Cetea Bihor

CETEA-BIHOR
UN SAT PENTRU CREDINŢĂ Şl LEGEA

STRĂBUNĂ
EVOCĂRI, FILE DE ISTORIE,

DOCUMENTE, CU PRILEJUL
ANIVERSĂRII A 600 DE ANI DE LA
PRIMA ATESTARE DOCUMENTARĂ
Ediția a II-a
Revizuită şi adăugită
sub redacţia:
Prof.univ.dr. LIVIU BORCEA
Prof.univ.dr. PETRU MIHANCEA
EDITURA UNIVERSITĂŢII din ORADEA

2015
COLABORATORI PRINCIPALI:
Fam. înv. Preot
Ileana şi Ioan Ungur Vasile Megheşan
Teh. arh. Poetă şi scriitoare
Alexandru Antonescu senior Doina Cetea Bendorfeanu
AU MAI COLABORAT:
Alexandru Antonescu junior
Maria Ungur
Nicoleta Ungur
Nicuşor Boca
Nicolae Meseșan
Teodora Megheșan
TIPĂRIT de:
Oradea, str. Nicolae Jiga nr.31

Tel.: +40 729 845 160, Tel./ Fax: +40 259 472 640
E-mail: metropolis@rdsor.ro
TEHNOREDACTOR
Bartha László Zoltán
CORECTOR:
Prof. Florica Mihancea
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

BORCEA, LIVIU
Cetea Bihor : un sat pentru credinţă şi legea străbună / Liviu Borcea, Petru
Mihancea. – Oradea : Editura Universităţii din Oradea, 2015
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
908(498 Cetea)
Editura Universității din Oradea este recunoscută CNCS.
Îndemn pentru toți cetenii și
cei care au rădăcini în Cetea - Bihor
Totul poate fi realizabil, dacă lucrul pe care ţi l-ai propus

să-l realizezi, ţi-l doreşti din toată inima, iar tot ce-ţi doreşti
să realizezi din toată inima pentru binele oamenilor, te duce
în nemurire.
Prof. univ. dr. Mihancea Petru

Cuvânt înainte la ediţia I-a
M-au impresionat foarte mult relatările din cartea de faţă privitoare
la istoria satului Cetea şi mai ales istoria spirituală a satului.
Îmi permit să reamintesc unele afirmaţii pozitive ale unor mari
bărbaţi ai ţării noastre privitoare la sat.
Blaga în discursul de recepţie de la Academie aduce deosebite
elogii satului românesc zicând: “Îndrăznim să facem afirmaţii că satul e
situat în centrul lumii, într-un destin cosmic. Omul satului întrucât
izbuteşte să se menţină pe linia de apogeu genială a copilăriei, trăieşte
din întregul unei lumi pentru acest întreg. Dacă satul nostru e clădit în
jurul bisericii din care iradiază Dumnezeu, în pomenitele aşezări
americane e mai puţin un sălaş al lui Dumnezeu, cât un fel de
întreprindere ca şi banca coloniei. O societate pe acţiuni”. Ca filozof,
Blaga a ştiut să puncteze diferenţierile ce există între satul românesc şi
alte asociaţii ale populaţiei de pe glob.
În cuvântarea ţinută cu ocazia serbării a 120 de ani de la
întemeierea “ASTREI”, citând I.P.S. Antonie, pe Alecsandri, zicea:
“Ţărănimea este singura clasă care la noi are trecut şi tradiţie şi un
perfect echilibru sufletesc".
Satul şi ţăranul român, datorită Bisericii şi etniei şi-a păstrat
nealterată frumuseţea echilibrată a fiinţei sale.
Rebreanu aduce şi el, tot cu ocazia primirii la Academie, elogiul
ţăranului român. Iar Voiculescu ţine să precizeze: “Sunt născut la ţară,
ceea ce socotesc că e cel mai mare noroc din viaţa mea.”
Autorul Florentin Popescu, care a scris o carte despre Voiculescu
spune întruna din paginile sale, că Voiculescu a rămas până în cele mai
adânci fibre ale fiinţei sale un om de gândire sănătoasă de ţăran”.
Mai nou, Ioan Alexandru, în “Iubirea de Patrie” spune: “Satul este
deschis, este cosmic şi expus iubirilor, răul nu-i răbdat ca să prindă
rădăcini pe ascuns, ci constrâns să se ordoneze iubirii binelui. Asta face
ca viaţa ţărănească, spiritualitatea satului să fie luată de om ca o avere
uriaşă.”
Satul are ceva în plus faţă de oraş. E vorba de acea pudoare, de acea
ruşine de a săvârşi răul. Fiind o comunitate mai mică şi membrii ei
cunoscându-se îndeaproape, greşelile unora se fac repede ştiute, se pare
că pentru frica de păcat se păstrează o conştiinţă mai trează, de frica ce
o au ţăranii în mândria lor, ca să nu se facă de râs.
5
CETEA-BIHOR
Totodată la sat se păstrează o mai strânsă comuniune spirituală, ca

mărturie ne stau dovadă întrajutorările de la nuntă, înmormântare,
precum şi la alte ocazii.
Forţa care întăreşte unitatea este frăţietatea. Frăţietatea trece peste
puterea egoismului, încât uneori durerea şi bucuria unei familii devine
durerea şi bucuria satului întreg.
Rolul Bisericii noastre în viaţa spirituală a satului a fost şi este
preponderent. Istoricul D. Prodan în lucrarea sa “Revoluţia lui Horea”
are cuvinte de apreciere deosebită în această privinţă zicând: “Iobagii se
distingeau prin ortodoxie, care s-a păstrat nealterată, necontaminată de
alte religii. Constituind o întreagă lume aparte, opusă acelora. Poporul
român a fost angrenat în ea, încât aici ortodox e sinonim cu român şi
identitatea aceasta a devenit cu atât mai adevărată, încât lipsa unui cler
înalt sau mai cultivat, ortodoxia s-a coborât, s-a adâncit în masă... a
intrat în componenţa spiritului său. S-a confundat în etnicul românesc, a
devenit lege românească. Român, lege românească sunt cele două
noţiuni care accentuează o conştiinţă românească, o conştiinţă de neam
românesc distinctă de celelalte legi, străină de celelalte popoare de altă
lege”. (p.60).
Nu mai puţină contribuţie a avut şcoala, învăţătorul, care aşa cum
reiese şi din lucrarea de faţă era în acelaşi timp şi preot. Preotul şi
învăţătorul erau una, urmărind acelaşi scop creştin şi Patriotic. Şcolile
erau confesionale, înfiinţate în mare parte de Mitropolitul Andrei
Şaguna. Când statul maghiar şi-a dat seama că şcolile erau focare de
spiritualitate creştină şi de patriotism au căutat să înfiinţeze ei şcoli cu
predare în limba maghiară, cu profesori plătiţi de stat.
După toate acestea zise socotim că lucrarea de faţă este valoroasă,
felicităm pe cei ce au ostenit la realizarea ei, în frunte cu Domnul
Profesor dr. Liviu Borcea, care a reuşit să descopere într-un sat aşa de
mic, mari valori spirituale, creştineşti şi româneşti, reînnodând firul
unor tradiţii care ar fi bine să fie din nou reactivate în toată frumuseţea
şi folosul lor.
Oradea, Sfintele Sărbători ale Naşterii
† IOAN
Episcopul Oradiei
6
Un sat pentru credinţă şi legea străbună
În loc de prefaţă la ediţia I-a

Cetea este o aşezare din judeţul Bihor, situată în partea de
nord-vest a bazinului hidrografic al Borodului. Având o formă aproape
rotundă explicată prin depresiunea tectono- erozivă a pârâului
Borodului care, de-a lungul timpului, a colectat aproape radiar apele din
jur, acest bazin hidrografic formează o unitate atât prin configuraţie
morfologică cât şi prin amprenta pe care a pus-o asupra sa. De aceea
satele de aici: Cetea, Borod, Borozel, Cornițel, Valea Mare au prezentat
de-a lungul timpului, dar mai, ales în Evul Mediu şi în epoca modernă,
o comunitate de aşezări într-o strânsă interdependenţă. Spaţiul
geografic le-a dat acelaşi destin.
Între aşezările menţionate a existat o permanentă mişcare, o
fluctuaţie care, practic, le-a făcut ca în faţa istoriei să fie una şi aceeaşi
comunitate, chiar dacă în unele din aceste aşezări au locuit şi alte
populaţii: slovaci, maghiari.
Cetea a avut un rol important în viaţa bisericească ortodoxă, de ea
fiind legată parohia din Valea Mare, precum şi credincioşii de acest rit
din Borozel şi Borod. Îndată după cel de-al doilea război mondial, prin
strădania preotului Emil Bendorfeanu, locuitorii din Cetea au reuşit să
sprijine înfiinţarea unei capele ortodoxe în Borod, care a fiinţat până în
1948.
Trecutul satelor din zonă se leagă precum firele unei ţesături fine.
De aceea găsim informaţii în documentele parohiei din Cetea cu privire
la trecutul aproape a tuturor aşezărilor din această zonă. Durerile Cetei
au fost, ca şi bucuriile, la fel cu ale celorlalte sate româneşti din jur. Din
“grăniceri" - păzitori ai trecerii peste munţi - oamenii înzestraţi cu
privilegii pe care le aveau din moşi-strămoşi, au fost nevoiţi să se zbată
de-a lungul istoriei nu numai pentru drepturile pierdute, dar chiar şi
pentru a-şi păstra pe cel mai elementar şi mai firesc dintre ele: limba.
Două personalităţi se remarcă în mod deosebit: luminoasa imagine
a preoţilor Alexandru Drimba şi Emil Bendorfeanu cu a căror strădanie
vreme de aproape o jumătate de veac întru propăşirea satului, cititorul
se va întâlni la aproape fiecare pagină din lucrarea de faţă. Cu siguranţă
că au fost şi alţii înaintea lor, pe care documentele au uitat să-i
menţioneze, aşa cum sunt cei ce au urmat după ei, cei ce nu mai sunt,
sau cei ce se străduiesc să ţină trează credinţa şi învăţătura, dragostea şi
ataşamentul de locurile natale.
7
CETEA-BIHOR
Ne plecăm fruntea în faţa celor ce, de-a lungul veacurilor, au rămas

în sat şi au asigurat permanenţa şi continuitatea aşezării.
Lucrarea de faţă vrea să fie un îndemn spre aducere aminte, spre
continuarea investigaţiilor, spre păstrarea legăturilor sufleteşti, atât de
necesare între oamenii aceloraşi locuri, aşa cum s-a întâmplat şi în
minunatele zile ale întâlnirii, la 19 - 20 septembrie 1992.
Realizatorii acestui volum aduc sincere mulţumiri Prea Sfinţiei
Sale părintele episcop dr. Ioan Mihălţan a cărui binecuvântare au
simţit-o permanent precum şi preoţilor Nicolae Gârz din Cetea şi Viorel
Şerban din Valea Mare, care au pus la dispoziţie arhiva parohiei.
Au contribuit la buna desfăşurare a întâlnirii fiii satului Cetea,
atunci, în 1992, familia Ungur Ioan şi Ileana actualii dascăli ai satului.
Oradea, 27 decembrie 1993
Dr. L. Borcea
Dr. P. Mihancea
8
Prefaţă la ediţia a II-a

Cetea - act de identitate
O carte este o fereastră prin care universul îți intră în casă și-n
suflet; un amvon de la care vremile vremuiesc și oamenii istorisesc și se
istorisesc; un fragment de respirație năzdrăvană care, sporind a lumii
taină, statuează trecutul, desțelenește prezentul și ispitește viitorul; o
icoană a cunoașterii punând peceți de o claritate solară pe retina
interioară a însetatului de certitudini și de idei incendiare, fascinante
prin resorturile lor ziditoare; o viziune deschizătoare de orizonturi noi,
capabilă a sparge tiparele și a pune în evidență adevărul, izvorul
limpede, riguros și coerent al gândirii; o tablă de legi și, nu în ultimul
rând, un cântec al înveșnicirii …
Poate, aceste “meditații lirice“ spun prea puțin despre cartea de
față, ele se vor însă, mai întâi și întâi, un elogiu adus monografismului
și monografiștilor, cercetării complexe interdisciplinare, și modestiei
acestor intelectuali care pun înaintea propriilor existențe viața
comunității. Din această perspectivă, trebuie reliefată activitatea de-a
dreptul excepțională în primul rând a D-lui Prof. universitar Dr. Petru
Mihancea, dar și a colaboratorilor domniei-sale, care au realizat un
studiu aprofundat al satului Cetea, localitate percepută din perspectivă
sociologică drept o “personalitate” bihoreană purtătoare de valori
istorice, morale și culturale, de amprente existențiale .
Cartea se constituie astfel într-un documentar incitant și prețios,
care adună între coperțile sale un material inedit, plin de sugestii și
”surprize” pentru interpretare și sinteze viitoare .Și faptul acesta trebuie
cu atât mai mult subliniat cu cât ne aflăm în fața unei a doua ediții a
cărții, revizuită și adăugită, care proiectează 600 de ani de existență în
actualitatea imediată. Monografia se constituie, prin urmare, într-un
adevărat act de identitate a satului Cetea, sat fotografiat și radiografiat
cu probitate științifică și pasiune, cu adâncă înțelegere și dragoste,
demers izvorât și din faptul că “actantul principal”, Dl. Petru Mihancea,
este fiu al locului. Urmare, domnia-sa a conceput demersul pe câteva
elemente fundamentale: cine sunt și de unde vin localitatea și oamenii,
drumul parcurs și evenimentele trăite de comunitate, informații despre
instituții, educație, cultură, despre tradiții și specificitățile locale,
despre fenomenul economic, personalități născute aici, fiind o oglindă a
unei “stele fixe” din universul românesc al Bihorului. Să mai reliefăm și
9
CETEA-BIHOR
faptul ca lucrarea beneficiază de un set de documente aflate in Muzeul

bisericii și de o “inventariere” la zi a locuitorilor satului, ceea ce
sporește valoarea și interesul lucrării.
Satul Cetea nu are o istorie spectaculoasă. Atestată documentar la
1392, localitatea trebuie că este mult mai veche, ea fiind, ca majoritatea
localităților românești din Ardeal, retrasă din fața istoriei spre păduri
și munți, pe o vale îngustă nu prea roditoare, asigurând totuși minimul
necesar supraviețuirii. În timp, ea a făcut parte din “voievodatul”
Borodului dar și din domeniul Cetății Șinteu, devenind în târziul ev
mediu românesc comună de sine stătătoare, iar apoi mai aproape de
zilele noastre, iarăși localitate aparținând comunei Borod. Limba și
credința strămoșească au ținut satul unit, configurându-i o dimensiune
existențială proprie, inconfundabilă. De aceea, probabil, și interesul
autorilor trece mai mult pe reliefarea universului religios local, al
bisericii și slujitorilor acesteia.
Dacă demersul istoric al regretatului Liviu Borcea se oprește
imediat după Marea Unire, Dl. Petru Mihancea încearcă să plaseze
Cetea în prezent, într-un moment sărbătoresc, aniversar, prin adunarea
și publicarea cuvintelor rostite de o parte dintre participanții la
sărbătoarea satului din 1992. Remarcabile sunt “alocuțiunile” celui care
a fost episcopul Oradiei, Ioan Mihălțan, dar și ale lui Viorel Horj, Doina
Cetea, Profesor Maria Iancu, Conf. universitar Dr. C. Iancu, colonel
Nicolaie Bochiș, Cristina Topai, Ileana și Ioan Ungur etc., care fac
“popasuri prin istoria” acestui sat bihorean, aducându-i un “onor
ostășesc” sau o “laudă satului natal și strămoșilor”, privindu-i cu
încredere viitorul.
Corpusul de documente (87 de acte originale existente în Muzeul
Parohiei Cetea) vine să completeze perioada de după unire până în anul
1956, oferind cititorului o imagine vie a problemelor cu care s-a
confruntat comunitatea din Cetea în acele vremi, unele cu un puternic
impact emoțional.
Să mai remarcăm și modalitatea inedită de prezentare etnografică a
portului popular și a îndeletnicirilor cetenilor: prin intermediul
fotografiei, ceea ce lasă specialistului atât posibilitatea interpretării cât
și proiectarea în timp și spațiu a evoluției acestora.
În concluzie: un admirabil și original studiu monografic, realizat de
editorul Petru Mihancea, fiu exponențial al satului, față de care
domnia-sa și-a îndeplinit nu numai o datorie sufletească, ci și una
moral-intelectuală, izvorâtă din conștientizarea necesității și utilității
unei astfel de lucrări. O lucrare de amploare, remarcabilă prin conținut
și conotații, un documentar extrem de prețios pentru sociologi,
10
antropologi, etnologi, care vor găsi aici un material incitant pentru

interpretare.
Ce s-ar mai putea spune despre această surprinzătoare lucrare?
Eventual, că este realizată cu degete de înger și cu cerneluri academice,
că este un eveniment editorial de certă probitate și profesionalism, o
emblemă a spiritului care-l animă pe editorul și intelectualul fin care
este Dl. Petru Mihancea. Că este o carte năzdrăvană despre un sat
paradisiac din Ținutul Crișului Repede, acolo unde ideile și cuvintele se
plimbă printre oameni în calești trase de fluturi pentru a creiona “stele
fixe“ pe tărâmul “zăpezilor de altă dată”… sau, parafrazându-l ușor pe
Arghezi: Carte frumoasă, cinste cui te-a scos în lumină….
9.03.2015 Prof . Blaga Miron

Consultant artistic.
11
CETEA-BIHOR
12
DIN CUVÂNTUL
PARTICIPANȚILOR LA
SĂRBĂTOAREA SATULUI
19-20 septembrie 1992
A trecut...
A trecut o iarnă, o vară şi apoi încă o iarnă de când Cetea a
îmbrăcat straie alese de sărbătoare şi a primit generos, după datină, pe
fiii ei veniţi din toate părţile de ţară. Au fost stăruitor chemaţi cu rânduri
trimise fiecăruia, scrise nu aşa cum se obişnuieşte, cu slove de
circumstanţă ci picurând, literă cu literă, din inimă şi suflet.
Căci se anunţa sărbătoare. Era praznicul aşezării cu case risipite în
verdeaţă, cu turnul bisericii sclipind alb până departe, ca un far pentru
cei ce vin de departe, cu drumuri ştiute bine numai de cei ce şi-au lăsat
inima pe aceste meleaguri. Invitaţia suna ca un dangăt de clopot care
persistă în timp chemând credincioşii la vecernie.
Aşa s-a întâmplat că, la 19 septembrie 1992, la orele 15, în parcul
din faţa bisericii s-a adunat lume care nu s-a văzut de multă vreme,
oameni de-ai locului şi alţii, tot de-ai locului dar veniţi de departe. S-au
privit, s-au îmbrăţişat, şi-au adus aminte...
Au străbătut la braţ uliţele satului, au poposit prin case, prin curţi şi
prin livezi, stăruind în amintiri, pomenind nume care nu mai sunt. Iar
seara, la căminul cultural, au participat la o petrecere aducătoare
aminte, la o "habă", în cel mai autentic înţeles al cuvântului, urmate de
alte felurite petreceri mai moderne.
A doua zi, duminică, 20 septembrie, clopotul i-a adunat din nou pe
cei puşi pe aduceri aminte, la Sfânta Liturghie, urmată de un parastas de
pomenire a fiilor satului cei plecaţi din rândurile celor vii. Biserica a
fost neîncăpătoare, parastasul oficiindu-se afară, în faţa sfântului lăcaş,
la umbra troiţei şi a nucilor bătrâni cu rădăcinile până aproape de cei
pentru care se cânta veşnica pomenire.
13
CETEA-BIHOR
Cu pioşenie s-a vizitat micul muzeu al parohiei, un adevărat

paraclis închinat aducerii aminte. Cărţi sfinte, icoane, documente,
evocând o lume care a fost, pentru o lume care este, pentru un prezent
ce numai rar se mai gândeşte la trecut. Pagini îngălbenite, imagini sfinte
la care cei de odinioară s-au închinat în momente de bucurie sau
deznădejde.
La ora 12, pe scena improvizată lângă biserică, a avut loc
festivitatea de aniversare a 600 de ani de la atestarea satului. Oaspeţi
dragi, alături de bătrâni ai satului, de intelectuali rămaşi să sădească
dragostea de glie şi de carte, au rostit cuvinte pline de emoţie, cuvinte
înaripate, pentru cei ce au fost şi nu mai sunt, pentru cei ce au făcut ca
satul să dureze în timp, care şi-au jertfit visele de împlinire pe altarul
dragostei faţă de sat.
A urmat un program artistic dat de formaţiile aşezărilor din jur,
participante la bucuria Cetei.
Seara, târziu, când de obicei numai luna mai veghează peste satul
adormit, casele mai fremătau încă de emoţia clipei trăite.
Din acel moment a început o altă perioadă din viaţa aşezării...
Dr. Liviu Borcea

Dr. Petru Mihancea
14
Laudă satului natal şi strămoşilor noştri

MOTTO
“Niciodată nu întreba ce a făcut ţara pentru tine,
ci întotdeauna întreabă-te ce ai făcut tu pentru ţara ta”
J. F. Kennedy
Doamnelor şi domnilor invitaţi, dragi consăteni,

De aproximativ 15 ani am aflat că în 1992, satul Cetea va împlini
600 de ani de atestare documentară. De atunci, în fiecare an, am visat
realizarea acestei sărbători şi iată, visul a devenit realitate.
Mulţumim, în primul rând, lui Dumnezeu că ne-a făcut să trăim
aceste zile. Apoi, mulţumim tuturor celor care şi-au dat silinţa pentru
realizarea sărbătorii, pe care Dumneavoatră îi ştiţi cu toţii. Sigur că
acest lucru nu se putea realiza fără ajutorul tuturor sătenilor, care, şi de
astă dată, au demonstrat că sunt oameni iubitori de locul unde s-au
născut, au dat dovadă de hărnicie, şi sunt, mulţi dintre ei, cei mai
harnici, inteligenţi, dar şi întreprinzători de pe meleagurile depresiunii
Vadului şi Borodului. Acest lucru l-a repetat, şi nu o dată, unul dintre
preoţii care au păstorit această colectivitate, popa Rocsin - cum îl
numeau toţi cei care îl iubeau şi cu care dânsul era bun prieten.
Nu am spus până acum vorbe în vânt: o demonstrează generaţiile
care au trăit pe această vatră. Sigur că fiecare generaţie s-a afirmat
într-un anumit domeniu, după preocupările specifice fiecărui secol.
Doresc să subliniez realizările deosebite ale generaţiei secolului XX.
Generaţia de la începutul secolului a participat la Marea Unire din
1918, aşa după cum aţi auzit din expunerea domnului conferenţiar dr. L.
Borcea. Aceştia, după ce au venit din primul război mondial, s-au pus
pe muncă, au adunat bănuţ cu bănuţ şi au cumpărat pentru ei şi urmaşii
lor, o pădure şi o păşune, cum nu are nici un sat din împrejurimi.
După cel de-al doilea război mondial, când li s-a luat pădurea şi
pământul, deşi au opus o rezistenţă deosebită, trăind zile negre în
adâncul pădurii, cetenii, au înţeles că singura modalitate de a
supravieţui este de a-şi da copiii la şcoală. Aceşti copii au dovedit
inteligenţa cu care au fost înzestrate generaţii de-a rândul, de moşii şi
strămoşii lor.
Astfel, ani de-a rândul şcoala din Cetea, condusă cu multă
măiestrie de învăţătorul Topai Gavril şi soţia sa Cristina, şi condusă în
spiritul credinţei în Dumnezeu de către preotul Emil Bendorfeanu, a
15
CETEA-BIHOR
fost principala sursă de copii inteligenţi pentru şcoala generală din

