pentru a determina valoarea
reziduală, trebuie scăzute costurile pentru scoaterea din gestiune a activului.14

Exemplu:
O companie deține o imprimantă industrială care costă 60.000 RON și i-a fost determintă
o durată de viață de 12 ani, iar după expirarea duratei se estimează că se poate vinde la REMAT
ca deșeu pentru suma de 8.000 RON. Pentru a duce imprimanta la REMAT, transportul costă
500 RON, atunci rezultă că valoarea reziduală a imprimantei este de 7.500 RON (8.000-500)
Conform IAS 16, dacă întreprinderea estimează că va folosi bunul pe toată durata lui de
viață atunci valoarea amortizabilă va fi reprezentată de costul de achiziție / producție sau
valoarea justă în cazul unei reevaluări, altfel dacă bunul este folosit o perioadă mai mică atunci
valoarea amortizabilă este determinată ca fiind costul de achiziție / producție / valoare justă din
care se scade valoarea reziduală.
Dacă valoarea reziduală nu este recunoscută fiscal, se vor genera impozite amânate.

3.5.3 Metode de amortizare

Metodele de amortizare determină în ce măsură este alocată valoarea amortizabilă și
astfel OMFP 1802/2014 ne prezintă câteva metode utilizabile printre care:
a) Metoda liniară este cea mai folosită dintre metode deoarece permite alocarea
uniformă a unei cheltuieli pe tot parcursul vieții activului, fiind o metodă simplu
13
Hotărârea nr. 2139/30.11.2004, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 46/13.01.2005
14
Reviso Cloud Accounting Limited, „What is residual value?”, articol disponibil on-line la adresa:

https://www.reviso.com/accountingsoftware/accounting-words/residual-value

30
 de aplicat și care se apropie de amortizarea reală. Aceasta se poate determina fie
prin calculul cotei medii anuale de amortizare și înmulțirea acesteia cu valoarea
amortizabilă, fie prin împărțirea valorii amortizabile la numărul de ani utili. Se
folosește obligatoriu în cazul construcțiilor.
b) Metoda accelerată, este mai puțin utilizată deoarece amortizarea ar trebui să fie
corelată cu starea de utilizare a imobilizării, se folosește doar în România și
presupune contabilizarea în primul an de folosință a cheltuielilor cu amortizarea
în proporție de 50% din valoarea amortizabilă, urmând ca din anul doi să se treacă
la amortizarea liniară folosind valoarea rămasă de amortizat și numărul de ani
rămași.
c) Metoda degresivă este destul de eficientă din punct de vedere fiscal deoarece
conduce la amânarea plății impozitului pe profit real. Aceasta presupune o
cheltuială cu amortizarea mai mare la început, urmând ca aceasta să scadă,
verificându-se în fiecare an dacă valoarea amortizării este mai mică decat dacă
s-ar fi calculat prin metoda liniară, iar dacă acest lucru se întâmplă atunci se trece
la amortizarea liniară. Calculul prin această metodă vizează folosirea unei cote
speciale, cota de amortizare degresivă care se obține prin înmulțirea cotei litiare
cu un coeficient fiscal.

3.6 Deprecierea imobilizărilor corporale

Atunci când există suspiciunea că unei imobilizări corporale i-a scăzut valoarea înseamnă
că a suferit o depreciere de valoare, caz în care putem verifica prin compararea valorii contabile
cu valoarea sa recuperabilă, conform IAS 36 „Deprecierea activelor”.
Pierderea din depreciere este determinată conform Standardelor internaționale și la nivel
național prin diferența dintre valoarea contabilă și valoarea recuperabilă.
În condițiile în care valoarea contabilă este mai mare decât valoarea recuperabilă, atunci
în contabilitate acea imobilizare va trebui depreciată până când valoarea contabilă va ajunge la
nivelul valorii recuperabile. Prin înregistrarea în contabilitate a pierderii din depreciere, se va
recunoaște o cheltuială ce va afecta contul de rezultate al întreprinderii, dar un caz particular îl
reprezintă atunci când acea imobilizare a fost reevaluată pe plus și deprecierea se recunoaște prin
diminuarea rezervelor din reevaluare în limita acestora, iar tot ce depășeste se înregistrează pe
cheltuială15
Printre factorii care ne trezesc suspiciunea că imobilizarea s-a depreciat se pot număra:
- imobilizarea funcționează sub gradul de performanță normal

