Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
HCWM Moldavia PDF
HCWM Moldavia PDF
Gestionarea
Deşeurilor
Activităţii Medicale
Analiza situaţională
şi Planul Naţional de Acţiuni
Ianuarie 2004
Emergence
Oficiul principal: 133 ch. du Canada • F 74130 Bonneville • France • tel/fax: +33-
450.94.90.32 •
Filiala: rue des sablons 32 • CH 2000 Neuchâtel • Suisse • tel: +41-32.724.53.04 •
fax: +41-32.725.21.93 • Email: info@emergence.cc • internet: http://www.emergence.cc
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
Acronime
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 2 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
Cuprins
INTRODUCERE
1. CONDIŢII GENERALE ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
2. CONDIŢIILE SPECIFICE PENTRU GESTIONAREA DEŞEURILOR ACTIVITĂŢII MEDICALE 10
3. OBIECTIVE ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
4. METODOLOGIA ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
5. DEFINIŢII ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
R1.1 FORMULAREA UNOR REGULI NAŢIONALE CLARE ÎNTR-UN DOCUMENT SEPARAT ERROR! BOOKMARK NOT
DEFINED.7
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 3 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
R1.2 ADAPTAREA REGULAMENTELOR PRIVIND GESTIONAREA SIGURĂ A DAM LA CONDIŢIILE SPECIFICE DIN
MOLDOVA 387
R1.3 MONITORIZAREA ŞI ARMONIZAREA PLANURILOR DE GDAM ELABORATE ÎN FIECARE IM 398
R2.1 IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE SEPARARE A DEŞEURILOR DUPĂ 3 CATEGORII 399
R2.2 IMPLEMENTAREA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DE CODARE COLORĂ NEGRU-GALBEN 40
R2.3 FOLOSIREA PUNGILOR STANDARDIZATE ÎN LOCUL LĂZILOR PENTRU DEŞEURI 4040
R2.4 IMPLEMENTAREA PROCEDURILOR IGIENICE DE COLECTARE ŞI TRANSPORTARE ÎN CADRUL INSTITUŢIEI 40
R3 ELABORAREA UNEI POLITICI PENTRU GESTIONAREA ŞI DISTRUGEREA INSTRUMENTARULUI ASCUŢIT 41
R4.1 FOLOSIREA INCINERĂRII ÎN LOCUL ALTOR TEHNOLOGII 43
R4.2 FOLOSIREA INCINERĂRII ÎN AFARA INSTITUŢIEI ÎN LOCUL DISTRUGERII ÎN CADRUL INSTITUŢIEI 43
R4.3 ELABORAREA UNOR PLANURI REGIONALE DE GDAM 44
R4.4 ELABORAREA UNUI PROIECT DE GDAM DETALIAT 45
R4.5 ELABORAREA UNUI PLAN EFICIENT DE MONITORIZARE A DAM 45
R4.6 IMPLEMENTAREA UNOR PROCEDURI ADECVATE DE CONTROL ŞI STOPARE 45
R5.1 CONSOLIDAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL DE GESTIONARE A SECTORULUI SĂNĂTĂŢII 46
R5.2 ÎMBUNĂTĂŢIREA CONTABILITĂŢII ŞI RESURSELOR FINANCIARE 46
R5.3 LANSAREA CREĂRII DE CAPACITĂŢI 47
Figure şi Tabele
Figura 1 : Noua structură a sectorului sănătăţii din Moldova ............................................................... 17
Figura 2: Tabelul sinoptic al fluxului de DAM..................................................................................... 25
Figura 2: Cele trei regiuni analizate ...................................................................................................... 37
Figura 4: Modalităţi de distrugere şi gestionare a instrumentarului ascuţit .......................................... 42
Tabelul 1: planul de acţiuni pentru gestionarea sigură a DAM, incluse în Legea 606.............................18
Tabelul 2 : Exemple practice de segregare (sursa: OMS) ..................................................................... 39
Anexe
Anexa 1 : Programul misiunii
Anexa 2 : Lista persoanelor de contact
Anexa 3 : Estimarea cantităşii de DAM generate în Moldova
Anexa 4 : Tehnologiile de prelucrare
Anexa 5 : Principiile fundamentale ale gestiunii instrumentarului ascuţit
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 4 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 5 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
Sumar Executiv
Serviciile Medicale din Moldova rămân a fi în urma standardelor europene minime, fapt, ce expune
lucrătorii domeniului de resort şi pacienţii internaţi în spitale la riscul transmiterii infecţiilor
nosocomiale în cadrul Instituţiilor Medicale (IM). În această privinţă, condiţiile de igienă ce ţin de
practicile de gestionare şi distrugere a Deşeurilor Activităţii Medicale (DAM) nu sunt suficient de
bune: persistă riscurile sănătăţii şi mediului înconjurător.
Autorităţile din domeniul ocrotirii sănătăţii din Moldova, conştienţi de problema în cauză, au
întreprins recent unele măsuri reale pentru a standardiza procedurile de Gestionare a Deşeurilor
Activităţii Medicale (GDAM) şi pentru a consolida legislaţia prin publicarea în 2002 a unui
Regulament nou cu privire la Gestionarea Deşeurilor Activităţii Medicale. Cu toate acestea, practicile
standardizate de GDAM, care sunt aplicate în prezent în diverse IM din ţară prezintă risc şi trebuiesc
racordate la procedurile internaţionale, recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Problema nu
este „ce trebuie de făcut”, ci „cum s-o facem”.
Trebuie urmărite următoarele obiective în ordinea priorităţii:
1. Trebuie clarificat cadrul legislativ. În regulament problemele informative şi normative trebuie clar
diferenţiate. În această privinţă, misiunea recomandă, ca Guvernul Republicii Moldova să re-
examineze Regulamentul cu privire la Gestionarea Deşeurilor Activităţii Medicale şi să formuleze
clar Regulile Naţionale de Bază pentru gestionarea DAM. Aceste principii informative vor completa
regulamentul. În caz ideal, se va publica un set nou de Principii cu privire la Igiena din Spitale şi
Controlul Bolilor Infecţioase, în care va fi examinată problema gestionării DAM. Aceste principii ar
putea ajuta Autorităţile din domeniul de ocrotire a sănătăţii şi IM să implementeze standardele
corespunzătoare de gestionare, transportare şi distrugere a DAM.
2. Standardizarea practicilor actuale de GDAM, cu aplicarea unor proceduri riguroase şi constante de
gestionare şi monitorizare, bazate pe Regulament şi Regulile Naţionale de Bază, menţionate anterior.
Recomandările minime includ următoarele aspecte:
• În toate IM din Moldova trebuie stabilite proceduri standardizate de segregare, prin
generalizarea unui sistem de separare a deşeurilor după 3 categorii ce sistematic trebuie
asociat cu codarea coloră, precum şi procedurile de minimizare;
• “Practicile actuale de dezinfectare a deşeurilor” trebuie abandonate şi este necesar de
adoptat o strategie clară de gestionare şi distrugere a instrumentarului ascuţit. În raport
sunt prezentate două opţiuni;
• În localităţile urbane trebuie adoptată o abordare centralizată externă de distrugere a
deşeurilor activităţii medicale, ţinând cont de contextul Republicii Moldova (dimensiunea
ţării; domeniul de ocrotire a sănătăţii relativ bine organizat) şi de posibilitatea de a asigura
un sistem sigur şi durabil de transportare. Trebuie examinate 3 regiuni geografice (de Nord,
de Sud şi de Centru), conform celor 3 zone regionale. Trebuie construite 3 incineratoare
pirolitice centralizate cu două camere ce vor funcţiona încontinuu. Gestionarea emanărilor
din coşurile de fum – chiar dacă este mai costisitoare şi prezintă un proces mai dificil -
trebuie prevăzută. Deşeurile medicale ce nu prezintă risc trebuie distruse de rând cu alte
deşeuri municipale solide.
• În localităţile rurale trebuie folosite gropi pentru arderea deşeurilor la Oficiile Medicilor
de Familie şi la Centrele Medicale, unde toate deşeurile medicale pot fi arse (inclusiv
cutiile protectoare), iar cenuşa – îngropată. Îngroparea deşeurilor patologice, cum este
placenta, la fel poate fi utilizată, dacă riscul contaminării apelor subterane este exclus.
3. Elaborarea unor 3 planuri riguroase: Planul Regional de GDAM, care va demara în Regiunea
Centrală şi în Municipiul Chişinău, pentru a organiza serviciile de colectare şi transportare între
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 6 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
spitalele urbane şi va stabili acordurile instituţionale necesare: între spitalele regiunii trebuie create
grupuri de beneficiu mutual, iar între serviciile de colectare şi distrugere, precum şi între spitale
trebuie stabilite parteneriate publice private. Trebuie organizate proceduri internaţionale de tender
pentru construirea şi gestionarea incineratorului. Planul Naţional de Monitorizare trebuie asociat cu
planurile regionale în scopul asigurării părţilor cointeresate de bază cu informaţia relevantă privind
cele două obiective diferite, dar complementare, şi anume: 1) progresul în implementarea planurilor
GDAM în cadrul IM din ţară şi evaluarea impactului planului Naţional de GDAM; 2)măsurarea
performanţei Operării şi Întreţinerii (O&Î) Serviciilor Medicale în scopul menţinerii procesului de
GDAM la un nivel înalt.
4. Elaborarea unor programe interne de informare şi instruire, precum şi re-examinarea programului
de studii a lucrătorilor medicali şi paramedicali trebuie considerate prioritare.
În cele din urmă, implementarea planului de GDAM la nivel regional şi construirea unui centru de
incinerare este un lucru costisitor şi care necesită echipament tehnic. Guvernul Republicii Moldova
trebuie să solicite şi să obţină asistenţa din partea unei agenţii multilaterale şi bilaterale pentru a
implementa Planul iniţial de GDAM pentru Regiunea Centrală şi Municipiul Chişinău. Trebuie
elaborat un proiect al documentului, pe baza unui studiu de fezabilitate riguros. Proiectul preventiv al
documentului este anexat la prezentul raport. Odată cu elaborarea acestui document, GRM va fi
capabil să evalueze dorinţa partenerilor de a implementa un astfel de proiect.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 7 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
Introduction
În ianuarie 2004 Oficiul Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în
cadrul Programului de Securitate a Injecţiilor (PSI), a împuternicit Emergence să acorde asistenţă
Ministerului Sănătăţii în elaborarea unui plan integrat de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale
pentru Republica Moldova. Se preconiza ca Emergence să realizeze următoarele sarcini:
1)desfăşurarea unui proces de evaluare cu o durată de 2 săptămâni, care a avut loc în ianuarie 2004 şi
redactarea Planului Naţional de GDAM, care, înainte de a fi implementat, trebuia revăzut şi validat de
Ministerul Sănătăţii.
Deşi oferită în cadrul PSI, această consultanţă nu a fost focalizată doar asupra procesului de gestionare
inofensivă a Deşeurilor Activităţii Medicale, generate de programul propriu-zis, ale cărui cantităţi sunt
nesemnificative în raport cu generarea DAM în întreaga ţară. Asistenţa în cadrul SI ar fi putut
reprezenta doar o soluţie parţială a problemei şi nu ar fi contribuit la crearea condiţiilor necesare
pentru impulsionarea practicilor noi de GDAM la IM din ţară. Pentru a obţine un efect de pârghie
semnificativ şi pentru a perfecţiona în cele din urmă pe termen lung sistemul GDAM, era nevoie de o
abordare mai multilaterală.
În acest raport sunt prezentate datele, obţinute în rezultatul procesului de evaluare1, desfăşurat în
Republica Moldova, şi care a durat 2 săptămâni:
• În primul capitol sunt cu succes evaluate următoarele: 1)stabilirea sistemului sănătăţii, care
a fost recent modificat; 2)cadrele legislative şi regulatorii existente de GDAM în Moldova;
3)practicile actuale dominante privind GDAM în Instituţiile Medicale din ţară şi riscurile
potenţiale, asociate cu aceste practici; 4)capacităţile instituţionale şi de monitorizare ale
instituţiilor medicale şi naţionale, antrenate în GDAM;
• În al doilea capitol sunt prezentate recomandările ce trebuie aplicate de Guvernul
Republicii Moldova în scopul perfecţionării GDAM la IM din ţară. O atenţie deosebită a
fost acordată eforturilor organizaţionale, care trebuie întreprinse de Guvernul Republicii
Moldova la nivel macro-regional în scopul creării unui sistem eficace de distrugere a DAM
pentru IM din ţară;
• În cele din urmă, în capitolul trei al acestui document este prezentat planul naţional de
GDAM, care poate fi implementat de Ministerul Sănătăţii în anii următori. Costurile
aferente acestui plan au fost strict calculate. Acesta în primul rând tinde spre raţionalizarea
şi asigurarea practicilor de GDAM şi spre găsirea unei modalităţi acceptabile de distrugere
a DAM, generate de IM din Moldova. Este propusă o strategie de implementare a planului
pas-cu-pas.
1. Condiţii generale
Republica Moldova este una din cele mai mici ţări din Europa de Est (33’700 km2)2. Ea este o ţară cu
o densitate a populaţiei suficient de înaltă 3 - în mediu circa 127 locuitori la un km2. Circa jumătate din
cele 4.3 mln. de oameni locuiesc în regiunile urbane. Chişinăul, capitala ţării, este, bineînţeles, cel mai
mare oraş cu 800 mii de locuitori4.
1
Agenda misiunii este prezentată în Anexa 1; lista interlocutorilor intervievaţi este prezentată în Anexa 2.
2
Pentru comparaţie, suprafaţa ţării este similară cu suprafaţa Niderlandei (34’000 km2), unde DM sunt distruse într-un
singur incinerator, utilizat de toate instituţiile medicale din ţară.
3
Perevoscikovs J., Evaluarea Securităţii Injecţiilor în Republica Moldova, raportul OMS, septembrie 2002.
4
Pentru comparaţie, populaţia altor oraşe majore, cum este Tiraspolul, Bălţi şi Bender, nu depăşeşte 200 mii.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 8 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
Din 1991, anul proclamării independenţei, până în 2001, Republica Moldova s-a confruntat cu o criză
serioasă în domeniul economiei5 şi sănătăţii: „durata medie a vieţii se afla în declin, bolile transmise
prin căile sexuale au atins proporţii aproape epidemice şi circa 50% din populaţie nu puteau beneficia
de asistenţa medicală necesară din cauza deteriorării sistemului. În această perioadă durata medie a
vieţii s-a micşorat cu 2 ani, mortalitatea maternă a sporit până la 50 de cazuri la 100 mii de locuitori,
mortalitatea din cauza bolilor infecţioase a sporit de la 10.8 la aproape 18 cazuri, iar incidenţa
cazurilor de sifilis a crescut de la 10 la peste 200”6. Pe lângă aceasta, din 1991 au fost implementate
succesiv câteva reforme administrative, fapt, ce a complicat activitatea de planificare pentru
planificatorii din domeniul sănătăţii din Moldova:
• La obţinerea independenţei Republica Moldova a fost structurată în 40 raioane (regiuni) şi
10 municipalităţi;
• În 1992 7 raioane, amplasate în Transnistria şi-au obţinut autonomia. Ele şi-au păstrat
divizarea şi organizarea administrativă după sistemul sovietic;
• În 1999 hotarele administrative au fost re-organizate în 10 Judeţe (regiuni), regiunea
capitalei (oraşul Chişinău) şi Unitatea Autonomă Gagauzi-Yeri (UTA);
• În cele din urmă, în 2003 hotarele administrative au fost iarăşi re-organizate în 23 Raioane,
4 Municipalităţi (Chişinău, Bălţi, Tiraspol şi Tighina) şi două regiuni autonome (UTA şi
Transnistria). Nivelul administrativ regional intermediar (Judeţul) a fost eliminat, în timp ce
coordonarea între diferite regiuni şi/sau IM nu era puternic încurajată. O astfel de situaţie a
generat în sectorul sănătăţii o altă logistică şi probleme administrative noi7.
Reformele, în cele din urmă, au contribuit la crearea unei structuri administrative decentralizate, care
este un element-cheie în perfecţionarea sistemului sănătăţii prin delegarea dreptului de luare a
deciziilor unui nivel mai adecvat, unde necesităţile populaţiei în asistenţa medicală pot fi mai uşor
identificate. Responsabilitatea pentru activitatea instituţiilor medicale a fost delegată Autorităţilor
Raionale. Mai mult ca atât, criza financiară care a atacat sectorul începând cu 1998 a impus Guvernul
Republicii Moldova să reducă numărul IM şi să închidă infrastructurile inutile la spitalele rămase8. În
perioada anilor 1996-2000, 195 spitale au fost închise, reducând numărul acestora până la 65; numărul
IM primare s-a redus de la 979 la 800.
În sistemul sănătăţii tradiţional din Republica Moldova consumatorii beneficiau de servicii medicale
gratuite şi până în timpul recent exista puţină responsabilitate individuală faţă de sănătate. IM erau
finanţate de Guvern, reieşind din numărul de paturi oficial înregistrate şi din numărul de angajaţi.
Performanţa, exprimată prin nivelul de satisfacţie a pacienţilor de calitatea serviciilor, era neglijată în
ecuaţia finanţării9. Managerii puteau maximiza bugetele, raportând cât mai multe paturi ocupate
posibil, şi puteau minimiza costurile, internând pacienţii ce necesitau o asistenţă medicală
neînsemnată. n astfel de condiţii, performanţa era neglijată.
Schimbarea stimulentelor astfel, încât instituţiile medicale să maximizeze calitatea şi eficacitatea, a
fost o prioritate fundamentală a reformelor. Moldova a trecut printr-o reformă profundă a Serviciilor
sale Medicale, restructurând sistemul medical gratuit, introducând un sistem nou de asigurare
medicală şi decentralizând serviciile respective. Cu excepţia programului naţional de imunizare,
5
Produsul Naţional Brut (PNB) pe cap de locuitor s-a micşorat de la 470 dolari SUA în 1998 pînă la 400 în 2001 şi, în
cele din urmă, a sporit pînă la 460 doar în 2002 (vezi pagina electronică a Băncii Mondiale: Baza de Date a Indicatorului
Dezvoltării Mondiale, august, 2003). Pentru comparaţie – PNB-ul pe cap de locuitor este mai mic decît în Senegal (520).
6
Sursă: Notă privind Politica Sănătăţii din Moldova, Sectorul Medical în Tranziţie, Raportul Băncii Mondiale 26676-
MD, noiembrie 2003.
7
Opiniile personale cu diverşi interlocutori în timpul misiunii.
8
Sursă: Notă cu privire la Politica Sănătăţii din Moldova, Sectorul Medical în Tranziţie, Raportul Băncii Mondiale
26676-MD, noiembrie 2003.