Borod, Borozel, liceul din Vadu Crişului, liceul "Em. Gojdu" din
Oradea precum şi a altor şcoli din toată ţara.
Aceşti copii au devenit rând pe rând, muncitori de elită şi
intelectuali de mare clasă. Celor care au rămas în sat din anumite
motive, (dragoste de pământ, lipsa de mijloace materiale) înrădăcinaţi
adânc în vatra satului, le revine marele rol şi merit de a face să nu
dispară satul, în care, cei plecaţi, să aibă posibilitatea să se reîntâlnească
la vestitele noastre obiceiuri de Crăciun şi de Paşte. Urmaşii lor sunt cei
care vor păstra cu sfinţenie aceste obiceiuri, vor face ca acest sat să
prospere, să devină peste secole şi mai frumos şi să dăinuie mereu.
Sunt convins că între copiii care stau acum şi ne ascultă, unii vor
realiza sărbătoarea satului la 650 de ani, sau poate chiar la 700 de ani.
Testamentul nostru pentru aceşti copii cuprinde neîndoielnic, datoria de
a păstra şi transmite mai departe urmaşilor urmaşilor noştri, inteligenţa
şi hărnicia, dragostea şi respectul pentru această vatră străbună, care a
dominat şi domină această colectivitate de sub dealul Totoiului.
Bunul simţ al Ceteanului, dragostea faţă de oameni, l-au făcut să
trăiască în bună înţelegere cu toate naţiile care au trecut prin aceste
locuri. Amintesc legăturile strânse cu evreii care au locuit în Cetea şi
Borod şi subliniez mai ales buna înţelegere cu slovacii din împrejurimi,
precum şi cu maghiarii din Borod şi Vadu Crişului, Calităţile esenţiale
ale cetenilor au fost recunoscute de locuitorii satelor vecine: Valea
Mare, Luncşoara, Borozel, Topa de Criş, Borod, Vadu Crişului etc.,
întemeind în aceşti ani familii, unele din ele aşezându-se pe vatra
satului Cetea.
Ca medic, fiu al acestui sat, mi-aş permite să comentez unele
probleme legate de sănătatea acestei colectivităţi. Retrospectiv pot
spune că generaţiile vechi, trecute pe alte tărâmuri, au avut o sănătate
bună. Satul nu a fost bântuit de boli care să afecteze fondul biologic sau
psihic al oamenilor. Aşa se explică şi gradul de inteligenţă crescut al
urmaşilor lor. Bolile dominante în ultimii 100 de ani au fost bolile de
plămâni şi reumatismul. În această perioadă au murit oameni în floarea
vârstei. Vă amintiţi numai de cei decedaţi de silicoză în ultimii 20 - 30
de ani. În ultimul timp, pătrund din ce în ce mai mult bolile acestui
sfârşit de secol: cancerul, hipertensiunea arterială, bolile de inimă,
paraliziile şi nu în ultimul rând, nu o spun cu bucurie, tot mai frecvent
alcoolismul şi tabagismul. Cu cancerul şi bolile de inimă vă puteţi lupta
numai cu ajutorul sfaturilor şi sprijinul medicilor, cu alcoolismul şi
tabagismul trebuie să vă luptaţi, în primul rând cu Dumneavoastră
înşivă.
16
După cum aţi auzit din istoria satului, pe aceste meleaguri s-a
fabricat ţuica de la începuturi. Cu toate acestea, în buletinele medicale
nu figurează cazuri de alcoolism, ceea ce denotă că strămoşii noştri erau
cumpătaţi, economi şi cu credinţă de Dumnezeu. La fel pot spune şi în
ceea ce priveşte tabagismul. Se zice, în glumă sau în serios, că în Cetea
a fost o fabrică de pipe şi cetenii au fost mari fumători. Poate de aceea
erau frecvente bolile de plămâni. Totuşi, nu fumau decât cu pipa (fumat
mai puţin dăunător) şi probabil un tutun de calitate bună, nefiind întâlnit
cancerul de plămâni la strămoşii noştri. Astăzi acesta este din ce în ce
mai frecvent, dar asta cu siguranţă şi din cauza fumatului intens început
de la vârste foarte fragede.
Recomandarea pe care doresc să v-o fac este să fim cumpătaţi ca
strămoşii noştri, numai astfel colectivitatea satului Cetea va transmite
urmaşilor noştri, toate calităţile bune pe care ni le-au lăsat înaintaşii:
inteligenţă, hărnicie, putere de muncă, o viaţă morală curată şi credinţă
în Dumnezeu.
Să ne ajute Cel de Sus să putem realiza toate acestea.
Închei, mulţumindu-vă încă o dată pentru efortul făcut de toţi
sătenii, în frunte cu familia învăţătorului Ungur Ioan şi Ileana.
Mulţumesc tuturor invitaţilor din Oradea şi alte localităţi, şi, în primul
rând domnului conferenţiar doctor Borcea, care a realizat o primă
istorie a satului nostru şi considerăm că de acum în colo îl putem numi
cetăţean de onoare al satului.
Vă doresc tuturor sănătate, fericire şi putere de muncă! Pacea să
domnească peste tot! Închei aşa cum am început, dorind să-l parafrazez
pe Kennedy:
“Nu vă întrebaţi niciodată ce a făcut satul vostru natal pentru voi,
intrebaţi-va întotdeauna şi oriunde veţi fi, ce aţi făcut voi pentru el.”
Dr. Petru Mihancea

medic primar, Doctor în medicină
Şef de secţie la Spitalul de Neurologie Oradea
17
CETEA-BIHOR
Popasuri prin istoria unui sat românesc,

CETEA din Bihor
La anul 1392, în urma morţii lui Petru Comorzovan, voievod al
voievodatului Borodului, regele Sigismund de Luxemburg acordă, cu
titlu de nova donatio (1, pag. 527), lui Ioan, fiul lui Benedict de Kapolya,
jude regal şi Ban de Severin satele Borod, Borozel, CETEA,... La anul
1443 aceste sate sunt conduse de voievozi de Vintere, care au fost
înnobilaţi de regele Matei Corvin pe la 1465.
Având în vedere aceste date poate n-ar fi greşit să credem că din
această nobilă familie se trag familiile Venter de la Cetea şi satele vecine.
N-ar fi lipsit de interes să se studieze dacă nu cumva cetele de bravi
oşteni ai Cetei, au fost participante activ la luptele antiotomane din
1659 - 1660, sub conducerea lui Andrei de Topa şi Mihai Venter din
Ocolul Borodului (2, pag. 14).
La începutul secolului al XIX-lea este copiat la Cetea textul despre
Archirie şi Anadan - o poveste populară orientală, fapt care dovedeşte
receptivitatea cetenilor la cultura românească scrisă (3, pag. 101 - 102)
(I. Bianu, R. Caracaş, Catalogul manuscriselor româneşti, I, Bucureşti
1907, p. 622 - 623) (4, p. 138).
Desigur că aceste frumoase realizări, într-un sat, la acele vremuri,
nu se puteau întâlni fără ajutorul preţios al Bisericii. Ori, cărţile sfinte
care au fost duse de la Biserica din Cetea la Biblioteca Episcopiei
Ortodoxe Oradea, dovedesc mare dragoste de carte din partea cetenilor
şi a cucernicilor lor preoţi. Aşa de pildă în “Apostolul” cota 268, din
anul 1774 de Popa Constandin Tipograful, provenit de la Cetea găsim
scris cu litere chirilice începând cu pagina 4 şi terminând cu pagina 25,
în partea de jos a fiecărei pagini, următorul text:
“Când au fost anu 1774 această carte anume apostoleru... oau
cumpărată MIHANCE TOMA cu muieresa UANA şi cu feciorii săi
anume ION şi Kostică şi oau dată pe dânsa drept =310 florinţi şi oau
lasată (sfie) să fie la Biserica de CETE până în vecii... ca să aibă a i
pomeni cine va fi popă în Cete... iară cine o va tăgădui de dani sau o va
ascunde sau o va fura sau o va băga zolog sau o va ştimba pe alta acela
omu să fie (sfie) afurisit de întâi sfinţi părinţi cea fost... şi să i se verse
maţele ca lui Aria necredinciosul, scrisam eu popa Gheorghe Sălăjanu
locuindu în Cete în anu 1778, iunie 17".
După această minunată notaţie nu mai comentăm nimic pentru că
se spune totul în textul atât de complet şi de interesant compus. Facem
18
doar apelul tineretului să cerceteze în continuare celelalte cărţi după

cum şi alte biblioteci cum ar fi biblioteca de la Arad.
Bibliografie
1. Ştefan Pascu. Voievodatul Transilvaniei, Voi. III, Editura Dacia,
Cluj - Napoca, 1986.
2. Tereza Mozes. Zona etnografică CRIŞUL REPEDE, Editura
Sport-Turism, Bucureşti, 1984.
3. Florian Dudaş. Manuscrisele româneşti din Bisericile Bihorului,
Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, Oradea, 1986.
4. Florian Dudaş. Manuscrisele româneşti medievale din Crişana,
Editura Facla, Timişoara, 1986.
Onorată asistenţă,
Bine aţi venit aici în Cetea noastră scumpă, minunat aşezată ca o
cetate între depresiunea munţilor Plopiş şi Munţii Pădurea Craiului. Ea
priveşte de zeci de veacuri, de aici, de parc-ar fi o contesă în frumosul
balcon al minunatului palat al naturii noastre româneşti, primindu-şi de
fiecare dată fiii ei dragi, aşa cum face şi astăzi, fii prin care a trăit,
trăieşte şi va trăi mereu.
Ce-ţi pasă ţie iubita noastră Cetea, de faptul că după moartea lui
Petru fiul voievodului Comorzovan de la Ocolul Borodului - 1392, erai
o “nova donatio” a lui Ioan jude regal şi Ban de Severin, acordată de
regele Sigismund de Luxemburg? Nu-ţi pasă draga noastră cetate. Aşa
este normal. Fiii te-au apărat, te-au făcut mereu mai frumoasă şi vei
triumfa mereu.
De când te-am ştiut pentru întâia oară, ne-am întrebat ca mulţi alţii,
de ce te cheamă Cetea?
De la cetina de brad?
Am căutat cetină şi am găsit.
De la cetate?
Am cercetat şi am găsit urmă, atât săpând la “groapa cetăţele" cât şi
în memoria oamenilor tăi cu părul alb.
Sau de la cetele de buni oşteni ai marilor voievozi?
Tot ce e posibil.
Atunci, nelămurindu-ne le-am acceptat pe toate şi am venit să te
salutăm Cetate veche - CETEA - sfântă cetate românească.
19
CETEA-BIHOR
Dragii noştri consăteni,
Adresându-ne Cetei noastre dragi ne-am adresat de fapt

dumneavostră, celor ce staţi mereu aici din tată-fiu făclia neamului
nostru de mii de ani. Prin dumneavoastră, prin noi toţi, prin strămoşii
noştri minunaţi există de fapt, această sfântă vatră şi va exista mereu,
prin urmaşi din veac în veac, de-a lungul axei timpului.
Această cetate n-a primit zestre de la comandanţi de oşti sau de
stat. Ea a primit zestre de la bunul Dumnezeu prin oamenii aceştia
minunaţi ce sunteţi Dumneavoastră pe care v-am studiat de aproape 30
de ani, de când m-aţi primit cu atâta drag să mă număr printre fiii Cetei.
Vă mulţumesc sincer, dar mai întâi Doamnei mele Maria şi părinţilor
noştri minunaţi.
Aici am văzut atât de armonios îmbinată căldura sufletească cu
dăruirea, lumina cu binele, sinceritatea cu invitaţia, umilinţa cu
mândria, aşa încât a trebuit să vedem mai adânc, de unde vin aceste
daruri?
N-a fost greu de găsit.
Am aflat uşor că aici s-a legat întotdeauna, nemaipomenit de
frumos Biserica şi Şcoala, făcând astfel din micii învăţăcei, minunaţi
copii ai ţării.
Da! Pentru că aici a rămas nealterată substanţea aceea sfântă din
care a fost zămislit ţăranul român, cu cele mai nobile calităţi ale sale.
Oamenii aceştia, pe care mai nimeni nu i-a întrebat, cât le este de greu?
De ce n-au timp să se odihnească? Aceştia sunteţi dumneavostră dragii
noştri consăteni.
În familia ceteană, demnă, curată şi statornică, mama bihoreancă,
dragă şi în minunată armonie cu bărbatul ei de o elegantă ţinută
înţeleaptă, au ştiut de întotdeauna să dea o, strălucire mai aparte vieţii şi
elementelor sale. Aici, frumosul, urâtul şi binele sunt elemente
fundamentale, binele însemnând echilibru precum frumosul înseamnă
potrivire. Aici binele înseamnă una din regulile de nestrămutat ale
vieţii, o caracteristică fundamentală a românului.
Aici sensul şi profunzimea înţelesului cuvintelor: “minte” -
“cuminte” - “drept” - “dreptate” - “înţelegere" - “înţelepciune" -
“pricepere” - “supunere" - “respect” - “mândrie” au o semnificaţie
aparte aşa încât ar rămâne plăcut surprins chiar marele nostru savant
Nicolae lorga.
Distinsul bărbat cetean ştie de la moşii şi strămoşii lui minunaţi că
a înţelege este una, iar înţelepciunea este un mare dar Dumnezeiesc.
20
Aceşti oameni minunaţi sunt iubitori de carte şi cultură, de aceea

trebuie să fii foarte atent când intri în legătură cu ei, deoarece te privesc
iscoditor şi imediat te pot face neînsemnat. Ei au dat ţării noastre tot ce
au avut mai bun şi drag. Au dat copiii lor minunaţi pregătindu-i la
şcolile cele mai înalte ca să fie cât mai “de trebuinţă neamului”.
Astfel, printre deschizătorii de drumuri spre lumină, au fost doi fii
minunaţi, Gavril şi Alexandru Topai. Primul avea să devină cel mai
minunat dascăl, care împreună cu distinsa Doamnă Cristina au aprins
făclia ce arde mereu pentru luminarea neamului la care a contribuit şi
prea cinstitul preot Emil Bendorfeanu. Alexandru devine primul medic
şi distins militar superior al neamului nostru cetean.
Cât de frumos ne ştiau vorbi şi povăţuiau, pe cei mai tineri în
studenţie, alţi doi din cei mai minunaţi fii ai acestui sat, în anii 1954 -
1960, când mergeau la Alma Mater Napocensis o mulţime, totuşi mai
redusă, de tineri bihoreni de pe Valea Crişului. Erau eminenţii studenţi
în medicină, la Universitatea clujeană, Mihancea Nicolae şi Mihancea
Viorel.
Cine nu-l cunoaşte, astăzi, pe medicul Mihancea Nicolae, doctor în
ştiinţe medicale, cercetător ştiinţific gradul I, la Institutul Cantacuzino
din Bucureşti. Numele domniei sale este astăzi cunoscut peste graniţele
ţării noastre, făcând cunoscut astfel cetatea noastră Cetea, până în
depărtări.
Of, Doamne! şi cine nu l-a plâns şi nu-l plânge şi astăzi, pe iubitul
nostru Viorel, care a trebuit să ne părăsească atât de timpuriu ucis de
oamenii răi în timpuri rele. Strălucitul şi minunatul nostru medic! Ce
mare durere! Oare de ce?
Urmând frumoasa tradiţie, la puţin timp se înscrie în rândul marilor
medici ai ţării doctorul Petru Mihancea, medic primar, doctor în
medicină, cunoscut atât de bine în Bihor, în ţară şi în afara ţării unde a
participat la o serie de Congrese internaţionale de ştiinţe medicale, cu
frumoasele rezultate ale cercetării sale ştiinţifice. Scopul său
fundamental este să facă tot ce poate mai bine pentru neamul său. Calm,
înţelept, bun şi dăruitor aşa cum au fost şi marii săi strămoşi, nu refuză
niciodată pe cel ce are nevoie de priceperea sa, de mare competenţă, în
ştiinţa celui mai complicat şi minunat univers, corpul uman.
Datorită domniei sale, Cetea noastră este cunoscută în Franţa, în
Elveţia, în Grecia şi în alte ţări ale lumii.
Lista poate fi continuată, pentru că Cetea a dat şi dă în continuare
specialişti în toate domeniile. Amintim pe câţiva:
a) ingineri
1. Iosif Chirodea - primul inginer provenit din Cetea
21
CETEA-BIHOR
2. Nicolae Boca
3. Gabriela Topai
4. Leontin Mihancea
5. Gheorghe Mihancea
6. Rodica Chirodea
7. Mărioara Chirodea
8. Maria Venter
b) profesori
1. Maria Mihancea
2. Maria Gârz
3. Rodica Boca
4. Ileana Gârz
5. Ioan Mihancea
6. Iosif Mihancea
7. Victoria Jurcă
8. Nicolae Ungur
c) militari de carieră
1. Colonel Nicolae Bochiş
2. Alexandru Topai - ofiţer şi medic
d) economişti
1. Petru Mihancea
2. Petru Venter - fost campion european la lupte libere
3. Rodica Venter
4. Zamfira Topai
5. Nicolae Motoca
e) altele
1. Alexandru Mihancea - asistent medical
2. Doina Cetea - poetă şi scriitoare
3. Valeria Mihancea - asistentă medicală
4. Voichiţa Maruşca – subinginer constructor
Cinste ţie frumoasă vatră pentru fiii tăi!
Deci, trecătorule iubit, mai vino şi şezi şi te vei convinge că-ţi va

place să stai de vorbă cu cetăţeanul român al Cetei noastre dragi.
Binecuvinciios, modest, cald, bun, harnic, respectuos, cu fraze alese
pline de dulceaţă omului de omenie, primitor, înduioşător, de sensibil,
dar extraordinar de complet şi perfect combinat cu o asprime curată,
dacă este cazul. Aşa l-am cunoscut pe românul din Cetea Bihorului.
Prof. Maria Iancu, Conf. dr. C. Iancu

22
Onor ostăşesc satului natal şi oamenilor săi

Dragii mei consăteni!
Acest moment aniversar al satului Cetea, satul în care ne-am născut, e

un prilej minunat de a ne întâlni şi cunoaşte mai bine generaţiile care, una
după alta, ne-am luat zborul în diferite zări ale ţării şi lumii, de a ne
împărtăşi amintiri din anii copilăriei şi tinereţii, petrecute în vatra satului,
impresii şi cunoştinţe dobândite, experienţa de viaţă din mediul şi
domeniul în care trăim şi muncim.
Ca fiu al acestui sat şi ostaş al ţării şi nu în ultimul rând ca iubitor de
istorie, îngăduiţi-mi să mă apropriu de dumneavoastră şi să îmi destăinui
mândria de a mă considera urmaş al celor care, veacuri de-a rândul, au
apărat continuitatea şi existenţa neamului românesc pe aceste mândre
plaiuri. Că începuturile satului Cetea sunt româneşti - este neîndoielnic. Că
sătenii actuali suntem români - este evident. Că, - de-a lungul istoriei
bărbaţii satului acesta s-au înrolat în formaţiuni de apărare sub diferite
stindarde, este mai mult ca sigur. Dacă strămoşii noştri în vremuri mai
îndepărtate au asigurat cu străşnicie menţinerea unei puternice formaţiuni
voievodale româneşti în această zonă, în timpuri mai recente, într-un fel
sau altul, toţi bărbaţii satului au fost chemaţi la oaste, în timp de pace
pentru instruire, iar în vremuri de restrişte pentru a pune mâna pe armă
întru asigurarea existenţei, continuităţii şi unităţii neamului nostru, întru
apărarea credinţei strămoşeşti.
An de an, generaţie după generaţie, înaintea plecării la îndeplinirea
datoriei ostăşeşti, chiar dacă unui număr important din ultimii ani regimul
comunist nu i-a îngăduit acest lucru, fiii satului au îngenunchiat în faţa
altarului, în biserica credinţei neamului, spre a primi tăria morală şi
binecuvântarea necesare ostaşului în orice împrejurare, pentru a putea
îndura mai uşor vitregiile ostăşiei.
Aşa trebuie să fie făcut, şi sunt pe deplin încredinţat că au făcut-o şi
acei săteni ai noştri care au participat la marile războiae ale acestui veac şi
din care o parte, şi sunt destul de mulţi din acest sat mic, nu s-au mai întors
niciodată.
Cu îngăduinţa dumneavostră mi-aş permite să-i numesc spre pioasă
amintire şi pomenire pe aceştia din urmă, eroi ai satului nostru, pe ale căror
oase, alături de ale tuturor eroilor neamului - aşa cum scrie pe mormântul
eroului necunoscut - “se sprijină pământul României” întregite.
23
CETEA-BIHOR
Eroi din primul război mondial 1914-1919:

1. Antonescu Iosif
2. Bochiş Ioan
3. Chirodea Daniel
4. Chirodea Iancu
5. Chirodea Văsîi
6. Stancea Ilie
7. Topai Nicolae
8. Topai Petru
9. Topai Teodor
10. Venter Ştefan
Eroi din al doilea război mondial 1941 - 1945:

1. Antonescu Gligor
2. Blaga Ioan
3. Bochiş Crăciun
4. Bochiş Gavril
5. Bochiş Mihai
6. Bochiş Nicolae
7. Bochiş Petru
8. Bulzan Isac
9. Hoble Nicolae
10. Lazoc Costică
11. Mermeze Alexandru
12. Mermeze Paşcu
13. Pup Nicolae
14. Puşcău Nistor
15. Stance Alexandru
16. Stance Gavril
17. Stance Nicolae
Toţi aceştia s-au născut şi au crescut în vatra acestui sat, au fost

părinţii, bunicii sau străbunicii noştri, rudele noastre mai apropiate sau mai
îndepărtate.
Este bine ştiut că întreaga istorie a neamului românesc s-a sprijinit şi
s-a adapat cu virtute şi putere din vatra satului. Mulţi din marii conducători
şi cărturari ai poporului român au recunoscut aceasta în nenumărate
împrejurări.
Mi-aş permite să citez aici pe unul din marii oameni ai României
veacului nostru - Mareşalul Ion Antonescu - cu atât mai mult cu cât abia în
zilele noastre aflăm adevărul
24
„… intru creștinește în tinda casei tale, sătean trudit, ca să-mi

încălzesc cugetul la focul care pâlpâie în vatra ta săracă şi credincioasă,
să-ţi dezmierd pruncii sa-ţi prives cu mândrie feciorii pe care se reazămă
toată puterea şi viaţa ta şi a neamului, ca să poţi înţelege că tu eşti ţara, că
de hărnicia şi credinţa ta şi a copiilor atârnă bogaţia şi viitorul Patriei”.
Suntem astăzi aici un număr impresionant de oameni, fii ai acestui
sat, veniţi din toate colţurile ţării, cu profesii, calificări şi specializări în
cele mai diferite domenii şi se cuvine să ne aducem aminte cu respect şi
mândrie, cu recunoştinţă şi cu stimă de eforturile făcute de părinţii noştri,
de sfaturile şi îndrumările date, de educaţia făcută de ei, dar şi de mediul
social în care ne-am născut şi am crescut spre a ne afirma în viaţă. Poate că
şi condiţiile materiale mai vitrege în care am crescut, ne-au călit în lupta cu
valurile vieţii. În acelaşi timp, este adevărat că o bună parte din cei
prezenţi aici spre a vă vedea copiii şi nepoţii trăitori pe alte meleaguri, mă
refer la părinţii şi fraţii noştri rămaşi în sat, aţi fost nevoiţi să vă zbateţi, să
alergaţi pe şantiere şi în mine, aţi bătut cărările spre oraș, spre un câştig
mai bun, spre a vă despovăra de griji, sărăcie şi nevoie, spre a vă putea
trimite sau ţine pruncii pe la şcoli, cel puţin ei să trăiască mai bine.
Pentru aceasta cred că am asentimentul dumneavoastră al tuturor
celor prezenți să aducem mulţumirile noastre celor ce şi-au asudat fruntea
şi şi-au înăsprit palmele pentru afirmarea noastră, părinţii, fraţii, sătenii: să
exprimăm sentimente de aleasă stimă, respect şi mulţumire celor care
ne-au îndreptat cu răbdare şi pricepere stângăcia, atunci când am pus mâna
pe condei, când am deprins cititul cărţilor şi ne-am dezvoltat gustul pentru
învăţătură. Mă refer la dascălii noştri, d-nul şi d-na Topai pentru cei mai în
vârstă, d-nul şi d-na Ungur şi d-nul Lup pentru cei mai tineri. Pe cei morţi
Dumnezeu să-i odihnească, iar celor în viaţă să le dea putere şi răbdare
spre a îndruma paşii altor generații.
Stimaţi consăteni!
Trăim vremuri destul de tulburi, atât în ţară cât şi în lume. Părinţii şi
strămoşii noștri au mai petrecut în nenumărate rânduri asemenea tulburări,
când mai furtunoase când mai potolite, dar cu preţul unor nemăsurate
eforturi şi nenumărate jertfe le-au depășit biruitori. Dovada cea mai
evidentă este faptul că astăzi suntem toţi prezenţi aici şi vorbim şi ne
înţelegem în limba strămoşilor noştri.
Poporul român este un popor tolerant şi înţelegător şi răbdător. De-a
lungul istoriei pe pământul ţării noastre s-au aşezat multe neamuri şi
seminţii, l-am primit şi am avut loc de ei. Am muncit şi am trăit împreună
25
CETEA-BIHOR
la bine şi la rău, fără să ne duşmănim şi să ne învrăjbim, şi românul şi

ungurul, şi slovacul şi neamţul şi evreul şi alţii.
Astăzi vor unii din afară să ne învrăjbească, să ne înveţe istoria lor, că
noi nu am avea-o pe a noastră, să ne înveţe geografie ca să putem intra în
Europa, de parcă noi am trăi pe alte continente, să ne înveţe cultură şi
civilizaţie de parcă nu am fi avut-o cu câteva mii de ani înainte şi neamul
românesc nu şi-ar fi adus contribuţia de onoare la ştiinţa și creaţia
universală. Sute de ani la rând nu a fost recunoscută existenţa românilor în
Transilvania, deşi strămoşii noştri au fost tot timpul majoritari în acest
teritoriu. Dar “existența unui neam nu se recunoaşte ci se afirmă”, iar
poporul român şi-a afirmat-o cu hotărâre și a făurit, acum aproape trei
sferturi de veac, prin luptă unită, o ţară mândră - ROMÂNIA MARE.
Astăzi în jurul României sunt focare de război, şi poate că le-ar place
unora să lăţească pârjolul. Singura soluţie este să acţionăm uniţi în cuget şi
în simţiri. Să nu ne lăsăm ademeniţi de jocul politicii de culise al unor
cercuri antinaţionale şi antiromânești. Poporul român a reuşit, întotdeauna
să discearnă cu maturitate binele de rău, prietenul de duşman şi sunt
convins că vom şti să le discernem şi de acum încolo.
Dragii mei consăteni!