15
Standardul IAS 36 „Deprecierea activelor”, paragrafele 60-61

31
 - este posibil ca un angajat nou să nu știe să foloseasca corespunzător,
imobilizarea, caz în care se produce o uzare fizică
- apariția uzurii morale datorită apariției imobilizărilor mai performante
- rata dobânzi pe piața capitalurilor a crescut și influențează în mod negativ
valoarea recuperabilă
- datorită intrării pe piață a unui competitor puternic, valoarea pe piața
imobilizării respective a scăzut semnificativ
- modificări în cadrul de organizare al companiei
După înregistrarea pierderii din depreciere, valoarea amortizării va trebui modificată în
viitor, pentru a se aloca corect pentru perioada de viață ramasă, valoarea contabilă recalculată.

3.6.1 Anularea sau reluarea pierderilor din depreciere

La finalul fiecărui an financiar va trebui să se verifice dacă există suspiciuni că

deprecierea înregistrată anterior s-a anulat sau macar s-a micșorat pentru a reestima valoarea
recuperabilă a imobilizării corporale în cauză.
Dacă valoarea recuperabilă are o creștere, valoarea contabilă va trebui să fie adusă la
nivelul valorii recuperabile, în limita sumei dacă activul nu s-ar fi depreciat, caz în care reluarea
pierderilor din depreciere vor fi înregistrate în contabilitate sub forma unui venit, dacă
imobilizarea nu a mai fost reevaluată. Dacă totuși a fost reevaluată această reluare va trebui
înregistrată în creditul contului 105 „Rezerve din reevaluare”.
După operația de reluare a pierderii din depreciere, trebuie avută mare grijă cu cheltuiala
cu amortizarea aferentă acelei imobilizări, ce va trebui reajustată pentru alocarea corectă a valorii
contabile revizuite a imobilizării.
Printre factorii care ne trezesc suspiciunea reluării deprecierii se pot regăsi situațiile
opuse ale celor enumerate când am constatat deprecierea.

3.7 Prezentarea în situațiile financiare ale imobilizărilor corporale

Printre situațiile financiare pe care orice companie trebuie să le întocmească, cel mai mult
sunt influențate de imobilizările corporale bilanțul cu notele sale explicative prin prezentarea
valorii juste, contul de profit și pierdere prin prezentarea tuturor cheltuielilor legate de
imobilizările corporale precum cheltuielile cu amortizarea, cu pierderile din depreciere și alte
costuri.
Datorită faptului că imobilizările sunt mai puțin lichide, acestea funcționând pe o
perioadă mai mare de un an calendaristic, în bilanțul societății acestea vor apărea ordonate în
sensul invers lichidității lor. În bilanț acestea pot fi prezentate, fie la valoarea reevaluată, fie la
cost din care se vor scadea amortizarea cumulată și eventualele pierderi din depreciere.16
16
Roman Aureliana Geta, „Contabilitate: Teorie și studii de caz”, Bucrești, Editura Economică, 2014, pg 205

32
 După cum spune standardul internațional IAS 16, pentru fiecare clasa de imobilizări
corporale trebuie prezentate în situațiile financiare informații precum următoarele:
a) metodele de amortizare utilizate;
b) valorile contabile brute, precum și amortizarea cumulată plus pierderi din depreciere din
momentele inițiale și finale;
c) bazele de măsurare folosite pentru calculul valorii contabile brute
d) duratele de viață utilă;
e) pierderile din depreciere recunoscute în CPP;
f) reluarile pierderilor din depreciere în CPP
g) modificările valorilor în urma reevaluărilor și a deprecierilor sau a deprecierilor reluate în
capitalurile proprii”17
Totodată următoarele informații ar trebui să se regăsească:
a) dacă există se va prezenta valoarea imobilizărilor corporale gajate sau ipotecate sau
acordate drept garanție pentru anumite obligații ale întreprinderii
b) cheltuielile estimate cu refacerea locului aferent imobilizărilor corporale
c) valoarea compensațiilor de la terți
d) cheltuielile cu imobilizările în curs de execuție(WIP -„work in progress”)18
Dacă compania decide să prezinte informațiile despre imobilizările corporale la valoare
reevaluată atunci sunt obligatorii următoarele:
a) baza valorii contabile utilizată pentru reevaluare
b) de la ce data este recunoscută reevaluarea
c) dacă firma a apelat la un expert
d) valoarea adăugată obținută în urma reevaluării
e) valoarea contabilă aferentă fiecărei clase dacă reevaluarea nu ar fi avut loc19