9
Sursă: sursa susmenţionată în punctul 8.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 9 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
10
Notă cu privire la Politica Sănătăţii din Moldova, Sectorul Medical în Tranziţie, Raportul Băncii Mondiale 26676-MD,
noiembrie 2003. În Moldova se observă o discrepanţă enormă între cheltuielile pe cap de locuitor. Totuşi, în Chad sau
Mozambic cheltuielile medii în mărime de 20-25 dolari SUA sunt aceleaşi ca şi în Moldova
(http://www.worldbank.org/depweb/english/modules/economic/gnp/data.html).
11
Pentru detalii suplimentare vezi: Perevoscikovs J., Evaluarea Securităţii Injecţiilor în Republica Moldova, raportul
OMS, septembrie 2002.
12
Misiunea a depistat utilizarea aceluiaşi ac pentru mai multe injecţii din fiolele de folosinţă multiplă.
13
This rate (probably underestimated according to the authors of the study) poses a serious problem in a country where
hepatitis B is considered as an endemic disease.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 10 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
primare practicau transportarea seringilor la fabricile de masă plastică pentru reciclare, iar
2% - aruncarea seringilor şi acelor la gunoiştea de deşeuri solide.
În 2001 poliţia a depistat, că gunoierii vindeau fabricilor de producere a hrănii pentru animale sânii
amputaţi la spitalul oncologic din Chişinău. Acest eveniment, imediat dat publicităţii, a impus
Guvernul Republicii Moldova să emită în decembrie un regulament nou14 cu privire la distrugerea
sigură a DAM şi a consolidat procesul de monitorizare a IM. Acest regulament a fost înregistrat la
Ministerul Justiţiei (MJ) în ianuarie 200215.. Mai mult ca atât, Ministerul Sănătăţii a stabilit un plan de
acţiuni ireal16, preconizat pentru o perioadă de 2 ani (2002-2004), care includea următoarele:
• Desfăşurarea unor două ateliere de instruire pentru lucrătorii medicali şi paramedicali,
preconizat pentru anul 2002;
• Elaborarea unui manual despre GDAM (încă nu a fost scris);
• Elaborarea şi implementarea proiectelor locale de distrugere a DAM în perioada anilor
2002-2004 (nu a fost realizat);
• Aprovizionarea IM cu echipament pentru colectarea deşeurilor (nu a fost realizat);
• Elaborarea strategiilor de reciclare (nu a fost realizat);
• Construirea unui incinerator într-un spital din capitala Chişinău (nu a fost realizat) şi în
câteva spitale locale (până în 2005);
• Procurarea sistemelor fixe sau mobile de distrugere (nu a fost realizat);
Putem conclude, că GRM a elaborat un cadru legislativ şi de reglementare important pentru
gestionarea şi distrugerea sigură a DAM, însă acest cadru rămâne a fi într-o anumită măsură teoretic,
atât timp cît echipamentul accesibil şi infrastructurile de distrugere nu vor fi puse la dispoziţia
instituţiilor medicale. Va fi necesar de parcurs o cale lungă pentru ca Republica Moldova să atingă
standarde internaţionale acceptabile de GDAM.
3. Obiective
Misiunea tinde să:
• Asigure o viziune cuprinzătoare privind problema GDAM şi un suport pentru Ministerul
Sănătăţii în stabilirea unui Plan Naţional de GDAM în scopul perfecţionării practicilor
actuale de gestionare şi distrugere a DAM;
• Elaboreze proceduri standardizate, simple şi accesibile de GDAM în IM din ţară şi să
asigure tehnologii corespunzătoare de distrugere, ţinând cont de constrângerile financiare şi
instituţionale din regiunile locale şi instituţiile naţionale;
• Sugereze o strategie adecvată de implementare a planului la nivel naţional în anii următori,
reieşind din suportul agenţiilor multilaterale şi/sau bilaterale;
O atenţie deosebită a fost acordată situaţiei din Chişinău – din două motive de bază:
• Situaţia din cele mai mari spitale din Chişinău este critică, deoarece nu există nici un centru
de distrugere a DAM ale municipalităţii;
14
Acest document: 1) prezintă definiţiile şi recomandările pentru segregare, colectare, transportare şi distrugere a DM; 2)
defineşte cadrul legislativ şi de reglementare pentru GDM; 3) propune măsuri de instruire a lucrătorilor medicali.
Analiza în detalii este inclusă în primul capitol al acestui raport.
15
Reglementarea Gestionării Deşeurilor Medicale, aprobată de Ministerul Sănătăţii prin Decretul Nr. 06.8.3.45 din 10
decembrie 2001 şi înregistrat de Ministerul Justiţiei prin Decretul Nr. 250 din 14 ianuarie 2002.
16
Nici una din aceste cîteva acţiuni nu a fost implementată.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 11 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
4. Metodologia
La evaluarea sectorului naţional a fost utilizat un instrument de evaluare rapidă, elaborat în comun de
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), Programul Naţiunilor Unite pentru Ecologie (PNUE)17 şi
Emergence. Etapa de evaluare, care a durat 2 săptămâni, a inclus următoarele activităţi:
• Discuţii cu oficialităţile din sectorul sănătăţii şi mediului, precum şi cu reprezentanţii
instituţiilor publice;
• Examinarea şi traducerea documentelor existente, obţinute la CNMP şi la Ministerul
Sănătăţii din Chişinău, precum şi documentelor strategice existente, elaborate în alte ţări din
regiune;
• Vizite la spitalele din Chişinău şi din afara oraşului, selectate la întâmplare, însoţite de
discuţii cu medicii şi administratorii.
5. Definiţii
Definiţiile variază parţial de la o ţară la alta; la nivel internaţional două agenţii majore de frunte din
sector – Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi PNUE sub preşedinţia Secretarului Convenţiei
Basel nu aplică aceleaşi definiţii şi caracterizează GDAM într-un mod diferit18. În Moldova există
definiţii oficiale şi standardizate ce ţin de Deşeurile Activităţii Medicale şi care indică clar, ce
categorie de deşeuri trebuie considerată periculoasă şi ce categorie – inofensivă. Acest fapt reprezintă
un punct de pornire important în stabilirea unei politici de sector coerente. Definiţiile menţionate în
acest raport ţin cont de necesitatea de a oferi o caracteristică exactă a riscurilor, asociate cu tipul
DAM, generate de instituţiile medicale din Moldova şi de a preciza unele definiţii menţionate în
Regulamentul cu privire la Gestionarea Deşeurilor Activităţii Medicale, aprobat de Ministerul
Sănătăţii prin Decretul Nr.06.8.3.45 din 10 decembrie 2001.
În acest raport:
• Deşeurile Activităţii Medicale (DAM) includ toate tipurile de deşeuri, ce prezintă sau nu
prezintă nici risc, generate de activităţile medicale. Astfel de activităţi includ:
diagnosticarea, tratamentul preventiv, curativ şi paliativ în domeniul medicinii veterinare şi
umane. Cu alte cuvinte, prin deşeuri medicale se subînţelege orice tip de deşeuri, produs de
instituţiile medicale (publice sau private), centrele de cercetări sau de laboratoare;
• Deşeurile Medicale Inofensive includ toate tipurile de deşeuri ce nu au fost infectate.
Acestea sunt analogice cu deşeurile municipale sau domestice obişnuite şi pot fi gestionate
de serviciile municipale respective. Acestea reprezintă cea mai mare parte a DAM, generate
de instituţiile medicale (75-90%). Ele includ: hârtie, carton, masă plastică sau metal
neinfectat, cutii sau sticlă, etc...Misiunea propune ca recomandările PNUE să fie urmate şi
ca în această categorie de deşeuri să fie incluse toate obiectele (cum ar fi: mănuşi, tifon,
haine, tampoane) ce au fost utilizate în scopuri medicale, dar nu sunt murdare de sânge sau
17
Acest instrument poate fi solicitat de la sediul OMS din Geneva (email: hcwaste@who.int) sau poate fi copiat nemijlocit
de pe pagina electronică www.health-carewaste.org la sfîrţitul capitolului cu documentele on-line. Mai mult ca atît,
Emergence, în colaborare cu OMS şi PNUE elaborează un Manual de Îndrumări pentru elaborarea planurilor de GDM.
Acest manual va fi în curînd disponibil pe aceeaşi pagină electronică.
18
Pentru detalii suplimentare consultaţi următoarele documente: Gestionarea Sigură a Deşeurilor Medicale, publicată de
Prüss, Giroult şi Rushbrook, OMS 1999; Principii Tehnice privind Gestionarea Sănătoasă pentru Mediu a Deşeurilor
Biometrice şi Medicale, Conferinţa Părţilor Convenţiei Basel privind Controlul Deplasării Transfrontaliere a Deşeurilor
Periculoase şi Distrugerea acestora, PNUE, 2002.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 12 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
de fluizii corpului pacientului. Şerveţelele sanitare din secţiile de maternitate, chiar şi fiind
murdare de sânge, pot fi incluse în această categorie de deşeuri. Acest lucru este valabil,
bineînţeles, doar în cazul, dacă pacientul nu este internat într-un salon pentru pacienţi
contagioşi;
• Deşeurile Anatomo-Patologice includ părţile cognoscibile ale corpului omenesc şi toate
organele (inclusiv placentele), ţesăturile, precum şi sângele şi fluizii corpului omenesc.
Reieşind din principiul de precauţie, stipulat de OMS 19,, această categorie de deşeuri
trebuie considerată infecţioasă, indiferent de faptul dacă este infectată sau nu. Aceste
deşeuri trebuie distruse în modul corespunzător;
• Deşeurile Infecţioase includ toate deşeurile medicale şi bio-medicale, cunoscute sau
identificate de un medic de profesie, ce pot transmite agenţi infecţioşi fiinţelor umane sau
animalelor. Deşeurile de acest gen sunt, de regulă, generate în următoarele localuri:
saloanele spitalelor pentru pacienţi contagioşi; saloanele de dializă sau centrele pentru
bolnavii de virusul de hepatită (dializa galbenă); secţiile patologice, laboratoarele şi sălile
de operaţii. Transmiterea bolilor infecţioase este una din sursele de pericol, enumerate în
anexa II a Convenţiei Basel şi definită la clasa H6.2;
• Deşeurile Extrem de Infecţioase includ toţi agenţii biologici şi patologici viabili, cultivaţi în
mod artificial în cantităţi semnificative. Culturile şi tulpinile, vasele şi dispozitivele,
utilizate pentru transferarea, vaccinarea şi combinarea culturilor agenţilor infecţioşi, aparţin
la această categorie de deşeuri. Acestea sunt generate îndeosebi în laboratoarele spitalelor;
• Instrumentarul ascuţit reprezintă toate obiectele şi materialele ce pot cauza traume sau
prezintă riscul infectării din cauza proprietăţilor sale de a tăia sau a străpunge (spre
exemplu: seringile cu ace, lamele, sticla stricată....). Din acest motiv instrumentarul ascuţit
este considerat una din cele mai periculoase categorii de deşeuri, generate de activităţile
medicale şi necesită o gestionare extrem de precaută;
• Deşeurile Farmaceutice includ o multitudine de ingrediente active şi tipuri de preparate.
Spectrul se înşiră de la ceaiuri şi soluţii de dezinfecţie la medicamente extrem de specifice.
Această categorie de deşeuri include preparate farmaceutice cu termenul expirat sau care nu
pot fi utilizate din alte motive (cum ar fi campaniile de retragere). Nu toate deşeurile
farmaceutice sunt periculoase. Prin urmare, ele pot fi clasificate în 2 categorii: Deşeuri
Farmaceutice Inofensive şi Deşeuri Farmaceutice Periculoase;
• Deşeurile Farmaceutice Citotoxice pot fi considerate o subgrupă a Deşeurilor Farmaceutice
Periculoase, însă această categorie de deşeuri trebuie gestionată şi distrusă în special din
cauza gradului său înalt de toxicitate. Preparatele farmaceutice citotoxice prezintă risc
pentru sănătatea persoanelor ce contactează cu acestea din cauza proprietăţilor mutagene,
cancerigene şi teratogene ale acestor substanţe, care pot fi divizate în 6 categorii de bază:
substanţe alchilate, metabolice, antibiotice, alcaloide, hormoni şi altele. Deşeurile citotoxice
sunt generate doar în spitalele oncologice. La moment, din cauza crizei economice, această
categorie de deşeuri nu este generată de spitalele din Moldova;
• Deşeurile Radioactive includ substanţe lichide, gazoase şi solide, contaminate cu
radionuclizi, ale căror radiaţie ionizatoare produce efecte genotoxice. Radiaţia ionizatoare,
ce prezintă interes în domeniul medicinii, include razele X şi γ, precum şi particulele α- şi
β-. O diferenţă importantă între aceste tipuri de radiaţii este faptul, că razele X sunt emise
de tuburile de radiografie doar cînd instalaţia este pusă în funcţiune, pe cînd razele γ,
particulele α- şi β- emit radiaţia încontinuu. Tipul materialului radioactiv, utilizat de IM,
generează deşeuri cu un grad mic de radiaţie şi ţine în special de activităţile terapeutice şi de
19
Principiul de precauţie stipulează, că dacă riscul nu este cunoscut, se va presupune o magnitudine înaltă de risc şi se vor
întreprinde măsuri de siguranţă şi protecţie a sănătăţii.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 13 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
investigare, în care sunt pe larg utilizate aşa elemente ca: Cobaltul 60Co, Tehneţiul 99m
Tc,
Iodul 131I şi Iridiumul 192Ir.
• Deşeurile Deosebit de Periculoase includ chimicale şi deşeuri gazoase, lichide şi solide cu
o concentraţie înaltă de metale grele, spre exemplu, acumulatoarele, sticlele de aerozol,
termometrele stricate, dispozitivele de măsurare a presiunii sîngelui, soluţiile de fixare şi
developare a fotografiilor la secţiile de radiografie, diluanţii halogenaţi sau non-halogenaţi.
Această categorie de deşeuri nu se atribuie doar la sectorul medicinii. Aceste deşeuri pot
poseda proprietăţi toxice, de coroziune, inflamabile, reactive, explozive, de şoc, pot fi cito-
şi genotoxice.
• Reziduurile şi îndeosebi reziduurile de la saloanele pentru pacienţi contagioşi şi de la
laboratoarele de analize medicale trebuie considerate deşeuri lichide periculoase ce necesită
prelucrare înainte de a fi aruncate în sistemul de canalizare, dacă un astfel de sistem există 20
20
Reziduurile nu au fost luate în calcul în acest raport.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 14 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
PARTEA ÎNTÂI
Analiza situaţională
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 15 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
În acest capitol al raportului sunt prezentate datele, obţinute de misiune. Au fost cu succes analizate
următoarele aspecte: 1) structura Sectorului Sănătăţii din Moldova; 2) cadrul legislativ şi de
reglementare existent, care trebuie luat în calcul în procesul de implementare a planului de GDAM; 3)
producerea DAM în instituţiile medicale; 4) practicile GDAM şi riscurile ce ţin de aceste practici; şi 5)
capacităţile instituţionale şi de monitorizare a Serviciilor Medicale din Moldova. Toate datele sunt
prezentate în ultimul capitol.
21
Raportul “Sănătatea publică în Moldova, 2001”. Ministerul Sănătăţii, publicat în 2003.
22
Ordonanţele Ministerului Sănătăţii Nr. 190 din 23 iunie 2003 cu privire la Structura Sistemului Medical Municipal şi
Raional şi Nr. 229 din 23 iulie 2003 cu privire la Structura Sistemului de Medicină Preventivă.
23
Infrastructura, finanţarea şi responsabilitatea pentru menţinerea acestor servicii recent a fost transferată Raioanelor.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 16 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
sunt finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii (cu un buget suplimentar, generat din serviciile contra
plată). Instituţiile publice, administrate de Ministerul Sănătăţii şi AMR sunt deschise pentru public,
fără a fi orientate spre populaţia unei anumite zone.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 17 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
a) Convenţii Internaţionale
La nivel internaţional în 1998Republica Moldova a ratificat Convenţia Basel cu privire la Controlul
Deplasării Transfrontaliere a Deşeurilor Periculoase şi Distrugerea acestora (Decizia Parlamentului
Nr. 1599, 10 martie)24. Ea la fel a semnat Convenţia din Stockholm cu privire la Poluanţii Organici
Persistenţi (2001), dar care încă nu a fost ratificată25.
42 Asigurarea instituţiilor medicale cu containere pentru colectarea Administraţia instituţiilor 2000 – 2001
separată a deşeurilor medicale şi domestice medicale
Tabelul 3: planul de acţiuni pentru gestionarea sigură a DAM, incluse în Legea 606
24
Infectarea este una din sursele de risc, prezentată în anexa III a Convenţiei Basel şi definită la clasa H 6.2.
25
În rezultatul incinerării deşeurilor sunt produşi Poluanţi Organici Persistenţi (POP), cum sunt dioxinele sau furanele. La
nivel internaţional în present au loc dezbateri acute între specialiştii din domeniul sănătăţii publice şi cei din domeniul
mediului înconjurător privind pertinenţa operării incineratoarelor şi emanarea oxidului de carbon fără o prelucrare
anterioară.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 18 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
c) Standarde
În Republica Moldova există un număr impunător de standarde, moştenite de la perioada Uniunii
Sovietice: standarde pentru planificarea clădirilor, ventilarea spitalelor, iluminarea naturală şi
artificială, echipament şi mobilă, activitatea lucrătorilor medicali, întreţinerea camerelor, normele de
igienă personală a pacienţilor şi lucrătorilor medicali, condiţiile sanitare în cantine, construirea IM
noi... Totuşi, majoritatea din acestea nu mai sunt actuale şi necesită a fi re-examinate de Ministerul
Sănătăţii, deoarece sau sunt învechite, sau sunt pur teoretice26.
Pentru GDAM există standarde specifice27. Acestea asigură instrucţiuni privind următoarele aspecte:
amplasarea incineratoarelor de DAM28; dereticarea spitalelor29, forma containerelor de gunoi30 şi
serviciile de colectare a deşeurilor31.
26
Spre exemplu, Regulamentul Nr.5179-90 din 10 iunie 1990 cu privire la Regulile de Sanitarie pentru Echipament,
Funcţionarea şi Întreţinerea Instituţiilor Medicale stipulează, că: IM mari trebuie să dispună de un sistem de colectare a
gunoiului. Însă, de fapt, acest lucru trebuie evitat în scopuri de igienă;
27
Acestea sunt incluse în Regulamentul Nr.5179-90 din 20 iunie 1990 cu privire la Regulile de Sanitarie pentru
Echipament, Funcţionarea şi Întreţinerea Instituţiilor Medicale.