În această zi de sărbătoare în vatra satului nostru, când amintirile
copilăriei, datinile şi obiceiurile strămoşeşti ne-au răscolit sufletele, vă
îndemn să ne scuturăm pentru o clipă frunţile de nelinişte şi grijă şi să
ne întărim inimile şi cugetul în credinţa că fiecare din noi, acolo unde
trăieşte şi munceşte, poate şi trebuie să contribuie cu braţele, cu puterea
şi cu mintea la dăinuirea şi continuitatea neamului românesc în vatra sa
de naştere.
Colonel Nicolae Bochiş
Dragi locuitori ai satului Cetea,

Dragi foşti elevi,
Stimaţi oaspeţi,
Permiteţi-mi să vă adresez câteva cuvinte cu prilejul împlinirii a

600 de ani de atestare documentară a satului Cetea, ca fostă învăţătoare
timp de 25 de ani în acest sat.
26
Am venit în satul Cetea ca învăţătoare în anul 1937, prin căsătoria

mea cu învăţătorul Gavril Topai, fiul acestor meleaguri, care din
nefericire nu mai este astăzi printre noi. Sunt fiică de învăţătoare, din
satul Peştiş şi am terminat Şcoala Normală “Doamna Stanca” din
Oradea în 1932. M-am pensionat în anul 1966. Acest sat frumos,
lăturalnic, dar aflat într-un cadru natural de basm, a avut parte de
oameni harnici, ambiţioşi dar şi de conducători inimoşi, care au pus
mult suflet pentru ridicarea lui. Unul din aceştia a fost învăţătorul preot
Alexandru Drimba, care a stăruit pentru zidirea acestei frumoase
biserici în locul celei vechi şi a unor săli de clase noi.
Soţul meu, Gavril Topai, mare iubitor al meleagurilor natale nu a
avut alt scop în viaţă decât ridicarea satului său natal. Astfel, după
terminarea Şcolii Normale Iosif Vulcan în 1927 şi a Şcolii de Ofiţeri de
rezervă în 1929, a venit învăţător în acest sat, a proiectat şi a construit
cu ajutorul sătenilor o sală de clasă, o locuinţă pentru învăţător, Cămin
Cultural. Deasemenea, având talent ingineresc a proiectat casa
parohială şi câteva case în sat. S-a pensionat în 1965.
La construirea edificiilor publice din sat a fost sprijinit de preotul
Emil Bendorfeanu şi alţi locuitori de frunte ai satului precum: Nicolae
Măruşca primar, Ioan Stancea, Ioan Mihancea, Gligor Mihancea,
Gavril Chirode şi alţii.
În 1940 când era gata locuinţa învăţătorului şi urma să avem un trai
uşor, au urmat evenimente care ne-au adus multe suferinţe.
În urma cedării Ardealului şi din cauza comportamentului foarte
urât al jandarmilor unguri şi a inspectorului maghiar din Aleşd, care
ne-a spus că statul maghiar nu ne va asigura serviciul, ne-am refugiat
lângă Beiuş, în satul Remetea, unde am funcţionat până în 1945, când
ne-am întors acasă.
În acest refugiu, din cauza războiului l-am pierdut pe fiul nostru
Gelu la frageda vârstă de 5 ani şi 9 luni. Reveniţi acasă am început
munca cu elevii, muncă de instruire şi educare pe care o făceam cu
plăcere. Pe lângă faptul că aveam foarte mulţi copii harnici şi inteligenţi
şi noi ne străduiam să le explicăm cât mai bine lecţiile, ca să fie bine
pregătiţi.
Îmi cer scuze că trebuie să las modestia la o parte şi să spun că
sătenii din centrul comunei priveau cumva de sus pe locuitorii din satul
Cetea, dar la şcoala din Borod aproape totdeauna premianţii din toate
clasele erau elevi din Cetea.
Soţul meu era mai bun cu elevii, nu-i pedepsea decât foarte rar, şi
copiii îl iubeau.
27
CETEA-BIHOR
Eu eram mai pretenţioasă şi exigentă cu ei, dar munceam foarte

mult cu clasa I, care erau timizi şi neobişnuiţi cu şcoala. Lecţii pentru
acasă le dădeam foarte puţine pentru că în general copiii erau puşi la
munci, mai ales toamna, să păzească vitele şi alte îndeletniciri pe lângă
casă. În afară de lecţiile cu elevii, mai organizam activităţi culturale cu
tinerii, pe care le făceam cu plăcere. Erau tineri talentaţi, cu care
pregăteam cor, piese de teatru, recitări, dansuri şi dădeam serbări care le
plăceau sătenilor. Am participat şi la multe concursuri la faza raională.
După război, când viaţa a devenit foarte grea, soţul meu nu s-a
jenat să muncească câte ceva, ca să asigure existenţă familiei: repara
ceasuri, făcea sobe de teracotă, făcea căzi de prune şi astfel mai
completa puţinul salar ce-l aveam.
Toate reparaţiile şi modificările la sălile de clasă şi mobilier le
făcea el. Nu-i era ruşine să facă orice muncă şi se pricepea la multe
lucruri. După război, când nu erau medicamente pregătea el diferite
alifii pentru bube şi altele.
În acest sat am muncit foarte mult, am avut bucurii, necazuri,
speranţe alături de toţi locuitorii lui.
Faptul că din satul Cetea s-au ridicat atâţia intelectuali, oameni de
vază: medici, ingineri, profesori, ofiţeri, asistenţi medicali, contabili,
dar şi foarte pricepuţi tehnicieni, lăcătuşi, şoferi, mineri şi alte meserii,
cred că pe lângă efortul şi inteligenţa elevilor am contribuit şi noi cu
munca noastră la reuşita lor. Am căutat şi în mare parte am reuşit să le
inspirăm cinstea, sinceritatea, corectitudinea, hărnicia, spiritul de
dreptate, iubirea de neam şi ţară, respectul de oameni. Dovadă acestui
fapt sunt şi scrisorile de mulţumire pe care le-am primit din partea
foştilor elevi şi vizitele pe care, câte odată, mi le fac şi mă bucur foarte
mult. Mă bucur de asemenea că am ocazia să vă spun că sunt mândră de
elevii pe care i-am învăţat şi educat, că nici unul nu ne-a făcut de ruşine
şi că soţul meu a avut tot timpul sentimentul datoriei împlinite.
În încheiere, vă urez tututor sănătate, iar munca să vă fie
întotdeauna răsplătită de rezultate bune, iar învăţătorului căruia i-am
predat ştafeta după 25 de ani, îi urez să aibă rezultate şi mai bune ca ale
noastre.
Vă mulţumesc la toţi şi mai ales foştilor mei elevi, care şi-au
înmulţit talentul şi nu I- au îngropat.
Cristina Topai
fostă învăţătoare în satul Cetea
28
Dragi săteni,
Permiteţi-mi să vă spun la toţi un bun sosit pe meleagurile natale.
Satul Cetea îşi aşteaptă fiii.
De pe tot cuprinsul ţării se reîntorc fiii satului Cetea pentru a
sărbători 600 de ani de atestare documentară a satului Cetea.
Cu gândul la locurile copilăriei se reîntorc pentru a-şi depăna
amintirile, pentru a-şi revedea rudeniile şi prietenii.
Aşezat pe colinele de la poalele Munţilor Plopişului în frumoasa
depresiune Vad-Borod, care primăvara seamănă cu o grădină plină de
flori, satul a devenit din an în an tot mai frumos.
În locul caselor mici şi întunecoase acoperite cu paie şi şindrilă
s-au înălţat case noi, mari, luminoase şi trainice. Pe Uliţa Dealului, în
centrul satului, se înalţă şcoala, grădiniţa, căminul cultural, biserica şi
magazinul sătesc.
În locul drumurilor desfundate, pline de noroi s-au construit
drumuri pietruite care fac posibilă legătura satului cu şoseaua naţională.
Totodată s-au construit poduri peste Valea Borozelului şi Valea
Scudului (la intrarea în sat şi lângă magazinul sătesc) asigurând prin
acestea trecerea peste vale în orice anotimp.
19 septembrie 1992. O zi frumoasă de toamnă. Locuitorii satului
adunaţi în curtea Căminului Cultural îşi aşteptau consătenii care se
întorceau în sat rând pe rând, unii cu maşina, alţii cu căruţele iar cei din
satele învecinate pe jos, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare. Nu găsesc
cuvinte ca să pot descrie bucuria revederii tuturor, din aproape toate
judeţele ţării. Nici depărtarea, nici greutăţile de transport nu i-au putut
opri să nu vină la această unică sărbătoare a acestui secol - reîntâlnirea
pentru sărbătorirea a 600 de ani de atestare documentară a satului Cetea.
În ultima perioadă din sat au plecat aproape toţi tinerii stabilindu-se
în oraşele ţării, învăţând fiecare câte o meserie ca să-şi câştige pâinea,
deoarece în sat nu aveau locuri de muncă, pământul fiind luat de C. A. P.
După revoluţia din 1989 ţăranii şi-au primit pământul şi se crede că
populaţia va deveni stabilă ocupându-se cu vechea lor îndeletnicire -
agricultura.
Aceste situaţii au dat posibilitatate oamenilor să-şi trimită copii la
învăţătură.
Astfel, deşi satul are o populaţie sub 600 locuitori, din sat s-au
ridicat o serie de oameni cu pregătire superioară în multe domenii de
activitate.
Întâlnim ceteni medici, ingineri, economişti, profesori, învăţători,
educatoare, maiştri şi muncitori calificaţi în diferite meserii.
În continuare prezentăm o statistică a locuitorilor după pregătirea
lor profesională:
29
CETEA-BIHOR
Numărul persoanelor cu pregătire superioară 36

din care:
doctori 3
profesori 8
ingineri şi economişti 24
ofiţeri superiori 1
numărul persoanelor cu pregătire medie 81
numărul persoanelor calificate prin şcoli profesionale 145
numărul persoanelor maiştri 15
numărul persoanelor cu şcoala generală 337
Aceste împliniri se datoresc foştilor învăţători, Gavril şi Cristina
Topai, precum şi actualilor dascăli, învăţătorul Ioan Ungur şi
educatoarea Ileana Ungur, născută Bochiş, fiică a satului Cetea.
Mulţi dintre cei ce au plecat din sat îşi arată recunoştinţa faţă de cei
ce i-au îndrumat şi educat ca să devănă oameni de nădejde ai ţării. Aş
dori să prezint două din aceste scrisori primite acum, în ajun de
aniversare, de la cei ce nu au putut să vină.
“Montreal, 7 septembrie 1992
Cu ocazia aniversării satului Cetea, familia Mikula Ladislau,
Marioara şi Adrian vă transmite multe salutări prieteneşti, multe împliniri
şi multă fericire la toţi cei ce participă la această sărbătoare. În numele
meu de cetăţean al acestui sat, vă mulţumesc pentru invitaţia de participare
şi deşi nu sunt fizic cu voi, sufleteşte îmi sunteţi totdeuna aproape.
Cu dragoste pentru voi toţi,

Familia Mikula Montreal, Canada.”
“Către,
Comitetul de organizare a serbării cu ocazia a 600 de ani de
atestare documentară a satului Cetea
Am primit cu bucurie invitaţia pentru sărbătorirea a 600 de ani de
existenţă a satului nostru. Îmi pare rău că sunt prea în vârstă şi nu pot să
mă deplasez, să iau parte la serbare, dar doresc din toată inima
prosperitate comunei şi locuitorilor ei, care, parte din ei, sunt şi rudenii
de-ale mele.
Alături trimit 500 lei pentru nevoile organizării.
Vă mulţumesc pentru invitaţie, vă doresc numai bine şi sănătate,
Floare Croşovan (născută Lung) Reşiţa. ”

Ileana şi Ioan Ungur, învăţători în satul Cetea
30
PRIMA INSPIRAŢIE...
Dragi consăteni,
Stimaţi oaspeţi,
Sunt foarte emoţionată şi îmi pare foarte rău că nu mă pot prezenta în
faţa dumneavoastră cu roadele trudei mele, cu cele 12 cărţi pe care nu
m-am gândit nici un moment că aş putea să le dedic altcuiva decât celor
dintre care am plecat.
Stând în faţa domniilor voastre, mi-a venit în minte momentul naşterii
noastre, când, după cum bine ştim, prima inspiraţie, acel aer “primar” se
păstrează în plămâni până la moarte, nemodificat, aşa cum l-am primit în
momentul în care am văzut lumina zilei.
Voi, prietenii şi consătenii mei, păstraţi ca şi mine acest aer de sub
dealul Totoiului ori unde aţi fi, până la moarte. De fapt acest aer este al
pământului acesta al nostru. Acest aer este emanaţia geologică a acestor
dealuri din jur şi frământărilor satului pe care îl sărbătorim azi, bătrân şi
totodată atât de tânăr, la cei 600 de ani de la cea mai veche atestare
documentară.
Au vorbit aici colegii şi prietenii mei de suflet, au vorbit despre satul
Cetea. Trebuie să vă mărturisesc şi eu că m-am legat definitiv de acest sat
în primul rând prin învăţătura pe care am primit-o şi prin educaţie. Poate şi
mai mult prin faptul că aici am deprins limba română cea adevărată, de la
părinţii mei şi de la domnul şi doamna învăţătoare Topai care m-au ridicat,
spun eu, până la capacitatea de a transforma cuvântul spus în cuvânt scris.
Aceasta deoarece tot ce am învăţat în primele patru clase primare port cu
mine în întreaga mea activitate de slujitoare a scrisului.
Când simţim greul vieţii sigur dorim foarte mult să ne întoarcem la
locul de baştină, acolo unde am sorbit cu nesaţ acea primă inspiraţie de aer
de care vă vorbeam mai înainte. De aceea, poate, pentru noi, cei plecaţi de
aici, din Cetea, ne este foarte uşor şi foarte simplu să ne schimbăm viaţa
atunci când simţim momentele grele ale ei. Venind aici redevenim din nou
oameni şi ne reîntoarcem la grijile cotidiene îmbălsămaţi în oxigenul
plaiului natal.
Deşi, poate, mă repet, vreau să vă spun că atât de mult am ţinut la
acest sat încât numele de scriitor l-am luat după numele lui şi îl port după
mine în ţară şi străinătate.
Vă mulţumesc şi sper să fiţi întotdeauna mândri de toţi cei ce poartă
numele acestui sat, acela de cetean.
Doina Cetea - Silaşi născută Bendorfeanu, poetă.

31
CETEA-BIHOR
Dragi săteni,
Stimaţi invitaţi şi dragi copii ai satului nostru,
Avem parte de noroc să fie generaţia noastră la această aniversare a
600 de ani de atestare documentară a satului.
În primul rând ţin să mulţumesc la bunii organizatori care au
muncit pentru această frumoasă zi. Dragi săteni, eu aş avea o
propunere, ca de Sf. Maria, hramul sfintei biserici, să încercăm să ne
întâlnim şi să ne cunoaştem căci am fost în cămin aseară şi vă spun cu
toată sinceritatea că pur şi simplu nu am cunoscut mulţi tineri care au
fost în cămin.
Noi aceştia mai bătrâni care azi suntem aici iar mâine pe cealaltă
lume nu zicem nimic, dar voi dragi copii vă veţi întâlni poate în Cluj,
poate în Bucureşti sau în alte oraşe ale patriei şi dacă vă veţi cunoaşte şi
o să vă pară bine căci atunci când eşti străin şi de un câine de îl vezi din
satul tău îţi pare bine, dar de un om...
Aşa dragi săteni să nu vă fie lene a veni de la şosea pe jos, cei ce nu
aveţi maşini, căci noi bătrânii am făcut drumul Aleşdului pe jos pe
timpul nostru, când nu erau autobuze, că griji şi probleme atunci au
fost.
Dragi săteni, în încheierea acestui mic discurs de la acest microfon
vă doresc la toţi să ajungeţi 90 de ani ca baciul Ioan Mihancea cel mai
bătrân om din sat.
Să auzim de bine şi să ne ajute Dumnezeu.
Ileana Venter, ţărancă din satul Cetea
Cuvântarea d-lui Ioan Mihancea

Mă numesc Mihancea Ioan din satul Cetea şi sunt cel mai bătrân
om din sat. Am depăşit vârsta de 90 de ani. Rog pe bunul Dumnezeu ca
şi D-voastră câţi sunteţi adunaţi la această sărbătoare a satului nostru
Cetea, să vă ajute să ajungeţi această vârstă cu bucurie şi cu sănătate.
Să trăiţi la mulţi ani!
Ioan Mihancea
Decanul de vârstă al satului Cetea
32
Întoarcerea la vatră
Întoarcerea la vatră, fie şi numai pentru a prinde acea putere
miraculoasă, aidoma mitologicului personaj Anteu, necesară luptei tot
mai dure cu viaţa, devine pe zi ce trece nu o metaforă ci o condiţie a
supravieţuirii noastre, îndeosebi a celor ce şi-au lăsat, când s-au
desprins din glia de obârşie spre a se “fixa" în alt timp şi în alt loc,
urmele unor rădăcini gata să tresară de fiecare dată când fiul rătăcitor se
întoarce, să-l cheme cu glasul lor vegetal, să-i ierte pribegia
inundându-l ca pe un trunchi cu cele mai tari seve ale pământului şi
amintirilor. Inconştienţi şi “confiscaţi” de ritmurile stresante şi anarhice
ale unei lumi precipitată catastrofic spre foarte apropiatul sfârşit de
mileniu, am uitat pe cele sempiterne ale naturii. Ale naturii care mai are
încă răbdare cu sfidarea noastră. “Sfidarea”, zicem noi, prin care-i
smulgem noi şi noi cuceriri. Dar toate cuceririle fragmentare ale omului
asupra ei, puse cap la cap, alcătuiesc un dezastru unic. Natura ştie asta şi
ne iartă. Ba mai mult, aşa cum spune un filozof ea pune pe lume atâta
artă, câtă suferinţă există în univers. Pentru fiecare nuanţă a suferinţei
există una compensatorie a naturii, aşa cum fiecare boală îşi are în
natură leacul ei, chiar dacă n-a fost încă descoperit. Medicus curat,
natura sanat. O comuniune consubstanţială până la starea
protoplasmatică. O atare realitate l-a făcut pe scriitor să-şi dea cea mai
frumoasă şi adevărată definiţie: “Pentru mine - spunea el - scriitorul
este copacul care fixează solul mişcător al unei naţiuni.” Iar Lucian
Blaga, cel care spunea că “veşnicia s-a născut la sat” tresărea la fiecare
atingere cu glia. “De câte ori calc pe glia bătută/ buzele humei pe tălpi
mă sărută/.” Când această legătură se rupe, pe omul proiectat în neant
nu-l mai primeşte nici ţărâna timpului. Iată de ce întoarcerea la vatră
devine un necesar exerciţiu de supravieţuire. La acea vatră pe care s-a
ridicat cândva o casă, iar apoi un sat. Nu există în folclorul popoarelor
lumii decât în Bihor un obicei atât de tulburător ca şi cel numit “vatra”
sau “roata”, unde ridicarea unei case este precedată printr-un ritual
anume, de convocarea flăcăilor şi fetelor din sat să bătucească prin joc
lutul menit locului şi temeliei. Cu cât hora va fi mai dezlănţuită, cu atât
edificiul va fi mai trainic.
Nu ştiu dacă doctorul Petru Mihancea, sufletul, iniţiatorul şi
exemplarul organizator al sărbătoririi satului Cetea a chemat fiii lui la
ceasul aniversar, pe cărările miresmelor şi amintirlor, cu gândul la
primul acoperiş de paie, sau şindrilă “înflorit” printre dealurile ce-şi
33
CETEA-BIHOR
dau aci mâna cu munţii într-o milenară fraternitate geologică. Nu ştim

nici dacă el s-a înălţat din vatra înstelată de urmele paşilor. În numele
lui însă şi a memoriei colectivităţii în care dăinuie - această sinceră
comuniune de simţire şi gând:
“O casă acoperită cu şindrilă
pe vârful unui deal
clocind de atâta amar de vreme
osul pietrificat
al izvorului
generaţiile s-au succedat
oasele lor albesc
drumul cocorilor
dar n-a uitat niciuna
să-i primească acoperişul
cu aripile atâtor
meşteri Manole
culese de lângă
fântâna lină cu apă puţină
acum
împovărată de ani şi de zbor
ar putea pleca şi ea
pe urmele lor
de nu s-ar auzi
bătând în găoacea de piatră
noapte şi zi
glasul stăruitor
al puiului de izvor”.
Viorel Horj
Inspector şef al Inspectoratului pentru Cultură
al judeţului Bihor
34
CETEA - FILE DE ISTORIE