4. Standardul IAS 16 versus OMFP 1802/2014

Un aspect important când ai în portofoliu contabilitatea unor firme ce aplică IAS 16 și

firme ce aplica OMFP 1802/2014 pentru imobilizările corporale, este să cunoști diferențele
dintre reglementările de pe plan național și cele de pe plan internațional pentru că sunt foarte
ușor de confundat.
O serie de diferențe se regăsesc în aspectele ce privesc amortizarea. Astfel IAS 16
menționează că trebuie să se ia în considerare valoarea reziduală, în timp ce OMPF 1802/2014
consideră că aceasta este zero. Momentul în care începe să se recunoască amortizarea este o altă
diferență, astfel conform OMFP 1802/2014 se va recunoaște în luna următoare punerii în

17
IAS 16 „Imobilizări corporale”, paragraful 60

18
IAS 16, paragraful 61
19
IAS 16, paragraful 64

33
funcțiune a imobilizării, iar IAS 16 prevede că amortizarea se va calcula din momentul în care
imobilizarea devine disponibilă pentru utilizare. Metoda de amortizare pe care întreprinderile
trebuie să o folosească conform IAS 16 este cea care prezintă cel mai bine utilizarea beneficiilor
economice corespunzătoare imobilizării în cauză, în timp ce OMFP 1802/2014 exemplifică patru
metode ce vor fi acceptate(degresivă, liniară, accelerată și cea determinată pe unitate de produs),
dar doar cea degresivă și cea liniară sunt recunoscute din punct de vedere fiscal. Ultima diferență
ce privește amortizarea este legată de recalcularea acesteia, OMFP 1802/2014 vede schimbarea
de metodă ca o corecție pentru a prezenta real valoarea amortizării, iar durata se va schimba doar
în cazuri excepționale, dar IAS 16 dorește ca întreprinderile să verifice permanent dacă
elementele din calculul amortizării prezintă realitatea, iar dacă nu acestea trebuiesc reestimate.
Diferențe există și la aria de aplicare, asfel că în OMFP 1802/2014, mare parte a
elementelor ce respectă condițiile de recunoaștere sunt imobilizări corporale, în timp ce IAS 16
nu se poate aplica pentru active destinate vânzării, pentru imobile aflate în plasament, pentru
active biologice cu excepția plantelor productive pentru că sunt prevăzute în alte standarde și nu
vor fi considerate imobilizări corporale.
IAS 16 nu face diferența între reducerile comerciale și cele financiare, astfel că
toate afectează negativ costul de achiziție. OMFP 1802/2014 diminuează costul de achiziție doar
cu reducerile comerciale, reducerile financiare recunoscându-se ca un venit.
În tranzacția de schimb de imobilizări OMFP 1802/2014 recunoște doua tranzacții, de
cedare și de primire, în timp ce IAS 16 recunoaște o singură operație, cea de schimb, la valoare
justă.
Transferul activelor de la o clasă la alta implică diferențe între planul național și cel
înternațional. Astfel că, transferului unui activ din clasa stocurilor, în cea a imobilizărilor
corporale de natura investițiilor imobiliare se va face conform OMFP 1802/2014 la valoarea
contabilă , în timp ce referențialul internațional prevede acest transfer la valoare justă, cu
precizarea că diferența dintre valoarea contabilă și valoarea justă se va reflecta sub forma unei
reevaluări dacă a fost imobilizare corporală sau se va reflecta în Contul de Profit și pierdere dacă
a fost stoc. Exemplu reprezentativ este cazul unei firme ce vinde apartamente, iar la un moment
dat dorește să păstreze un apartament pentru depozitarea diverselor obiecte de inventar.
Activele complexe formate din imobilizîri, una corporală și cealaltă necorporală, se vor
recunoaște separat conform planului national, dar IAS 16 tratează acest aspect ca fiind o singură
imobilizare corporală, doar dacă este imposibilă funcționarea imobilizării fară componenta
necorporală. Un exemplu este laptop-ul unei agenții imobiliare care nu poate funcționa în
domeniu decât dacă are licență pentru un program informatic ce strange anunțurile imobiliare.