28
Incineratoarele pentru deşeurile medicale cu o capacitate pînă la 100 kg/oră trebuie instalate în subdiviziunile speciale
ale spitalelor la o distanţă de 50 m. Incineratorul cu o capacitate mai mare de 100 kg/oră trebuie instalat la o distanţă de
100 m de la spital şi locuinţe. La Serviciile locale de Medicină Preventivă, ţinînd cont de direcţia vîntului, capacitatea
incineratorului şi orice alte condiţii locale, această distanţă poate fi sporită.
29
Trebuie efectuată zilnic.
30
Containerele de gunoi trebuie acoperite ermetic şi instalate în sectoare pavate speciale. Distanţa între sector şi spital nu
trebuie să fie mai mică de 25 m. Containerele de gunoi trebuie curăţite şi dezinfectate sistematic. Urnele publice de
gunoi trebuie instalate la fiecare 50 m şi curăţite zilnic.
31
Trebuie efectuate zilnic.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 19 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
a) Conţinutul regulamentului
Definirea „Deşeurilor Activităţii Medicale este similară cu definiţia oferită de Ministerul Sănătăţii:
DAM sunt definite ca deşeuri, ce prezintă sau nu prezintă pericol, generate de activităţile medicale.
Sunt examinate îndeosebi deşeurile anatomo-patologice, deşeurile infecţioase, deşeurile chimice şi
farmaceutice (unite într-un singur grup), instrumentarul ascuţit şi deşeurile radioactive34.
În regulament sunt examinate diverse tehnologii de distrugere (incinerarea, prelucrarea autoclavă,
îngroparea, etc...), însă nu sunt oferite detalii privind standardele acestor tehnologii. Sunt prezentate
principiile tehnice: codarea coloră (galben – pentru deşeuri infecţioase şi instrumentarul ascuţit, negru
– pentru deşeuri non-infecţioase); ataşarea pictogramelor, ambalarea deşeurilor (utilizarea sacilor de
polietilen), colectarea deşeurilor (cutii protectoare pentru instrumentarul ascuţit, containere pentru
gunoi), distrugerea deşeurilor (incinerarea sau îngroparea deşeurilor anatomo-patologice, autoclavarea
deşeurilor infecţioase)...
Toate instituţiile medicale şi angajaţii trebuie să respecte acest regulament. Ei îndeosebi:
• Sunt responsabili de gestionarea şi distrugerea sigură a DAM;
• Sunt responsabili de identificarea resurselor financiare adecvate;
• Elaborează strategiile de gestionare în scopul prevenirii generării DAM periculoase sau
pentru a diminua la minim cantităţile generate;
• Implementează planurile de GDAM, stabilind reguli şi proceduri interne;
• Precizează atribuţiile şi responsabilităţile lucrătorilor medicali şi auxiliari, care includ:
1)minimizarea cantităţilor de DAM generate; 2)re-utilizarea şi reciclarea, dacă e posibil;
3)segregarea DAM periculoase de cele inofensive; 4) reducerea costurilor aferente
gestionării şi distrugerii DAM, utilizând obiectele de unică folosinţă în modul
corespunzător.
Sunt examinate 3 categorii de generatori de deşeuri:
• Producători mari: Spitalele Naţionale, Regionale şi Municipale; Clinicele Universitare de
Dispensarizare, Institutele de Cercetări Medicale, Institutele de Medicină Legală, Serviciile
Regionale de Medicină Legală, „Departamentele Pre-Clinice ale Universităţii de Medicină”,
Facultăţile de Medicină şi Farmacologie, Unităţile de producere şi depozitare a
medicamentelor şi produselor biologice;
32
Regulamentul cu privire la Gestionarea Deşeurilor Medicale, aprobat de Ministerul Sănătăţii prin Decretul Nr.
06.8.3.45 din 10 decembrie 2001.
33
1) Obiective şi domeniul aplicării; 2) Definiţii, 3).Clasificarea DM; 4) Transportarea; 5) Urmează cantităţile generate. 6)
Procedurile de înregistrare pentru circularea deşeurilor; 7) Educarea şi instruirea angajaţilor; 8) Responsabilităţile în
domeniul GDM.
34
Deşeurile anatomo-patologice sunt definite în regulament ca părţi ale corpului omenesc, biometerialele separate după
biopsie, embrionii, placenta, corpurile animalelor decedate, şi sunt considerate infecţioase în conformitate cu măsurile
de precauţie universale. La categoria de deşeuri infecţioase sunt incluse: fibrele, cateterele, acele de perfuzie, mănuşile,
materialele de unică folosinţă, hainele şi alte materiale contaminate, filtrele de dializă, pungile cu urină şi materialele de
laborator utilizate. Instrumentarul ascuţit sunt considerate infecţioase în conformitate cu principiul de precauţie
universal.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 20 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
b) Analiza regulamentului
Regulamentul cu privire la Gestionarea Deşeurilor Activităţii Medicale reprezintă un tip de document
ce trebuie „copiat şi alipit”35, şi care este în acelaşi timp atât normativ, cît şi informativ. Normativ –
deoarece conţine standarde şi principii clare, pe care IM trebuie să le respecte (ce trebuie de făcut);
informativ – deoarece conţine informaţie despre procedurile de GDAM (cum trebuie de făcut). Acest
document este o combinare a Legii (sensus stricto) şi Principiilor Tehnice. Deşi problema GDAM este
prezentată în profunzime, documentul nu este bine structurat şi nu este adaptat la situaţia economică
reală din Republica Moldova. Este necesară o re-definire şi adaptare la situaţia din Moldova.
35
Majoritatea din aceste documente au fost elaborate în mai multe ţări: regulile şi standardele internaţionale incluse sunt
copiate şi alipite de la unul la celălalt fără a depune vre-un effort de adaptare a documentului la contextul local.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 21 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
4. Concluzie
În Republica Moldova există un cadru legislativ şi de reglementare ce asigură o gestionare sigură a
DAM. Deşi nu este complet, acesta este suficient de bine elaborat pentru a asigura baza legislativă
necesară pentru un plan bine organizat de GDAM în fiecare IM, precum şi un control şi proceduri de
monitorizare eficace.
Legea cu privire la Gestionarea Deşeurilor Activităţii Medicale trebuie să fie mai apropiată de
contextul Moldovei şi trebuie revăzută pentru a stipula mai clar procedurile de GDAM, care vor fi
respectate de fiecare lucrător medical şi paramedical. Recomandările sunt prezentate în partea II a
acestui raport.
36
Vezi Regulamentul cu privire la Gestionarea Deşeurilor Medicale.
37
CNMP efectuaeză inspecţii sistematice. În 2002 CNMP a sancţionat 150 persoane cu amenzi în mărime de 175-200 lei
(13 şi 15 dolari SUA) pentru nerespectarea planului de GDM. Potrivit interlocutorilor, această măsură a fost extrem de
convingătoare…
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 22 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
estimări aproximative (vezi metodologia de evaluare de mai jos) . Oferirea unor evaluări solide în ceea
ce priveşte producerea DAM în Republica Moldova rămâne a fi o problemă dificilă atâta timp cît nu
există un sistem mai detaliat şi mai corespunzător de colectare a informaţiei de bază şi relevante din
domeniul sănătăţii la nivel regional38.
a) Metodologia de estimare
Pentru spitale
Producerea DAM a fost calculată în cadrul spitalului Republican din Chişinău, mai întâi evaluând
volumul total al DAM (toate categoriile), colectându-le pe parcursul unei zile şi utilizând un raport de
volum masă de 160 kg/m3 . Discuţiile cu personalul medical şi paramedical (epidemiologii, surori
medicale) a permis ajustarea masei totale a DAM periculoase colectate. Cifra obţinută a fost mai apoi
împărţită la numărul total de paturi pentru a evalua cantitatea de DAM generată de fiecare pat în parte
în fiecare zi în fiecare categorie de spital (kg/ pat/ zi). Acelaşi raport a fost utilizat pentru evaluări
38
Divizarea IM după numărul de paturi şi/sau pacienţii trataţi în afara stpitalului, precum şi rata de ocupare pe IM.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 23 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
operate în alte spitale ale ţării, cu o durată medie de spital, pentru fiecare spital(cel puţin în Chişinău)
ca unitate de măsură. A fost aplicată o marjă de eroare de 15 la sută.
b) Rezultate
La nivel de IM
În mediu 0.44 kg/pat/zi de DAM periculoase sunt produse în cadrul IM din Moldova. Nu s-a făcut nici
o diferenţiere dintre spitalele Republicate şi cele Raionale când s-a estimat producţia zilnice de DAM
în cadrul acestor instituţii. Anexa 3 prezintă un calcul detaliat
La nivel naţional
Producţia totală de DAM periculose poate fi evaluată între 10 şi 11 tone de deşeuri pe zi (aproximativ
4000 de tone pe an, adică mai puţin de jumătate din nivelul estimărilor efectuate de GRM)39. Trei
regiuni (Nord, Centru şi Sud) au fost evaluate ca grupuri utilizând factorul geografic (adică cele mai
apropiate raioane de Bălţi pentru regiunea din nord40, cele mai apropiate raioane de Chişinău, pentru
grupul din Centru41, şi cele mai apropiate raioane de Cahul pentru regiunea de Sud42). ). Această
divizare a fost efectuată din considerente practice şi economice(vezi partea a doua a acestui raport) .
Aproximativ 30 la sută din producţia zilnică de DAM este concentrată în Municipiul Chisinau
(aproximativ 3 tone pe zi) şi în cele din urmă, regiunea Centru înregistrează o concentraţie zilnică de
50% din producţia zilnică totală. Această regiune ar trebui să fie prioritară pentru a aplica planul de
GDAM
Instrumentar ascuţit
Anual 120 mln de seringi şi 6 mln de sisteme de perfuzie sunt utilizate pe întreg teritoriul ţării.
Misiunii i-a fost comunicat că în mediu în Republica Moldova sunt utilizate aproximative 70 de
seringi pentru un singur pacient pentru un singur (!) tratament43. Seringile AD sunt utilizate la moment
în Republica Moldova în cadrul activităţilor de imunizare. Raportul dintre seringile AD şi cele de
unică folosinţă este de 1 la 14.
39
Acest număr trebuie comparat cu Scrisoarea de Informare scrisă în iunie 2002 de către vice-ministrul cu privire la
„Valorificarea Deşeurilor Medicale şi Domestice în Instituţiile Medicale din Republica Moldova”, în care se stipulează
că în Republica Moldova se produc anual 10 900 tone de deşeuri din activităţi medicale.
40
Raioanele Edineţ, Briceni, Ocnita, Donduşeni, Riscani, Goldeni, Făleşti, Singheni, Soroca, Drochia, Floreşti, Şoldăneşti,
Rezina, Teleneşti and Râbnita precum şi municipiul Bălţi.
41
Raioanele Orhei, Ungheni, Călăraşi, Nisporeni, Străşeni, Criuleni, Ialoveni, Anenii Noi, Tighina, Căuşeni, Ştefan Vodă,
Hânceşti şi Cimişlia precum şi municipiul Chişinău.
42
Raioanele Leova, Cahul, Cantemir, Taraclia, Vucaneşti, Comrat şi Tiraspol.
43
Această cifră mare a fost oferită de CNMP. Interlocutorii au confirmat misiunii că seringile sunt supra-folosite, însă
această cifră este supra-evaluată.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 24 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
abordării sistematice şi multilaterale a igienei din unităţile medicale şi controlul infecţiilor. Un set de
măsuri de protecţie ar trebui de asemenea elaborat în ceea ce priveşte gestionarea şi prelucrarea DAM.
Gestionarea DAM şi metodele de prelucrare ar trebui în primul rând să protejeze personalul medical şi
pacienţii şi să minimalizeze impactul lor asupra mediului înconjurător.
DAM care sunt produse în cadrul unităţilor medicale trebuie să urmeze întotdeauna un curs adecvat şi
bine definit începând cu punctul lor de generare şi terminând cu depunerea lor finală. Acest curs este
compus din câteva etape care includ: generarea, izolarea, colectarea şi transportarea în teritoriu,
depozitarea în teritoriu, transportarea în afara teritoriului (în caz de necesitate) şi în cele din urmă
prelucrarea în şi în afara teritoriului şi distrugerea (vezi figura 1).
Step 1 Generation
In medical
unit
Segregation at
Step 2
source
site transportation
frerfer
Option 1: On-site
Step 5a
treatment/disposal
Option 2: Off-site
Step 5b transportation
facility
Off-site
Step 6 treatment/disposal
a) În spitale
În cadrul spitalelor vizitate, DAM sunt segregate la sursă (adică chiar în cadrul secţiilor medicale) în
trei categorii de bază, şi acesta este un aspect foarte pozitiv. Totuşi, protocolul din fosta uniune
sovietică este încă aplicat şi se înregistrează o lipsă evidentă de echipament. În particular, lipsa
containerelor codate color, pungi de polietilenă, pubele, cutii protectoare pune în primejdie încercarea
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 25 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
de a aplica regulamentul şi sistemul de separare a DAM după trei categorii, recomandat de OMS44. În
consecinţă, segregarea nu este efectuată conform standardelor internaţionale. O altă problemă
identificată este faptul că din cauza practicilor manageriale inadecvate sau doar din cauza absenţei
unor facilităţi adecvate de prelucrare /distrugere, segregarea nu poate fi menţinută pe tot fluxul de
deşeuri. De exemplu, instrumentarul ascuţit poate fi găsite şi în fluxul de deşeuri domestice.
Deşeurile produse în cadrul spitalelor sunt în general segregate în felul următor:
• DAM inofensive, care sunt similare cu deşeurile domestice, sunt colectate în cutii pentru
gunoi din plastic, de diferite mărimi şi de diferite culori. Aceste cutii nu sunt puse lângă
cutiile de polietilenă.
• DAM deosebit de periculoase, care sunt colectate într-o varietate de containere similare
pungilor din plastic, care pot sau nu fi acoperite cu un capac. Aceste containere, plasate într-
un punct strategic în interiorul secţiilor medicale nu sunt puse lângă urnele pentru gunoi de
culoare galbenă. Deşeurile anatomo-patologice şi placentele sunt colectate şi distruse în
mod separat în timp ce toate categoriile de deşeuri care sunt considerate deşeuri infecţioase
sunt colectate în cutii unde sunt prelucrate în prealabil cu soluţie de fenol sau clor.
• Instrumentarul ascuţit este colectat şi distrus în două feluri diferite (vezi capitolul trei
pentru a afla mai multe detalii)
• Deşeuri farmaceutice periculoase şi deşeuri farmaceutice inofensive urmează un curs diferit
decât alte categorii de deşeuri (vezi mai jos)
• În general, DAM deosebit de infecţioase produse în laboratoarele medicale din cadrul
spitalelor sunt înlăturate şi prelucrate în prealabil înainte de a fi distruse împreună cu
celelalte DAM. Prelucrarea în prealabil constă în dezinfectarea materialului înainte de a fi
distrus (vezi fotografia 9). În cele mai mari spitale, eficienţa dezinfectării este sistematic
verificată printr-un test în bază de uree. O dată pe lună o monitorizare mai amplă este
efectuată utilizând Sporulatum Bacilli ca un indicator pentru testul de eficienţă în ceea ce
priveşte dezinfectarea.
Trebuie de acordat o mare atenţie atunci când se lucrează cu DAM. Cele mai grave riscuri sunt
riscurile care pot fi produse de instrumentarul ascuţit. Când se lucrează cu DAM personalul sanitar,
personalul de serviciu trebuie în toate cazurile să poarte echipament de protecţie, inclusiv, cel puţin
îmbrăcăminte de protecţie, sau şorţuri, încălţăminte specială şi mănuşi de serviciu de ptotecţie.
În cadrul spitalelor, DAM sunt depozitate temporar înainte de a fi prelucrate / distruse în cadrul
unităţii medicale sau transportate în afara unităţii medicale. Deşeurile medicale inofensive trebuie să
fie întotdeauna depozitate într-un local separat de cele infecţioase sau periculoase pentru a evita
contaminarea lor încrucişată.
44
Vezi spre exemplu: Iniţierea GDAM în instituţii medicale, o abordare practică, Oficiul regional al OMS pentru Europa,
Copenhaga, 2000.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 26 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
b) Depozitarea în spitale
Când nu există o unitate de distrugere în cadrul IM, ele nu sunt capabile să menţină segregarea pe tot
parcursul cursului de deşeuri din cauza absenţei serviciilor de colectare specifice precum şi serviciilor
de distrugere a DAM periculoase. Deşeurile periculoase precum şi DAM inofensive (după ce sunt
dezinfectate) sunt depozitate în aceleaşi încăperi, cu toate că segregarea a fost asigurată preventiv în
cadrul în cadrul punctelor medicale. În municipalităţi, unde distrugerea deşeurilor în afara punctelor
medicale este asigurată de către Autorităţile Locale, containerele mobile sunt transportate regulat
(termenul maximum de depozitare a deşeurilor nu trebuie să depăşească 48 de ore).
Când există o unitate de distrugere a deşeurilor pe teritoriul IM (un cuptor cu cărbune pentru sistemul
de încălzire a spitalului) deşeurile medicale sunt distruse zilnic. Această soluţie de alternativă poate fi
aplicată numai pe parcursul ierni / în timpul sezonului de încălzire /, pe timpul verii DAM periculoase
sunt amestecate cu DAM inofensive.
Mai mult ca atât, deşeurile nu sunt protejate de efectele climaterice / soare, ploaie /, ele nu sunt
protejate nici de animale care umblă în căutare de hrană (câini, pisici, păsări, muşte, vezi fotografiile 8
şi 11). În spitalele cele mai mari locurile de depozitare a DAM coincid cu locul de depozitate ale
celorlalte deşeuri (fotografiile 5 şi 6). În fine, misiunea nu văzut nici într-o IM limitare accesului la
locurile de depozitare a DAM. Această situaţie duce o igienă insuficientă.
În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, în cadrul unor spitale unde acele sunt înlăturate de la seringă
şi dezinfectate, ele sunt uneori depozitate timp de luni de zile în camere speciale, în interiorul
punctelor medicale. Această situaţie prevalează din cauza absenţei unei unităţi adecvate de distrugere a
instrumentarului ascuţit.