Conferențiar Dr. Liviu Borcea
1. Cele mai vechi mărturii

Aşezarea geografică a satului Cetea, chiar dacă vatra sa a cunoscut
unele neînsemnate deplasări, indică constituirea într-o perioadă de
nelinişte, determinată probabil de pericolele unor mişcări de populaţii
migratoare. Satul se află destul de bine ascuns de drumul mare, care
lega, prin trecătoarea de la Piatra Craiului, Transilvania intracarpatică
de câmpia Tisei. Că era, totuşi, legată de această trecătoare, este dovedit
de faptul că primele sale menţionări documentare sunt împreună cu
celelalte aşezări de sub Piatra Craiului - Borod, Borozel, Cornițel,
Valea Mare şi Beznea.
Dintre toate, însă, Cetea ave o poziţie mai retrasă, pe malurile
râului Chichişoara sau Valea Nemiş, acest din urmă toponim având
semnificaţii asupra cărora vom reveni.
Ascunsă între dealuri, în mijlocul unor păduri seculare, aşezarea nu
a putut să se extindă prea mult, în ciuda defrişărilor permanente.
Agricultura a fost aici, în general, practicată pe suprafeţe mici, în
jurul caselor. A predominat creşterea vitelor şi numai în veacul al
XVIII-lea suprafeţele cultivate încep să se extindă. Cetea a rămas de-a
lungul întregii sale existenţe, cea mai mică dintre aşezările ce au
compus comunitatea satelor de sub Piatra Craiului, mai mică decât ea
fiind doar Corniţelul.
Ca în cazul majorităţii satelor româneşti, începuturile sale se pierd
în negura istoriei.
Când aminteam mai sus că aşezarea sa denotă constituirea într-o
perioadă tulbure determinată de intensele mişcări de populaţie pe Valea
Crişului Repede şi pe trecătoarea de la Piatra Craiului, ne-am referit la
un interval foarte vast de timp, egal, practic, cu întregul “mileniu
întunecat” şi, mai ales cu cea de a doua jumătate a sa (secolele V - X)
când, precum se ştie, întreaga zonă de sub Munţii Pădurea Craiului şi
până jos, în câmpia Tisei, au fost bulversate de “neamurile barbare."
35
CETEA-BIHOR
Primii locuitori ai satului Cetea se vor fi retras aici în această

perioadă, care a ţinut până la mijlocul secolului al XIII-lea când ultimul
neam migrator - tătaro-mongolii - au trecut şi pe aici. (1241).
Cetea nu este menţionată la 1291 -1294 în registrul de dijmă al
Episcopiei catolice orădene atunci când este pomenit Borodul. Nu sunt
menţionate nici celelalte sate. Aceasta, poate, pentru că, neavând
locuitori catolici nu avea obligaţii faţă de această episcopie. Ştim însă
că întregul teritoriu al aşezărilor de sub Piatra Craiului a făcut parte
dintr-un voievodat românesc. În 1392, cu ocazia stingerii din viaţă a
voievodului Petru, fiul lui Comorzovan, aflăm şi numele satelor
componente ale acestui voievodat: Borod, Borozel, Cetea, Cornițel,
Valea Mare şi o aşezare ulterior dispărută: Chanad. În acest an
voievodatul trece în stăpânirea lui Ian Kapolya, jude regal, stăpânul
domeniului cetăţii Şinteu. Voievodatul Borodului, cuprinzând satele
menţionate, este refăcut însă în timpul lui Iancu de Hunedoara, la
mijlocul veacului al XV-lea, în fruntea sa ajungând voievozi din familia
nobililor români din Vintere, numiţi apoi Vintereşti sau Ventereşti
(Venter).(2
Scopul principal al voievodatului era de a păzi trecătoarea de la
Piatra Craiului, precum şi de a da însoţitori celor ce mergeau sau
veneau de dincolo de munţi. Trecerea în Transilvania propriu-zisă se
făcea pe două căi: pe uscat şi pe apă. De aceste trecători se leagă şi
numele a două aşezări, cele mai mari ale zonei, Borod (de la vechiul
slavon brod care înseamnă trecătoare, pas) şi Vad, pe ungureşte Rév,
care înseamnă acelaşi lucru, dar cu sensul de trecătoare peste apă.
Rolul esenţial al voievodatului era cel de apărare. Voievodatul se
va fi constituit atunci când regatul feudal ungar ce se întindea până la
Piatra Craiului se temea încă de pericolele ce puteau veni de dincolo de
munţi, de pe teritoriul Transilvaniei. Această perioadă poate
corespunde unui interval până la începutul secolului al XIII-lea când se
încheie cucerirea Transilvaniei de către regatul ungar, când prin
aşezarea secuilor, dar mai ales a saşilor (1222) la frontiera de răsărit,
practic este eliminat pericolul din această direcţie. Existenţa
voievodatului de la Borod şi a altora similare de-a lungul hotarului cu
voievodatul Transilvaniei este o mărturie în plus a autonomiei acestui
mare teritoriu în cadrul regatului feudal ungar. Aşa cum am amintit,
ultimul atac propriu-zis este cel al tătaro-mongolilor, în 1241, cu
reveniri periodice tot mai rare(3.
Era nevoie deci de o formaţiune politico-militară bazată pe
existenţa populaţiei băştinaşe libere, greu de readus sub povara statului
feudal. Satele şi locuitorii, în schimbul obligaţiilor militare, erau scutiţi
36
de dările obişnuite, având o situaţie privilegiată. Această realitate este

confirmată în 1465 prin diploma de înnobilare dată locuitorilor
voievodatului de către Matei Corvin. Ei deveneau nobili (nemeşi),
evident numai pentru cei ce locuiau în acel moment în perimetrul
voievodatului, beneficiind de toate privilegiile ce decurgeau din această
stare.
Toponimul “Valea Nemişului” de la Cetea, indică această stare
privilegiată care a fost, până în veacul trecut, o mândrie şi un drept pe
care locuitorii şi l-au revendicat mereu atunci când proprietăţile sau
libertăţile le-au fost ameninţate.
Anul 1392 este, deci, momentul în care Cetea îşi face intrarea
oficială în istorie, este momentul în care “i s-a eliberat certificatul de
naştere”, existenţa sa reală fiind mult mai veche. Dacă voievodul Petru,
fiul lui Comorzovan, nu s-ar fi atins prin desherenţă în 1392, probabil
că aşezarea, alături de celelalte, ar fi rămas în anonimatul în care a fost
până la această dată. În interiorul obştilor româneşti nu se întocmeau
documente, dreptul cutumiar, obişnuielnic, fiind cel ce rezolva
problemele interne ale satelor sau uniunilor de sate.
Îndată după 1329, Cetea mai este menţionată o dată. Este vorba de
actul prin care, în 1406, domeniul cetăţii Şinteu este vândut familiei
Lack de Santău(4. Cu această ocazie sunt enumerate satele aparţinând
de această cetate. Între cele 52 româneşti, 10 ungureşti şi una mixtă
(Borod), este amintită şi Cetea, despre care se precizează că este
possessio valachalis, deci era un sat românesc(5. Aşa va fi şi rămâne în
cursul întregii sale istorii.
Cetea este menţionată din nou în 1605 (Chekye), într-un testament
al principelui Transilvaniei, Ştefan Bocskay, apoi la 1648, împreună cu
Borod, Cornițel şi Valea Mare, alipite de principele Gheorghe Rákóczi
I la domeniu cetăţii Şinteu(6. Lipsesc datele cu privire la aşezare pentru
aproape întregul veac al XVII-lea. Este şi firesc, deoarece, cu siguranţă,
existenţa sa se va fi desfăşurat lipsită de evenimente notabile, aşa cum
este cazul cu majoritatea satelor româneşti. Cetea a continuat să facă
parte din acelaşi voievodat în cadrul căruia îşi trăia viaţa fără întâmplări
deosebite.
37
CETEA-BIHOR
2. Veacul al XVIII-lea
Informaţii mai consistente încep să apară odată cu sfârşitul
stăpânirii otomane (1692) în Bihor şi începuturile celei habsburgice.
Aceste informaţii sunt preponderent economice: date referitoare la
populaţie, la animale, la bunuri, cu privire la pământ şi la roadele sale.
Conscrierile întocmite de administraţia austriacă sunt meticuloase,
oferă o mai mare varietate de date, dar şi ele sunt numai cele strict
necesare stăpânului, insuficiente pentru a cunoaşte realităţile secolului
al XVIII-lea în întreaga lor complexitate.
Îndată după încetarea administraţiei otomane, după un îndelungat
război, la 1694, satul cuprindea patru familii. Redăm numele lor cu
ortografia din documente: David Bokos (adică Bochiş), jude al satului,
Thomas Bokos, Petru Blagha, Johannes Opra, având obligaţia de a da
dijma din miei şi iezi. În 1712 era jude Ioan Oprea, iar ceilalţi capi de
familie: Jeremias, Miksaj, Simeon Ola, Tivadar Erdelyi, Georgius
Tasadj, Petrus Thasádj, Michael Gyurka, Petrus Blaga.
Cele două familii Thasádj ar putea indica, prin numele lor,
provenienţa: adică venite din satul Tăşad. Deci numărul a crescut de la
4 la 7 familii. La 1712 nu mai apar cele două familii, a lui Toma Bochiş
şi Petru Bochiş. În schimb, la 1713 conscrierea comitatului
menţionează şase capi de familie între care, la Theodorus Miklos se
precizează - possessionati (deci om cu stare, cu avuţie). Celelalte
familii sunt: două Simion Bákos (tot Bochiş trebuie să fie), Ieremia
Mikle, Simon Kirogye, Simon Czirmene. Pe baza unei asemenea
ortografii, conscrierea publicată de Acsády putea menţiona că la 1715
satul era locuit de 4 familii de iobagi unguri, când, de fapt întregul sat
era românesc.
Un salt demografic se înregistrează patru ani mai târziu, când în sat
locuiesc opt familii: Bokos Janos (judex), Bokos Togyer, Bokos
Simion, Opra János, Csorba Tivadar, Opra György, Blaga Peter, Opra
Flore şi patru fraţi şi fii peste 16 ani. Putem să facem acum şi o estimare
globală a numărului locuitorilor. Dacă socotim la fiecare familie pe
lângă capii acestora şi soţiile, iar pe lângă cei patru fraţi şi fii încă 4
surori şi fiice (ştiut fiind că persoanele de sex feminin nu se înregistrau,
nefiind virtuali capi de familie), atunci obţinem o populaţie totală de
circa 24 locuitori. Nu am socotit populaţia sub 16 ani, neavând date în
acest sens. În acelaşi an, în Borozel erau 13 familii cu 6 fraţi şi fii peste
38
16 ani, deci aproximativ 38 locuitori iar în Borod, 15 familii. O întrecea

şi Valea Mare unde se înregistrau 16 familii şi 8 fraţi peste 16 ani.
În 1723 în Cetea locuiau 12 familii de iobagi cu 3 fraţi şi fii peste
16 ani. La 1746, numărul scade la 9 iobagi cu 6 fraţi şi fii peste 16 ani
precum şi un jeler, deci un om (sau o familie!) fără casă şi pământ. La
1753 conscrierea comitatului Bihor înregistrează aici 12 familii de
iobagi cu şase fraţi şi fii peste 16 ani.
Este o trăsătură caracteristică noii administraţii habsburgice de a nu
mai recunoaşte nici un fel de titluri nobiliare micilor nobili şi astfel
locuitorii satului Cetea ajung în categoria ţăranilor aserviţi. Între
stăpânii satului menţionăm la 1712 pe Francisc Topai, Ştefan Katona şi
familia Ugray (Tivadar şi Miklós). Familia Topai (adică din satul Topa)
şi Ugray, erau urmaşii de drept ai voievozilor Borodului încă din veacul
al XVI-lea. Cu mici modificări ei vor stăpâni satul în tot cursul
secolului al XVIII-lea.(7
Pentru a ne da seama de avuţia locuitorilor, să amintim câteva date.
La 1712 în sat existau 10 boi, 12 vaci, 5 porci, 6 capre şi 6 bucăţi de
slănină. La 1713 sunt 4 boi, 5 vaci, 2 porci, 3 bucăţi de slănină şi o
moară. La 1719, conscrierea menţionează 10 boi, 7 vaci, 3 cai, 11 porci,
1 stup, 8 bucăţi de slănină. Să menţionăm că această avuţie nu este
legată strict de numărul populaţiei. Astfel, de exemplu, la 1723, când în
Cetea locuiau 12 familii, se înregistrau numai 4 boi, 16 vaci şi 16 porci
iar în 1746, când numărul familiilor a scăzut la 9, numărul animalelor a
crescut: 12 boi, 16 vaci, 5 cai, 23 porci, 31 oi şi capre. Acum s- au
înregistrat 12 câble venit din moară şi 5 florini venit din cazanele de
fiert ţuică. Anul 1753 marchează o relativă prosperitate. La cele 12
familii cât numără populaţia din Cetea se apreciază că există 18 boi, 12
juninci, 20 vaci, 6 cai, 42 porci, 37 oi şi capre, 33 câble venit anual din
moară, 16 florini de la cazanele de fiert ţuică şi 8 florini din
meşteşuguri. Chiar şi câbla ca unitate de măsură a volumului a fost
diferită de la zonă la zonă. Astfel, se apreciează că o câblă de Oradea,
pe la mijlocul secolului al XVIII-lea să fi fost de circa 166 litri.
Conform altor păreri, în părţile bihorene s-ar fi utilizat mai mult câbla
Caşovia (Kosice), egală cu 83,5 l.(8 Nu cunoaştem producţia globală
concretă, mai ales cantitatea ce se ascunde în spatele veniturilor
provenite din morărit, fiertul ţuicii şi din meşteşuguri. Nu se precizează
nici numărul morilor (se pare, totuşi că este vorba de una singură), nici
al “pălincăriilor” şi nici despre ce meşteşuguri este vorba.
Se menţionează de către Anca Maria Maghiar şi Alexandru
Maghiar în cartea “Moara de apă în comitatul Bihor” – Editura
39
CETEA-BIHOR
Universităţii din Oradea – 2012, pag. 30 – că moara exista de la 1713 şi

că în 1746 plătea dijmă 12 câble, iar în 1753 plătea dijmă 33 câble.
În ceea ce priveşte pământul şi roadele sale, ele sunt într-o strânsă
legătură. Pământul sărac, situat sub munţi, a dat în tot veacul al
XVIII-lea, recolte slabe. Nu cunoaştem suprafaţa cultivată şi nici
cantitatea însămânţată. La 1694 registrele de dijmă precizează laconic:
“Possessio Csekle sine frugibus", deci satul Cetea nu avea cereale. La
1712, se înregistrau în total, pe sat, 9 câble de porumb şi 38 căpiţe de
fân. La 1720 conscrierea comitatului Bihor precizează că în acest sat
pământurile arabile sunt împărţite în două. Terenurile sunt de fertilitate
mediocră şi, după două arături, produce 3 câble. Există suficientă
pădure pentru asigurarea lemnelor de foc. Aceleaşi precizări se fac şi la
Borod, Borozel şi Corniţel, aici adăugându-se că se înregistrează
inundaţii frecvente.
Moara de pe râu aduce un venit anual de 1 florin şi 50 dinari. Să
menţionăm că la nici una din localităţile din jur nu se precizează
venituri ale morii.
Aratul la Cetea se făcea cu 6 boi. La 1723 se înregistrau 2 câble
ovăz, 21 câble porumb (desigur este vorba de porumb boabe), 1 câblă
fructe uscate, 12 care de fân în teritoriul propriu. La 1746, pe lângă
produsele amintite se adaugă şi floarea soarelui menţionându-se că s-au
recoltat 280 bucăţi. În anii următori, vor predomina fructele uscate şi
proaspete, ovăzul,porumbul şi floarea-soarelui.
După cum se poate constata cifrele privind recolta sunt minime.
Ele sunt trecute potrivit declaraţilor făcute de capul familiei care nu
avea nici un interes să declare întreaga cantitate. Dar chiar dacă am
apreciat-o ca dublă, producţia pe care o dădea pământul satelor de sub
Piatra Craiului era foarte mică şi, raportat la ea, nivelul de viaţă, foarte
scăzut. În general consumul de alimente era incomparabil mai mic din
punct de vedere cantitativ decât cel de azi, poate mai puţin chiar decât
jumătate.
40
3. Secolul al XIX-lea
Odată cu începutul secolului trecut datele cu privire la aşezări se
înmulţesc. Mai ales cele referitoare la structura populaţiei, la distribuţia
ei pe confesiuni. Aceste conscrieri aparţin Episcopiei catolice de
Oradea iar mai târziu, şi celei greco - catolice. Datele sunt înglobate în
cunoscutele şematisme anuale (Schematismus venerabilis cleri
dioecesis Magno - Varadiensis latini ritus pro anno...)
Să urmărim imaginea pe care ne-o oferă datele pe anii care ne-au
stat la dispoziţie:
Valea
Anul Cetea Borozel Borod Corniţel M.
Catol. Gr..-cat. Ortod. ludei Total Total populaţie
1828 - 10 150 5 165 515 1102 188 180
1835 - 13 301 12 326 439 678 320 382
1837 - 12 312 3 327 445 683 239 386
1838 - 14 305 5 324 435 616 249 387
1839 - 14 304 5 323 432 615 224 386
1840 - 16 301 4 321 435 618 224 386
1841 - 17 306 5 328 445 629 229 397
1842 - 17 310 5 332 449 652 230 402
1843 - 17 312 5 334 454 657 228 406
1844 - 17 315 4 336 454 664 225 411
1879 - 17 315 4 336 454 746 337 416
1881 - 17 315 4 336 456 868 335 416
1896 5 51 447 7 510 577 1556 468 444
Din păcate, toate aceste cifre sunt relative, ele fiind întocmite după
informaţiile date de parohii aşezărilor, care au oferit date estimative.
Câteva semne de întrebare se ridică în mod deosebit. Cum se poate că,
în cazul Borodului, populaţia să scadă aproape la jumătate, în 7 ani,
între 1828 şi 1835? Care să fie cauzele scăderii populaţiei între 1837 şi
1839 în toate aşezările din jurul Cetei? Apoi, este oare posibil ca între
1844 şi 1879, deci în 35 de ani, la Cetea şi Borozel, populaţia să fi
rămas la acelaşi număr? În publicarea sematismelor s-au strecurat şi
greşeli de tipar. Astfel, la Borozel în 1842, sunt înregistraţi 142
greco-catolici. Cu un an înainte, numărul lor era de 420 iar cu unul
după, 427. Considerăm că cifra corectă la 1842 trebuie să fie de 424
greco-catolici.
41
CETEA-BIHOR
Într-o geografie a comitatului Bihor, apărută la 1886, se precizează

că Cetea are 469 locuitori din care români sunt 429. Aflăm şi alte
lucruri cu privire la realităţile din sat.
Din totalul menţionat ştiu să scrie şi să citească doar opt locuitori.
Nu există şcoală (ceea ce nu era adevărat). Îndeletnicirea de bază este
lucrul la pădure, în timp ce la Borozel se precizează că locuitorii sunt
agricultori. La Borod agricultura este pe primul loc, dar sătenii se ocupă
şi cu confecţionarea unor obiecte de uz casnic din lemn (copăi, scaune
de grădină, etc.). Considerăm că şi la Cetea îndeletnicirile erau cele
precizate la Corniţel: agricultura, creşterea vitelor şi lucrul la pădure.
Pentru că amintita lucrare de geografie este prima în care se oferă
date cu privire la etnia locuitorilor, să vedem care era, din acest punct
de vedere, situaţia şi în celelalte aşezări din jur. La Borozel se
precizează că există 583 locuitori care erau “români şi greco-catolici”.
La Borod sunt 1.489 locuitori din care: români - 861, unguri - 269,
slovaci -178, germani - 42. Rămân 139 locuitori a căror etnie nu este
precizată şi care ar putea fi o parte din cei 172 israeliţi din care un
număr de 42 s-au declarat germani. Să facem o constatare general
valabilă: nu întotdeauna suma ortodocşilor şi a greco-catolicilor oferă
cifra globală a românilor. Este cunoscut că existau foarte mulţi
greco-catolici unguri în Bihor în secolul trecut şi în secolul XX. Este
surprinzător faptul că la Cornițel din 451 săteni, 425 sunt români şi 432
ortodocşi. Deci şapte locuitori se declarau ortodocşi, dar nu erau
români. În sfârşit, la Valea Mare, din cei 400 de locuitori, 386 se
declarau români.(10
Pentru anul 1896 avem o statistică ce ne permite să apreciem
situaţia economică a satelor din zonă din punct de vedere al înzestrării
cu pământ şi cu animale.(10a Cetea dispunea, la cele 173 gospodării ale
sale de 656 iugăre cadastrale (iug.cad.) de pământ arabil, 20 iug.cad. de
grădini, 125 iug.cad. fânaţe, 146 iug.cad. păşune şi 64 iug.cad. pământ
neproductiv. Un total de 1.011 iug.cad. Nici Cetea şi nici Borozelul nu
dispuneau de pădure, deşi erau în imediata ei vecinătate. Dacă facem o
ierarhizare a localităţilor după suprafeţele de pământ ce revin pe
gospodărie, obţinem următoarea situaţie:
Borod 16,51 iug. cad.
Valea Mare 10,73 “
Corniţel 9,78 “
Borozel 8,57 “
Cetea 5,84 “
42
Dacă în cazul satului Cetea scădem pământul neproductiv din total,

suprafaţa ce revine pe o gospodărie scade la 5,47 iugăre cadastrale, ceea
ce este foarte puţin. Să mai adăugăm la aceasta slabă productivitate a
solului în zona în care se afla satul Cetea, mai ales.
În privinţa pomilor fructiferi aflaţi în gospodăriile oamenilor,
situaţia se schimbă total. În 1896 media pomilor fructiferi la Cetea este
aproape dublă faţă de Borozel, care se află pe locul al doilea iar Borodul
se plasează pe ultimul loc:
Cetea 22,32 pomi fructiferi pe gospodărie
Borozel 12,34 “
Cornițel 9,24 “
Valea Mare 8,80 “
Borod 7,11 “
Această situaţie avantajoasă a satului Cetea este o dovadă că

oamenii încercau să-şi completeze sursele de existenţă cu mijloacele ce
le stăteau la îndemână. Pe primul loc la Cetea stăteau prunii (3610
bucăţi). Urmau la mare distanţă: merii (88), nucii (78), perii (43),
piersicii (26), cireşii (15), duzii (2), vişinii (1). În privinţa prunilor, cei
mai mulţi erau la Borod (4235), dar aici erau 831 gospodării şi de aceea
media este mult inferioară.
În ceea ce priveşte animalele domestice, la 1896, situaţia se
prezenta la Cetea în felul următor:
Vite cornute: - tauri 11
- vaci, viţele 156
- boi, viţei 64
Total 231
Cai nu existau în perimetrul satului. Alte animale în gospodăriile

oamenilor: capre (44 bucăţi), porci (140) - existau, deci, gospodării în
care nu se găsea nici unul! - oi (98), păsări (663), albine (5 familii). În
ce priveşte situaţia porcinelor ar fi interesant de ştiut în ce lună s-a făcut
recensământul. Numărul relativ redus al acestora ar putea indica una
din lunile de iarnă, îndată după Crăciun. Ca o curiozitate să menţionăm
şi în cazul animalelor de casă o situaţie comparată. Media pe
gospodărie în privinţa numărului de păsări se prezintă în felul următor:
Valea Mare 6,61
Borozel 5,79
Cetea 3,83
Corniţel 3,58
Borod 3,30
43
CETEA-BIHOR
O altă sursă de informare cu privire la statistica demografică o

reprezintă datele retrospective oferite de recensământul din 1900. Ele
diferă de cele oferite de şematismele din care am extras cifrele din
tabelul de mai sus şi prezintă totalul populaţiei în felul următor:
Localitatea 1869 1880 1890 1900

Cetea 561 469 510 549
Borozel 586 583 577 628
Borod 1398 1489 2089 2553
Corniţel 538 451 468 534
Valea Mare 540 400 444 446
După cum se poate constata, trebuie că a existat un sistem diferit de

informare demografică al instituţiilor ecleziastice (în speţă al episcopiei
catolice) şi altul al administraţiei comitatului, ale căror date sunt
înfăţişate în tabelul de mai sus. Se impune încă o constatare: între anii
1869 şi 1880, populaţia scade în toate aşezările la care ne-am referit, cu
excepţia Borodului. La Cetea se înregistrează -92, la Borozel -3, la
Borod +91, la Cornițel -87, la Valea Mare -140. La Cetea nici în 1900
nu se atingea nivelul din 1869, fiind încă un minus de 12 locuitori.
44
4. Secolul XX
Fără îndoială că începutul noului secol n-a marcat în mod deosebit
existenţa locuitorilor din aşezările de sub Piatra Craiului şi deci, nici la
Cetea trecerea nu va fi fost marcată în mod deosebit. Un element nou îl
reprezintă, poate, redeschiderea minelor de cărbune iar statisticile, mai
mult sau mai puţin oficiale, sunt mai complete şi mai demne de crezare.
La 1900 apare monografia Bihorului şi Oradiei, din marea serie care
prezenta toate comitatele Ungariei (Borovszky S., Biharvármegye és
Nagyvárad, Budapest, 1900). În ea ne sunt oferite succinte date cu
privire la zona la care ne referim:
Case Locuitori
Cetea 125 593
Borozel 134 654
Borod 408 2549
Cornițel 108 533
Valea Mare 99 458
Dacă analizăm aceste cifre rezultă că, în medie, în zonă locuiau

4,47 locuitori într- o casă. La Cetea proporţia este ceva mai mare: 4,74
iar la Borod într-o casă locuiesc mai mult de 6 oameni (6,24).
Referindu-se la Cetea, monografia precizează că este o mică
aşezare pe malul râului Chichişoara. Poşta este la Borod, telegraful şi
gara, la Vadu Crişului. Biserica ortodoxă a fost ridicată în 1830, în
acelaşi an cu cea din Valea Mare. În Cetea a existat şi înainte biserică,
confecţionată din lemn. Cea mai veche biserică se afla atunci în Borod
(ridicată în cimitir, în secolul al XIII-lea), apoi cea din Cornițel, în
1740. La Borozel exista numai o biserică greco-catolică, ridicată în
1873.11
În 1900 se realizează primul recensământ de stat din imperiul
austro-ungar, pe principii moderne, cu date ample. Iată principalele
cifre oferite:
Cetea Borozel Borod Corniţel Valea Mare
Supraf. în iug.cad. 1001 1209 13667 1430 1337
Locuitori 549 628 2558 534 446
- bărbaţi 266 308 1261 274 218
- femei 283 320 1297 260 228
- după vârstă:
45
CETEA-BIHOR
- sub 6 ani 99 106 489 86 75

- 6-11 ani 83 87 436 60 71
- 12-14 ani 26 33 153 22 32
- 15-19 ani 54 60 207 53 39
- 20-39 ani 137 178 680 172 112
- 40-59 ani 111 120 435 102. 86
- peste 60 ani 39 44 158 39 31
- după starea familială:
- necăsătoriţi 296 300 1480 260 241
- căsătoriţi 202 284 924 241 180
- văduvi, văduve 51 43 148 33 25
- după limbă:
- unguri — 31 424 56 7
- germani 11 — 5 — —
- slovaci 9 2 959 — —
- români 528 595 1160 478 439
- alţii 1 — 10 — —
- ştiu ungureşte 24 58 581 71 8
- după religie:
- catolici 9 14 1075 4 —
- greco-catolici 38 573 1085 8 7
- ortodocşi 491 24 88 498 433
- izraeliţi 11 12 244 19 6
- reformaţi — 5 — 5 —
- alţii — — 66 — —
- ştiu carte 29 89 388 21 2
- case de locuit 124 142 463 111 1480
(toate casele de locuit sunt din lemn)
Recensămintele întocmindu-se din zece în zece ani, iată câteva
date şi pentru intervalul 1900 - 1910:
Cetea Borozel Borod Cornițel Valea M.