CAPITOLUL 5: Organizarea contabilităţii imobilizărilor corporale la

întreprindere

34
 Întreprinderea Servicii Energetice Muntenia SA are nomenclatorul şi circuitul
documentelor primare conceput astfel încât să permită consemnarea completă şi la timp a tuturor
operaţiunilor privind mişcarea mijloacelor fixe.
În funcţie de operaţiile care intervin în evidenţierea existenţei, mişcării şi deprecierii
mijloacelor fixe, de căile de intrare şi ieşire din patrimoniu, se întocmesc documente specifice,
care se pot grupa pe trei categorii, cum ar fi:

 documente privind intrarea în patrimoniu a mijloacelor fixe;

 documente ce consemnează deprecierea lor;
 documente privind ieşirea din gestiune.
Intrarea mijloacelor fixe în gestiunea întreprinderii poate avea loc prin achiziţii cu titlu
oneros, aport în natură de la asociaţi la constituirea capitalului social, din producţie proprie,
donaţii sau plusuri la inventar, iar în folosinţă temporară prin concesiune, locaţie de gestiune sau
închiriere.

Indiferent de modul de intrare în gestiune, pe baza documentelor justificative ce

evidenţiază căile de intrare a mijloacelor fixe, se face recepţia mijlocului fix, consemnarea în
Procesul verbal de recepţie, care cuprinde date privind:

 denumirea mijlocului fix;

 categoria în care se încadrează;
 valoarea de intrare;
 durata de funcţionare în ani etc.

Procesul verbal de recepţie se întocmeşte în 2 exemplare, fiind repartizate şi înregistrate

astfel:
 un exemplar la departamentul financiar – contabil;
 un exemplar la departamentul tehnic;

Procesul verbal de recepţie se emite, pe baza documentelor justificative, care diferă în

funcţie de căile de intrare în gestiune, şi anume:
 intrarea prin cumpărare cu titlu oneros este consemnată în factura întocmită de furnizor,
avizul de însoţire al mărfii şi contractul de vânzare-cumpărare. Factura de la furnizor este
preluată de departamentul tehnic (care efectuează recepţia mijlocului fix), după care este
înregistrată la departamentul financiar – contabil;
 aportul în natură de la asociaţi şi acţionari la constituirea capitalului social este reliefat în
Contractul de societate şi documentele de expertiză tehnică ce evidenţiază caracteristicile
mijloacelor fixe, valoarea estimată, gradul de uzură etc.

35
 valoarea şi caracteristicile mijloacelor fixe din producţie proprie sunt reflectate în proiectele
şi devizele lucrărilor, fişa de cont analitic pentru costuri efective etc.

Intrarea mijloacelor fixe prin concesionare, locaţie de gestiune, închiriere se oglindeşte în

Procesul verbal de predare-primire, ce are la bază contractul de concesiune, locaţie de gestiune
sau închiriere, în care se evidenţiază părţile contractante, obiectul contractului, termenul,
obligaţiile reciproce ale părţilor, alte clauze.
Mişcarea mijloacelor fixe de la o secţie la alta, de la un serviciu la altul, în cadrul aceleaşi
unităţi, se consemnează în Bonul de mişcare a mijloacelor fixe. Acesta serveşte la justificarea
predării-primirii mijlocului fix între două locuri de păstrare, însoţindu-l în timpul transportului şi
la înregistrarea lui în evidenţa operativă şi în contabilitatea analitică; în cazul firmei noastre se
înregistrează la Departamentul Financiar – Contabil

Mijloacele fixe pot ieşi definitiv din gestiune prin casare, vânzare, donaţie, iar temporar
prin concesiune, locaţie de gestiune sau închiriere.