3. Prelucrarea şi distrugerea
Până în prezent îngroparea – fără prelucrarea preliminară a DAM, şi incinerarea au fost tehnologiile de
prelucrare alese de Moldova. Există Alte tehnologii, recunoscute şi acceptate la nivel internaţional
menite să prelucreze DAM periculoase.(vezi anexa 4)
a) In spitale
In cadrul nici unui spital vizitat de către misiune nu a fost atestat echipamentul necesar menit să
incinereze corect sau să prelucreze deşeurile periculoase. De fapt, distrugerea curentă a DAM în
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 27 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
absenţa unor mijloace financiare adecvate precum şi unor bugete specifice este o problemă, şi va
rămâne o problemă în anii ce urmează, atâta timp cît nu va fi stabilit un sistem eficient de GDAM
Au fost remarcate următoarele practici specifice:
• pe timp de iarnă, atât DAM infecţioase cît şi instrumentarul ascuţit sunt incinerate, când
este posibil din punct de vedere tehnic, în cadrul sistemelor de încălzire a spitalelor (vezi
fotografiile 12 şi 13). În alte cazuri ele sunt colectate împreună şi arse într-un rezervor
septic (bacani pits). Dar deseori din cauza lipsei unor unităţi adecvate de distrugere a DAM,
ele sunt distruse împreună, în depozite împreună cu deşeurile municipale, după ce au fost
dezinfectate preliminar. În această situaţie, chiar dacă autorităţile spitalului asigură nişte
condiţii de incinerare separată în cadrul unităţilor medicale pentru instrumentarul ascuţit,
segregarea efectuată iniţial nu se menţine pe tot parcursul fluxului de deşeuri .
• Deşeurile anatomo-patologice generate din sălile de operaţii sunt distruse separat (vezi mai
jos). Pe teritoriile separate ele sunt incinerate în rezervoare septice. Placentele sun în unele
cazuri întoarse familiilor care apoi le incinerează. De altfel, în municipalităţi şi orăşele ale
ţării, a fost elaborat un nou sistem de deservire medicală (vezi mai jos)
• Deşeurile deosebit de infecţioase sunt prelucrate în prealabil în laboratoare microbiologice
(autoclavare) înainte de a fi distruse împreună cu deşeurile infecţioase. Prelucrarea în
prealabil sistematică a acestei categorii de deşeuri este un lucru foarte salutabil care trebuie
alimentat de către Autorităţile din domeniul Sănătăţii.
• Deşeurile farmaceutice sunt de asemenea administrate separat (vezi mai jos)
c) Cazuri specifice
Municipiul Chişinău
Scrisoarea de informare nr. 01.9.2472, din 13 decembrie 2002 trimisă de către Ministerul Sănătăţii
Ministerului Ecologiei cu privire la GDAM se menţionează că staţiile de incinerare trebuie plasate în
cadrul spitalelor. Conform Planului de GDAM pentru anii 2001 2005, este planificat să se instaleze 12
instalaţii de incinerare, 3 în Chişinău (Spitalul Municipal Nr 1, Spitalul Republican şi Spitalul
Oncologic) şi 9 din ele în spitalele din afara Chişinăului. La moment, nu există un sistem de distrugere
sigur pentru deşeurile periculoase produse în cadrul spitalelor amplasate în municipiul Chişinău. De
aceea deşeurile periculoase sunt distruse împreună cu deşeurile municipale solide din Chisinau prin
metoda îngropării. Din punct de vedere ecologic şi medicinal această situaţie este destul de
nesatisfăcătoare.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 28 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
45
Acest consiliu coordonator este compus din şeful unităţii epidemiologie şi de dezinfectare al centrului Naţional de
Medicină Preventivă, directorul agenţiei Mediului din municipalitatea Chişinău, Preşedintele Biroului Permanent de
Control în domeniul drogurilor, Directorul Institutului Naţional de farmacologie, Direcţia departamentului de Apărare
civilă şi situaţii excepţionale şi de asemenea Directorul departamentului Gestionarea Deşeurilor Solide din municipiul
Chişinău.
46
Centrul Naţional de medicină preventivă a organizat un tender şi a obţinut oferte pentru cumpărarea cutiilor protectoare
de capacitatea 100 la preţul de 2.5 USD unitatea, în timp ce UNICEF poate micşora preţurile până la 0.5 USD unitatea
47
Seringile de unică folosinţă din activităţi curative sunt deseori aruncate în aceleaşi cutii protectoare ca şi seringile AD
folosite pentru PSI. În rezultat, cutiile protectoare se termină foarte repede . acest fapt pune în evidenţă importanţa
identificării unei soluţii globale pentru gestionarea instrumentarului ascuţit.
48
În Uniunea Sovietică, seringile şi acele erau separate şi reciclate la fabricile metalurgice şi plastice.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 29 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 30 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
unui cod bazat pe utilizarea culorilor nu poate fi aplicat din cauza lipsei de echipament în cadrul
unităţilor medicale din teritoriul ţării / nu există pubele adecvate nu există pungi de polietilenă de
culoare galbenă, sau containere din polietilenă cu o densitate înaltă pentru colectarea deşeurilor, nu
există cutii protectoare) . Nu există un echipament adecvat de transportare şi nu există nici o unitate de
prelucrare sau distrugere a deşeurilor pe întreg teritoriul ţării, pentru a distruge în siguranţă DAM
În încercarea de a tempera lipsa de echipament şi infrastructură şi de a aplica proceduri protejate,
personalul medical şi paramedical lansează practici alternative, ca de exemplu, dezinfectarea DAM
periculoase, sau dezinfectarea acelor înainte de a fi aruncate împreună cu deşeurile domestice, sau
depozitarea lor în cutii de carton. Totuşi aceste practici rămân a fi incorecte şi măsurile de bază de
sterilizare nu pot fi aplicate: mâinile nu sunt sistematic spălate după ce sunt luate şi transportate lăzile
de gunoi din cadrul unităţilor medicale; sunt utilizate ţevile pentru gunoi / un focar de agenţi patogeni /
în cadrul spitalelor mai mari, containerele de gunoi nu sunt echipate cu pungi adecvate, capacele
lăzilor pentru gunoi sunt manipulate fără o precauţie adecvată etc. Şi în cele din urmă, este înregistrată
o lipsă fundamentată de măsuri igienice ce desigur rezultă într-un risc mărit de transmisie a infecţiilor
Există de asemenea riscul pierderilor DAM precum şi instrumentarului ascuţit în timpul transportării
lor, din cauza utilizării unor containere inadecvate, amestecul seringilor şi acelor cu deşeurile
domestice (după cum am observat în cadrul Spitalului Republican din Chişinău), absenţa unor unităţi
speciale de distrugere a deşeurilor, şi de asemenea eşecul de a pune restricţii de acces în locurile de
depozitare a deşeurilor. Acest nivel înalt de risc că deşeurile pot fi dispersate în cadrul şi în afara
unităţilor medicale ar putea provoca un contact cu publicul în general şi ar constitui de asemenea o
ameninţate la adresa mediului înconjurător precum şi sănătăţii.
1. Resurse financiare
Organizarea bugetului este încă un proces destul de centralizat în Republica Moldova. În 2002 Bugetul
total al Ministerului Sănătăţii a atins cifra de 777.7 mln lei (60.5 mln USD). Guvernul Republicii
Moldova contează foarte mult pe ajutorul primit din exterior, care reprezintă până la 35 la sută din
bugetul total pentru sănătate. Statul îşi permite să aloce până la 10 USD pe cap de locuitor pe an în
domeniul sănătăţii, sumă ce este în mare măsură utilizată în medicina curativă49. Odată cu
implementarea sistemului de medicină prin asigurare, Guvernul Republicii Moldova se aşteaptă ca
bugetul să se mărească până la suma de 1.200 mln lei (93 mln USD).
Unităţile de Asistenţă Medicală se confruntă cu lipse de fonduri şi nu pot aloca destui bani pentru a
asigura siguranţa fluxurilor de DAM.50 Aceste lipse au dus de asemenea la deteriorarea
infrastructurilor. Cu suportul Băncii Mondiale au fost construite noi puncte de asistenţă medicală.
49
50% din buget este direcţionat spitalelor, 15% este direcţionat Serviciilor de Medicină primară, 35% - Serviciilor de
Urgenţe.
50
De exemplu, în 2002, spitalul republican a avut un buget de 30.5 mln lei (2.3 mln USD), inclusiv salariile personalului
medical. Din acest Buget doar 87 000 de lei (6700USD) au fost direcţionate pentru a plăti serviciile de colectare.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 31 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
Aproximativ 1.7% din bugetul total anual al spitalelor este direcţionat în domeniul sanitar şi
curăţeniei. Această sumă reprezintă doar 0.93 lei (aproximativ 0.07 USD) pentru pat pe zi51.
Planul de GDAM va trebui să stabilească un echilibru între soluţiile optime dar costisitoare şi
nefavorabile şi opţiunile tehnice realiste dar nu întotdeauna satisfăcătoare pentru a efectua distrugerea
DAM. Pentru a realiza acest scop, în cadrul planului sus numit ar trebui să se facă o diferenţă clară
dintre soluţiile pe termen lung şi cele pe termen scurt.
51
Сa comparaţie, a fost efectuat o cercetare de acelaşi gen în Eritrea, care ne arată că acolo 0.05 <USD sunt utilizaţi pentru
serviciile sanitare.
52
Spre exemplu de verificat planurile de GDAM care au fost elaborate la nivel de IM, în baza regulamentului naţional
prinind GDAM...
53
Instrucţiunea 4560, din 13 martie 1988, despre Controlul Facilităţilor Medicale
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 32 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
a) Sensibilizarea
Nivelul de sensibilizare este un element cheie în ceea ce priveşte îmbunătăţirea şi schimbarea. Pe
parcursul vizitelor în teritoriu au fost adresate sistematic un număr de întrebări competente54 , pentru a
compara necesităţile stabilite de misiune cu necesităţile exprimate de personalul administrative şi
medical din cadrul spitalelor. Această informaţie este esenţială în procesul de selectare a celei mai
corespunzătoare strategii pentru implementarea noii politici. S-a ajuns la concluzia că toţi
interlocutorii întâlniţi pe parcursul misiunii sunt conştienţi de problemele de sănătate publică şi de
riscurile asociate cu GDAM. Totuşi dacă cunoştinţele ştiinţifice potenţiale şi capacităţile de analiză
asupra GDAM sunt la un nivel înalt în Republica Moldova, practicile greşite55 sunt încă răspândite şi
transmise cu un mesaj eronat „ de a face bine”. Încă există o lacună între teorie şi practică în ceea ce
priveşte GDAM
b) Instruirea
Prin urmare, Consiliul Facultăţii de Medicină a colegiului de Medicină, care elaborează programe de
reciclare în domeniul sănătăţii pentru viitorii medici şi surori medicale nu a prevăzut nişte norme
speciale pentru a asigura un training iniţial specific pentru personalul medical şi paramedical în ceea
ce priveşte GDAM. Doar foarte recent au fost organizate cursuri de reciclare interne cu participarea
fiecărei Surori Medicale Şefă, care a participat în cadrul unui seminar naţional, unde au audiat un curs
de reciclare de 6 ore în problema GDAM, de asemenea a fost organizat la universitatea de Medicină
din Chişinau în anul 2003 un program de training post universitar pentru doctorii de familie şi surorile
medicale, unde au fost abordate activităţile de imunizare şi de asemenea gestionarea procesului de
distrugere a DAM.
54
Analiza necesităţilor identificate de misiune vs. necesităţile exprimate de interlocutori
55
Ca de exemplu înlăturarea acelor de la seringi, şi dezinfectarea lor sistematică, încercările de a dezinfecta deşeurile
infecţioase etc.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 33 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
Personalul medical şi paramedical înţelege foarte bine gradul de risc asociat cu DAM. Totuşi,
practicile curente din cadrul spitalelor, care au fost vizitate de reprezentanţii misiunii expun unui risc
semnificativ sănătatea publică. Condiţiile igienice în ceea ce priveşte operarea şi distrugerea DAM nu
pot garanta controlul asupra transmisiei unor infecţii în cadrul unităţilor medicale. Cu toate că
costurile directe şi indirecte în această situaţie sunt dificil de stabilit, ele la modul sigur sunt foarte
mari.
Capacităţile de stopare şi monitorizare ale autorităţilor centrale şi raionale menite să susţină instituţiile
medicale rămân a fi limitate. Unităţile medicale întâmpină greutăţi în stabilirea costurilor referitoare la
GDAM. Structura sistemului lor de contabilizare nu le permite să facă o diferenţă dintre cheltuielile ce
se referă la GDAM şi cheltuielile legate de alte activităţi. În consecinţă este extrem de dificil pentru
instituţiile medicale să facă o estimare a costurilor financiare pentru elaborarea unui plan integrat de
GDAM.
Sunt propuse unele sugestii menite să îmbunătăţească GDAM în cadrul IM din Moldova. În partea
următoare a acestui raport sunt de asemenea analizate implicaţiile economice ale acestui proces. Este
de asemenea elaborată o strategie menită să îmbunătăţească practicile GDAM, luându-se în
considerare faptul că îmbunătăţirea situaţiei respective cere o implicare pe termen lung a Ministerului
Sănătăţi, care trebuie să monitorizeze şi să implementeze proceduri manageriale adecvate. De
asemenea trebuie căutat un suport din exterior pentru finanţarea Planului de GDAM.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 34 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
Tabelul de culori
Fotografia Nr 5 cutiile din carton pot fi reciclate Fotografia Nr 3: …Şi ţeava de gunoi din afară
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • ianuarie 2004 pagina 35 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
PARTEA A DOUA
Recomandări
Această parte a raportului prezintă diferite acţiuni care urmează a fi implementate de Ministerul
Sănătăţii pentru a stabili procedurile planului de GDAM care corespund mai îndeaproape standardelor
internaţionale. Recomandările ce se conţin aici sunt clasificate într-o ordine tematică. Strategia de
implementare a acestor recomandări este prezentată in planul de GDAM. În partea a treia a acestui
raport.
Viziunea
Toate DAM produse de IM din localităţile urbane sunt distruse în trei camere de ardere a deşeurilor cu
o prelucrare fundamentală a şuvoiului de emisii. Au fost elaborate trei planuri regionale de GDAM
pentru ţară. (vezi figura 3):
• În regiunea de Nord, o cameră de ardere a deşeurilor cu o capacitate de aproximativ 4 tone
pe zi, instalată în Bălţi arde DAM produse în raioanele Edineţ, Briceni, Ocniţa, Donduşeni,
Rîşcani, Glodeni, Făleşti, Săngerei, Soroca, Drochia, Floreşti, Şoldăneşti, Rezina, Teleneşti
şi Rîbnita precum şi din municipiul Bălţi.
• În Regiunea centrală, DAM produse în raioanele Orhei, Ungheni, Călăraşi, Nisporeni,
Străsheni, Criuleni, Ialoveni, Anenii Noi, Tighina, Căusheni, Ştefan Vodă, Hînceşti şi
Cimişlia precum şi din municipiul Chişinau sunt incinerate într-o cameră de ardere plasată
pe teritoriul spitalului Republican. Camera are o capacitate de 5 tone pe zi.
• În Regiunea de sud, deşeurile produse în raioanele Leova, Cahul, Cantemir, Taraclia,
Vucăneîti, Comrat şi Tiraspol sunt incinerate într-o cameră de ardere plasată în municipiul
Cahul, cu o capacitate de 2 tone pe zi
Recomandări R1
Simplificarea cadrului legal şi de reglemntare
După cum a fost menţionat mai sus, în Moldova regulamentele privind gestionarea sigură a DAM în
cadrul IM sunt destul de generale. Totuşi, ele trebuiesc simplificate pentru a fi mai practică şi a putea
fi aplicate în instituţiile medicale.
56
Spre exemplu: obiectivul principal este reglementarea generării, manipulării, segregării, colectării, tratării şi în final
distrugerii DM generate de activităţile medicale ce ţin de tratamentele preventive, curative şi paliative; activităţile de
Recomandări R2
Standardizarea practicilor de GDAM din cadrul instituţiilor
medicale
Recomandările prezentate în continuare sunt valabile pentru toate IM din Moldova şi trebuiesc
implementate în toate instituţiile. Ele au fost alcătuite conform regulilor Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii. De sigur, implementarea imediată a acestor recomandări este imposibilă; va trebuie
elaborată o strategie de implementare treptată pentru a îmbunătăţi progresiv practicile de GDAM,
începând cu IM cele mai mari (de exemplu spitalele terţiare) pentru a obţine pârghiile necesare şi a
impulsiona progresiv noi practici de GDAM în cadrul tuturor IM din ţară. (vezi partea 3).
cercetare precum şi producţia industrială a produselor biomedicale; Obiectivul principal este ca fiecare producător şi
operator de DM să respecte procedurile de gestionare, tratare şi distrugere stipulate în Regulament şi urmeze procedurile
de înregistrare şi urmărire conţinute în Regulament.
Recomandări R3
Elaborarea unei politici clare pentru gestionarea şi distrugerea
instrumentarului ascuţit
În Moldova instrumentarul ascuţit poate fi ambalat şi distrus în două moduri (vezi figura 4).
aplica proceduri de manipulare mai sigure decât cele din prezent sau dacă manipularea şi
dezinfectarea acelor ar putea fi evitată.
De asemenea, misiunea propune procedurile care sunt recomandate de două organizaţii de
sănătate importante PTCSS şi MSF (vezi anexa 5). Ar putea fi folosite vase din plastic cu
capace înşurubate prevăzute cu o deschizătură pentru a introduce acele. După ce a făcut
injecţia sora medicală nu va trebui să scoată acul din seringă, ci va introduce seringa şi acul
în deschizătura din capacul vasului. După aceea seringile ar putea fi dezinfectate
(autoclavizare sau dezinfectare chimică) fără nici un risc pentru a fi reciclate, pe când
vasul, când se va umplea, va trebui aruncat în pungile galbene pentru deşeuri periculoase
pentru a fi incinerate. Seringile reciclate ar putea fi folosite pentru a produce ieftin vase de
unică folosinţă.
De sigur această procedură poate fi aplicată doar pentru seringile de unică folosinţă, iar
pentru seringile AD va trebui găsită o soluţie de alternativă (folosirea cutiilor protectoare
sau tăietoare de ace57). Va continua aplicarea unui standard dublu …
Recomandări R4
Elaborarea a trei planuri regionale pentru distrugerea DAM
57
Tăietoarele de ace sunt acum testate de OMS în Ucraina.
prelucrarea în cadrul instituţiei este unica alternativă posibilă dacă serviciile municipale de colectare a
deşeurilor nu pot asigura un sistem regulat şi sigur de transportare a deşeurilor. Asigurarea fiecărei
instituţii medicale cu echipament de prelucrare în cadrul instituţiei are avantajul de a minimiza riscul
pentru sănătatea publică şi mediul ambiant prin păstrarea DAM periculoase / infecţioase în cadrul
instituţiei. Totuşi, va fi nevoie de personal suplimentar pentru a opera şi întreţine echipamentul şi
autorităţilor de resort le va fi greu să monitorizeze activităţile instituţiilor mici. În rezultat, ele ar putea
să nu îndeplinească întocmai standardele operaţionale, în dependenţă de tipul sistemului, şi să polueze
mediul ambiant. Misiunea nu recomandă Moldovei să aplice această modalitate.