Anul
Catol. Gr.-cat Ortod. Iudei Total Total populaţie
1905 9 38 491 11 549 628 2558 534 446
1909 9 - 491 11 511 636 2418 518 ?
1910 ? ? ? ? 638 719 3183 652 665
Şi aici se impun câteva constatări. Se pare că la Cetea din

şematismul întocmit pentru anul 1909 lipsesc cei 38 greco-catolici care
sunt menţionaţi şi la 1900 şi la 1905. Paradoxul constă în faptul că
46
şemantismul a fost întocmit chiar de Episcopia greco- catolică română

din Oradea. Saltul înregistrat în creşterea populaţiei, de la 1909 la 1910
nu se datoreşte decât faptului că sursele de informare au fost diferite.
Astfel dacă pentru 1905 şi 1909 am prezentat datele din şematismele
pentru anii respectivi, pentru 1910 am folosit datele prezentate de
recensământul de stat pe 1910. Este puţin plauzibil ca în decurs de un an
populaţia Borodului să fi crescut cu 765 locuitori, a Corniţelului cu 137
şi a satului Cetea cu 127! Este vorba, evident, de principii diferite care
au stat la baza întocmirii statisticilor.
Să urmărim datele oferite de recensământul pe 1910:
Perioada 1900 – 1910
Cetea Borozel Borod Cornițel Valea Mare
Nr. locuitori:
- 1900 549 628 2558 534 626
- 1910 638 719 3183 652 665
Născuți vii:
- 1901 21 53 110 19 25
- 1902 24 53 125 24 21
- 1903 21 51 115 20 18
- 1904 34 55 142 24 25
- 1905 22 49 104 29 23
- 1906 27 52 137 24 21
- 1907 25 52 133 19 27
- 1908 20 43 144 32 27
- 1909 23 35 159 26 30
- 1910 31 25 172 19 23
Morţi:
- 1901 15 21 83 13 15
- 1902 6 26 65 18 18
- 1903 14 22 76 9 17
- 1904 11 15 41 15 10
- 1905 18 24 79 15 16
- 1906 15 29 80 19 15
- 1907 21 35 134 11 17
- 1908 12 34 63 18 9
- 1909 19 24 113 23 24
47
CETEA-BIHOR
- 1910 12 30 91 12 30
În medie:
- Nr.căsătoriţi 6 6 21 5 7
- Născuţi vii 25 47 134 23 23
- Morţi 14 26 82 15 17
- Creştere 11 21 52 8 6
naturală
Morţi, în medie:
- sub 1 an 4 10 29 6 3
- 1 - 6 ani 2 5 18 2 4
- peste 7 ani 8 11 55 7 10
Dintre morţi, în medie:
- au benef. de 2 5 32 4 4
asist.med.
-nu au benef. 12 21 50 11 13
Moartea a fost stabilită:
- de medic 2 5 47 3 4
- nu de către 12 21 35 12 13
medic
Născuţi (medie 1900 - 1910):
- legitim 24 45 121 20 21
- nelegitim 1 3 17 4 2
În anul 1910 structura populaţiei după îndeletniciri se prezenta în
felul următor:
Total populaţie:
- activă 306 268 1187 263 270
- pasivă 332 451 1996 389 395
- total 638 719 3183 652 665
În agricultură și grădinărit:
- activă 288 232 677 227 162
- pasivă 307 422 1253 324 211
În alte ramuri ale agriculturii:
- activă — — 99 — 64
- pasivă — — 219 — 140
48
În minerit:
- activă — 4 52 — 1
- pasivă — 1 102 — 1
În industrie:
- activă 7 7 195 15 10
- pasivă 10 13 280 47 12
Comerț și credit:
- activă 2 2 32 2 5
- pasivă 5 7 54 4 8
Transport:
- activă — — 7 1 —
- pasivă — — 14 5 —
Servicii și liber profesionişti:
- activă 1 4 18 1 3
- pasivă 1 7 35 2 6
Apărare:
- activă — — 4 — —
- pasivă — — 4 — —
Zilieri:
- activă 2 37 3 7
- pasivă — 1 31 — 11
Slugi:
- activă 8 17 61 14 18
- pasivă — — — — —
Alte ocupații:
- activă — — 5 — —
- pasivă 3 — 4 7 6
Pe sexe, în agricultură şi legumicultura:
- activă
- bărbaţi 25 210 537 193 149
- femei 83 22 140 34 13
- pasivă
- bărbaţi 82 110 431 80 57
- femei 225 312 822 244 154
49
CETEA-BIHOR
- total
- bărbaţi 287 320 968 273 206
- femei 308 334 962 278 167
Principalele îndeletniciri extraagricole se prezentau în felul

următor:
Cetea Borozel Borod Cornițel Valea Mare
1 fierar 1 fierar 10 fierari 1 olar 1 scândurar
5 morari 3 morari 9 mecanici 2 morari 2 dulgheri
1 crâşmar 3 crâşmari 3 olari 1 fierar 1 fierar
38 scândurari
4 tâmplari
9 pielari
6 croitori
18 cizmari
14 morari
5 măcelari
3 dulgheri
12 crâșmari, hangii etc.
În legătură cu mineritul în zonă, să amintim că, în 1910 în părţile

Borodului se cunoşteau trei tipuri de cărbune, categorisit, după
cunoştinţele şi terminologia de atunci, după cum urmează:
- cărbunele negru din epoca superioară a cretacicului, cercetat în
hotarul localităţilor Borod, Cetea şi Cornițel de către proprietarul de
mine Mauthner Jozsef din Borod;
- cărbunele brun, mediteraneean, care nu începuse încă să fie
exploatat atunci;
- lignitul de Pont (?) pentru descoperirea căruia efectua cercetări
societatea Timar et. Comp., în zona Valea Neagră.
Evenimentele ce vor aduce cu sine modificări importante în viaţa
satului Cetea vor fi cele produse de primul război mondial (1914 -1918)
şi, mai ales actul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Cu ocazia
preluării administraţiei de către românii din satele de pe Valea Crişului
Repede, la Cetea, preşedinte al Consiliului Naţional Român era, în
ianuarie 1919, preotul ortodox Alexandru Drimba. El participă la
semnarea, alături de toate oficialităţile satelor româneşti, a
procesului-verbal de destituire a prim-pretorulul plasei Aleşd şi
numirea unei conduceri româneşti.
50
După 1919 se schimbă în mod deosebit raportul satului cu

administraţia, dar condiţiile de viaţă vor rămâne aceleaşi încă multă
vreme. Iată cum se prezenta situaţia cu privire la suprafaţa terenului
agricol, numărul locuitorilor pe etnii şi numărul caselor la 1921:
Supraf. în Numărul locuitorilor

Satul Nr. case
iug. Total Români Maghiari Germani Alţii
CETEA 1001 691 682 - - 9 141 .
BOROZEL 1209 706 682 5 - 17 153
BOROD 13667 3320 1261 129 . 15 1915 613
CORNITEL 1430 547 535 - - 12 137
VALEA M. 1331 559 552 - - 7 110
Cu ocazia exproprierilor efectuate de reforma agrară din 1921,

proprietarii din Borod au cedat suprafaţa de pământ din care Cetea ar fi
trebuit să primească 485 iugăre şi 114 stânjeni ca păşune comunală.
Recensământul general al României din 1930 ne oferă trei categorii
de date cu privire la structura populaţiei: după neam, limbă maternă şi
religie.
Situaţia nu s-a schimbat prea mult comparativ cu anul 1921. Datele
sunt acum şi mai edificatoare, mai complete. Apar pentru prima oară ca
etnie ţiganii în toate aşezările zonei, mai puţin la Cetea.
Iată situaţia aşezărilor din zonă, după neam:
Satul TOTAL Români Unguri Germani Ruşi Slovaci Poloni Evrei Ţigani
CETEA 691 677 - - - 9 - 5 -
BOROZEL 756 738 3 - - - - 5 10
BOROD 3652 1466 54 7 1 1800 1 204 119
CORNIŢEL 625 601 - - - - - 5 19
VALEA M. 560 553 1 - - 1 - 5 2
După limbă, situaţia se prezintă în felul următor:
Satul Română Maghiară Germ. Rusă Slovacă Polon. Idiş Țig. Nedeclar.
CETEA 682 - - - 9 - - - -
BOROZEL 754 2 - - - - - - -
BOROD 1590 111 5 1 1792 1 141 11 -
CORNIŢEL 621 4 - - - - - - -
VALEA M. 555 - - - - - 3 - 2
51
CETEA-BIHOR
Este interesant de observat că cei 5 evrei de la Cetea s-au declarat,

după limbă, ca fiind români. La Borozel, atât evreii cât şi ţiganii sunt
trecuţi la români, potrivit declaraţiilor lor. La Cornițel, 4 din cei 5
maghiari şi toţi cei 19 ţigani au precizat că, după limbă sunt români. La
Valea Mare, în schimb, cei doi ţigani locuitori în sat n-au ştiut cum se
numeşte limba pe care o vorbesc!
Iată acum situaţia, după religie:
Satul Ortod. Gr.-cat. Rom.-cat. Calvini Luterani Baptişti Mozaici Total

CETEA 658 26 - - - 2 5 691
BOROZEL 17 719 6 1 - 7 6 756
BOROD 115 1405 1828 31 1 8 204 3652
CORNIŢEL 586 29 - - - 5 5 625
VALEA M. 549 2 - 1 - 5 3 560
În pragul izbucnirii celui de-al doilea război mondial, Cetea, ca şi

celelalte aşezări de sub Piatra Craiului marcau o evidentă ascensiune nu
numai din punct de vedere demografic ci şi material şi spiritual.
Note:
1. M. Comşa, Unele consideraţii privind organizarea socială în
regiunile din nord-vestul României în secolele IV - IX, în: Crisia, 1974,
p. 65-71.
2. L. Borcea, Satele din Bihor ale lui Gavrilaş Movilă şi Constantin
Şerban, în: Crisia, 1977, p. 118-120.
3. Şt. Pascu, Istoria Transilvaniei, Blaj, 1944, p. 50-59.
4. L. Borcea, op. cit., p. 101.
5. Idem, ibidem, p. 100.
6. L. Borcea, Voievodatul Borodului în secolele XIII - XVII, în:
Crisia, 1982, p. 164-167.
7. Ibidem, p. 166.
8. N. Stoicescu, Cum măsurau strămoşii, Bucureşti, 1971, p. 192.
9. Gh. Mudura, Populaţia localităţilor de pe cursul superior al
Crişului Repede la sfârşitul secolului al XVII-lea şi în prima parte a
secolului al XVIII-lea, în: Aleşd, 1904 - 1979. Comunicări, studii,
articole şi documente cu prilejul aniversării a 75 de ani de la răscoala
ţăranilor de pe valea Crişului Repede. Sub redacţia Acad. Ştefan Pascu,
Oradea, 1979, p. 84.
10. K. Nagy S., Biharvármegye földrajza, Nagyvárad, 1886,
p. 157-158, 161-162.
52
10. a. Magyar Statisztikai Közlemények, Új folyam, XV. kötet,

Budapest, 1897, p. 442-443, 444-445.
11. Borovszky S., Biharvármegye és Nagyvárad, Budapest, 1901,
p. 63
12. Földtani Közlöny, XL, 3 - 4. füz., 1910, p. 209-210.
13. 1918. Bihorul în epopeea Unirii, Oradea, 1978, p. 362.
14. B. Mihoc, Contribuţii documentare privind aplicarea reformei
agrare din 1921 în plasa Aleşd (j. Bihor), în: Crisia, 1987, p. 211-212;
M. Apan, Aspecte privind aplicarea legislaţiei de reformă agrară în
fosta plasă Aleşd între anii 1921 - 1927, în: Aleşd, 1904 - 1979...,
p.266.
15. B. Mihoc, op. cit., p. 214. Vezi mai jos documentul nr. 65.
16. Recensământul general al populaţiei României din 29 decemvrie
1930, vol. II: neam, limbă maternă, religie, Bucureşti, 1938,
p. 58-59, 550.
53
CETEA-BIHOR
Şcoala din Cetea şi Valea Mare

la sfârşitul secolului al XIX-lea
şi începutul secolului XX
O problemă dificilă, la sfârşitul secolului trecut, o constituia
asigurarea bunului mers al şcolilor din cele două sate ale parohiei
Cetea. Comunitatea satului trebuia să asigure învăţătorului mijloacele
de subzistenţă din fondurile parohiei. Se mai acorda un ajutor şi din
partea satului, dar toate la un loc, nu erau suficiente.
Depindea de starea oamenilor din sate, felul în care şcoala reuşea
să-şi asigure învăţătorul, şi, deci, să răspundă chemării sale. În
socotelile anuale ale parohiei Cetea apar mereu sume destinate
întreţinerii şcolii: reparaţii, procurări de rechizite, diverse dotări.
Pentru cheltuieli mari (renovări, adăugiri de săli de clase) se
apelează la Consistorul din Oradea. Localnicii nu prea aveau bani astfel
că dascălii trăiau greu. Apoi există între documentele parohiei plângeri
cu privire la conştiinciozitatea acestora. La concursurile anunţate
pentru ocuparea posturilor, nu se prezentau doritori de a îndeplini
nobila misiune sau, dacă se prezentau, după un timp apăreau
neînţelegeri între ei şi săteni.
Îndeminzaţia parohială a învăţătorului era distribuită, în funcţie de
numărul copiilor, asupra capilor de familie, uneori, şi străinilor care
aveau proprietăţi în raza aşezării. Anual existau cereri de scutiri de
frecventare a cursurilor. Lista celor absolviţi de a frecventa era aprobată
de şedinţa comitetului parohial şi ca motive erau acceptate numai:
debilitatea fizică sau psihică, angajarea copiilor ca slugi (uneori chiar
de la vârsta de 10 ani).
Situaţia economică a satelor Cetea şi Valea Mare a fost deosebit de
grea până la primul război mondial. Ea se reflectă şi în avuţia bisericii,
mai ales în sesia (eclejia) acesteia. Arătorul nu depăşea la nici una din
cele două aşezări 2 iugăre. Se adăuga cam tot atâta fânaţ şi o suprafaţă
variabilă de pădure. Administratorul parohial din Valea Mare, Mihail
Drimba, tatăl preotului Alexandru Drimba din Cetea notează cu
nostalgie diferenţa dintre avuţia imobiliară a bisericii din parohia pe
care o administra şi cea a parohiei de unde venise ca refugiat în 1920,
Apateul Unguresc (azi în Ungaria), unde eclejia era de 68 de iugăre.
Chiar dacă nu transpar din documente, căci oamenii nu aveau cui
să le sesizeze, exista o tendinţă accentuată de a se controla învăţământul
54
românesc sub cele mai diverse forme. După 1907, “legea Appony”
luase măsurile cele mai severe în acest sens. Învăţământul confesional
nu era încurajat de loc, chiar dacă, în 1909, guvernul a dispus ca, în
orice şcoală, catehizarea să se facă în limba română pentru copiii
români (la Cetea, unde nu era cazul, s-a comunicat cu adresa nr.
115/117/1909). În ultimă instanţă, dacă nu se găsea învăţător, preotul
era cel ce trebuia să-l suplinească.
Se pare că înainte de primul război mondial dintre figurile
deosebite de dascăli nu putem enumera decât pe Alexandru Drimba
preotul din Cetea şi învăţătorul Gheorghe Făşie din Valea Mare.
După cum rezultă din înscrisurile autografe pe unele cărţi de cult
ale bisericii din Cetea, la 25 martie 1852, învăţător în Cetea era Petru
Botici. Tot în acest an, probabil în toamnă: Ioan Pop din Răbăgani. Sunt
cele mai vechi menţiuni scrise ale unor învăţători de aici. Cea mai lungă
carieră de învăţător al satului, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea,
se pare că a avut-o Petru Chirodea (Tyirogye), consemnat din această
calitate între 1863 şi 1881. Este menţionat prima oară într-o însemnare
autografă din 6 iunie 1863 pe un Apostol, tipărit în 1784, aflat în
prezent în colecţia Bibliotecii Episcopiei Ortodoxe Române din
Oradea. Este posibil să-şi fi început activitatea de la începutul anului
şcolar, deci din septembrie 1862, dacă nu cumva mai devreme chiar.
Numele său indică apartenenţa sa la comunitatea sătească unde preda,
astfel că, nu este exclus ca el să fi fost foarte ataşat nu numai de oameni
ci şi de vocaţia sa.
La începutul ultimului deceniu al secolului situaţia s-a schimbat
însă. La 5 martie 1893, protopresbiterul din Lugaşul de Sus, Teodor
Filip, comunică lui Ioan Simoc, preotul din Cetea, că învăţătorul
Georgiu Lalu din sat s-a plâns că antistia comunală din Cetea nu se
îngrijeşte nici de frecvenţa şcolară, nici de încălzirea sălii de
învăţământ şi nici de “solvirea salariului”.
Situaţia era asemănătoare, în noiembrie 1894, şi la şcoala din Valea
Mare. Acelaşi protopresbiter atrage atenţia părintelui Simoc că nu
există nici un fel de rechizite şcolare la Valea Mare şi se miră că nu s-au
luat măsurile adecvate pentru remedierea situaţiei. În schimb, lângă
şcoală, un evreu, Sralovici Izrael, a deschis o cârciumă “ceea ce este în
detrimentul moralităţii”.
La 14 noiembrie 1894, în Cetea nu exista învăţător calificat,
presbiteratul dând dispoziţie ca postul să fie suplinit de preotul Ioan
Simoc.
55
CETEA-BIHOR
Trei ani mai târziu, în 1879, la Valea Mare raporturile învăţătorului

Andrei Moldovan cu obştea satului nu erau dintre cele mai bune.
Protopresbiteratul a decis îndepărtarea lui din post.
La 30 noiembrie 1900, problema învăţătorului din Cetea tot nu era
rezolvată. Protopresbiteratul din Lugaşu de Sus scrie lui Simion Butiri,
“mandatariu protopopesc”, învăţător şi preot în Valea Neagră, viitorul
socru al preotului Emil Bendorfeanu din Cetea, să se deplaseze la faţa
locului în cea mai mare grabă şi, apoi, să-l informeze care este situaţia
reală. După cum a aflat, cei din Cetea nu-l primesc pe preotul
Alexandru Popescu din Luncşoara, care ar urma să fie suplinit, din când
în când de Ioan Antonescu, din localitate: “De altfel am ordonat să se
publice concurs şi, nu ştiu de ce, nici acest lucru nu se face... Timpul
tace şi trece, guvernul abia aşteaptă să puie mâna pe şcoală". La 20 iulie
1909, “se deschide” concurs pentru ocuparea postului de învăţător în
Cetea. Se oferă 519 coroane pe an, cvartir (cazare) şi grădină. Dar încă
nici la 16 septembrie nu se prezentase nimeni. Două zile mai târziu este
numit, interimar, învăţătorul Iosif Bulzan. Sfârşitul anului 1909 mai
înregistrează două evenimente şcolare: se primeşte “un steag naţional
unguresc” pentru a fi pus la şcoală iar în decembrie se declanşează o
epidemie de tifos exantematic (“tifos de foale”), care atrage după sine
închiderea şcolii pe o perioadă. O lună mai târziu se înregistrează 12
cazuri şi la şcoala din Valea Mare. În anul următor, tot în decembrie,
şcoala din Valea Mare se închide din cauza difteriei.
De la 1 septembrie 1911, la Cetea funcţionează învăţătorul Petru
Brudaşca. Consistorul din Oradea trimite aici 2.096 coroane pentru
ridicarea unei noi săli de clasă. Tot acum, Valea Mare primeşte 2490
coroane. Contribuţia statului la salariul învăţătorului Petru Brudaşca, în
1914, a fost de 1.080 coroane pe an. La aceasta se acorda din partea
parohiei o sumă anuală de circa 500 coroane. Pentru comparaţie să
menţionăm că, la Oradea, o slugă la şcoală avea între 640 şi 720
coroane pe lună sau un măturător de stradă, 732 coroane. (Vezi:
Nagyvárad város hivatalos közlönye, III, 1913, p. 252).
Învăţătorul din Cetea, Petru Brudaşca, originar din Ciucea,
conform unei situaţii emise de Comisia de Administraţie Publică a
comitatului Bihor (nr. 3537/11.VIII. 1914), a fost luat la armată la 3
august 1914. La acea dată era însurat şi avea un copil. De fapt, din cele
două sate plecaseră pe front circa 90 de bărbaţi. Duşi departe de casă
pentru a lupta în beneficiul unei cauze străine, părinţii elevilor din
Cetea şi Valea Mare şi-au adus contribuţia, totuşi, la sfârşitul unei lumi
şi au pecetluit cu sângele lor realizarea unui vis secular al poporului
român. Sătenii din Cetea şi Valea Mare au aflat de izbucnirea războiului
56
încă din 5 iulie 1914 când oficiul protopopesc (cu nr. 372,410),
dispunea în toate parohiile “să se clopotească" trei zile în şir pentru
moartea moştenitorului tronului austro-ungar, Franz Ferdinand,
asasinat la Sarajevo.
În iarna aceluiaşi an, prin adresa nr. 4462/1914, Inspectoratul
şcolar regal al comitatului Bihor, ordona să se strângă de la elevii
tuturor şcolilor, ajutoare băneşti pentru soldaţii de pe front. Se anexează
un formular de expediţie poştală în alb ce urmează a fi completat de
către învăţător cu suma strânsă. Elevii au adus din sărăcia şi jalea
părinţilor în total de 2 coroane şi 10 fileri. Pe formular, preotul
Alexandru Drimba a notat în limba română: Dar de Crăciun soldaţilor
de la şcolarii din Cetea.
Iată şi lista copiilor, clasa din care făceau parte şi suma adusă de
fiecare (în fileri):
Ioan Stance II 4f.
Gavril Topai IV 10f.
Rozalia Topai V 60f.
Dimitrie Mihance II 20f.
Raveica Stance IV 10f.
Tudura Chirode II 10f.
Maria Pup I 10f.
Petru Blaga I 3f.
Saveta Chirode I 10f.
Teodor Cohuț I 2f.
Cohuț János II 10f.
Măruşca Mitru III 10f.
Măruşca Nicolae I 10f.
Blaga Savetă II 4f.
Chirode Savetă III 2f.
Pup Mărie I 4f.
Blaga Ana II 10f.
Modog Ilie IV 4f.
Mihancea George V 4f.
Matoc Raveica IV 3f.
Dimitrie Simuţ IV 10f
Banii au fost expediaţi la 3 decembrie 1914. Dar greul războiului

abia începea.
57
CETEA-BIHOR
Doi slujitori ai bisericii şi ai şcolii:

Alexandru Drimba şi Emil Bendorfeanu
Cetea a dat numeroase figuri de intelectuali pe care timpul i-a
reţinut mai mult sau mai puţin, în funcţie de urmele pe care le-au lăsat
în documente. Truda lor rămâne, fie chiar şi anonimă, la temelia
generaţiilor de săteni formaţi în dragostea de muncă, de tradiţie, de
dreapta credinţă. Astfel, preotul Ioan Antonescu a păstorit în prima
jumătate a secolului al XIX-lea peste 45 de ani în Cetea dar, din păcate
memoria documentului scris nu l-a păstrat atât de mult ca să-i putem
reconstitui activitatea. Alţi şi alţi slujitori ai altarului şi catedrei s-au
perindat pe intervale mai lungi sau mai scurte. Actuala generaţie de
oameni ceva mai în vârstă nu-l va putea uita niciodată pe harnicul
învăţător - director Gavril Topai şi soţia sa Cristina, cu o îndelungată
activitate (începând din 1929), tot aşa cum tineretul de azi datorează
acelaşi respect lui Ioan şi Ileana Ungur, oameni de o aleasă nobleţe
sufletească.
Din trecutul mai îndepărtat se detaşează, fără îndoială
luminoaselele figuri a doi slujitori ai bisericii şi, deopotrivă, ai şcolii:
Alexandru Drimba şi Emil Bendorfeanu.
După cum aflăm din monografia parohiei ortodoxe din Valea
Mare, întocmită în 1921 de preotul Mihai Drimba, pe baza unui
chestionar trimis de Ministerul cultelor(1, familia era originară din
Apateu, de pe teritoriul de azi al Ungariei. Mihai Drimba, tatăl lui
Alexandru s-a născut aici la 28 septembrie 1847, apoi s-a căsătorit cu
Raveica Crăciun, fiica “forestierului" din Tulea. Aceasta moare la 4
septembrie 1914. Familia era numeroasă. Cristina, fiica născută la 1869
era, în 1921, soţia văduvă a învăţătorului Gavril Pal din Lugaşu de Jos.
Ermina, născută în 1874, a fost soţia învăţătorului din Suiug, Pantelie
Bugariu, om de prestanţă în viaţa spirituală a zonei, ajuns după 1920,
membru în primul Sinod eparhial al bisericii ortodoxe române din
Oradea. Elena, născută în 1879, a devenit soţia preotului Alexandru
Mărcuş din Margine, ajuns şi el deputat în Sinodul eparhial, în 1922. A
urmat Alexandru, apoi, cel de al cincilea copil al lui Mihai Drimba a
fost Eugen - Ioan, născut tot în Apateu, în 1883. A absolvit şcoala
normală din Arad, după care a fost numit învăţător în Săcal (azi în
Ungaria), apoi în Margine. În 1919 este silit să se refugieze în Oradea
din pricina teroarei bolşevice îndreptate de adepţii lui Kun Bela mai
58
ales împotriva intelectualilor români(2. După război s-a stabilit la