Casarea, adică scoaterea definitivă din gestiune a mijloacelor fixe prin demontare,
dărâmare, este consemnată în următoarele documente:

 Specificaţia privind mijloacele fixe propuse pentru scoaterea din funcţiune (casare) întocmită
de secţiile, laboratoarele sau serviciile care propun casarea, prin care aceasta se motivează.
Se întocmeşte de către Departamentul Tehnic o Notă de constatare care se înregistrează de
către Departamantul Financiar – Contabil;
 Procesul verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe, de declasare a unor bunuri
materiale elaborat de către comisia de casare, reprezintă documentul prin care se constată
îndeplinirea condiţiilor de casare, de aprobare şi executare a ei, de consemnare a materialelor
rezultate din casare şi ca document de înregistrare în evidenţa operativă şi în contabilitate. O
comisie de avizare întocmeşte procesul verbal de casare (scoatere din funcţiune) în trei
exemplare din care câte unul merge pentru înregistrare la Departamentul Financiar –
Contabil, respectiv la Departamentul Tehnic, iar al treilea exemplar rămâne la gestionarul
care a avut mijlocul fix casat în gestiune, pentru a-l scade din Fişa mijlocului fix.
 Pentru a stabili existenţa efectivă a mijloacelor fixe pe locuri de folosinţă (secţii, ateliere,
servicii) şi pe responsabili, folosirea judicioasă şi integritatea acestora, se utilizează Lista de
inventariere şi de evidenţă a mijloacelor fixe. Ea serveşte şi la inventarierea mijloacelor fixe
şi a consemnării rezultatelor ei, fără a fi necesară întocmirea altor documente.

Evidenţa operativă a imobilizărilor corporale intrate şi ieşite din unitatea patrimonială, în

funcţie de categoria din care fac parte şi locul unde se afla, se ţine cu ajutorul registrului
numerelor de inventar. Fiecarui mijloc fix i se acordă un număr de inventar, în ordine
cronologică, pe baza documentelor primite. Este întocmit de Departamentul Financiar –

36
Contabil, pe grupe de mijloace fixe, prin înregistrarea cronologică a mijloacelor fixe intrate în
unitate.

CAPITOLUL 6: Contabilizarea operaţiilor privind imobilizările corporale în

cadrul societății Servicii Energetice Muntenia S.A.

6.1 Intrări de imobilizări corporale

Imobilizările corporale pot intra în întreprindere prin aport în natură la capitalul social,
achiziţionate de la furnizori sau plus de inventar.
Conturile care reflectă existenţa, mişcarea şi amortizarea imobilizărilor corporale sunt
cuprinse în grupele: 21” Imobilizări corporale”, 28” Amortizări privind imobilizările”

Exemplu nr. 1: Servicii Energetice Muntenia S.A. cumpără de la furnizorul Ad Auto

Total SRL, pe data de 03.02.2020, cu factura nr. 20200727267, un elevator cu 4 coloane la un
preţ de achiziţie de 31.509,1 LEI, TVA 19%.
Registru Jurnal nr. 1
Nr. Data Simbol conturi Suma
Felul doc. Explicaţii
crt. inreg. Debit Credit Debit Credit

Se înregistrează % 404 37.495,83

03.02.202 Factură nr. 2131 31.509,1
1. achiziţia unui
0 20200727267 4426 5.986,73
elevator

Exemplu nr. 2: Pe data de 01.02.2020, Servicii Energetice Muntenia S.A. cumpără o

presa hidraulică cu sertizare BAC pe diverse marimi (echipament) conform facturii nr. 607147,
în următoarele condiţii: preţul de achiziţie de 3343,32 LEI, cheltuieli de transport înscrise în
factură de 300 LEI, TVA 19%. Punerea în funcţiune a echipamentului necesită lucrări de montaj
efectuate pe data de 04.02.2020 de o firmă specializată. Factura nr. 4536 privind lucrările de
montaj prezintă următoarele date: costul lucrărilor este de 1.200 LEI, TVA 19%. Pe data de
05.02.2020 se face recepţia finală a presei hidraulice.