De asemenea, DAM obţinute într-o IM pot fi prelucrate în afara instituţiei, dacă există unităţi
centralizate şi un sistem sigur de colectare a deşeurilor, în special în localităţile urbane unde distanţa
între IM este mică.58 Misiunea recomandă această metodă pentru Moldova. Unităţile mai mari ar putea
fi mai eficiente din punct de vedere al costurilor graţie economiilor de scară. Deşi prelucrarea în afara
instituţiei majorează dependenţa IM de un factor exterior şi necesită un sistem de transportare bine pus
la punct, această modalitate oferă următoarele avantaje:
• Spitalele nu va mai trebui să-şi folosească timpul şi personalul pentru a gestiona propriile
instalaţii;
• Procesul de prelucrare şi distrugere va fi mai eficient în cadrul unei instituţii centralizate
decât cadrul mai multor unităţi mai mici, care nu vor avea întotdeauna personal calificat
• Modificările sau extinderile viitoare (spre exemplu, privind sistemelor de curăţare a
incineratorilor cu gaz de tiraj) probabil vor fi mai puţin costisitoare;
• Dacă se va dori privatizarea parţială sau totală a instituţiei de prelucrare şi distrugere, ea va
fi realizată mai uşor pentru o singură instituţii, decât pentru o mulţime de instituţii mai mici;
• În cazul unei uzine centralizate poluarea aerului va fi mai mică dacă vor fi respectate
procedurile de curăţare cu gaz de tiraj şi de incinerare.
Instituţiile de medicină primară din localităţile rurale găsesc cu greu echipamente de
prelucrare/distrugere sigure şi accesibile. Luând în considerare cantităţile mici de DAM generate de
obicei în cadrul acestor instituţii, misiunea recomandă ca deşeurile din activitatea medicală şi cutiile
protectoare cu instrumentar ascuţit să fie arse împreună în fiecare zi, în gropi de ardere care ar putea fi
îngrădite de pereţi din beton doar dacă există un risc evident de contaminare a apelor subterane.
58
Spre exemplu, în Olanda, care are aproximativ aceeaşi suprafaţă ca şi Moldova, este folosit un singur incinerator central
pentru a distruge DAM generat de toate IM din ţară.
59
Operarea se referă la procedurile şi activităţile ce ţin de prestarea serviciilor, iar întreţinerea se referă la activităţile ce
ţin de păstrarea mijloacelor fixe în condiţii bune.
Recomandări R5
Consolidarea capacităţilor instituţionale ale SM
Dacă privatizarea serviciilor de transportare şi distrugere a DAM în afara instituţiei poate fi
considerată o soluţie, misiunea consideră că şi în continuare o atenţie prioritară va trebui acordată
consolidării capacităţilor instituţionale a IM. Experienţa arată că opţiunea de implicare a sectorului
privat în administrarea activităţilor curente, permiţând cuiva din exterior să colecteze şi/sau să
prelucreze DAM este în strictă corelaţie cu capacităţile instituţionale, de negociere, monitorizare şi
control ale Autorităţilor Publice. Crearea unui serviciu privat armonios de gestionare a deşeurilor din
activitatea medicală poate fi analizată doar dacă:
• Capacităţile Autorităţilor Medicale Centrale şi Regionale de a controla calitatea şi practicile
Sectorului Privat sunt asigurate;
• Autorităţile Medicale pot elabora specificaţiile tehnice şi documentaţia corespunzătoare
pentru cereri de oferte internaţionale şi transparente.
• La nivel central MS va trebui să instaleze un SIGSS pentru a cunoaşte mai bine situaţie
privind practicile de GDAM din instituţiile medicale şi raioane60.
60
Spre exemplu rata de ocupare a spitalelor şi înregistrarea zilnică a deşeurilor produse vă va permite să estimaţi mai
corect producerea de DAM şi să introduceţi proceduri de verificare încrucişată pentru a evalua echipamentul necesar
pentru gestionarea DAM în fiecare IM.
PARTEA A TREIA
Planul Naţional de
Acţiuni
GM trebuie să elaboreze o strategie treptată pentru a îmbunătăţi gestionarea DAM în IM ale ţării şi a
reduse semnificativ riscul de ocupare care este caracteristic pentru practicile curente. Strategie trebuie
să indice clar obiectivele pe termen mediu şi lung şi să reflecte efortul integrat care este necesar pentru
implementarea unor practici de GDAM eficiente din punct de vedere ecologic. În toate cazurile
posibile ea va trebui să sublinieze responsabilităţile individuale şi instituţionale precum şi procedurile
de monitorizare şi administrative.
a) Măsuri generale
Aceste măsuri includ crearea cadrului legal şi de reglementare, elaborarea unui plan adecvat de
monitorizare a DAM în cadrul IM, îmbunătăţirea capacităţilor instituţionale şi administrative ale IM la
nivel raional şi central. Vor trebui implementare recomandările iniţiale formulate în partea II a acestui
raport:
• Elaborarea Regulilor Naţionale (Recomandarea R1.1);
• Revizuirea regulamentelor privind gestionarea sigură a DAM ( Recomandarea R1.2);
b) Măsuri specifice
Când GM va începe implementarea recomandărilor menţionate mai sus, va trebui:
• Să solicite asistenţă tehnică şi financiară de la o agenţie bilaterală sau multilaterală pentru
a elabora un Plan de GDAM pentru municipiul Chişinău şi regiunea Centru;
• Execute un studiu de fezabilitate detaliat pentru a preciza costurile şi aspectele tehnice ale
Planului de GDAM pentru municipiul Chişinău şi regiunea Centru. Acest studiu va ajuta
MS să aleagă: 1) cea mai bună opţiune economică şi tehnică pentru gestionarea şi
distrugerea instrumentarului ascuţit (Recomandările R3), 2) tehnologia de incinerare
(Recomandarea 4.1);
• Elaboreze un proiect specific pentru municipiul Chişinău (Recomandările R4.3 şi R4.4) în
cooperare cu o agenţie bilaterală sau multilaterală selectată.
Pentru fiecare acţiune va fi desemnată o instituţie responsabilă de implementare şi coordonare. Vor fi
prezentaţi indicatorii de performanţă care facilitează monitorizarea regulată. Vor fi prezentate costurile
iniţiale şi anuale.
1.1 Organizarea unui seminar naţional pentru modificarea şi valorificarea PNA propus CNMP MS Procese verbale de la seminar
1.2 Numirea unui coordonator de proiect (CP) pentru implementarea PNA CNMP MS Fişa de post cu enumerarea
Pe termen scurt
clară a sarcinilor
1.3 Stabilirea criteriilor de evaluare PNA în timpul procesului de implementare CNMP Indicatorii de evaluare
CP
disponibili
1.4 Elaborarea unui grafic pentru: 1) obiective 2) evaluarea intermediară şi 3) finală a Rapoarte privind progresul şi
CP CNMP
implementării PNA cel final
Recomandări Stabilirea unor obiective iniţiale clare şi evaluări intermediare bine planificate reprezintă elementele principale ale unei monitorizări eficiente a planului de implementare. MS va
trebui să acorde o atenţie specială acestui punct.
Cost (USD)
Acţiuni Coordonare Supraveghere Indicatori de performanţă
Iniţial Anual
2.6 Implementarea unor proceduri adecvate de control şi stopare (Recomand. R4.6) CNMP MS
Pe termen lung
2.7 Consolidarea capacităţilor instituţionale ale SM (Recomandările R5.1 - R5.3) Centrul Naţ. de MS Proceduri disponibile
Stat al Sănătăţii
2.8 Standardizarea practicilor de GDAM CNMP MS
Recomandări
MS trebuie să elaboreze şi să distribuie IM Regulile Naţionale. La modul ideal, un Catalog al Echipamentului disponibil în Moldova pentru gestionarea sigură a DAM va fi anexat la aceste
reguli precum şi la formele de înregistrare şi certificatele ce ţin de GDAM.
Actele normative trebuie să definească clar rolurile, responsabilităţile, sarcinile şi sancţiunile aplicate în cazul gestionării greşite a DAM.
Criteriile de implementare şi măsurile de stimulare pentru a se asigura că personalul medical respectă procedurile de gestionare definite în legislaţie şi descrise în „Regulile Naţionale” precum
şi o analiză generală a fişelor de post pentru personalul medical
2.3.1 Consolidarea sistemului informaţional de gestionare a sectorului sănătăţii din Moldova Centrul Naţ. de MS Informaţia privind GDAM
(Recomandarea R 5.1) Stat al Sănătăţii inclusă în SIGSS
Pe termen scurt
2.3.2 Formulare de livrare standardizate pentru controlul transportului în afara instituţiei CNMP MS Formularele există şi sunt fol.
2.3.3 Elaborarea şi standardizarea dărilor de seamă anuale pentru IM CNMP MS Dări de seamă standardizate
există şi sunt scrise
2.3.4 Elaborarea unei strategii de operare şi întreţinere pentru fiecare categorie de IM CNMP MS Strategia este elaborată
Recomandări: Informaţia conţinută în standardizarea Raportului Anual include volumul şi deşeurile distruse, tipul şi forma echipamentului de distrugere şi infrastructura. Monitorizarea şi
evaluarea progresului; oferirea unui suport continuu pentru a se asigura că obiectivele au fost atinse; în caz de necesitate revizuirea abordărilor.
2.7.1 Definirea unei linii bugetare specifice dedicate GDAM la nivel de SM MS MS/MF Liniile există şi sunt folosite
Ordine cronologică
2.7.2 Crearea unui grup de instructori şi elaborarea unui pachet de instruire CNMP MS Pachetele de instruire sunt
disponibile şi folosite
Lansarea unei campanii de instruire şi conştientizare pentru personalul medical şi
2.7.3 paramedical în cadrul instituţiilor medicale Univ. şi colegiu MS Material de informare este
de medicină disponibil
2.7.4 Univ. şi colegiu MS Planurile academice sunt
Evaluarea planurilor academice la facultăţile de medicină
de medicină disponibile
Recomandări: O linie bugetară dedicată în special GDAM va ajuta diferitor instituţii să estimeze corect costurile ce ţin de gestionarea DAM şi va facilita alocaţiile bugetare specifice. Misiunea
recomandă ca un grup de instructori să organizeze cursuri în cadrul spitalelor.
2.8.1 Definirea unor proceduri noi de GDAM şi cerinţe privind tehnologiile de distrugere a MS / ME MS / ME Reguli naţ. modificate şi lista
DAM tehnologiilor acceptate
Ordine cronologică
/conf. Priorităţilor)
2.8.2 Elaborarea unui Catalog Naţional a Echipamentului pentru segregarea, ambalarea, MS MS Disponibilitatea catalogului la
colectarea şi distrugerea DAM în IM toate nivelurile
2.8.3 Verificarea planurilor de GDAM în instituţiile medicale, inclusiv existenţa acestor planuri CNMP MS Disponibilitatea Planurilor
în Planurile Anuale de Acţiuni ale fiecărei IM Anuale de GDAM
Recomandări
Catalogul Echipamentului trebuie să specifice caracteristicile tehnice şi toate materialele (inclusiv hainele de protecţie) care sunt acceptate pentru segregarea, manipularea, colectarea şi
transportarea DAM atât în cadrul cât şi în afara instituţiilor medicale. La modul ideal, aceste echipamente vor fi enumerate.
Planurile de GDAM la nivel de instituţie vor trebui să conţină costurile asociate cu implementarea planurilor de GDAM în cadrul IM. Ele vor trebui să ofere informaţia necesară pentru a putea fi
estimate cantităţile de DAM generate în IM, să raporteze incidentele, inventarieze echipamentul disponibil şi să evalueze necesităţile curente pentru GDAM.
4. Perioada de timp
Experienţa demonstrează că perioadele de timp sunt rareori respectate. Această misiune propune să
elaboraţi un plan de acţiuni pe o perioadă de 5 ani şi sugerează MS să stabilească o perioadă de timp
ce ar corespunde capacităţilor sale instituţionale şi financiare. Implementarea planului de GDAM
trebuie monitorizată regulat (în fiecare trimestru) şi în caz de necesitate strategie trebuie revăzută.
Coordonatorul de proiect va avea un rol major în acest proces.
Concluzii
Practicile curente de GDAM observate în Republica Moldova nu sunt totalmente sigure şi au efecte
negative asupra mediului ambiant în special din cauza lipsei unor unităţi de distrugere şi resurse
financiare. Deşi pot fi estimate cu greu, costurile directe şi indirecte ce ţin de această situaţie sunt
foarte înalte. Procedurile alternative de GDAM, folosite de Autorităţile Medicale contribuie la
majorarea riscului infecţiilor nosocomiale.
Identificarea unor măsuri financiare corespunzătoare va contribui la implementarea pe termen lung a
Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale. Luând în considerare costurile
relativ înalte, Guvernul Republicii Moldova va trebui să elaboreze un proiect bine determinat şi să
solicite asistenţa unui agent bilateral sau multilateral, ca o primă etapă.
Totuşi, experienţa arată că implementarea unui sistem de GDAM nu va fi durabilă pe termen lung
dacă nu va fi elaborată o abordare holistică. Implementarea durabilă a unor proceduri de gestionare
sigură a deşeurilor activităţii medicale va necesita un angajament de durată din partea Guvernului, care
trebuie să beneficieze de implementarea unui proiect potenţial pentru a îmbunătăţi aspectele cheie:
• Legile şi regulamentele trebuiesc definitivate pentru a determina ce practici şi soluţii
tehnice sunt admisibile;
• Standardizarea practicilor de gestionare a deşeurilor activităţii medicale, prin introducere
unor protocoale clare, echiparea instituţiilor medicale precum şi măsurile administrative
sunt extrem de importante pentru a asigura fluxul de deşeuri din activităţi medicale.
Procedurile vor trebui să corespundă stipulaţiilor din legislaţia naţională precum şi regulilor
interne ale spitalelor. Pentru personalul administrativ şi medical echipamentele vor
reprezenta nişte instrumente necesare pentru aplicare procedurilor respective în cadrul
instituţiilor proprii;
• Consolidarea capacităţilor instituţionale a principalilor participanţi la procesul de GDAM
prin intermediul unor programe de instruire la locul de muncă şi adaptarea planurilor
academice vor rămâne aspecte esenţiale;
• În fine, elaborarea unui plan de monitorizare durabil, inclusiv măsuri de inspectare şi
stopare vor ajuta Autorităţilor Medicale să implementeze practicile de GDAM sigură
propuse în acest raport.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 56 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
Anexe
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 57 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
Ziu Data Locul Activitatea Remarce Ziua Data Locul Activitatea Remarce
Zi a săp-
a
tămânii
Zi a săp-
tămânii
8 L 26.1.2004 Chişinău Municipal CMP, Organizarea Dr. Vasile Andriuţă, Dr. Olga Cârstea, Dr. larisa Savca
1 19.1.2004 Geneva - Chişinău sistemului municipal medical
0 9 : 0 0 - 12:00
2 20.1.2004 Chişinău
0 8 : 3 0 - 10:00 OMS, Briefing pe problemele SI Dr. Pavel URSU, Dr. Olga Cârstea
Ma 14:30 -17:30 Farmacia Centrală, procedurile de Dr. Vasile Andriuţă, Dr. Olga Cârstea, Dr. Ciubotaru, Dr.