Lugaşu de Jos unde a făcut foarte mult pentru educarea patriotică a
tineretului(3. A fost ales deputat în primul Sinod eparhial al restauratei
episcopii ortodoxe române din Oradea(4. “Învăţătorii din plasa Aleşd
l-au ales preşedinte al Asociaţiei învăţătorilor, subsecţia Aleşd... În anul
1928, cu ocazia vizitei ministrului instrucţiunei, Dr. Angelescu, a fost
apreciat prin adresă ministerială, de asemenea, din partea Casei
Şcoalelor şi a Culturii Poporului a fost apreciat pentru munca
extraşcolară. În 1934 a fost numit subrevizor şcolar de control.”
Al şaselea copil al preotului Mihai Drimba, Lucreţia, născută în
1887, a fost soţia învăţătorului Florian Pintea din Sărand iar cel de-al
şaptelea, Mărioara, născută în 1895 a rămas în Apateu, în satul natal,
căsătorindu-se cu Ambrozie Oşorhan.
Preotul Alexandru Drimba s-a născut în 1881, în Apateu. A studiat
la Şcoala normală din Arad, apoi a intrat ca elev la şcoala de ofiţeri a
regimentului VII infanterie din Graz (Austria). A urmat Institutul
teologic din Arad. A locuit apoi în Cetea, între anii 1906 şi 1922. A fost
învăţătorul - director al şcolii din sat până când i s-a pus alternativa: ori
preot, ori învăţător. S-a simţit atras mai mult de prima sa menire. A fost
hirotonit şi a slujit apoi altarul bisericii din Cetea şi Valea Mare, dar n-a
uitat nici o clipă de şcoală, mai ales în anii primului război mondial
când a suplinit pe învăţătorul Petru Brudaşca, dus pe frontul din Italia.
Alexandru Drimba şi-a adus tatăl de la Apateu şi l-a stabilit în
Valea Mare unde se simţea nevoia unui administrator parohial. Nu a
participat la Marea Adunare Naţională de la Alba lulia, dar în
momentele grele ce au urmat, până la intrarea trupelor române în Bihor,
a fost mereu în fruntea obştii prin exemplu personal. A făcut parte din
comitetul de conducere al Consiliului Naţional Român din plasa Aleşd,
în calitate de preşedinte al acestui organism românesc pentru Cetea(6. A
fost prieten de suflet şi gând cu protopopul Alexandru Munteanu, un alt
vajnic luptător pentru Unire. La 23 ianuarie 1919, în plină teroare a
forţelor militare ale statului ungar în degringoladă, participă la şedinţa
Consiliului Naţional Român din plasa Aleşd, a primarilor şi
preşedinţilor Consiliilor Naţionale ale plasei, a notarilor comunali şi
cercuali care hotăreşte, cu mult curaj, să nu recunoască numirea lui
Beliczay Andor ca primpretor al plasei unde se alesese deja un român,
pe baza celor decise la Alba lulia(7.
După reintegrarea Bihorului în România (20 aprilie 1919), a fost
preot în Ortiteag, de unde a administrat în cursul timpului, cât au fost
vacante: Suiug, Spurcani, Josani, Butan, Măgeşti, Gălăşeni, Cacuciu
Vechi şi Nou, precum şi Aleşdul, unde, prin străduinţele depuse, a
59
CETEA-BIHOR
înfiinţat parohia ortodoxă(8. Meritul său în acest sens este cu totul

deosebit căci, deşi exista un “tract” (protopopiat) al Aleşdului, cu sediul
când la Lungaşu de Sus când la Pestiş, la Aleşd nu exista nici măcar o
parohie ortodoxă română până la primul război mondial. În cursul
laborioasei sale activităţi a ridicat numeroase şcoli şi biserici (între care
pe cea din Cetea, în locul celei de lemn existentă până atunci), fapt
pentru care a fost distins de episcopul Roman Ciorogariu cu
binecuvântarea de a purta brâu roşu. După încetarea din viaţă a
administratorului protopopesc, Ştefan Domocoş din Bratca, a fost
numit în locul său cu administrarea protopopiatului “Peşteş”. Presa
vremii s-a referit pe larg la ceremonia de la Aleşd a instalării noului
protopop (2 februarie 1937). Nu se cunosc amănunte despre ultima
parte a vieţii sale. Se ştie doar că, în decembrie 1941, autorităţile
horthyste l-au expulzat de pe teritoriul Bihorului vremelnic administrat
de Ungaria(9.
Cauzele expulzării trebuie să fi fost atitudinea demnă, verticalitatea
acestui slujitor al altarului, reieşite şi din circulara pe care, în calitate de
protopop al Aleşdului, a trimis-o, la 3 septembrie 1940 tuturor preoţilor
din zonă şi prin care îi îndemna, invocând pilde din Sfânta Scriptură, să
rămână în parohiile lor(10.
La 19 august 1947, Alexandru Drimba era paroh, administrator
protopopesc în Ţinea. La 8 august 1954 era preot în Lugaşu de Jos. La
această dată a participat la cercul pastoral din Cetea ca invitat de
onoare(11. Avea venerabila vârstă de 73 de ani şi este ultima prezenţă
notabilă despre care avem informaţii. Trebuie să fi fost o adevărată
sărbătoare nu numai pentru el că s-a reîntors între enoriaşii pe care i-a
păstorit cu decenii în urmă ci şi pentru aceştia că l-au putut avea între ei.
Vreme de aproape treizeci de ani, o figură reprezentativă în viaţa
spirituală a zonei a fost preotul Emil Bendorfeanu. Documentele
păstrate în arhiva parohiei dar şi amintirea sa în memoria localnicilor
l-au păstrat ca pe un om de acţiune, bun patriot şi cetăţean, ataşat satului
de care nobila misiune l-a legat pe viaţă. Fiinţă complexă, de o mare
meticulozitate, cu un scris caligrafic ce degajă liniştea interioară dar şi
atracţia faţă de coala de hârtie căreia i-a încredinţat câteva gânduri şi
atitudini de mare valoare, dornic mereu să imortalizeze scurgerea
timpului prin menţionări fie ele chiar şi lapidare, prezenţa lui la Cetea
n-a rămas fără realizări deosebite în anii până la 1948.
Părintele Emil Bendorfeanu s-a născut la Daneş, judeţul Târnava
Mare, la 15 august 1909, din părinţii Nicolae Bendorfeanu şi Elisabeta
Tilicea. Aşa cum va nota mai târziu în actul zidit în temelia casei
parohiale, şcoala primară a făcut-o în satul natal şi “la nemţi în
60
Sighişoara” iar cele secundare la Dumbrăveni şi Sibiu. Studiile

teologice le-a început la Sibiu (seminarul) şi le-a continuat la Oradea.
La 28 ianuarie 1932 şi-a serbat cununia religioasă în biserica de
lemn din comuna Valea Neagră de Criş, luând în căsătorie pe Iustina
Butiri (născută la 17 aprilie 1912 în Valea Neagră), fiica învăţătorului -
director şi preotului Ioan Butiri şi al Irinei Dejeu(12.
În 8 martie 1932 a fost hirotonit de preot prin P. S. Dr. Andrei
Magier. În aceeaşi lună, la 27 martie, părintele Emil Bendorfeanu a fost
instalat în mod sărbătoresc în parohia Cetea şi administrator în Valea
Mare. Între primele sale realizări a fost zidirea bisericii din piatră în
Valea Mare, a cărei piatră fundamentală s-a sfinţit în ziua de 23
septembrie 1934. În octombrie 1935 a pus piatra fundamentală la noua
casă parohială pe care a ridicat-o apoi prin efortul financiar şi cu braţele
sătenilor, după planurile sale şi ale lui Gavril Topai, învăţătorul -
director din Cetea.
Aşa cum rezultă şi din documentele ce le prezentăm la sfârşitul
acestei lucrări, a ridicat numeroase obiective social - culturale pe
teritoriul parohiei, între care două şcoli şi două cămine culturale. Opera
sa edilitară s-a încheiat în ajunul aplicării prevederilor dictatului de la
Viena. După septembrie 1940, când zona Borodului împreună cu Cetea
şi Cornițel au trecut între graniţele vremelnice ale statului maghiar,
Emil Bendorfeanu a rămas în mijlocul comunităţii pe care o păstorea,
suferind rigorile şi umilinţele la care l-au supus noii stăpâni. Astfel, la
26 iulie 1941, este arestat în gara Oradea pentru că a îndrăznit să
vorbească româneşte şi este purtat pe la tribunal, până la sfârşitul
anului(13.
Din 1942 a îndeplinit şi funcţia de administrator al parohiei
Cornițel, până la 5 martie 1946, când a fost preluată de preotul Florian
Cucu(14. În 1943, după ce este silit să raporteze numărul şi greutatea
clopotelor de la bisericile din cele trei aşezări pe care le păstorea, pe
spatele unei adrese, notează: “În ziua de 31 August 1944, un delegat al
statului maghiar a ridicat clopotul de la Sfânta biserică din Cornițel
(greutatea clopotului, 130 kg). Cu astfel de proceduri nu se câştigă
războiul...”. Sfârşitul războiului era iminent. Un carneţel cu spirale,
având foi cu pătrăţele, conţine câteva note ale preotului. Sunt idei
răzleţe, mai mult ciorne ale unor fragmente de scrisori. Interesantă este
cea trimisă unui oarecare Ilie, poate prieten, poate rudenie: “Dragă Ilie,
situaţia pentru noi este cât se poate de îmbucurătoare prin faptul că ai
noştri cu Ruşii au putut pune mâna pe cele mai înaintate localităţi înspre
Tisa. Loviturile de graţie le-au primit ăştia şi se retrag pe toată linia.
Cazacii, în număr mare, pun la fugă groaznică trupele maghiare şi
61
CETEA-BIHOR
germane spre Tisa. Însă ieri aviaţia a distrus retragerea spre Tisa; iar
ungurii au...”. Scrisoarea fragmentară a fost scrisă probabil la sfârşitul
lunii septembrie sau începutul lui octombrie.
Revenirea la patria - mamă n-a adus însă preotului Emil
Bendorfeanu bucuria şi liniştea de durată. În ianuarie 1945, în baza
împuternicirii primite de la Comandamentul Militar Rusesc, este numit,
în mod provizoriu, învăţător suplinitor la şcoala primară din Cetea(15.
La fel, soţia sa, Iustina, printr-o decizie asemănătoare.
Entuziast în tot ceea ce întreprindea, punând suflet şi crez în
misiunea ce o avea, s-a lovit curând de suspiciunea reprezentanţilor
statului ateu. Era şi situaţia altor slujitori ai altarului. Astfel, părintele
Cornel Ardelean din Beznea, în mai 1948, era arestat “pe temă politică"
şi nici situaţia lui Emil Bendorfeanu nu era mult mai bună. Depusese
prea mult zel pentru întemeierea unei capele ortodoxe la Borod, astfel
că a ajuns indezirabil în ochii autorităţilor locale. Nu i se puteau însă
contesta calităţile , viaţa familiară exemplară, astfel că, prin decizia
Ministerului Cultelor, publicată în Monitorul Oficial nr. 56 din 8 martie
1948, este numit protopop la Vaşcău. Trei zile mai târziu însă îşi dădea
demisia, invocând greutăţile familiare, distanţa mare a protopopiatului,
de Cetea(16.
La 29 iulie 1949, părintele Bendorfeanu se adresează episcopului
Nicolae Popovici cerându-i îngăduinţă să se prezinte la concursul
pentru ocuparea postului de paroh în Daneş, în satul său natal. Este
multă durere în acest gest, din partea unui slujitor al altarului care nu
şi-a părăsit enoriaşii nici în anii cei mai grei ai ocupaţiei străine.
Probabil, însă, că nu i s-a încuviinţat demersul, episcopul Nicolae
cunoscându-l prea bine pentru a accepta să piardă un astfel de preot din
eparhia sa.
Ultima corespondenţă a lui Emil Bendorfeanu este din 14
octombrie 1960 şi se adresează Sfatului popular al comunei Borod (nr.
95/1960), prin care comunică predarea integrală a pământurilor ce au
mai rămas în folosinţa Bisericii din Cetea.
Mărturii anterioare (din 3 iulie şi 4 iulie) dovedesc că a fost tracasat
cu tot felul de bănuieli astfel că el declara sub semnătura sa şi a
membrilor consiliului parohial că nu a primit nici bani şi nici alte daruri
în natură. Este internat în spitalul din Oradea unde moare prematur, la
51 de ani, în împrejurări neelucidate, în noiembrie 1960. La 14
decembrie, în acelaşi an, Protopopiatul ortodox din Aleşd, cu nr.
312/1960 numea un gestionar suplinitor al parohiei Cetea. Este
menţionată acum văduva Iustina Bendorfeanu şi cele două fiice: Steluţa
- Felicia şi Doina.
62
Luminoasele figuri ale celor doi preoţi, intelectuali de frunte,

slujind cu onestitate şi devotament satele ce le-au fost încredinţate, au
lăsat în urma lor opera de suflet a unor oameni ce au ştiut să se
dăruiască şi să se jertfească pentru oameni, pentru credinţa şi legea
străbună.
Note:
1. Arhiva parohiei Cetea, Dosar IV, doc. 21.
2. Bihorul în epopeea Unirii, Oradea, 1978, p. 432.
3. Fehér D., Emlékkönyv..., Oradea, 1933 -1937, p. 619.
4. Actele Sinoadelor eparhiale ale Eparhiei ortodoxe române a Orăzii
- mari din anii 1920, 1921 şi 1922, Oradea, 1922, p. 12, 14, 35, 45.
5. A. Tripon, Monografia - almanah a Crişanei, Oradea, 1936, p. 386.
6. Bihorul în epopeea Unirii, p. 361.
7. Ibidem, p. 363.
8. A. Tripon, o. c., p. 386.
9. Arhiva parohiei Cetea, Dosar 5.
10. Ibidem, Dosar VIII, doc. 1/a.
11. Ibidem, Dosar VIII, doc. 91.
12. Ibidem, Dosar V, doc. 47.
13. Ibidem, Dosar VII, doc. 47, fila 3.
16. Ibidem, Dosar VIII, doc. 87
63
CETEA-BIHOR
Un inventar din 1911 al cărţilor de cult

aparţinând parohiei ortodoxe din Cetea
şi Valea Mare
În arhiva parohiei ortodoxe române din satul Cetea, comuna Borod,
judeţul Bihor, se păstrează două inventare de carte de cult, realizate ca
urmare a circularei nr. 5489/ 1910 a Episcopiei ortodoxe de Arad (Cele
trei documente se afă înregistrate la cotor: Dosar II, Doc. 41/a, b, c).
Aceste liste oferă posibilitatea de a ne edifica asupra cărţii vechi
româneşti precum şi a celei din secolul al XIX-lea aflate în acel moment
în posesia parohiei Cetea şi a filialei Valea Mare. Din ele rezultă că la
acea dată se găseau 8 exemplare de carte veche românească la Cetea şi
7 la Valea Mare. Dar una din cele aflate la Cetea nefiind sigură (ştim
doar că este vorba de Predicile lui Samuel Micu), certă este existenţa a
14 cărţi. Ele sunt, la cele două biserici, identice, diferind doar, uneori,
ediţia.
Câteva observaţii pe marginea întocmirii listelor. Rubricile
solicitate au fost: “Numele cărţii”, “Cu a cui binecuvântare s-a tipărit”,
“în care an şi care tipografie”, “Observaţii” (?). Deşi coala pe care s-au
întocmit, a fost liniată potrivit solicitării, informaţiile sunt date una
după alta, lacunar. Fără îndoială că avem de-a face cu ciorne. La
începutul fiecărui titlu este pusă o cifră care numerotează într-o anumită
ordine lista. Am dat şi noi această cifră iar prescurtările le-am întregit.
CETEA
1. (2) Liturgieru, în zilele Preaînălţatului împărat al Austriei Ferdinand I,
cu slobozenia înalt Crăesc Guvernului din Magnum Principat al
Ardealului, tipărit în Sibiu, la 1835, Tipografia lui Klozius.
2. (1) Evanghelie, cu aprobarea Sfântului Sinod al Sfintei biserici
Autocefale Ortodoxe Române, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti,
1888.
3. (3) Ciaslov, cu binecuvântarea P.S.S. Domnului Mitropolit Andrei
Şaguna, Sibiu, 1870, Tipografia Archidiecezană.
4. (4) Minologion, cu binecuvântarea Excelenţei S.D. Gavril Grigore
Maer, Episcopul Făgăraşului, în Blajiu, Anul 1784.
64
Bibliografie: BRV, I, Buc., 1903, p. 273 (poz. 448). Cartea a fost

tipărită în 1781 şi nu în 1784.
5. (5) Ciriacodromion, cu binecuvântarea P.S. Kir Atanasie mitropolitul
ţării, în Bălgrad, Anul 1684, Tipografia Mihaiu Istvanoviciu, tipograful
Ungrovlahiei.
Bibliografie: BRV, I, p. 372 - 377 (poz. 115): a fost tipărită în 1699.
6. (6) Octoih, prefaţa lipseşte (cirilic).
7. (7) Octoih mic. Tipografia lui G. Klozius, anul 1887.
8. (10) Molitfelnic, fără prefaţă.
9. (11) Evhologhion, legat, cu binecuvântarea Î.P.S.D. Andrei Şaguna
episcop diecezan în Ardeal, cu slobozenia celor mai mari, în Tipografia lui
G. de Klozius an 1849, Sibiu.
Însemnări: (pe contrapagina de titlu) Alexandru Drimba, preot al
Cetei şi Valemării din 1906 -1911 şi a doua oară din 1913 - 1923, când s-a
edificat şi biserica cea nouă. A. Drimba; (pe ultima pagină) Aceasta carte
anume molitvenicu seau cumparatu prin cheltuiala alor mai mulţi locuitori
din Cetea în anul 1866 Octombrie 12. Anume pe partea bisericii din Cetea
cumpărată pentru mântuinţa sufletului lor. Însemnat în Cetea, 13
decembrie (1)869. Dimitrie Negriu m.p. Preotu Gr. or. în Cetea.
(în prezent, în colecţia Bibliotecii Episcopiei Ortodoxe Oradea)
10. (13) Apostolul, cu binecuvântarea P.S. Mitropolitul Kir Grigorie, la
anul 1774. În tipografia Sfintei Mitropolii, tipografat de Popa Constantin.
Bibliografie: BRV, II, Buc., 1910, p. 204 - 205 (poz. 384).
Însemnări: (pe ultima pagină) Acestu Sfântu Apostolu este a Bisericii
din Cetea. Scrisam eu Petru Boticiu învăţătoriu. Martie 25, 1852. Acestu
Sfântu Apostolu este a Besericii din Cetea. Scrisam Petru Tyirogye
(=Chirode) invaţatoriu în comuna Cete, Junie 6, (1)863. Petru Tyirogye
învăţătoriu în com. Cetea pe anulu 1881. A fost cumpărat de Mihance
Toma din Cetea (vezi pag. 18).
11. (14) Apostol, cu binecuvântarea I.P.S.I. Meţian, mitropolit,
tipografiat în Sibiu, 1900, Tipografia Archidiecezană.
12. (15) Penticostariu, cu binecuvântarea P.S. Episcopului Kir Partenie
din Râmnic, 1785, Tipografiat Popa Constantin Atanasievici.
Bibliografie: BRV, II, Buc., 1910, p. 309 - 310 (poz. 494).
13. (16) Triodion, Tipografiat în Iași, cu binecuvântarea... în zilele lui
Grigorie Ghica voevod, altă datare lipseşte.
Bibliografie: BRV, II, Buc., 1910,p. 102-104 (poz.262): Triodion
care în zilele prea Luminatului şi înălţatului Domnului nostru Io Grigorie
Ghica Voevod, cu Blagoslovenia a prea sfinţitului Mitropolit Kir Nichifor
acum întâiu într-acestaşi chip s-au tipărit de Duca Sotirovici Tipograful de
65
CETEA-BIHOR
la Thasos cu a căruia cheltuială întru a sa tipografie în Iași. La anul... de la