Registru Jurnal nr. 2

Nr. Data Felul doc. Explicaţii Simbol Suma
crt inreg. conturi

37
 . Debit Credit Debit Credit

Se înregistrează % 404 4.335,56

Factură nr. 231 3.643,32
1. 01.02.2020 achiziţia unei
607147 4426 692,24
prese hidraulice
Se înregistrează % 404 1.428
2. 04.02.2020 Factură nr. 4536 cheltuielile de 231 1.200
montaj 4426 228
PV de punere în Punerea în
3. 05.02.2020 funcţiune nr. funcţiune a a 2131 231 4.843,32 4.843.32
9/05.02.2020 utilajului

Exemplu nr 3: Se majorează capitalul social al societății prin aportul unui teren de către
societatea mamă, pe data de 05.01.2020, o suprafaţă de teren, evaluată la 7.379.064 lei.

Registru Jurnal nr. 3

Simbol conturi
Nr. Suma
Data Felul
crt Explicaţii
inreg. doc.
.
Debit Credit Debit Credit

05.01.202 NC nr. Se înregistrează

1. 456 1011 7.379.064 7.379.064
0 112 promisiunea de aport
Se înregistrează 456 7.379.064
05.01.202 NC nr.
2. aducerea ca aport a 2111 7.379.064
0 113
terenului
Se înregistrează
transferul capitalului
05.01.202 NC nr.
3. social din nevărsat în 1011 1012 7.379.064 7.379.064
0 113
vărsat, concomitent
cu primirea aportului

Exemplu 4: La inventarierea mijloacelor fixe, se constată plus un aparat de măsură şi control,

evaluat la valoare justă de 3.768 lei.

38
 Registru Jurnal nr. 4
Nr. Data Felul Simbol conturi Suma
Explicaţii
crt. inreg. doc. Debit Credit Debit Credit

Se înregistrează plus la
31.01.202 NC nr. 3.768
1. inventar un aparat de 2132 134 3.768
0 100
măsură şi control

6.2 Reevaluarea imobilizărilor corporale

Exemplul nr.5: Întreprinderea SEM deţine un grup de sudură al cărui cost iniţial este de 12.450
lei. Durata utilă de viaţă este de 6 ani, iar metoda de amortizare aplicată este metoda liniară.
După doi ani este reevaluat echipamentul, valoarea justă determinată fiind de 16.340 lei.

Înainte de După reevaluare

Elemente de calcul
reevaluare Varianta I Varianta II

Valoarea de intrare 12.450 24510 16.340

Amortizarea cumulată (4.150) (8170) 0

Valoarea contabilă netă/Valoarea justă 8300 16.340 16.340

În prima variantă, se determină un coeficient de reevaluare, raportând valoarea justă la

16 .340
= 1,97
valoarea netă contabilă. În cazul nostru, coeficientul de reevaluare este 8.300 . Cu
acest coeficient se înmulţesc atât valoarea de intrare, cât şi amortizarea.

Registru Jurnal nr. 5

Nr. Data Felul doc. Explicaţii Simbol conturi Suma

39
crt
inreg. Debit Credit Debit Credit
.

2131 12.450
PV de
reevaluare nr. Se înregistrează 4.150
1. 31.12.2019 %
5546/31.12.201 reevaluarea
2813 8.300
9
105

În varianta a II-a, se elimină amortizarea, astfel încât valoarea brută devine egală cu valoarea
reevaluată.

Registru Jurnal nr. 6

Nr. Simbol conturi Suma
Data
crt Felul doc. Explicaţii
inreg. Debit Credit Debit Credit
.

Se înregistrează
NC nr.
amularea 4.150 4.150
1. 31.12.2019 667/31.12.201 2813 2131
amortizării
9
cumulate
NC nr.
Se înregistrează 8.300 8.300
2. 31.12.2019 680/31.12.201 2131 105
reevaluarea
9

6.3 Scoaterea din funcţiune a imobilizărilor corporale

Principalele căi de ieşire a imobilizărilor corporale din unitate sunt: casare, vânzare,
cedare cu titlu gratuit, lipsuri constate la inventariere.