10:30- 13:30 Dr. Oleg Beneş, Dr. Anatolie Melmic, Dr. Vasile distrugere a medicamentelor Cararus, Dr. Mazur
CNMP, Organizarea misiunii
Andriuţă,
17:30 - 19:30 Traducerea documentelor
13:30- 17:00 CNMP, Analiza Regulamentelor Dr. Olga Cârstea Dr. Olga Cârstea Dr.. Olga Cârstea
oficiale
Republicii Moldova Ministru adjunct, Dr. lon Bahnarel şi 15 şefi de 9 Ma 27.1.2004 Chişinău Traducerea documentelor Dr. Olga Cârstea, Dr. ]on Ursulean Dr. Olga Cârstea
17:00- 18:30 MS, Briefing general privind department (vezi lista persoanelor de contact) 08:30 - 10:00 Uzina Axios Plast , vizita la
10:00 - 13:00 fabrica de reciclare a plasticului Dr. Vasile Andriuţă Dr. Olga Cârstea, Dr. Ion Ursulean
obiectivele misiunii (privată)
13:00 - 17:00 CNMP, posibilităţile de GDAM
3 21.1.2004 Chişinău Dr. Oleg Beneş, Dr. Anatolie Melmic, Dr.Vasile pentru Moldova, discuţie
08:30- 15:30 CNMP, Briefing privind Andriuţă, Dr. Olga Cârstea 17:30 - 18:30 CNMP, Radioprotecţia şi
Mi organizarea sectorului medical gestionarea deşeurilor radioactive
15:30- 16:30 CNMP, sănătatea profesională în Dr. Victor Babalan, Dr. Olga Cârstea
spitale
16:30 - 19:30 Traducerea documentelor Dr. Olga Cârstea 10 Mi 28.1.2004 Chişinău MS, Colectarea informaţiei despre Dr. Oleg Benes, Mr Victor Stasiuc
09:00 - 11:00 bugetul pentru medicină
4 22.1.2004 Chişinău Dr. Vasile Andriuţă, Dr. Olga Cârstea, Dr. Alexandru
Străşeni Vizita la Spitalul Raional
0 8: 30- 10:00 CNMP, Briefing pe probleme GDAM Dr.Vasile Andriuţă, Dr. Olga Cârstea Tuehila
J 11:00 - 15:00
Vizita la Centrul de medici de Dr. Vasile Andriuţă, Dr. Olga Cârstea, Dr. Pocinok
10:00- 11:30 CNMP, organizarea şi reglementarea Dl. Şalaru 15:00 - 17:30 familie
Vizita la Centrul medical din Dr. Vasile Andriuţă, Dr. Olga Cârstea
activităţilor legate de mediul înconjurător Dr. Vasile Andriuţă, Dr. Olga Cârstea, Dr. Serafin
11:30- 17:30 Malatova (cel mai mare spital din ţară) 17:30 - 18:30 Cojuşna
Vizita Spitalului Republican Înapoi la Chişinău Dr. Vasile Andriuţă, Dr. Olga Cârstea
18:30 -20:00
17:30- 19:30 Traducerea documentelor Dr. Vasile Andriuţă, Dr. Olga Cârstea 11 J 29.1.2004 Chişinău
oficiale 08:30-12:00 Traducerea documentelor Dr. Olga Cârstea
12:00 - 14:00 Problemele IA şi epidemiologice Dr. Oleg Benes, Dr. Nicolae Furtună
5 23.1.2004 Chişinău Furtuna de zăpadă a paralizat vizitele în afara CNMP 14:00-15:00 în Raionul Ungheni
15:00 - 18:00 Lista de preţuri la incineratoare
V Raportarea şi analiza
08:30 - 11:00 CNMP, examinarea regulamentelor Dr. Olga Cârstea Dr. Vasile Andriuţă
Republicii Moldova documentelor
11:00- 12:00 CNMP, standardele pentru Dr. Sokoliuc, Dr. Olga Cârstea
12 V 30.1.2004 Chişinău Analiza finală a documentelor
toxicologie Biroul OMS
Dr. Vasile Andriuţă 08:30 - 11:30
12:00 - 13:00 Premisele istorice ale DDAM în
Moldova 11:30 - 12:30 UNICEF, organizarea EI şi a Dr. Liliana Ţurcanu
13:00- 17:30 Chişinău, MS Municipalitatea strategiei UNICEF
13:30 - 18:30 Pregătirea şedinţei finale şi a Biroul OMS
6 S 24.1.2004 Chişinău Raportarea discuţiei
Traducerea Documentelor Dr. Olga Cârstea 13 S 31.1.2004 Chişinău Discuţia finală la MS Dr. Olga Cârstea + 10 participanţi
08:00-12:00
10:00 - 12:00 Raportare
13:00-19:00 oficiale
Chişinău - Geneva
7 S 25.1.2004 Chişinău. Raportarea 12:00 - 16:00
17:00 -23:00
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 58 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
5 Dr. Tuehila Alexandra Raionul Străşeni Medic şef al raionului şi Director al Spitalului raional T: +373 2 37 22 448
6 Dr. Pocinok Nicolae Raionul Străşeni Director al Centrului medical T:+ 373 237 23 482
7 Dr. Furtună Nicolae Raionul Ungheni Epidemiolog, Centru raional de Medicină Preventivă uncmp@un-mtc.md T: +373 236 2 38 19
11 Dr. Ciubotaru Ion Centrul municipal de medicină preventivă, Chişinău Director adjunct
12 Dr. Cărărus Alexandra Centrul municipal de medicină preventivă, Chişinău Şef al unităţii de Igienă a Spitalelor
13 Dr. Beneş Oleg Centrul naţional de medicină preventivă Responsabil în Securitatea vaccinărilor, epidemiolog T: +373 22 72 97 22
14 Dr. Andruiţă Vasile Centrul naţional de medicină preventivă Specialist în Igiena şi Dezinfecţia Spitalelor T: +373 22 72 97 22
15 Dr. Melmic Anatolie Centrul naţional de medicină preventivă Şeful Departamentului de Epidemiologie Generală T: +373 22 72 97 22
16 Dr. Sokoluc Oleg Centrul naţional de medicină preventivă Şef al unităţii de toxicologie
17 Dr. Sirca Raisa Centrul naţional de medicină preventivă Responsabil al unităţii de toxicologie
18 Dr. Stratulat Tatiana Centrul naţional de medicină preventivă Responsabil al unităţii de toxicologie
19 Dl. Şalaru Ion Centrul naţional de medicină preventivă Şef, Departamentul pentru Sănătatea Mediului ishalaru(S)sanepid.md
20 Dr. Babălău Victor Centrul naţional de medicină preventivă Şef, Departamentul pentru Sănătatea Profesională
21 Dr. Ursulean Ion Centrul naţional de medicină preventivă Şef al Unităţii de Protecţie Radioactivă crpirtoJsanepid.md T: +373 22 72 97 22
23 Dr. Ţurcanu Liliana UNICEF Responsabil EPI lturcanu@unicef.ora T: +373 22 220034, F:+373 22
220244
24 D-na Berdaga Viorica UNICEF Coordonator de Proiect, Îngrijirea şi dezvoltarea în copilăria mică vberdaaa@unicef.ora T: +373 22 220034, F:+373 22
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 59 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
Anexa 3
Estimarea cantităţii de DAM generate în Moldova
1. Spitalul Republican
Rezultatul evaluării realizate la Spitalul republican Remarce
1 Volumul de deşeuri (în total) produse pe zi 6 m3 Estimat
2 Proporţia maximă de DAM periculoase pentru viaţă 30 % Cea mai mare proporţie în
general observată
3 Volumul de DAM aruncate împreuna cu Deşeuri 3 m3
Domestice
4 Densitatea DAM periculoase pentru viaţă 160 Kg/m3 Cea mai mare densitate în
general observată
5 Masa de DAM periculoase pentru viaţă aruncate 288 kg/zi
împreună cu Gunoiul pe zi
6 Deşeu anatomo-patologic produs /zi 25 kg/zi Din comunicat personal
7 Instrumente ascuţite 5 kg/zi Dificil de estimat
8 Total 318 kg/zi
9 Limita de siguranţă 10% 32 kg/zi
10 Masa totală de DAM periculoase pentru viaţă 350 kg/zi
produse pe zi
11 Rata medie de ocupaţie 78 % Statisticile naţionale ale MS
12 Numărul de paturi ocupate 803 Paturi Capacitatea spitalului : 1030
paturi
ocupate
13 Masa de DAM periculoase pentru viaţă produse 0,44 Kg/pat
/zi/pat ocupat oc./zi
Comentarii
Destul de surprinzător, este constatat un raport de 0,45 kg /pat ocupat /zi care este o rată destul de
înaltă
Masa totală de DAM periculoase pentru viaţă generate pe zi (350 Kg/zi) a fost utilizată ca cifră de
referinţă pentru calcularea cantităţilor de DAM generate în alte spitale ale ţării.
2. În municipiul Chişinău
Metodologia estimării
• Rezultatul observat la Spitalul Republican (350 kg/zi) a fost utilizat în calitate de valoare de referinţă.
• Numărul mediu de zile pe care fiecare pacient le petrece în spital (durata spitalizării) a fost apoi utilizat în
calitate de factor pentru estimarea cantităţii totale zilnice de deşeu periculos pentru viaţă, generat în alte
instituţii medicale din Chişinău.
• A fost aplicată o limită de siguranţă de 15%.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 60 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
Spitale Naţionale Număr de paturi Durata medie a spitalizării (zile) DAM kg/zi) Remarce
Spitale Municipale Număr de paturi Durata medie a spitalizării (zile) DAM (kg/zi)
Instituţii Medicale Naţionale Număr de paturi Durata medie a spitalizării (zile) DAM (kg/zi)
Spitale Municipale Număr de paturi Durata medie a spitalizării (zile) DAM (kg/zi)
Instituţii Medicale Naţionale Numărul de paturi Durata medie a spitalizării (zile) DAM (kg/zi)
Spitale Municipale Numărul de paturi Durata medie a spitalizării (zile) DAM (kg/zi)
1 Maternitatea şi Spitalul Hospital nr. 1 300 6,2 34
2 Spitalul Sf.Treime 320 6,5 38
Alte Instituţii Medicale Numărul de paturi Durata medie a spitalizării (zile) DAM (kg/zi)
1 Centre medicale 6 410 20,5
2 Puncte medicale 6 110 5,5
3 Cabinete de Stomatologie 25 - 12,5
4 Cabinet medical 4 1230 30,75
Producţia totală de DAM Botanica (kg/zi) 544 15% limita de
siguranţă inclusă
Zona administrativă Buiucani
Instituţii Medicale Naţionale Numărul de paturi Durata medie a spitalizării (zile) DAM (kg/zi)
1 Spitalul de Traumatologie şi Ortopedie 360 17,3 114
2 Policlinica de Stomatologie 4 80 consultaţii /zi
Spitale Municipale Numărul de paturi Durata medie a spitalizării (zile) DAM (kg/zi)
Alte instituţii medicale Numărul de paturi Durata medie a spitalizării (zile) DAM (kg/zi)
Alte instituţii medicale Numărul de paturi Durata medie a spitalizării (zile) DAM (kg/zi)
1 Centre medicale 9 1190 59,5
2 Puncte medicale 6 120 6
3 Cabinete de Stomatologie 9 4,5
4 Cabinet medical 5 150 3,75
Producţia totală de DAM Ciocani (kg/zi) 74 15% limita de
siguranţă inclusă
Marele Total 3 017 Kg/zi
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 61 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
3. La nivel naţional
Aria geografică Judeţele Numărul total Producerea totală de DAM
Raioanele de paturi periculoase (kg/zi) Remarce
anterioare
Edineţ Edineţ 495 248
Sursa: inventorul realizat de Centrul Naţional de Medicină Preventivă, verificat cu Raportul privind Sănătatea Publică 2003 şi centrul Practic de Sănătate Publică şi
• Modului în care sunt colectate şi prezentate Datele Naţionale Statistice (fără a fi calculat raportul la numărul de paturi pe categoria de instituţie medicală pe
Briceni 170 85
Ocniţa 165 83
Donduşeni 277 139
Bălţi Municipiul Bălţi 1 162 582
1
3
Management. Calculul se bazează pe 0,44kg/pt/zi, raport calculat pentru Spitalul Republican. Estimările exacte sunt dificil de prezentat din cauza:
5
1
Nord (Bâlţi)
3
1
Râşcani 270 1
Glodeni 262 4
Făleşti 280 0
Singheni 210 105
Soroca Soroca 510 255
Drochia 380 190
Floresti 395 198
Orhei Şoldăneşti 330 165
Rezina 338 169
Teleneşti 180 90
• Datele reformelor administrative sunt valabile la nivel de judeţ (regiune), dar nu raion (district);
Nordul Râbniţa 2 240 1 122
Transnistriei
Total 3 837
Orhei 640 320
Ungheni Ungheni 480 240
Călăraşi 254 127
Centru (Chişinău)
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 62 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
DAM nepericuloase NU SE NU SE
NU SE CUNOAŞTE NU SE CUNOAŞTE NU SE CUNOAŞTE NU SE CUNOAŞTE NU SE CUNOAŞTE
CUNOAŞTE CUNOAŞTE
Deşeuri anatomice umane DA DA DA NU NU NU NU
Deşeuri ascuţite DA pentru cantităţi mici
DA DA DA DA DA DA
cu încapsulare
Deşeuri farmaceutice
periculoase DA Numai cantităţi mici NU NU NU NU NU
Deşeuri farmaceutice NU NU
citotoxice DA DA pentru cele NU NU NU NU DA pentru cantităţi mici cu
moderne inertizare
Deşeuri infecţioase DA DA DA DA DA DA DA
Deşeuri foarte infecţioase NU
DA DA DA DA DA DA DA numai după
prelucrare prealabilă
Alte deşeuri periculoase NU
pentru viaţă DA NU NU NU NU NU DA dacă este special
proiectat
Deşeuri radioactive ale DA
NU NU NU NU NU NU
activităţii medicale Special proiectat
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 63 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
Incinerarea nu este una şi aceiaşi cu arderea. Incinerarea este una din puţinele tehnologii prin care pot fi prelucrate corespunzător toate tipurile de deşeuri ale
activităţii medicale şi are avantajul de a reduce considerabil volumul şi greutatea deşeului prelucrat. Incineratoarele, totuşi, necesită operatori calificaţi, sisteme
extensive de control al emisiei de gaze de eşapament, frecvent, piese de schimb din import. Incinerarea generează resturi de cenuşă, iar emisiile de aer pot
conţine poluanţi, cum ar fi dioxinele şi metalele grele.
Arderea în “incineratoare” mici cu o singură cameră este o tehnică deseori utilizată în instituţiile medicale din ţările cu resurse limitate. Aceste instalaţii pot
totuşi constitui un pericol serios de poluare a aerului din regiunea circumscrisă, din cauza temperaturii relative joase de ardere şi lipsa unui sistem de control al
emisiilor. Dacă deşeurile biomedicale şi ale activităţii medicale sunt prelucrate în “incineratoare” cu o singură cameră, fracţiunile deşeurilor, cum ar fi remediile
citostatice, substanţele chimice, materialele halogenate sau deşeurile cu un conţinut înalt de metale grele (baterii, termometre stricate cu mercur, etc.) nu trebuie
prelucrate prin acest tip de sistem (vezi tabelul de mai sus).
Incinerarea / Arderea Avantaje Dezavantaje
• Eliminarea riscurilor pentru sănătate datorită distrugerii complete a deşeului • Costuri mari de investiţie
• Deşeul este de nerecunoscut • Necesitatea în personal calificat pentru operare
Incineratoare pirolitice sau cu
• Distrugerea completă a micro-organismelor şi instrumentarului ascuţit • Necesitatea în monitorizare continuă
două camere
• Reducerea semnificativă a volumului şi greutăţii deşeului • Întreţinerea costisitoare, în special în cazul cuptoarelor rotătoare
(incinerarea la 800–900°C)
• Distrugerea tuturor tipurilor de deşeuri organice (lichide, medicamente, şi alte • Costuri relativ mari de operare; costurile cresc paralel cu nivelul de
substanţe solide) sofisticare a sistemelor de control al emisiunilor
Cuptor rotător
(incinerarea la 1200°C şi mai mult) • Posibilitatea de prelucrare a cantităţilor considerabile de deşeuri (cu excepţia • Pentru incineratoare cu funcţionare periodică: capacitate limitată
incineratoarelor cu funcţionare periodică) • Emisiunea de gaze toxice de eşapament (inclusiv dioxine şi furane)
• Generarea reziduurilor care necesită îngroparea sigură
• Dezinfectare de eficienţă înaltă • Emisia semnificativă de poluanţi atmosferici
“Incineratoare” cu o singură
• Reducerea semnificativă a volumului şi greutăţii deşeului • Necesitatea în eliminarea periodică a zgurii şi funinginii
cameră
• Lipsa necesităţii în operatori calificaţi • Ineficacitatea în distrugerea substanţelor chimice termo-rezistente
(arderea la temperatură joase
şi a medicamentelor
(300-400°C)
• Nu se distrug instrumentele ascuţite
Autoclavarea reprezintă expunerea deşeului la vapori saturaţi sub presiune, într-un container închis. Prepararea materialului pentru autoclavare necesită
segregarea pentru eliminarea materialului nepotrivit şi mărunţirea pentru reducerea dimensiunilor pieselor individuale, pentru a obţine o eficienţă mai înaltă a
prelucrării. Autoclavele mici sunt obişnuit utilizate pentru sterilizarea echipamentului medical, dar autoclavele pentru distrugerea deşeului pot fi sisteme relativ
complexe şi costisitoare, care necesită proiectare minuţioasă, segregarea corespunzătoare a materialelor şi un nivel înalt al suportului de operare şi întreţinere.
Resturile produse în autoclav nu sunt materiale periculoase pentru viaţă, care pot fi îngropate în pământ împreună cu deşeurile orăşeneşti. Există, de asemenea,
un curent de apă poluată care trebuie eliminat cu o atenţie şi control corespunzător. Mai mult, autoclavele mari pot necesita un boiler cu emisii de reziduuri, care
vor fi supuse controlului.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 64 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
Dezinfecţia chimică, utilizată de regulă în instituţiile medicale pentru distrugerea micro-organismelor de pe echipamentul medical, a fost extinsă la prelucrarea
DAM. Substanţele chimice (preponderent oxidanţii puternici, cum ar fi compuşii clorului, sărurile de amoniu, aldehidele şi compuşii fenolici) sunt adăugaţi în
deşeuri pentru a distruge sau inactiva organismele patogene. Această prelucrare este cea mai potrivită pentru prelucrarea deşeurilor lichide, cum ar fi sângele,
urina, masele fecale sau apele de canalizare din spital. Preferinţă trebuie totuşi să i se acorde sterilizări termice faţă de dezinfecţia chimică, din cauza eficienţei şi
a consideraţiilor ecologice.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 65 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 66 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 67 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
• Instrumentarul ascuţit trebuie pus în containere speciale din carton, plastic, polietilen de
densitate înaltă sau metal, rezistente la perforare şi impermeabile, proiectate astfel încât
obiectele să poată fi aruncate folosind o singură mână şi ca NICI-UN obiect să nu poată fi
scos. Containerul trebuie: 1) să fie etichetat cu simbolul internaţionalul care indică pericolul
pentru viaţă; 2) să fie de culoare galbenă (sistemul internaţional de codificare prin culoare a
deşeurilor infecţioase, recomandat de Agenţiile NU), şi 3) marcat «Pericol! Instrumentar
ascuţit contaminat, nu deschideţi»;
• Aceste containere niciodată nu trebuie supraumplute, însă trebuie sistematic distruse, odată
ce au fost umplute la trei pătrimi. Ele nu trebuie golite pentru a fi reutilizate, în afara
cazurilor, când sunt proiectate special pentru acest scop (vezi mai jos descrierea “practicii
MSF” şi a dispozitivelor de tăiere a acelor).
Există două modalităţi de distrugere fără riscuri a acelor şi seringilor. Prima soluţie constă în aruncarea
combinaţiei de ac plus seringă într-un recipient rezistent la perforare şi impermeabil, care odată ce este
umplut, urmează a fi prelucrat /distrus împreună cu alt deşeu infecţios sau golit într-un puţ pentru
instrumente ascuţite. Cea de a doua opţiune constă în separarea acului de seringă pe loc, folosind un
dispozitiv special.