întruparea Domnului 1747.
14. (8) Octoic (Paraclitic), cu binecuvântarea I.P.S.D. Iosif Raiacici,
arhiepiscop de Carlovec, îndreptat prin P.S.S. Episcopul Argeşului, Kir
Iosif, Tipărit în Buda, Tipografia universităţii, an 1846.
15. (17) Triodiu. Cu aprobarea S. Sinod al Sfintei biserici Autocefale
Ortodoxe Române, Bucureşti, Tipografia Cărţilor bisericeşti, 1897.
16. (9) Octoic cu catavasier, binecuvântarea Excelenţei I.P.S. Ştefan
Stratimiroviciu arhiepiscop în Carlovaţ, tipărit în Buda, tipografia
universităţii, la anul 1826.
Bibliografie: BRV, III, Buc., 1912 - 36, p. 514 - 515 (poz. 1284)
Însemnări: (pe contrapagina de titlu) Spre vecinica pomenire mă
subscriu în aciasta sfântă carte pentru aducerea aminte în viitorime.
Semnat în Cetea, 3 Noiemvrie (1)869. Dimitrie Negriu Preot Gr. or. în
Cetea.
Coligat cu: Tipiconul..., la Buda, 1826
Bibliografie: BRV, III, Buc., 1912 - 36, p. 523 (poz. 1292)
Însemnări: (pe ultima pagină) Dimitrie Negriu preot 9 sept. (1)866.
Petru Tyirogye, 9 sept. (1)866.
17. (12) Evhologion, cu binecuvântarea Sfintei biserici Autocefale
Române, Bucureşti, 1896, tipografia cărţilor bisericeşti.
18. (19) Sfânta Scriptură, prefaţa lipseşte.
19. (20) Predicele lui Samuil Klain de Sad
Poate fi una din ediţiile lucrării Propovedanie sau învăţături la
îngropăciunea oamenilor morţi. Prima a apărut la Blaj în 1784, a doua la
Sibiu, iar a treia la Arad în 1907.
Bibliografie: BRV, II, Buc., 1910, p. 287 - 288 (poz. 472); IV, Buc.,
1923 - 36, p. 263 - 264 (poz. 472).
VALEA MARE
1. (1) Evangheliar, cu binecuvântarea P.S. Vasilie Moga Episcop
neuniţilor din Ardeal. Tipografia lui G. de Klozius, în 1844.
2. (17) Molitvelnic bogat, cu binecuvântarea P.S.D. Andrei Şaguna
Episcop de legea greco - răsăriteană din Ardeal, Sibiu, Tipografia lui G. de
Klozius, 1849.
3. (2) Liturghier, cu slobozania înălţatului Crăesc Guverniu din Marele
Principat al Ardealului, Sibiu, Tipografia G. de Klozius, în 1862.
66
Însemnări: (pe pagina de gardă): Aciasta santa carte anume Leturgie o

au cumparatu Simutiu Cosman pentru pomenirea sua si a tuturora
nemuritoru suale. Si oau cumpărat pe partea Sântei Biserici din Valea
Mare. În anulu 1863 Decembrie 15 zile. Gavril Antonescu. Scrisam în 30
Septemvrie 1877 Dimitrie Negreu Preot în Cetea şi adm. în V. Mare.
(pe contrapagina foii de gardă): Sfta biserica veche din lemn s-a
renovat în anul 1920 costând 6500 lei (zis şasă mii cinci sute Lei) şi s-a
sfinţit prin P. On. Domn Alexandru Muntean, protopopul Peşteşului.
Valea Mare, la 31 Dec. 1920. Alexandru Drimba preot ort. rom. Biserica
nouă din Cetea s-a sfinţit prin P.S.S. Dl. Episcop al Orăzii Mari: Roman
Ciorogariu în 15/28 Aug. 1924. Alex. Drimba (a servit din 1906 decemvr.
- 1924.X.30).
4. (4) Apostol, cu aprobarea şi binecuvântarea Sfântului Sinod al Sfintei
biserici autocefale Ortodoxe Române, Bucureşti, tipografia cărţilor
bisericeşti, 1899.
5. (5) Octoicul cel mic, tipărit la W. Krafft, Sibiu, 1908.
6. (7) Evhologion, cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Mitropolit al
Ungrovlahiei Kir Daniel, în scaunul Bucureştilor, anul 1722. Tipărit de
Savva Ieromonahul.
Bibliografie: BRV, IV, Buc., 1944, p. 44 - 47 (poz. 57).
7. (6) Octoihul cu catavasier, cu binecuvântarea P. S. Domn Ştefan
Stratimiroviciu, Arhiepiscopul şi Metropolitul de Carlovăţ, tipografia
universităţii din Buda, an 1826.
Bibliografie: vezi mai sus, la Cetea, poziţia 16.
8. (8) Căzania, prefaţa lipseşte, e de pe timpul P.S. Domnului Atanasie
Arhiepiscop şi Metropolit Bălgradului, în tipografia Ungravlahiei.
Este Chiriacodromionul de la Bălgrad (Alba lulia), 1699.
Bibliografie: vezi mai sus, la Cetea, poziţia 5.
9. (9) Minologhion, cu binecuvântarea Excelenţei Sale P.S.D. Grigorie
Gavril Maer, episcopul Făgăraşului, anul 1781.
Bibliografie: vezi mai sus, la Cetea poziţia 4.
10. (10) Penticostariu, cu slăbozenia C. Conzistorium neunit din Ardeal
Sibiu, tipografia lui Ioan Bart, 1805.
Bibliografie: BRV, II, Buc., 1910, p. 463 (poz. 685).
11. (11) Triodion), cu binecuvântarea P.S.D. Ioan Bobb, Vlădicul
Făgăraşului, în Blajiu, la Metropolie, anul 1800.
12. (14) Octoic mic cirilic, prefaţa lipseşte.
13. (15) Catavasier cirilic, prefaţa lipseşte.
14. (16) Ciaslov, cu îngăduinţa celor mai mari, în tipografia universităţii
ungureşti, Buda, 1807.
67
CETEA-BIHOR
Bibliografie: BRV, II, Buc., 1910, p. 503 (poz. 724): Polustav. Tipărit
după rânduiala Besearicii cu îngăduinţa celor mai mari. În Buda. În
Crăiască Tipografie a Universităţii ungureşti, 1807.
Însemnări: p. 45: Acesta ceaslov sau cumpărat din Sfânta Biserică din
Vale-Mare, în anul (1)865; pe pagina ultimă: Georgiu Fassie învăţător,
1917 Mart. 1st. n. Mihancea Mihaiu învăţătoriu din Cetea.
15. (3) Liturghier, cirilic, prefaţa lipseşte.
16. (12) Straşnicul, cirilic, prefaţa lipseşte.
17. (13) Apostol, cirilic, cu binecuvântarea P.S.D. Ioan Bobb, vlădicul
Făgăraşului, în Blajiu, la Mteropolie, an 1802.
Lista preoţilor din Cetea şi Valea Mare

de la cele mai vechi menţiuni până la sfârşitul
celui de-al doilea război mondial
Cetea
20.III.1818 - Ioan Popovici
1818 - 1865 - Ioan Antonescu
1866 - 1884 - Dimitrie Negriu
1885 - 1886 - Mihai Magda
1892 - 1901 - Ioan Simoc
1.XII.1906 - III. 1912 - Alexandru Drimba (pleacă prin demisie)
1912 - 1914 - Petru Chipău, preotul din Birtin
11. V. 1914 - II. 1922 - Alexandru Drimba
1925, 1929 - Petru Cipău, preotul din Luncşoara
27.III. 1932 - 1960 - Emil Bendorfeanu
Valea Mare
1854 - III. 1879 - Gavril Antonescu
1879 - 1882 - Dimitrie Negriu
1882 - III. 1885 - Iosif Antonescu, preotul din Cornițel
1885 - VI. 1886 - Mihai Magda, preotul din Cetea
68
1886 - 1892 - Ioan Câmpian, preotul din Beznea

1892 - 1901 - Ioan Simoc, preotul din Cetea
1901 -1903 - Ioan Câmpian, preotul din Beznea
1903 - II. 1906 - Ioan Simoc, preotul din Şuncuiuş
II. 1906 - XII. 1906 - Ioan Simoc
XII. 1906 - III. 1912 - Alexandru Drimba, preotul din Cetea
I. 1912 - III. 1914 - Petru Cipău, preotul din Birtin
III. 1914 - XI. 1920 - Alexandru Drimba, preotul din Cetea
XI. 1920 - 30. X. 1924 - Mihai Drimba
1924 -1933 - Grigorie Pop, director - învăţător în Borod,
administrator parohial în Cornițel
1. I. 1933 - 1960 - Emil Bendorfeanu
După Emil Bendorfeanu au păstorit în Cetea şi Valea Mare: Florian

Horgea, Coriolan Rocsin, Sofronie Burdan (până la 1982) apoi, după
această dată în Cetea au fost, Cornel Dejeu, Florian Leţ şi Nicolae Gârz
iar în Valea Mare, în 1982 vine Viorel Şerban care este şi în prezent.
Din anul 2003 în Cetea păstorește preotul Vasile Megheșan.
Emil Bendorfeanu
69
CETEA-BIHOR
Rocsin Coreolan
Dejeu Cornel
70
Leț Florian
Gârz Nicolae
71
CETEA-BIHOR
Megheșan Vasile, actualul preot în Cetea din 2003
Şerban Viorel, preot în Valea Mare din 1982
72
DOCUMENTE
REPERTORIUL DOCUMENTELOR
1. 1853 aprilie 15. Contract prin care Constantin Blaga donează un

teren pentru construirea unei şcoli noi în Cetea.
2. 1863. Conscripţia populaţiei din comuna Cetea.
3. 1867 decembrie 3/20. Antistia bisericească din Cetea hotăreşte
modul de cheltuire a sumei de 45 de florini lăsată prin testament de
răposatul preot Ioan Antonescu.
4. 1874 mai 21. Contract prin care Florea Bulzan vinde comunităţii
satului o suprafaţă de pământ al său.
5. 1879 ianuarie 31. Răţiociniul (bugetul) parohiei Cetea pe anul
1878.
6. 1906 februarie 18. Răţiociniul (bugetul) parohiei Cetea pe anul
1904.
7. 1906 februarie 18. Repartiţia pe locuitori a salariului
învăţătorului din Cetea.
8. 1907 februarie 28. Scrisoare a comitetului parohial din Valea
Mare către Consistorul ortodox român din Oradea prin care cere
anularea contribuţiei eparhiale pe anii 1902 - 1906 având în vedere
“starea materială foarte slabă” a parohienilor.
9. 1907 aprilie 21. Protocolul şedinţei extraordinare a comitelui şi
sinodului parohial din Cetea cu privire la contribuţia eparhială şi
veniturile învăţătorului.
10. 1907 iunie 18. Scrisoare - circulară a protopopului Alexandru
Munteanu către preotul Alexandru Drimba din Cetea prin care îl invită
la Bratca, la o întâlnire pentru “a pune temelie neclintită înălţării
oropsitului nostru neam românesc”.
11. 1907 august 12/25. Protocolul sinodului parohial din Cetea cu
privire la venitul învăţătorului.
12. 1907 octombrie 4/17. Alexandru Munteanu, protopopul
Peşteşului, cere lui Alexandru Drimba, preot în Cetea, să se decidă
pentru a ocupa fie postul preoţesc fie cel învăţătoresc din comună.
73
CETEA-BIHOR
13. 1908 februarie 6 -1949 iulie 29. Protocolul de esibite al

oficiului parohial greco-oriental român din Cetea, protopopiatul din
Peşteş (fragmente).
14. 1908 februarie 17/ martie 1. Statutele fondului bisericesc din
comuna Cetea.
15. 1908 februarie 27/ martie 11. Scrisoarea lui Alexandru
Munteanu, protopopul Peşteşului, către Alexandru Drimba, preotul din
Cetea prin care îi recomandă ce cărţi de lectură românească să comande
la Bucureşti.
16. 1908 octombrie 25. Scrisoarea lui Alexandru Munteanu,
protopopul Peşteşului, către Alexandru Drimba, preotul din Cetea prin
care îi atrage atenţia că, negăsindu-se nici un învăţător calificat pentru
şcoala din comună, este obligat să-l suplinească.
17. 1908 decembrie 3. Scrisoarea lui Alexandru Munteanu,
protopopul Peşteşului, către Alexandru Drimba, preotul din Cetea: dacă
nu va găsi un învăţător calificat pentru şcoala din Cetea, autorităţile vor
înfiinţa o şcoală comunală, de stat.
18. 1909 mai 10/23. Protocolul comitetului şi sinodului parohial
din Cetea, cu privire la veniturile învăţătorului.
19. 1909 noiembrie 24. Hotărârea senatului şcolar din Valea Mare
pe marginea unui protocol al comitetului şi sinodului parohial din 17/30
iunie 1907, cu privire la veniturile învăţătorului.
20. 1909 decembrie 27. Alexandru Drimba, preotul din Cetea şi
Valea Mare, solicitând trecerea la o categorie de salarizare superioară,
prezintă activitatea sa în cei trei ani de când funcţionează pe post.
21. 1911 iulie 4/17. Planul şcolilor ce urmează a se ridica la Cetea
şi Valea Mare.
22. 1911 august 21. “Reuniunea de păstrare şi credit din jurul
Borodului Mare, ca însoţire", recunoaşte că a primit 2489 coroane din
partea Consitoriului ortodox român din Oradea pentru zidirea şcolii
confesionale din Valea Mare.
23. 1911 august 21/ septembrie 3. Protocolul sinodului parohial din
Cetea cu privire la ridicarea şcolii.
24. 1914 martie 23/ aprilie 5. Protocolul sinodului parohial din
Cetea cu privire la răscumpărarea a 1,5 iugăre cadastrale de pădure.
25. 1914. Lista soldaţilor din comuna Cetea aflaţi în 1914 pe front.
26. 1914. Lista soldaţilor din comuna Valea Mare aflaţi în 1914 pe
front.
27. 1914 august 21. Alexandru Munteanu, protopopul Peşteşului,
către oficiul parohial Cetea - Valea Mare cu privire la regimul
învăţătorului şi al şcolii pe timp de război.
74
28. 1917 februarie 9. Date cu privire la schimbările produse de

război în viaţa bisericii şi a satului Cetea, în anii 1914 -1916.
29. 1917 februarie 9. Date cu privire la schimbările produse de
război în desfăşurarea învăţământului confesional din satul Cetea pe
anii şcolari 1914/15 şi 1915/16.
30. 1917 martie 19/ aprilie 1. Lista membrilor sinodului parohial
din Cetea pe anul 1917, cu precizarea situaţiei militare a fiecărui cap de
familie.
31. 1918 februarie 5. Scrisoarea lui Alexandru Munteanu,
protopopul Peşteşului, către Alexandru Drimba, preotul din Cetea prin
care îl înştiinţează că el, Alexandru Munteanu, a fost ales ca membru în
comitetul de administrare a fondului mitropolitan Vasile Mangra.
32. 1918 februarie 18. Răspunsul lui Alexandru Drimba la
scrisoarea lui Alexandru Munteanu prin care îl felicită şi face câteva
referiri cu privire la necesitatea afirmării fiecărui popor.
33. 1918 februarie 24/ martie 9. Scrisoarea lui Alexandru
Munteanu, protopopul Peşteşului, către Alexandru Drimba, preotul din
Cetea pentru susţinerea financiară a Asociaţiunii Transilvane Pentru
Literatura Română şi Cultura Poporului Român, din Sibiu.
34. 1918 decembrie 20. Scrisoarea lui Alexandru Munteanu,
protopopul Peşteşului, către Alexandru Drimba, preotul din Cetea, cu
privire la alegerile “în marele sfat al neamului” de la Alba lulia, unde
protopopul a fost acuzat de “mangrism”. Notă a preotului Emil
Bendorfeanu din 15 mai 1943, cu privire la ce era mangrismul.
35. 1919 iulie 25. Circulară a Revizoratului şcolar al judeţului
Bihor către toate senatele şcolare din judeţ prin care se cer date cu
privire la locuitori şi situaţia învăţământului. Pe verso, în ciornă, datele
cerute, pentru comuna Cetea.;
36. 1919 august 1/19. Circulara vicarului episcopesc Roman R.
Ciorogariu către toate oficiile protopresbiteriale şi parohiale de sub
jurisdicţia sa pentru a sărbători trei ani de la intrarea României în
războiul pentru întregirea neamului.
37. 1919 august 26/ septembrie 8. Circulara lui Alexandru
Munteanu, protopresbiter, prin care invită la o conferinţă la Aleşd pe
toţi intelectualii şi ţăranii “cu dare de mână” pentru a contribui la
înfiinţarea acolo a unui gimnaziu românesc cu patru clase.
38. 1919 decembrie 26. Atestat din partea antistiei comunale din
Cetea cu privire la activitatea învăţătorească a lui Gavril Făşie.
39. 1919 ianuarie 31 / februarie 13. Circulară a Consistoriului
eparhial ortodox din Oradea către toate autorităţile eparhiale ale bisericii
ortodoxe din România Mare de a ajuta ridicarea bisericii din Cetea.
75
CETEA-BIHOR
40. 1920 februarie 24. Oficiul parohial Cetea către Consiliul

Dirigent de la Cluj prin care cere aprobarea de a strânge
fondurile.necesare zidirii bisericii şi în afara eparhiei Aradului.
41. 1920 martie 6. Protocolul oficiului parohial din Cetea - Valea
Mare cu privire la cheltuielile necesare acoperirii bisericii din Valea
Mare şi cumpărarea terenului din vecinătatea ei.
42. 1920 iunie 2. Circulara preturei plasei Aleşd prin care solicită
şi justifică necesitatea abonării revistei “Cele Trei Crişuri".
43. 1920 noiembrie 2. Circulara Consistoriului eparhial ortodox
din Oradea către oficiile parohiale în legătură cu aplicarea reformei
agrare. Pe verso: propunerile pentru Cetea şi Valea Mare.
44. 1920 decembrie 27. Apelul preturei plasei Aleşd pentru
înfiinţarea unei cooperative de credit româneşti.
45. 1921 februarie 26. Chestionarul completat de preotul Mihail
Drimba cu privire la cele mai importante date monografice ale
comunei Valea Mare.
46. 1921 decembrie 6/19. Alexandru Munteanu, protopopul
Peşteşului, înştiinţează pe Alexandru Drimba, preotul din Cetea că,
pentru zidirea bisericii din sat, Consistorul ortodox din Oradea i-a
repartizat 5000 lei care se află depuşi pe libret la Institutul de credit şi
economii “Bihoreana” din Oradea.
47. 1922 ianuarie 9/27. Inventarul averilor bisericeşti, şcolare şi
fundaţionale din parohia Cetea, după starea din 31 decembrie 1921.
48. 1922 februarie 12. Inventarul averilor bisericeşti, şcolare şi
fundaţionale din parohia Valea Mare, după starea din 31 decembrie
1921.
49. 1922 februarie. Scrisoarea protopopului Alexandru Munteanu
către preoţii Mihail şi Alexandru Drimba din Valea Mare şi Cetea prin
care le cere să-l susţină în alegeri pentru obţinerea scaunului de
senator al cercului Tileagd.
50. 1922 februarie 28. Scrisoarea lui Alexandru Munteanu,
protopopul Peştişului, către Alexandru Drimba, preotul din Cetea,
prin care îl numeşte administrator parohial în Josani - Butani -
Măgeşti.
51. 1934 ianuarie 1. Scrisoarea notarului din Borozel către
primarul din Cetea prin care îl anunţă că, având în vedere asasinarea
primului ministru I. G. Duca, preotul să ţină un serviciu divin la care
să participe consiliul comunal şi şcolar.
52. 1935 octombrie 5. Manuscris cu titlul “Pentru posteritate”,
scris de preotul Emil Bendorfeanu şi, pus într-o sticlă, aşezat în
fundaţia casei parohiale din Cetea.
76
53. 1936 iunie 15. Lista învăţătorilor din comuna Cetea, din cele
mai vechi timpuri până la primul război mondial, întocmită de
preotul Emil Bendorfeanu.
54. 1937. februarie 4. Preotul Emil Bendorfeanu înaintează
oficiului protopopesc Peşteş “tabloul” despre veniturile preoţeşti din
parohia Cetea şi Valea Mare.
55. 1937 februarie 18. Genealogia familiei lui Ioan Antonescu,
cel mai vechi preot atestat documentar în Cetea (1818 - 1865)
întocmită de preotul Emil Bendorfeanu.
56. 1940 aprilie 10. Copie de pe procesul verbal de inspecţie a
inspectorului şcolar D. Marcu la şcoala din Cetea.
57. 1940 iunie. Articol de ziar care anunţă construirea unui
cămin cultural în comuna Cetea, prin grija preotului Emil
Bendorfeanu, a notarului Vasile Pop şi a primarului Nicolae
Măruşca.
58. 1940 septembrie 3. Scrisoare - circulară a lui Alexandru
Drimba, protopopul Aleşdului, care solicită preoţilor ca “în urma
evenimentelor precipitate” să rămână la datorie, în parohii.
59. 1940 septembrie 5. Scrisoarea de răspuns a lui Alexandru
Drimba către Emil Bendorfeanu prin care îi mulţumeşte pentru
rândurile trimise şi îi cere să determine şi pe colegii săi “să nu
dezerteze”.
60. 1940 decembrie 31. Circulara Consistorului ortodox din
Oradea către preoţii, oficiile parohiale şi corporaţiile bisericeşti din
protopopiatul Aleşd prin care anunţă că, în urma expulzării părintelui
Alexandru Drimba de pe teritoriul Ungariei, protopop este numit
Ioan Gligor, protopopul Tileagdului.
61. 1941 ianuarie 28. Certificat eliberat de preotul Emil
Bendorfeanu cu privire la activitatea de învăţător a lui Gavril Făşie.
62. 1941 martie 15. Scrisoarea preotului Emil Bendorfeanu către
Consistorul eparhial, în legătură cu profanarea de către horthyşti a
obiectelor bisericeşti din comuna Cian, judeţul Sălaj.
63. 1941martie 29. Circulara Consistorului ortodox român din
Oradea cu privire la folosirea limbii române în actele bisericii.
64. 1941 aprilie 18. Scrisoarea preotului Emil Bendorfeanu din
Cetea către Ioan Gligor, protopopul Tileagdului, prin care îl anunţă
că, plecând părintele Gligor Pop din Corniţel în România, a preluat şi
parohia Corniţel.
65. 1941 iunie 3. Scrisoarea preotului Emil Bendorfeanu către
Consistorul Eparhial din Oradea cu privire la deposedări de bunuri
din partea statului ungar.
77
CETEA-BIHOR
66. 1941 iunie 12. Circulara episcopului Nicolae Colan al Vadului,

Feleacului şi Clujului pentru a se ajuta parohia Treznea. Contribuţia în
bani a satelor Cetea, Valea Mare şi Corniţel.
67. 1941 mai 20. Consistorul ortodox român din Oradea către oficiul
parohial din Cetea. Trimite în copie ordinul episcopului Nicolae Colan al
Clujului referitor la folosirea limbii române în documentele bisericii.
68. 1941 iunie 23. Scrisoarea lui Ioan Gligor, protopopul
Tileagdului şi a Peşteşului către Emil Bendorfeanu, preotul din Cetea,
prin care îşi anunţă sosirea la Cetea, Corniţel şi Valea Mare în problema
înfiinţării şcolilor confesionale ortodoxe cu limba de predare română.
69. 1941 iulie 4. Proces verbal al consiliului parohial din Cetea în
care se precizează hotărârea de a reînfiinţa fosta şcoală confesională.
70. 1941 noiembrie 12. Scrisoarea lui Emil Bendorfeanu, preotul din
Cetea, către Ioan Gligor, protopopul Tileagdului şi Peşteşului, prin care
neagă că vreunul din părinţii copiilor din sat ar fi cerut ca religia să fie
predată în limba maghiară.
71. 1942 februarie 5. Scrisoarea lui Emil Bendorfeanu, preotul din
Cetea, către Dr. Andrei Magier, episcopul Aradului, prin care îşi
aminteşte că s-au împlinit zece ani de când a fost hirotonit ca preot. Îl
asigură de recunoştinţa sa în aceste momente grele.
72. 1942 martie 18. Scrisoarea protopopului Ioan Evuţianu, consilier
referent la Consistorul ortodox din Oradea către Emil Bendorfeanu,
preotul din Cetea, prin care îl anunţă că, având în vedere că revizoratul
şcolar maghiar din Oradea nu a acceptat folosirea cărţilor de rugăciuni
tipărite în Bucureşti, îi trimite 20 de exemplare din cartea tipărită de
Consistorul din Oradea.
73. 1942 iulie 10. Scrisoarea lui Emil Bendorfeanu, preotul din
Cetea, către Ioan Gligor, protopopul Tileagdului şi Peşteşului, prin care îl
informează că, deoarece a vorbit româneşte în gara Oradea, a fost trimis
în judecată de autorităţi şi, de atunci, este mereu chemat în faţa
instanţelor.
74. 1942 iulie 31. Agenţia Centrală de Informare a crucii Roşii
Ungare anunţă pe aparţinătorii lui Paşcu Mermeze despre moartea
acestuia în războiul antibolşevic din Rusia.
75. 1943 decembrie 22. Scrisoarea lui Ioan Evuţianu, protopop
stavrofor şi consilier la Episcopia ortodoxă română din Oradea despre
utilitatea “Calendarului şcolarului” pe 1944 pentru elevii români care
abia mai ştiu citi româneşte.
76. 1944 decembrie 15. Scrisoare a preotului Emil Bendorfeanu din
Cetea, către Inspectoratul şcolar din Oradea, prin care informează că, la
14 noiembrie, a început în sat anul de învăţământ.
78
77. 1945 ianuarie 15. Scrisoarea lui Ioan Gligor, protopop ortodox
român în Ineu, către Emil Bendorfeanu, preotul din Cetea, prin care îşi
exprimă bucuria că “am scăpat din crunta robie a magnaţilor” şi cere
preoţilor să facă dovada în continuare a aceleiaşi râvne duhovniceşti.
78. 1945 decembrie 31. Catalogul cărţilor din biblioteca parohiei
din Valea Mare.
79. 1945 decembrie 31. Catalogul cărţilor din biblioteca parohiei
din Cetea.
80. 1945 aprilie 5. Scrisoarea preotului Emil Bendorfeanu,
preşedintele căminului cultural din Cetea către Fundaţia Regală Regele
Mihai I prin care solicită o bibliotecă cu cărţi folositoare poporului.
81. 1946. octombrie 2. Scrisoare a preotului Emil Bendorfeanu din
Cetea către Ioan Gligor, protopopul Tileagdului şi Peşteşului, prin care,
evocând îndelungata sa activitate în parohie, cere îngăduinţa de a se
prezenta la concursul pentru ocuparea postului vacant de preot în
comuna Daneş, judeţul Târnava Mare.
82. 1947 iunie 28. Tablou despre copiii din Moldova repartizaţi la
Cetea în 26 iunie 1947.
83. 1947 iulie 1. Tablou despre copiii din Moldova repartizaţi la
Valea Mare.
84. 1948 aprilie 5. Cerere a preotului Emil Bendorfeanu din Cetea
către direcţiunea şcolii primare din Borod prin care solicită o sală de
clasă, duminica, pentru a oficia Sf. Liturghie după ritul ortodox român.
85. 1948 aprilie 12. Scrisoare a preotului Emil Bendorfeanu din
Cetea către protopopul Ineului şi Aleşdului prin care informează despre
prima Liturghie pentru ortodocşii din Borod.
86. 1948 mai 4. Scrisoarea preotului Emil Bendorfeanu din Cetea
despre slujba de Sf. Paşti la paraclisul din Borod şi despre adeziunea
credincioşilor din această comună.
87. 1954 august 8. Scrisoare a preotului Emil Bendorfeanu din
Cetea către Ioan Gligor protopopul Ineului şi Aleşdului, prin care îl
invită pe 15 august “la taina Sf. Maslu pentru obşte” cu ocazia hramului
bisericii din sat, Adormirea Maicii Domnului şi a cercului pastoral.
Aceste documente se găsesc în Arhiva parohiei Cetea din Muzeul