6.3.1 Ieşirea imobilizărilor corporale prin casare

Această operaţiune constituie o cale de ieşire complexă cuprinzând operaţii privind:
demolarea, demontarea sau dezmembrarea imobilizărilor corporale, valorificarea ansamblelor,
subansamblelor, pieselor componente, materialelor rezultate, scăderea din gestiunea unităţii a
acestor active corporale.
Ieşirea imobilizărilor corporale prin casare presupune efectuarea următoarelor operaţiuni:
scăderea din activul entităţii, cheltuielile ocazionate de operaţiunea de casare şi recepţia valorilor
materiale recuperate în urma casării.

40
 Exemplul nr. 6: Societatea realizează scoaterea din funcţiune, pe data de 03.02.2020, a unei
ghilotine, având valoarea de intrare egală cu 22.345 lei, egală cu valoarea amortizabilă,
amortizarea cumulată 22.345 lei. Casarea este efectuată de către o firmă specializată, cheltuielile
fiind de 1680 lei; La casare se recuperează stocuri, în valoare de 1.980, din care piese de schimb
1.450 şi materiale diverse 530 lei.
Registru Jurnal nr. 7
Nr. Simbol
Data Felul Suma
crt Explicaţii conturi
inreg. doc.
. Debit Credit Debit Credit

NC. Se înreg scăderea din activul

1. 03.02.2020 2813 2131 22.345 22.345
nr.34 entităţii
Se înregistrează cheltuieli
NC. 1680 1680
2. 03.02.2020 privind alte materiale 628 401
nr.45
consumabile
% 7588 1.450 1.980
NC. Se înregistrează recepţia
7. 29.02.2020 3024
nr.78 stocurilor rezultate la casare 530
3028
121 1680
NC. Se înregistrează închiderea
8. 29.02.2020 628
nr.90 conturilor de cheltuieli 1680

NC. Se înregistrează închiderea 1.980 1.980

9. 29.02.2020 7588 121
nr.99 conturilor de venituri

Exemplul nr. 7: Întreprinderea deţine grup de sudură în valoare de 23.799,8 lei (valoare de
intrare), pe care doreşte sa-l scoată din gestiune prin casare, pe data de 01.12.2019, având
înregistrată o amortizare cumulată de 21.378,8 lei.

Registru Jurnal nr. 8

Nr. Simbol conturi Suma
Data
crt Felul doc. Explicaţii
inreg. Debit Credit Debit Credit
.

1. 01.12.2019 NC nr. 123 Se înregistrează % 2131 21.378,8 23.799,8

41
 casarea 2813 2.421
echipamentului 6583

6.3.2. Ieşirea imobilizărilor corporale prin vânzare

Exemplu nr 8: Societatea are în proprietate un mijloc de transport marca Dacia Logan, având
valoarea de intrare de 57.977,8 lei, amortizarea cumulată de 36.589 lei, pe care intenţionează sa-l
vândă pe data de 03.10.2019, cu factura nr. 334, obţinând la licitaţie preţul de 22.589 lei, TVA
19 %.
Registru Jurnal nr. 9
Nr. Simbol conturi Suma
Data
crt Felul doc. Explicaţii
inreg. Debit Credit Debit Credit
.

461 26.880,9
Se înregistrează
1
Factură nr. vânzarea 22.589
1. 03.10.2019 %
334 autoturismului pe
7583 4.291,91
baza facturii
4427
Se înregistrează % 2133 57.977,8
scoaterea din 2813
2. 03.10.2019 PV nr.67 gestiune a 6583 36.589
autoturismului 21.388,8
vândut

6.3.2. Ieşirea imobilizărilor corporale prin cedare cu titlu oneros

Exemplu 9: Societatea hotărăşte, pe data de 23.08.2019, cedarea cu titlu gratuit a unui

echipament de reglare a tensiunii electrice, pentru care avea o valoare de intrare de 23.587 lei,
amortizată pentru 19.034,5 lei. În momentul cedării, clădirea înregistra o valoare justă de 9.087,4
lei.

Registru Jurnal nr. 10

Nr. Simbol conturi Suma
Data Felul
crt Explicaţii
inreg. doc. Debit Credit Debit Credit
.