Cutia protectoare a UNICEF & OMS: o opţiune ieftină Cutiile HDPE: o opţiune mult mai costisitoare
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 68 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 69 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială Sănătăţii / Emergence
2a • Volumul de reducere este similar celui • Un nou puţ trebuie periodic construit, în
obţinut prin incinerare dependenţă de viteza cu care se umple
• Puţul poate fi umplut cu alte materiale
decât instrumentar ascuţit şi se poate
umple rapid, mărind costurile de
construcţie
• Necesită spaţiu în limitele instituţiei
medicale pentru a săpa puţuri pentru
instrumentar ascuţit alături, consecutiv
• La fel ca 2a • Dificil de utilizat în activităţi EPI
• Aceste dispozitive sunt robuste (ele pot
2b tăia între 200000 şi 400000 ace înainte
ca lamele să fie schimbate)
• Toate tipurile de mărimi de seringi şi
ace pot fi introduse
• Constituie o soluţie satisfăcătoare • Necesită electricitate pentru a funcţiona
pentru a arunca acul la locul utilizării • Necesită o întreţinere bună a
• Permite evitarea transportului dispozitivului care poate să se „înfunde”
instrumentarului ascuţit uşor, dacă cantităţile mici de cenuşă
• Nu necesită o aprovizionarea produsă nu sunt eliminate cu
permanentă cu cutii protectoare sau regularitate
2c containere • O soluţie costisitoare, care va fi dificil de
• Poate fi o tehnologie alternativă în inclus în strategia de GDAM în ţările cu
regiunile urbane pentru unele instituţii venit mic
medicale specializate, unde se
manipulează cu volume mari de
instrumentar ascuţit (centre ale mamei
şi copilului, centrele de transfuzie a
sângelui, clinicile de MTS)
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 70 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială Sănătăţii / Emergence
La nivelul instituţiei de asistenţă medicală, elaborarea unui plan de GDAM poate fi divizată în şase
etape majore, după cum sunt descrise mai jos:
• Desemnarea coordonatorului;
• Realizarea unui studiu privind GDAM şi propunerea sugestiilor;
• Recomandarea îmbunătăţirilor în GDAM şi pregătirea unui set de aranjamente pentru
implementarea acestora;
• Elaborarea planului de GDAM;
• Aprobarea planului de GDAM şi iniţierea implementării;
• Revizuirea planului de GDAM.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 71 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială Sănătăţii / Emergence
• Pregătire desenelor sau schemelor pentru instituţia de asistenţă medicală care să arate, ariile
de stocare a deşeurilor periculoase pentru viaţă şi a altor tipuri de deşeuri, unităţile de
prelucrare în instituţie (pentru spitalele în afara Asmara.), rutele cărucioarelor de colectarea
a deşeurilor prin instituţia de asistenţă medicală (adică, rutele de transportare a deşeurilor
generale periculoase în afara departamentului medical), ariile pentru spălarea şi
dezinfectarea cărucioarelor pentru colectarea deşeurilor, etc.;
• Gătirea desenelor pentru fiecare departament medical, demonstrarea etajului şi a clădirii:
localizarea punctelor individuale de colectare a DAM (cel puţin pentru deşeuri medicale,
instrumentar ascuţit şi deşeuri gospodăreşti), localizarea ariilor /containerelor temporare de
stocare, rutele pentru transport intern al deşeurilor în departamentele medicale (cel puţin
pentru deşeurilor periculoase pentru viaţă), localizarea echipamentului de dezinfectare;
• Pregătirea desenelor şi a specificărilor a: sacilor de gunoi din PE (grosimea, lăţimea şi
lungimea), a containerelor (pentru deşeuri medicale şi instrumentar ascuţit, etc.),
cărucioarelor şi containerelor mobile pentru colectarea internă şi transport, îmbrăcămintei
protectoare pentru a fi utilizată în timpul manevrării fiecărei categorii de deşeu (adică,
mănuşi, măşti, şorţuri din plastic, halate, încălţăminte…).
Realizarea recomandărilor
În baza rezultatelor Etapelor 1 şi 2, Comitetul pentru controlul infecţiilor şi CGDAM trebuie să
elaboreze recomandările privind modul de îmbunătăţire a GDAM în instituţia de asistenţă medicală.
Aceste recomandări trebuie să includă responsabilităţile şi rolurile personalului, necesităţile în
instruire, resursele umane şi de echipament.
Următoarele sunt acţiunile de bază pentru obţinerea scopurilor programului minim al OMS de
îmbunătăţire a gestionării DAM:
• Evaluarea producerii deşeurilor (generarea şi compoziţia deşeurilor);
• Evaluarea opţiunilor locale de manevrare, prelucrare şi distrugere;
• Segregarea DAM în deşeu periculos şi general (sau orăşenesc);
• Stabilirea regulilor interne de manevrare a deşeurilor (adică, stocarea, codificarea prin
culori sau semne, umplerea sacilor /containerelor, închiderea şi etichetarea lor);
• Asigurarea instruirii şi a tehnicii de securitate a lucrătorilor medicali (adică, instruirea
privind utilizarea fără riscuri a substanţelor chimice pentru dezinfectarea deşeurilor);
• Repartizarea responsabilităţilor în cadrul instituţiei medicale;
• Alegerea unor opţiuni mai bune de prelucrare şi distrugere.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 72 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială Sănătăţii / Emergence
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 73 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială Sănătăţii / Emergence
Poate fi preferabil de a testa îmbunătăţirile propuse pentru GDAM, iniţial, în unul sau două
departamente. Această abordare, de asemenea, permite instruirea în practică a personalului.
Consecvent, îmbunătăţirile pot fi extinse la alte părţi al instituţiei de asistenţă medicală. Planul de
activitate pentru îmbunătăţirile în GDAM în fiecare departament medical pot include următoarele:
• Metodele şi orarul de implementare a îmbunătăţirilor în GDAM şi definiţia
responsabilităţilor şi a rolurilor;
• Listele de verificare pentru a ajuta asistentele în timpul procesului de implementare;
• Activităţile de instruire şi informare pentru a prezenta procedurile de implementare a
activităţilor planificate. Următoarele subiecte pot fi luate în consideraţie pentru activităţile
de instruire şi informare: 1) procedurile corespunzătoare şi precauţiile privind segregarea,
manevrarea, stocarea şi distrugerea DAM periculoase, 2) procedurile corespunzătoare în caz
de scurgere sau expunere accidentală a DAM periculoase pentru viaţă, 3) afecţiunile
asociate cu manevrarea proastă a DAM periculoase pentru viaţă, 4) procesul organizator de
raportare a materialelor periculoase pentru viaţă şi a scurgerilor şi expunerilor la deşeuri;
• Informaţia detaliată privind practicile de securitate şi activităţile de urgenţă, în caz de
incidente sau accidente asociate cu GDAM (adică, leziuni profesionale, scurgerea deşeurilor
periculoase pentru viaţă, expunerea la citotoxice);
• Supravegherea şi controlul stării sănătăţii (adică, vaccinarea contra HBV şi tetanos) şi
prezentarea informaţiei privind accesul rapid la măsurile de profilaxie în caz de expunere;
• Măsurile de control şi monitorizare a implementării îmbunătăţirilor în gestionarea
deşeurilor. Prin analiza datelor privind performanţa la fiecare câteva luni, pot fi făcute
modificări în sistemul de gestionare a deşeurilor;
• Măsurile de contingenţă, inclusiv instrucţiunile privind stocarea sau evacuarea DAM în caz
de defecţiune a unităţilor de prelucrare sau în timpul activităţilor planificate de întreţinere.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 74 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială Sănătăţii / Emergence
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 75 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială Sănătăţii / Emergence
Rezumat
Oraşul Chişinău este casa a aproximativ 800000 de locuitori şi mai mult de 1200000 locuiesc în ariile
învecinate ale Regiunii Centrale. Actualmente NU există o uzină de incinerare pentru distrugerea celor
mai periculoase deşeuri spitaliceşti generate în Republica Moldova. Majoritatea deşeurilor activităţii
spitalelor pur şi simplu sunt eliminate prin îngropare fără un sistem adecvat de gestionare şi prelucrare.
Proiectul are următoarele scopuri:
• Stabilirea unui sistem central de incinerare a deşeurilor spitalelor, inclusiv o uzină de
incinerare cu o capacitate de 1800 tone pe an (5 tone pe zi) localizată în cel mai mare spital
din Chişinău;
• Stabilirea unei instituţii solide responsabile de operarea cu uzina de incinerare inclusiv
transportarea deşeurilor;
• Stabilirea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor activităţii medicale, inclusiv
separarea, reciclarea, împachetarea şi stocarea, în spitalele asociate Proiectului.
Elaborate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Ministerul sănătăţii Republicii Moldova, proiectul
corespunde Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale şi este compatibil cu
Directivele UE. Uzina va fi echipată cu un incinerator care să corespundă tuturor standardelor tehnice
şi de protecţie a mediului. Incineratorul are prioritatea de a prelucra deşeurile periculoase din spitale
din regiunea menţionată.
Premisele şi contextul
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 76 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială Sănătăţii / Emergence
Regiunea care trebuie acoperită de Proiect – care include Municipiul Chişinău, precum şi raioanele
învecinate din Moldova Centrală: Orhei, Ungheni, Călăraşi, Nisporeni, Străşeni, Criuleni, Ialoveni,
Anenii Noi, Tighina, Cauşeni, Ştefan Vodă, Hânceşti şi Cimişlia – “găzduieşte” aproximativ 15800 de
paturi de spital, 11000 din ele în municipiul Chişinău (inclusiv 7000 în oraşul Chişinău) şi 4000 în cele
13 raioane învecinate. Aceste spitale generează în total aproximativ 1800 tone/an de deşeuri
periculoase pentru viaţă (vezi desenul şi tabelul).
∗
Regulamentul privind Gestionarea Deşeurilor Medicale, aprobat de Ministrul Sănătăţii prin Decretul nr. 06.8.3.45 din 10
decembrie, 2001.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 77 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială Sănătăţii / Emergence
Ordonanţa 140 pentru Îmbunătăţirea Măsurilor Preventive şi Curative contra Infecţiilor Nozocomiale
emisă la 30 Aprilie1998 de către Ministrul Sănătăţii, cuprinde protocoalele privind igiena în spitale
care se axează asupra implementării strategiei pentru gestionarea calitativă a activităţilor medicale. Ea
include manevrarea adecvată a deşeurilor în cadrul spitalelor în scopul prevenirii maladiilor severe la
pacienţi cauzate de distrugerea inadecvată, în mod special, a deşeurilor infecţioase. Centrul Naţional
de Medicină Preventivă este agenţia moldovenească de implementare.
Concluzie
Există o necesitate clară şi urgentă în soluţionarea problemei acute progresive a prelucrării deşeurilor
activităţii medicale în Republica Moldova în general şi în regiunea menţionată în particular, din
moment ce aceasta este cea mia populată regiune. O soluţionare rapidă este necesară, atât din
considerent de protecţie a sănătăţii, cât şi de protecţie a mediului.
Ministrul Sănătăţii a examinat o propunere de Proiect “Sistemul de Incinerare a deşeurilor activităţii
medicale pentru Chişinău Regiunea Centrală a Moldovei – Propunere pre-proiect ” pregătită de
Centrul Naţional de Medicină Preventivă. Prelucrarea deşeurilor periculoase spitaliceşti reprezintă o
prioritate urgentă a Guvernului Moldovean.
Condiţiile Proiectului
Componentele Proiectului
Studiul fezabilităţii tehnice şi financiare a Proiectului, precum şi cerinţele logistice şi instituţionale
pentru o gestionare optimă a deşeurilor spitaliceşti, va fi evaluat primar cu implementarea unui studiu
al fezabilităţii, bazat pe misiunea OMS desfăşurată în ianuarie 2004.
Aceste studiu va fi desfăşurat înainte de implementarea proiectului. El va prezenta un calcul al
capitalului şi costurilor de operare şi va preciza componentele diferite ale costurilor proiectului.
Calculul costurilor de operare se va baza pe costurile variabile (combustibil, electricitate, apă,
eliminarea cenuşii, etc.), costurile de lucru şi întreţinere şi amortizare în 20 de ani. Presupunând o
utilizare “optimă” a incineratorului (adică, lucrul 5 zile pe săptămână fără întreruperi), vor fi stabilite
costurile medii de incinerare şi transportare pe kilogram de deşeu medical prelucrat.
Proiectul are trei componente:
• Ridicarea unei uzine noi eficiente şi accesibile de incinerare localizate în Chişinău, pentru
prelucrarea de prioritate a deşeurilor periculoase parvenite de la spitalele din Chişinău şi din
regiunea învecinată printr-o tehnică modernă pirolitică de incinerare şi prelucrare cu
combustibil;
• Contractarea unei instituţii responsabile de funcţionarea constantă a uzinei de incinerare,
inclusiv pentru transportarea deşeurilor;
• Instaurarea unei gestiuni eficiente a deşeurilor activităţii medicale, inclusiv separarea,
reciclarea, împachetarea şi stocarea, în spitalele asociate Proiectului.
Uzina de Incinerare
Uzina de incinerare este prevăzută a fi localizată în Spitalul Republican din Chişinău.
Aprovizionarea internaţională a uzinei de incinerare presupune livrarea unui cuptor cu funcţionare
continuă sau cuptor rotător cu o capacitate de 300 până la 350 kg/oră, care corespunde la 1800 t/ an◊,
inclusiv cu instalaţia de prelucrare a gazelor de eşapament şi sistemul de monitorizare a
combustibilului în conformitate cu Directivele UE. Ea, de asemenea, prevede provizia serviciilor de
proiectare, instruire a personalului, a pieselor de rezervă, reparaţiei şi întreţinerii de către specialişti
◊
În acelaşi timp impactul asupra mediului la tonă de deşeu poate fi redus eficient comparativ cu incineratoarele mai mici.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 78 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială Sănătăţii / Emergence
internaţionali şi livrarea materialului pe parcursul primilor trei ani de funcţionare, şi, în sfârşit,
supravegherea ridicării şi transportării echipamentului electromecanic.
Responsabilităţile Moldoveneşti constau din construcţiile civile şi lucrările ce ţin de echipament (apă,
electricitate, securitate, combustibil), instalarea camerelor separate şi normale intermediare de stocare
a deşeurilor. Fondurile locale, de asemenea, vor acoperi consultanţa moldovenească şi proiectarea,
costurile licenţelor şi a necesarei Evaluări a Impactului asupra Mediului (EIM). Materialul manevrarea
deşeurilor – cum ar fi containerele şi sacii de gunoi şi cenuşă, precum şi cisterne pentru combustibil
(depozit) şi vehiculele de transport – de asemenea, vor fi asigurate din fondurile locale, dacă nu vor fi
disponibile, prin agenţii internaţionali în conformitate cu procedurile internaţionale de stabilire a
costurilor.
Instituţiile de operare
Ministerul Sănătăţii, Municipalitatea Chişinău, Autorităţile raionale medicale implicate, ca şi
proprietarul uzinei de incinerare, intenţionează să stabilească o instituţie independentă responsabilă de
funcţionarea acesteia (livrarea deşeului, combustia, eliminarea cenuşii, etc., în conformitate cu
normele ecologice), inclusiv transportarea deşeurilor de la spitalele deservite la incinerator.
Operatorul, de asemenea, va trebui să asigure administrarea financiară (inclusiv business-planul) al
incineratorului. Municipalitatea este dispusă să examineze tipurile variate de instituţii de operare,
inclusiv printr-un parteneriat public privat, cum ar fi contract de administrare sau leasing.
O Firmă Internaţională Consultantă trebuie să aibă obligaţia de a susţine factorii moldoveni de
decizie în stabilirea unei astfel de instituţii. Ea va trebui să: definească structura ei, determine
condiţiile care vor trebui respectate de toate părţile interesate (proprietarul, unitatea de operare,
unitatea de transportare, clienţi), schiţeze un business-plan pentru instituţie (viabilitatea financiară este
discutată ulterior la punctual 5.2 de mai jos), organizeze alegerea prin tender a operatorului, participe
la negocierile cu candidaţii selectaţi, asigure participarea factorilor de decizie, etc…
Gestionarea deşeurilor
Gestionarea deşeurilor, inclusiv separarea, reciclarea, împachetarea şi stocarea, este necesară din
motive economice, tehnice, precum şi ecologice. Din punct de vedere economic, are sens de a
raţionaliza şi minimiza producerea deşeurilor şi separa deşeul potenţial periculos pentru viaţă de cel
nepericulos (din moment ce este atât obligatoriu, cât şi costisitor de a incinera deşeurile periculoase
pentru viaţă).
Ministerul sănătăţii – în calitate de proprietar al majorităţii spitalelor şi ca instanţă responsabilă de
igiena spitalelor şi sănătate în general – este direct interesat în dezvoltarea unei gestiunii
corespunzătoare a deşeurilor din spitale. Spitalele care vor trebui să aplice legislaţia şi să incinereze
deşeurile periculoase, de asemenea, au un interes definit şi stimul de a gestiona bine deşeurile. În
sfârşit, proprietarul şi operatorul incineratorul, de asemenea, împărtăşesc acest interes. Ministerul
Sănătăţii este interesat să introducă un sistem modern de gestionare a deşeurilor având scopul de a
îmbunătăţi igiena şi, de asemenea, de a limita impactul ecologic şi reduce costurile de distrugere a
deşeurilor∀.
Consultantul Internaţional va susţine Ministerul Sănătăţii în introducerea unui sistem modern de
gestionare a deşeurilor în spitalele din regiune prevăzută. Spitalele municipiului Chişinău –
responsabile de 3/5 din toate deşeurile produse în regiune – vor beneficia de un concept specific de
distrugere a deşeurilor, corespunzător regulamentelor specifice spitalului privind distrugerea
deşeurilor, statisticile adecvate şi un program ad hoc de instruire a personalului. Fiecare spital implicat
va fi asigurat cu echipamentul necesar pentru colectarea adecvată, transportul intern şi stocarea
∀
Ministerul Sănătăţii actualmente, studiază posibilitatea de a recicla seringile de unică folosinţă, cu susţinerea fabricilor
de reciclare din Chişinău (un proiect similar actualmente, este desfăşurate de către OMS în Ucraina).
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 79 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială Sănătăţii / Emergence
Concluzie
Domeniul de desfăşurare al Proiectului presupune mai mult decât aspectul tehnic. Acesta este mai
curând un sistem a cărui intenţie este să asigure o soluţie pentru distrugerea necesară a deşeurilor
periculoase pentru viaţă ale activităţii medicale într-o regiune vastă. El prevede o reţea de componente
complexe, legate între ele de combinare a “hardware” (aprovizionarea tehnică şi instituirea) şi
“software” (componenta instituţională, la toate cele trei niveluri: asistenţă tehnică, crearea instituţiei şi
dialogul politic). Expertiza Consultanţilor Internaţionali trebuie să acopere atât aspectele tehnice, cât şi
cele manageriale. Rolul ei în aspectele instituţionale va fi cel de facilitator mai mult decât de
implementator. Ministerele implicate vor trebui să joace rolul decisive, în calitate de instanţe
responsabile pentru igiena spitalelor (Ministerul Sănătăţii) şi pentru distrugerea deşeurilor (Ministerul
Ecologiei) în fortificarea legislaţiei existente (privind distrugerea deşeurilor, gestionarea deşeurilor
activităţii medicale şi igiena spitalelor), precum şi în implementarea gestionării deşeurilor.
Dacă se soldează cu succes, Proiectul poate fi reprodus în celelalte două regiuni ale Republicii
Moldova, în conformitate cu Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale. Desigur,
această activitate nu este lipsită de riscuri: o analiză a riscurilor asociate cu toate cele trei componente
ale Proiectului este prezentată mai jos.