1. 23.08.2019 PV Se înregistrează % 2131 23.587

42
 cedare- 2813 19.034,5
scoaterea din gestiune a 6583
primire
echipamenetului 4.352,5
nr.4

Concluzii:

Servicii Energetice Muntenia S.A. utilizează pentru evidenţa activităţii financiar –

contabile un sistem ERP, respectiv SAP. Cu acest program se poate ţine o evidenţă la zi a
tranzacțiilor ce au loc, lucru ce este dificil de realizat deoarece documentele au un flux larg
de semnare si aprobare, ajungând cu întârziere la contabilitate. Este un program mai greu de
utilizat, dar rapoartele și informațiile sunt ușor de accesat pentru fiecare modul în parte.
În activitatea agenţilor economici, deciziile privitoare la dezvoltarea, utilizarea şi
scoaterea din gestiune a mijloacelor fixe au un efect de durată. Din acest motiv, pentru a lua cele
mai bune decizii este necesar ca acestea să fie fundamentate pe informaţii exacte şi complete cu
privire la numărul şi structura, caracteristici tehnico-funcţionale, stare tehnică şi grad de uzură,
valoare de intrare, depreciere, randament tehnic şi economic.
Pentru a se îndeplini în bune condiţii aceste cerinţe, la organizarea contabilităţii
mijloacelor fixe trebuie urmărite po serie de obiective. Un prim obiectiv îl reprezintă cunoaşterea
valorii mijloacelor fixe la intrarea în patrimoniu, la inventariere şi la închiderea exerciţiului la
nivelul unităţii şi pe categorii de mijloace fixe, precum şi evidenţa permanentă a existenţei şi
mişcării mijloacelor fixe în vederea asigurării controlului gestionar al lor. Amortizarea trebuie
calculată exact şi introdusă în cheltuielile de exploatare pentru a recupera valoarea mijloacelor
fixe.
Într-o economie concurenţială orice întreprindere care doreşte să rămână competitivă,
trebuie să amelioreze continuu calitatea produselor sale, trebuie să cunoască costul acestora, să
se asigure de rentabilitatea şi fluxul de lichiditate generat de fiecare produs sau sector de
activitate în parte, şi nu în ultimul rând să aibă o bună organizare a gestiunii economico-
financiare.
Întodeauna vor exista recomandări, iar ceea ce recomand eu este legat de modernizarea
sistemului si a procedurilor de lucru, care chiar daca reduc anumite riscuri, îngreunează foarte
mult fluxurile.

Bibliografie:

1. International Accounting Standard 1 (IAS 1) , pg 10, disponibil on-line la adresa:

http://www.cig.ase.ro/prof/stbunea/resurse/IFRS%20romana.pdf
2. International Accounting Standard 16 (IAS 16) , pg 83-84, disponibil on-line la adresa:
http://www.cig.ase.ro/prof/stbunea/resurse/IFRS%20romana.pdf
3. Reviso Cloud Accounting Limited, „What is residual value?”, articol disponibil on-line la adresa:

43
https://www.reviso.com/accountingsoftware/accounting-words/residual-value

4. IAS 16 „Imobilizări corporale”

5. Standardul IAS 36 „Deprecierea activelor”
6. OMFP 1802/2014
7. Hotărârea nr. 2139/30.11.2004, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 46/13.01.2005
8. Ghid pentru înțelegerea și aplicarea IAS 16, Editura CECCAR, București, 2003
9. Standardul Internațional de Raportare Financiara (IFRSs) 13 , 2014
10. Weygandt, Jerry J., Kieso, Donald E., Kimmel, Paul D., Financial Accounting 3rd (third) IFRS Edition
11. Lucian Cernusca, Strategii și politici contabile, Editura Tribuna Economica, București, 2012
12. Feleagă N. ,Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor, nr. 3, București, 2001
13. Roman Aureliana Geta, „Contabilitate: Teorie și studii de caz”, Bucrești, Editura Economică, 2014

44
Anexa nr. 2

45
Anexa 3

46
47
48
49
50
51
52
 Sumele din jurnale sunt fictive! Nu mi s-a permis sa afisez parteneri si
20191231 _SEM_
sume.
JV_JC-varianta pentru practica.XLSX

53
Ultima pagina a unui stat de salarii.

54