Obiectivele proiectului
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 80 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială Sănătăţii / Emergence
I. Uzina de incinerare
Impactul şi rezultatul Comentariile Indicatorii/ Scopul
Condiţii sanitare Datorită distrugerii complete a materiei 100% din deşeurile periculoase
Impactul mai sigure în organice în deşeurile infecţioase. (infecţioase) din spital, produse
sănătăţii
asupra regiunea centrală a Necesită gestionarea corespunzătoare a în regiune sunt incinerate (sau
Republicii Moldova deşeurilor în cadrul instituţiei. sterilizate). Emisii
nepericuloase de aer şi cenuşă
Distrugerea mai sigură Inertizarea materialelor organice şi Reducerea volumului deşeului
imobilizarea constituenţilor reziduali prelucrat cu 90%. LIPSA
neorganici, solubili în apă prafului, LIPSA mirosurilor
urâte. Concentraţia limitată a
Impactul asupra mediului:
contaminantelor în apele de
scurgere ale gunoiştii
Reducerea emisiilor Concentraţie mai mică în gazele curate, în Emisii de poluanţi ai aerului mai
pofida creşterii de şapte ori în deşeul mici de concentraţia maximă
incinerat permisă în aerul ambiant
Îmbunătăţirea Fluxul mai ic de masă (fluxuri materiale), Emisii de praf şi dioxid de sulf
condiţiilor aerului în pofida creşterii de şapte ori în deşeul
ambiant incinerat
Recuperarea energiei Producerea energiei re-generabile utile de Utilizarea reţelei re-generabile de
şi economii de către incinerator încălzire.
combustibil
sănătăţii
asupra
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 81 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială Sănătăţii / Emergence
Echipa Proiectului
Partenerii Proiectului
Ministerul Sănătăţii şi Municipalitatea Chişinău vor fi beneficiarii principali şi partenerii Proiectului
(precum şi finanţatorii costurilor locale). Ei vor fi responsabili de elaborarea raporturilor EIM şi de
toate documentele necesare pentru garantarea aprobărilor, precum şi pentru elaborarea unui proiect
final şi implementarea lucrărilor locale. Ei, de asemenea, vor asigura supravegherea independentă a
Lucrărilor de Proiectare şi Implementare care vor fi executate de către companiile locale de proiectare
atestate în conformitate cu legislaţia Moldovei.
Firma Internaţională Consultantă, mandatată de agenţia internaţională va trebuie să poarte
responsabilitatea generală pentru proiectarea şi implementarea fizică a Proiectului. În ceea ce priveşte
componentele instituţionale, ea va susţine Municipalitatea şi Ministerul Sănătăţii în 1) stabilirea
instituţiei de operare şi 2) introducerea unei gestiuni moderne a deşeurilor în principalele spitale
prevăzute.
Ministerul Sănătăţii va autoriza utilizarea şi construcţia uzinei de incinerare, va facilita elaborarea
calitativă a EIM. El va implementa procedurile adecvate de gestionarea a deşeurilor în spitale.
Ministerul ecologiei va susţine elaborarea Proiectului în forma sa actuală. El, în mod special, va
facilita elaborarea EIM (şi va lua decizia finală în baza rezultatelor acesteia), va susţine elaborarea
sistemului de gestionare a deşeurilor în afara spitalelor şi depozitarea cenuşii. El va juca un rol crucial
în asigurarea fortificării legislaţiei privind deşeurile periculoase din spital.
Organizarea Proiectului
Comitetul de Conducere (CC) reprezintă unitatea de coordonare şi decizie privind problemele legate
de toţi partenerii. El va fi constituit din instituţiile implicate (Ministerul Finanţelor, Ministerul
Sănătăţii, Ministerul Ecologiei), beneficiarul principal (Municipalitatea Chişinău) agenţiile donatoare
internaţionale. CC va decide privind opţiuni strategice fundamentale, cum ar fi structura instituţiei de
operare. El, de asemenea, va asigura delegarea responsabilităţilor de la Municipalitate instituţiei de
operare.
Împreună, Firma Internaţională Consultantă, Municipalitatea Chişinău şi Centrul Naţional de
Medicină Preventivă vor conduce Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP), care, de asemenea va
realiza delegarea Spitalului Republican. Ea va fi responsabilă de administrarea generală a
componentelor tehnice şi instituţionale ale Proiectului.
Acordurile Proiectului
Un Acord specific de Proiect trebuie semnat între Aid Agency şi Ministerul Finanţelor. El trebuie să
fie contrasemnat de instituţiile implicate, adică Ministerul Sănătăţii, Ministerul Ecologiei şi
Municipalitatea Chişinău.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 82 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială Sănătăţii / Emergence
Etapa 3 (6 luni): Aprobarea proiectului licenţei va permite alocarea locului. Aceasta necesită
depunerea unei machete de bază şi aprobarea raportului preliminar al EIM, care va fi realizat de către
o instituţie corespunzătoare din Moldova. Simultan, Consultantul Internaţional va preciza specificările
tehnice privind echipamentul. Aranjamentele privind operarea incineratorului şi transportarea
deşeurilor vor fi realizate de Autorităţi
Etapa 4 (6 luni): Consultantul Internaţional şi inginerul local vor lucra asupra aprobării proiectului
tehnic şi asupra EIM Finale în scopul obţinerii permisiunii de construcţie şi a lansării licitaţiei pentru
echipament. Mandatul pentru supravegherea independentă a Lucrărilor de proiectare şi implementare
va fi oferit unei companii atestate de proiectare. În acelaşi timp, instituţia de operare va fi stabilită şi
vor fi determinate principiile de gestiune a deşeurilor activităţii medicale.
Etapa 5 (18 luni): Faza finală prevede lucrările civile şi livrarea şi asamblarea echipamentului.
Instruirea personalului şi dezvoltarea capacităţilor instituţiei vor face eficientă activitatea unităţii de
operare a viitorului incinerator. Trebuie să fie asigurată distrugerea directă a cenuşii într-o diviziune a
gunoiştii municipale. Personalul spitalelor va obţine asistenţa tehnică necesară şi suportul
organizaţional pentru gestionarea adecvată a deşeurilor. În final, Autorităţile vor elibera permisiunea
de funcţionare şi va fi încheiat un contract final de administrare pentru operarea cu incineratorul.
Budgetul
Costurile de investiţie
Costurile totale de investiţie în Proiect, inclusiv procurarea şi supravegherea / consultarea se ridică la
2500000$SUA. În tabelul de mai jos sunt prezentate costurile totale de investiţie repartizate pe
categorii.
Beneficiarii
Beneficiarii principali ai Proiectului sunt Ministerul Sănătăţii şi Municipalitatea Chişinău, precum şi
municipalităţile care sunt incluse progresiv în Plan.
Riscurile potenţiale
Următoarea analiză demonstrează că riscurile pot fi reduse până la nivele acceptabile:
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 83 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială Sănătăţii / Emergence
Oportunităţile
Oportunităţile principale ale Proiectului pot fi rezumate în felul următor:
• Necesitatea urgentă pentru distrugerea corespunzătoare a deşeurilor periculoase din spitale
şi îmbunătăţirea aşteptată legată de realizarea acesteia în situaţia sănătăţii şi a mediului;
• Absenţa tehnologiei şi cunoştinţelor adecvate în Republica Moldova;
• Necesitatea crucială ca spitalele să adopte o gestiune corespunzătoare a deşeurilor;
• Demonstraţia unui Parteneriat Public-Privat în operarea incineratorului, de asemenea, care
poate fi replicat în alte regiuni şi/ sau servicii publice.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 84 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
Termenul Definiţia
Poluarea aerului Prezenţa unui material sau substanţe în aer, care poate fi dăunătoare pentru fie mediul natural sau uman, care include orice
material prezent în concentraţii suficiente pentru un timp suficient, şi un număr de circumstanţe, pentru a interfera semnificativ
confortul, sănătatea şi bunăstarea oamenilor în ceea ce priveşte utilizarea deplină şi satisfacerea de la proprietate
Standardele de calitate a aerului Nivelul poluanţilor care, prin lege, nu poate fi depăşit într-o perioadă specifică de timp într-o arie geografică specificată
Deşeu anatomic Care constă din părţi anatomice ce pot fi recunoscute
Deşeu biomedical şi al activităţii Deşeu solid sau solid produs în urma activităţilor de asistenţă medicală (medicale) de tipul diagnosticului, monitorizării,
medicale tratamentului, prevenirii maladiilor sau uşurării unui handicap la oameni sau animale, inclusiv cercetările legate, realizate sub
supravegherea unui medic practician sau chirurg veterinar sau altă persoană autorizată în virtutea calificărilor sale
profesionale
Capacitate Cantitatea de deşeu solid care poate fi prelucrată într-o perioadă anumită de timp, în condiţii specificate, de obicei, exprimată
în termeni de masă în 24 ore
Deşeu chimic Care constă din/sau conţine substanţe chimice
Colectare Procesul de preluare a deşeului solid acumulat introdus în containere de la sursa iniţială generatoare. Colectarea privată a
deşeului solid şi lichid de către persoane sau companii de la surse domestice, comerciale, medicale sau industriale.
Aranjamentele pentru servicii sunt realizate direct dintre proprietar sau utilizatorul sursei şi colector
Container Vas în care este plasat deşeul pentru manevrare, transportare, stocare şi/sau eventual distrugere. Containerul pentru deşeuri
este un component al pachetului de deşeu
Deşeu citotoxic Remedii medicamentoase care posedă o acţiune specifică distructivă asupra anumitor celule
Decontaminare Procesul de reducere sau eliminare a prezenţei unor substanţe dăunătoare, cum ar fi agenţii infecţioşi pentru a reduce
probabilitatea transmiterii maladiei de la aceste substanţe
Dezinfectant Agent chimic care este capabil să reducă viabilitatea micro-organismelor
Distrugerea Arderea intenţionată, depozitarea, descărcarea, aruncarea, plasarea sau eliberarea oricărui material de deşeu în aer, sol sau
apă
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 85 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
Termenul Definiţia
Expunere Cantitatea de radiaţie sau poluanţi prezenţi într-un mediu particular (adică, uman, natural) care reprezintă un pericol potenţial
pentru organismele vii din acel mediu
Praf de cenuşă Particulele definitiv divizate de cenuşă antrenate în gazele emise în urma combustiei. Particulele de cenuşă pot conţine material
incomplet ars. Particulele frecvent sunt, sfere sticloase dar pot fi, de asemenea, cristaline sau chiar fibroase după structura lor.
Manevrare Funcţiile asociate cu mutarea deşeului
Deşeu al activităţii medicale cu Care constă din materiale şi echipament care include metale grele şi derivaţi în componenţa sa
conţinut înalt de metale grele
Incinerare Arderea controlată a deşeurilor combustibile solide, lichide sau gazoase pentru a produce gaze şi reziduuri care conţin puţin
sau NU conţin material combustibil
Iradiere Expunerea la radiaţie de lungimi de undă mai mici decât cele ale luminii vizibile (gamma, raze röntghen sau ultraviolete) în
scopuri medicale, distrugerea bacteriilor din lapte sau alte produse alimentare sau iniţierea polimerizării monomerelor sau a
vulcanizării cauciucului
Deşeu infecţios al activităţii Materiale generate în urma activităţilor medicale realizate pe oameni sau animale, care posedă potenţialul de transmitere a
medicale agenţilor infecţioşi oamenilor. Acestea include materiale sau echipament produse în urma procedurilor de diagnostic, tratament
şi prevenire a maladiilor, evaluarea stării sănătăţii sau în scopuri de identificare, care au fost în contact cu sângele şi derivatele
lui, ţesuturile, lichidele biologice, sau deşeurilor parvenite din saloane izolate cu bolnavi infecţioşi
Reducerea la minimum (a Aplicarea unor activităţi, cum ar fi reducerea deşeurilor, reutilizarea şi reciclarea pentru a reduce la minimum cantitatea de
deşeului) deşeu care trebuie distrus.
Monitorizare Supravegherea periodică sau continuă sau testarea pentru a determina nivelul de complianţă cu cerinţele naţionale şi/sau
nivele poluanţilor în diferite medii sau la oameni, animale şi alte fiinţe vii
Instalaţie din afara instituţiei Instalaţie de prelucrare, stocare sau distrugere a deşeurilor clinice şi legate, care este localizată în afara locului generator
Instalaţie din cadrul instituţiei Instalaţie de prelucrare, stocare sau distrugere a deşeurilor clinice şi legate, care este localizată în cadrul locului generator
Gunoişte în aer liber Caracterizat prin depozitarea necontrolată şi haotică a deşeurilor
Deşeu farmaceutic Care constă din /sau conţine substanţe medicamentoase
Containere sub presiune Care constă din containere (pline sau goale) cu lichid, gaz sau materiale pulverizate sub presiune
Piroliză Descompunerea unui material organic prin temperatură înaltă în absenţa sau în condiţiile unei concentraţii mici de oxigen
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 86 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
Termenul Definiţia
Deşeu radioactiv Material contaminat cu radioizotopi, care provine din utilizarea medicală sau ştiinţifică a radionuclizilor. Poate fi sub formă
solidă, lichidă sau gazoasă
Reciclare Un termen care presupune recuperarea şi reutilizarea materialelor reziduale sau a deşeului pentru fabricare sau alte scopuri
Deşeu rezidual Acele materiale (solide sau lichide) care încă mai trebuie distruse după finisarea unei prelucrări sau pentru reluarea activităţii
instalaţiei (adică, zgura şi apele de scurgere după o procedură de piroliză şi resturile din sistemele primare de separare
Risc Probabilitatea că un pericol potenţial va cauza prejudiciu şi gradul de severitate a acestui prejudiciu
Gunoişte sanitară Caracterizată prin depozitarea controlată şi organizată a deşeurilor care ulterior este acoperită cu regularitate (zilnic) de către
personalul prezent acolo. Pregătirile corespunzătoare de proiectare a locului şi localizării favorabile geologie (pentru
asigurarea izolării deşeurilor de mediu) sunt necesare.
Sanitaţie Controlul tuturor factorilor din mediul fizic care exercită sau pot exercita efect dăunător asupra dezvoltării fizice, sănătăţii şi
supravieţuirii oamenilor
Segregare Repartizarea sistematică a deşeului pe categorii prevăzute
Instrumentar ascuţit Instrumentar ascuţit reprezintă o sub-categorie a deşeului infecţios al activităţii medicale şi include obiecte care sunt ascuţite
şi pot cauza leziuni
Sterilizare Un proces utilizat pentru a obţine o stare de eliberare de microorganismele viabile. De reţinut că într-un process de
sterilizare, natura morţii microbiologice sau reducerea este descrisă printr-o funcţie experimentală. Prin urmare, numărul de
microorganisme care supravieţuiesc procesului de sterilizare poate fi exprimat numai probabil. Deşi această probabilitate
poate fi redusă la un număr foarte mic, ea nici-odată nu poate fi redusă la zero.
Stocare Plasarea deşeurilor într-un loc potrivit sau instituţie unde sunt asigurate izolarea, protecţia mediului şi a sănătăţii şi controlul
uman (adică, monitorizarea radioactivităţii, limitarea accesului). Aceasta este realizat cu condiţia că ulterior deşeul va fi retras
pentru prelucrare sau condiţionare şi/sau distrugere (sau curăţarea de deşeuri radioactive)
Prelucrare Orice metodă, tehnică sau proces de alterare a caracteristicilor biologice, chimice sau fizice a deşeului pentru a reduce
pericolul pe care îl prezintă şi facilita sau reduce costurile de distrugere. Obiectivul de bază al prelucrării include reducerea
volumului, dezinfectarea, neutralizarea sau alte modificări în compoziţie pentru a reduce pericolele, inclusiv eliminarea
radionuclizilor din deşeurile radioactive
Gestionarea deşeurilor Toate activităţile - administrative şi de operare – implicate în manevrarea, prelucrarea, condiţionarea, stocarea, transportarea
şi distrugerea deşeurilor.
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale • Ianuarie 2004 Pagina 87 din 88
Republica Moldova Organizaţia Mondială a Sănătăţii / Emergence
• Standardele calităţii aerului pentru Europa, Biroul Regional al OMS Europa, Ediţia a 2-a,
2000.
• Basel Convention on the Control of Transboundary Movements of Hazardous Wastes and
their Disposal, UNEP.
• Environmental Health: Activities to carry out in the framework of the National Action Plan.
Material for the National Conference, April 5, 2001. Ministry of Health, Ministry of
Environment and Land Planning.
• Hazardous Waste Incineration, Evaluating the Human Health and Environmental Risks,
Etapahen, Roberts, Teaf, Bean, Lewis Publisher 1999.
• Hospital Waste Incineration, Apicc, waste engineering, 2001.
• Scrisoare informativă nr.01-9/2472 din 13 Decembrie, 2002 a MS către ME privind
Gestionarea Deşeurilor Medicale.
• Legea 606 28 Iunie, 2000 privind aprobarea Programului Naţional de Valorificare a
Deşeurilor Industriale şi Domestice.
• Legea nr. 1422-XIII din 17 Decembrie, 1997 privind Protecţia Atmosferei şi Aerului.
• Legea privind deşeurile industriale şi domestice N°1347 din 9 Octombrie, 1997.
• Le Droit des déchets hospitaliers, Clément et Huglo, Les études hospitalières, 1999.
• Lista şi Limitele emisiilor în aer a poluanţilor aerului, editată de Diviziunea pentru
Controlul Atmosferei şi Aerului a Comisiei de Stat a Uniunii Sovietice pentru Protecţia
mediului, Saint-Petersburg, 1991.
• Programul Naţional de Implementare pentru Controlul Tuberculozei în Republica Moldova,
2001-2005.
• Oparin PP. Igiena deşeurilor medicale. Centrul ştiinţific Est-Siberian şi Staţia de
dezinfectare din Irkutsk, 2001.
• Ordonanţa N°140 privind îmbunătăţirea măsurilor preventive şi curative contra infecţiilor
nozocomiale din 30 Aprilie, 1998. Ministerul Sănătăţii.
• Ordonanţa MS n°206 din 2 Iulie, 2003 privind Distrugerea Sigură a Deşeurilor
Farmaceutice care sunt Expirate, Falsificate, de calitate joasă sau fără documentaţie
corespunzătoare.
• Regulamentul privind Gestionarea Deşeurilor Medicale, aprobat de MS sub Decretul n°
06.8.3.45 din 10 Decembrie, 2001.
• Regulamentul n°5179-90 din 20 Iunie, 1990 privind regulile Sanitare pentru Operarea şi
Întreţinerea Echipamentului în Instituţia Medicală.
• Safe Management of Wastes from Health-Care Activities, Prüss, Giroult, Rushbrook,
WHO, 1999.
• Starting CHWM in Medical Institutions, WHO, Regional Office for Europe, Copenhagen,
2000.
• Technical Guidelines on the Environmentally Sound Management of Biomedical and
Health-Care Wastes. Conference of the Parties to the Basel Convention on the Control of
Transboundary Movements of Hazardous Wastes and their Disposal. Sixth meeting.
Geneva, 9-13 December 2002.