parohiei, îndosariate în VIII Dosare. Toţi Cetenii în frunte cu preotul şi
consiliul parohiei avem obligaţia să le păstrăm şi să le transmitem
urmaşilor, urmaşilor noştri. (n. P.M)
79
CETEA-BIHOR
1
Eu, subsemnatul locuitor în Cetea, în ziua de azi, o bucată de
pământ al meu, în locul “La Livada”, al cui vecin spre soare răsare este
uliţa, spre miază-zi Blaga Onuţ, spre asfinţit, Tyirogye Onuţ, spre
miazănoapte iarăşi uliţa, această a mea bucată de pământ o dăruiesc fără
putinţă de tăgadă aşezării Cetea, ca pe acel loc să zidească o şcoală, aşa
cum se cuvine, având o valoare de 60 florini sunători, mărimea
pământului fiind de 600 braţe adică o jumătate de holdă. Nu vreau
altceva în schimb numai ca preotul din Cetea pentru bunicul şi bunica
mea, la fel pentru tata şi pentru mama şi nu mai puţin pentru mine şi cei
doi fraţi ai mei să se roage şi să ţină slujbă până când şcoala va fi zidită,
iar pământul va fi în stăpânirea aşezării. Despre care am dat această
scrisoare, întărită de mâna mea prin semnul crucii pus după numele
meu. În Cetea, la 15 aprilie 1853.
În faţa noastră:
Irus Lajos m. p. Blaga Constantin
notar predător dăruitor
Pallady Miklós m.p. Mihats Mitru
preot în Borozel curator
Antoneszku Jósef m.p. Bochiş Flore
preot în Corniţel jude primar
Ioan Antonescu
paroh în Cete(1
(Text, în original, în limba maghiară)
Părintele Emil Bendorfeanu notează pe versoul documentului: “În

anul 1852 s-a înfiinţat pentru prima dată şcoala în comuna Cetea.
Primul învăţător la şcoala din com. Cetea a fost: Ioan Pop din Răbăgani.
După (cum) stă scris de mâna lui în Biblia veche din Cetea. Cetea, la
15.VI.1936. Pr. E. Bendorfeanu”(2.
Ar trebui identificată această Biblie veche de către actualul preot şi
adusă dacă se poate în Muzeul Parohiei Cetea - n. P.M.
Note:
1. În limba română, cu litere chirilice.
2. Documentul este prevăzut cu două sigilii imprimate în ceară
roşie, distruse, imposibil de descifrat. Unul din ele pare să reprezinte pe
Sf. Gheorghe ucigând balaurul.
80
2
Conscripţia populaţiei din comuna Cetea
(1863)
În arhiva parohiei ortodoxe române din Cetea se păstrează un
document de o deosebită importanţă pentru trecutul aşezării, Este vorba
de un registru foarte deteriorat, conţinând 28 file numerotate. El
cuprinde o conscriere a locuitorilor satului. Lipseşte prima filă, căci
numărul curent al capilor de familie începe cu cifra 4. Lipsesc, la fel foi
de la sfârşitul registrului, el încheindu-se cu poziţia 86, deci cu un total
de 84 capi de familie înscrişi.
Textul este scris în limba română, cu litere chirilice, în faza de
tranziţie spre scrierea cu litere latine, survenită îndată după mijlocul
veacului trecut.
Prima cercetare a registrului a aparţinut preotului Emil
Bendorfeanu, paroh în Cetea şi Valea Mare în perioada interbelică şi
care a notat pe prima pagină cu creionul chimic: "Conscripţia populaţiei
din comuna Cetea -1863, compusă în timpul când această parohie era
păstorită de bătrânul Preot Ioan Antonescu. Scrisoarea din conscripţie o
atribuim Părintelui Iosif Antonescu din Corniţel, fiul bătrânului preot
Ioan din Cetea. Emil Bendorfeanu, paroh în Cetea şi Valea Mare.
25.Oct.1935."
Despre preotul Ioan Antonescu (Antonovici, în conscripţie),
părintele Bendorfean a inserat referinţele genealogice pe care le-am
menţionat şi noi la rubricile respective. Informaţiile pe care le oferă
Emil Bendorfeanu, intelectualul care a cunoscut în profunzime trecutul
satului, i-a ştiut îndeaproape pe oamenii săi, cu necazurile şi bucuriile
lor, sunt deosebit de utile pentru refacerea imaginii satului din a doua
jumătate a secolului trecut.
Conscripţia cuprindea, potrivit registrului, următoarele rubrici:
1. Numărul curent
2. Numele şi prenumele "capului casei"
3. Locul sau locuinţa şi numărul casei a “capului casei"
Pentru membrii familiei:
4. Numărul curent
5. Numele de botez
6. Corelaţiunea familiară
7. Naţionalitatea
81
CETEA-BIHOR
8. Menţionarea celor de alte confesiuni

9. Anul, luna, ziua naşterii
10. Anul, luna, ziua cununiei
11. Anul, luna, ziua ieşirii de sub acest număr, prin moarte sau prin
mutare
Urmează un spaţiu pentru o situaţie pe confesiuni, care nu este
completată. Lipsesc din conscriere luna şi ziua, mai ales la data naşterii.
Pentru uşurarea transcrierii registrului am renunţat la acele rubrici care
nici aşa nu erau complete, menţionându-le numai pe cele care
cuprindeau date cu privire la persoanele înscrise. Nu am menţionat de
fiecare dată naţionalitatea deoarece cu excepţia a trei familii de ţigani
(la care am precizat această situaţie), la toţi ceilalţi, la fiecare locuitor
este trecut: român neunit.
Se impun câteva constatări cu caracter general. Denumirea satului
apare în text în cele două forme ale sale: Cete şi Cetea. Sunt multe erori
în declararea mai ales a anului naşterii din cauză că oamenii nu-şi mai
aduc aminte decât aproximativ, chiar şi momentele cele mai importante
din viaţa lor. Anul ca reper în viaţa satului are o importanţă în evul
mediu românesc dar şi în epoca modernă doar atunci când este legat de
un fenomen natural sau unul social (război, răscoală). Constatăm că
abia la ultimele două decenii dinaintea realizării conscrierii se
precizează luna şi ziua naşterii sau cununiei, când datele respective erau
mai proaspete.
Să menţionăm un cuvânt ce apare de câteva ori şi care precizează
statutul persoanei în casa respectivă: lăcauă. El desemnează pe cel (sau
cea) care nu face parte din familie dar locuieşte în casă (de la
ungurescul lakó = locuitor, chiriaş).
Interesante sunt şi adnotările cu privire la cei doi bătrâni de
odinioară ai satului: Dimitrie Mihancea (1857 - 1925), primarul satului,
vreme de 19 ani şi Dumitru Mihancea (1859 -1934), harnicul epitrop al
bisericii din sat. Trebuie precizat că familia Mihancea nu apare în
conscrierile mai vechi ale satului. După o investigare ceva mai
insistentă am constatat că această familie provine, întocmai ca şi
familia Topai, din Topa de Criş. Aici este atestat la 1699 un Nicolaus
Mihancze, la 1713: Georgius Mihancse iar la 1719: Mihancza Peter
(Vezi: Aleşd, 1904 -1979, Oradea, 1979, p. 114). Probabil venirea
acestei familii, ca şi a altora, aici, s-a petrecut la sfârşitul secolului al
XVIII-lea, odată cu începutul întocmirii documentelor urbariale.
În primul număr din seria nouă a Revistei “Cele trei Crişuri”
apărută în aprilie 1990, profesor universitar Dr. Liviu Borcea scrie un
articol foarte documentat despre domnitorul muntean Constantin
82
Şerban care în 1658 se stabileşte pe domeniul Cetăţii Şinteu de lângă

Aleşd. Este însoţit de boierul Radu Mihalcea Cândescu din Pătârlagele
– Buzău, ca şi comis (mai marele hergheliei domneşti). Acesta mai
îndeplinise misiuni în Transilvania în timpul lui Matei Basarab (1634,
1647) [N. Stoicescu; Dicţionar al marilor dregători din Ţara
Românească şi Moldova, Bucureşti pag. 150-152].
Încă din 1392 voivodatul Borodului (din care făcea parte şi Cetea)
aparţine Cetăţii Şinteu, a cărei comis a fost boierul Radu Mihalcea
Cândescu. Îndrăznesc să cred că familiile Mihancea (litera “l” se
transformă în litera “n” prin tranziţia de la scrierea chirilică spre
scrierea latină şi prin “palatilizarea” în Transilvania a literei “l” în litera
“n”) din Topa de Criş şi apoi din Cetea se trag din urmaşii boierului
Radu Mihalcea Cândescu din zona Buzăului unde remarcăm că şi azi se
întâlneşte foarte frecvent numele de Mihalcea.
Mai remarcăm că în Cetea există azi un loc numit “Radu” unde a
existat primul cimitir din Cetea şi care s-ar putea să se fi numit astfel
după numele de Radu Mihalcea (notă L.B şi P.M).
Credem că nu este necesar să mai subliniem importanţa unui astfel
de document pentru trecutul unei aşezări. El oferă imaginea asupra
varietăţii onomasticii satului, a duratei medii de viaţă, a densităţii de
locuire într-o gospodărie. Pentru cei din satul Cetea lectura lui va
însemna redescoperirea moşilor şi strămoşilor, îndemn spre cultivarea
vechilor tradiţii ale satului.
Prescurtări utilizate: DC = Data cununiei

Dl = Data ieşirii din registru
DN = Data naşterii
4. Popa Toader, 4 Cete:

1. Toader, capul familiei, DN: 1799, DC: 1824
2. Ioana, muerea celui 1, DN: 1801;
3. Ioan, jinerele celui 1, DN: 1831, DC: 1852;
4. Maria, muerea celui 3, DN: 1835;
5. Ioan, fiul celui 3, DN: 1854;
6. Mihail, fiul celui 3, DN: 1856;
7. Constantin, fiul celui 3, DN: 1859 Mai.
5. Blaga Constantin, 5 Cete:
1. Constantin, capul familiei, DN: 1809, DC: 1850;
3. Petrina, fiica celui 1, DN: 1854;
83
CETEA-BIHOR

5. Ioana, fiica celui 1, DN: 1858;
6. Vasilie, fiul celui 1, DN: 1860 Jan.;
7. Floarea, fiica celui 1, DN: 1863 Febr.
6. Bochiş Petre, 6 Cete:
1. Petre, capul familiei, DN: 1823, DC: 1847;
2. Medreana, muerea celui 1, DN: 1825;
3. Floarea, fiica celui 1, DN: 1857;
4. Ştefan, fiul celui 1, DN: 1856 (?);
6. Anna, fiica celui 1, DN: 1860 Jul;
7. Maria, fiica celui 1, DN: 1862 April.
7. Pavel Dimitrie, 7 Cete:
1. Dimitrie, capul familiei, DN: 1835, DC: 1852;
3. Todora, fiica celui 1, DN: 1853;
(La această rubrică, cineva a notat cu creionul în registru: cantor în
Cetea - n.L.B.)
4. Floarea, muma celui 1, DN: 1790;
8. Pup Grigorie, 8 Cete:
1. Grigorie, capul familiei, DN: 1824, DC: 1851;
2. Anna, muerea celui 1, DN: 1834;
3. Elena, fiica celui 1, DN: 1855;
4. Gavril, fiul celui 1, DN: 1861 Jun. 8, Dl: 1862 Jun. 7.
9. Pup Gavril, 9 Cete:
1. Gavril, capul familiei, DN: 1799; DC: 1838; Dl: 1959 Febr. 9 - prin
moarte;
2. Todora, muerea celui 1, DN: 1811.
10. Pup Precup, 10 Cete:
1. Precup, capul familiei, DN: 1789; DC: 1831; Dl: 1860 Sept. 20 - prin
moarte.
3. Petru, fiul celui 1, DN: 1842;
4. Floare, fiica celui 1, DN: 1839;
5. Ioan, fiul celui 1, DN: 1845.
11. Pup Vasilie Patcului, 11 Cete:
1 .Vasilie, capul familiei, DN: 1835; DC: 1855.
2. Ioana, muerea celuil, DN: 1841;
3. Maria, muma celei 2, DN: 1809;
4. Maria, fiica celui 1, DN: 1859 Martie 29; Dl: 1859 Apr. 6 - moarte;
84
5. Ioan, fiul celui 1, DN: 1860 Julie 20.

13. Stance Ioan cel mic, 13:
1. Ioan, capul familiei, DN: 1789; DC: 1818;
3. Vasilie, fiul celui 1, DN: 1826, DC: 1839 (!)
5. Nicolae, fiul celui 3, DN: 1843;
2. Floare, nepoata celui 1, DN: 1844, Dl: 1860 lan, 26 - prin moarte;
3. Vasilie, fiul celui 3, DN: 1859 Martie 11.
12. Stance Niculae, 12 Cete:
1. Niculae capul familiei, DN: 1794; DC: 1818;
2. Nica, muerea celui 1, DN: 1799;
3. Niculae, jinerele celui 1, DN: 1825; DC: 1851;
6. Maria, nepoată 1, DN: 1847;
7. Petru, fiul celui 3, DN: 1858 mai 28.
14. Stance Flore, Cete 14:
1. Flore, capul familiei, DN: 1829; DC: 1849;
2. Nastasia, muerea celui 1, DN: 1834;
3. Petrina, muma celui 1, DN: 1789; Dl: 1860 Mart. 3 - prin moarte
4. Ioan, nepot celui 1, DN: 1834;
5. Toder, nepot celui 1, DN: 1845;
6. Maria, fiica celui 1, DN: 1837;
7. Mitru, vărul celui 1, DN: 1839;
8. Ştefan, fiul celui 1, DN: 1859 Sept. 23;
9. Vasilie, fiul celui 1, DN: 1862 Mart. 12.
15. Bochiş Petre Paşcului, Cete 15:
1. Petre, capul familiei, DN: 1809; DC: 1837;
2. Vasiica, muerea celui 1, DN: 1819;
3. Andrei, fiul celui 1, DN: 1847;
17. Bochiş Alexi, Cete 17:
1. Alexi, capul familiei, DN: 1794; DC: 1817;
3. Irimie, fiul celui 1, DN: 1824; DC: 1845;
5. Maria, fiica celui 3, DN: 1845.
85
CETEA-BIHOR
16. Bochiş Gavril Hori, Cete 16:

1. Gavril, capul familiei, DN: 1837;
3. Filip, fratele 1, DN: 1829;
4. Constantin, fratele 1, DN: 1838;
5. Todora, sora celui 1, DN: 1835;
6. Anna, fiica celui 1, DN: 1860 Junie 11;
7. Gheorghe, fiul celui 3, DN: 1862 Mai 4.
18. Bochiş Petru Toaderi, Cete 18:
1. Petre, capul familiei, DN: 1835; DC: 1852; Dl: 1862 Sept. 7 - prin
moarte;
2. Ana, muerea celui 1, DNl 1837;
3. Vasilie, fiul celui 1, DN: 1856;
4. Macaveu, fiul celui 1, DN: 1858 Junie 30;
5. Maria, fiica celui 1, DN: 1862 Apr. 5.
19. Bochiş Vasilie, Cete 19:
1. Vasilie, capul familiei, DN: 1804; DC: 1852;
2. Catarina, muerea celui 1, DN: 1832;
4. Iliana, fiica celui 1, DN: 1843;
5. Polatia (?), fiica celui 1, DN: 1853;
6. Onuţ, fiul celui 1, DN: 1856;
7. Petrina, sora celui 3, DN: 1837, DC: 1858 Mai 15;
8. Vasilie, fiul celui 1, DN: 1859 Martie 12;
9. Ignatie, fiul celui 3, DN: 1860 Dec. 22;
10. Anna, fiica celui 1, DN: 1861 Mai 11.
20. Venter Lazar, Cete 20:
1. Lazar, capul familiei, DN: 1729; DC: 1849
3. Ioana, fiica celui 1, DN: 1837.
21. Ţirmon Ioan, Cetea 21:
3. Ioan, fiul celui 1, DN: 1836, DC: 1860 Jan. 26;
4. Toader, fiul celui 1, DN: 1827; DC: 1849;
5. Todora, muerea 4, DN: 1832
9. Maria, fiica celui 1, DN: 1839; Dl: 1859 Febr. 9 - prin moarte
86
10. Floare, soaţa celui 3, DN: 1844; DC: 1860 Jan. 26;
11. Gheorghe, fiul celui 4, DN: 1862 Apr. 4.
22. Bochiş Dimitrie, Cetea 22:
1. Dimitrie, capul familiei, DN: 1789; DC: 1817;
2. Varvara, muerea celui 1, DN: 1789: Dl: 1858 Jan. 18 - ptin moarte
3. Ioan, jinere celui 1, DN: 1824: DC: 1842;
4. Todora, muerea celui 3, DN: 1824;
23. Bochiş Petre Natului, Cetea 23:
2. Floarea, muerea 1, DN: 1829.
24. Bochiş Petre cel bătrân, 24 Cetea:
1. Petre, capul familiei, DN: 1799; DC: 1816; Dl: 1862 Mart. 6 - prin
moarte;
2. Panaghia, muerea celui 1, DN: 1799;
3. Dimitrie, fiul celui 1, DN: 1832; Dl: 1858 Mai 31 - prin moarte;
5. Medreana, fiica celui 1, DN: 1837; Dl: 1862 Febr. 8 - s-au mutat
7. Dimitrie, bărbatul celei 4, DN: 1834; DC: 1860 Jan. 29;
8. Grigore, fiul celui 7, DN: 1861 Jan. 29;
9. Anielina, fiica celui 7, DN: 1862 Jun. 10;
10. Ioana, fiica celui 7, DN: 1863 Jan. 15
25. Chirode Petre Coztachi, Cetea 25:
1. Petre, capul familiei, DN: 1789;
2. Ştefan, fiul celui 1, DN: 1829; DC: 1851;
3. Ana, muerea celui 2, DN: 1835;
4. Gheorghie, fiul celui 1, DN: 1840;
5. Floarea, fiica celui 1, DN: 1841
6. Ioan, fiul celui 2, DN: 1854; Dl: 1861 Jan. 28 - prin moarte;
8. Ştefan (?), fiul celui 2, DN: 1860 Julie 11.
26. Chirode Niculai, Cetea 26:
1. Niculae, capul familiei, DN: 1809; DC: 1849;
2. Elena, muerea celui 1, DN: 1832;
3. Ioan, fiul celui 1, DN: 1839, Dl: 1861 Febr. 16 - prin decedare;
5. Toader, fiul celui 1, DN: 1843;
6. Anna, fiica celui 1, DN: 1848;
7. Medreana, fiica celui 1, DN: 1854;
87
CETEA-BIHOR
8. Ioana, muerea celui 3, DN: 1841.

27. Mermeze Gheorghie, Cetea 27:
1. Gheorghie, capul familiei, DN: 1799; DC: 1844;
28. Chirode Michail, Cetea 28:
1. Michail, capul familiei, DN: 1809; DC: 1839; Dl: 1859;
3. Dimitrie, fiul celui 1, DN: 1838;
6. luon, fiul celui 1, DN: 1852;
7. Ioana, muerea celui 3, DC: 1860.
8. Anna, fiica celui 3, DN: 1861.
29. Chirode Floarea Mitri, Cetea 29:
1. Floarea, capul familiei, DN: 1767 (?)
2. Maria, fiica celei 1, DN: 1821; DU: 1959 Jan. 31 - prin moarte;
3. Elena, fiica celei 1, DN: 1844.
30. Cotona Nistoreasă Anna, Cetea 30:
1. Anna, capul familiei, DN: 1819;
2. Ioan, fiul celei 1, DN: 1836; DC: 1857;
3. Maria, muierea celui 2, DN: 1840;
4. Ioana, fiica celei 1, DN: 1841: Dl: 1861 febr. 16 - s-au măritat;
5. Elena, fiica celei 1, DN: 1844;
6. Dimitrie, fiul celei 1, DN: 1853;
7. Ştefan, fiul celui 2, DN: 1860 iun. 1;
8. Ioan, jinerele celei 1, DN: 1839;
9. Simeon, fiul celui 8, DN: 1862 febr. 16.
31. Chirode Niculae Cozma, Cetea 31:
1. Niculae, capul familiei, DN: 1799; DC: 1809 (?) (este o greşală de
an, căci 1809 este data naşterii soţiei lui Niculae) - n.L.B.
2. Ioana, muerea, celui 1, DN: 1809;
3. Ioan, fiul celui 1, DN: 1834; DC: 1860 Jan. 28.
4. Simion, fiul celui 1, DN: 1844;
6. Ioana, soaţa celui 3, DN: 1836; DC: 1860 Jan. 28.
7. Constantin, fiul celui 3, DN: 1861 Mai 20.
32. Chirode Petre Anuţului, Cetea 32:
88
3. Maria, muma celui 1, DN: 1779;

7. Jozsef, sluga celui 1, DN: 1839;
10. Feodora, fiica celui 1, DN: 1858 Mai 8;
11. Petru, fiul celui 1, DN: 1860 Junie 11.
33. Chirode Mihaiu losivi, Cete 33:
1. Mihaiu, capul familiei, DN: 1826; DC: 1847;
2. Pietrina, muerea celui 1, DN: 1829;
7. Teodor, fiul celui 1, DN: 1853;
8. Elena, fiica celui 1, DN: 1856 Junie 5;
9. Ştefan (?), fiul celui 1, DN: 1861 Junie 26;
10. Veselie, fiul celui 1, DN: 1863 Julie 23;
11. Iosif, fiul celui 1, DN: 1866 Martie 19;
34. Chirode Gheorghie losivi, Cete 34:
1. Gheorghie, capul familiei, DN: 1816, DC: 1828; Dl: 1862 Noem. 15
- moarte
2. Oana, muerea celui 1, DN: 1817;
3. Ioan. fiul celui 1, DN: 1842;
6. Elesie, fiul celui 1, DN: 1858 Junie 14, Dl: 1858 Junie 26 - moarte;
7. Gheorghie, fiul celui 1, DN: 1861 August 20;
35. Chirode Teodore losivi, Cete 35:
1. Toader, capul familiei, DN: 1816; DC: 1837; Dl: 1862 Sept. 12 -
moarte;
2. Maria, muerea 1, DN: 1819, Dl: 1861 Martie 25 - au murit;
3. Ioan, fiul celui 1, DN: 1839: Dl: 1859 Dechembr. 1 - idem;
4. Petre, fiul celui 1, DN: 1844;
5. Anna, fiul celui 1, DN: 1843; Dl: 1862 Febra. 8 - s-au măritat;
6. Floare Dovanyi (?), locuitor 1, DN: 1789.
36. Chirode Miculai, Cetea 36:
1. Niculae, capul familiei, DN: 1799; DC: 1817;
89
CETEA-BIHOR

4. Todora, fiica celui 1, DN: 1844;
5. Ioana, fiica celui 1, DN: 1846.
37. Mermeze Ioan, Cetea 37:
2. Anna, muerea celui 1, DN: 1825; DC: 1862 Februar. 2 - au murit;
6. Ştefan, fiul celui 1, DN: 1858 Decern. 26;
7. Anna, fiica celui 1, DN: 1861 Decembr. 27.
38. Pup Toader, Cetea 38:
1. Toader, capul familiei, DN: 1827; DC: 1848;
3. Mihai, fratele 1, DN: 1839;
4. Gheorghie, fratele 1, DN: 1838; DC: 1853;
5. Alexie, fiul celui 1, DN: 1855;
6. Floare, muere4, DN: 1827;
7. Tudura, fiica 1, DN: 1852;
8. Ioana, fiica celui 1, DN: 1858 Janvar 13;
9. Ioan, fiul celui 1, DN: 1861 Januar 15;
10. Ioana, soaţa celui 3, DN: 1843; DC: 1862;
11. Teodora, fiica 3, DN: 1863 febr. 16;
39. Boca Ioan, Cetea 39:
1. Ioan, capul familiei, DN: 1901: DC: 1827;
2. Tudura, muere celui 1, DN: 1814;
3. Ştefan, fiul celui 1, DN: 1833;
4. Zaharie, fiul celui 1, DN: 1841;
5. Medrena, fiica celui 1, DN: 1842; Dl: 1861 Febr. 13 - s-au măritat;
40. Chirode Ioan Maşchi, Cetea 40:
2. Maria, muerea celui 1, DN: 1819; Dl: 1861 Maiu 5 - au murit;
5. Toader, fiul celui DN: 1850;
41. Bochiş Gheorghie, Cetea 42:
[Nu putem preciza de ce de aici încolo numărul curent nu mai
este acelaşi cu numărul casei. Probabil erau case (imobile)
90
numerotate în care nu stătea nimeni. - n. P.M.]

1. Gheorghie, capul familiei, DN: 1799; DC: 1827;
3. Ioan, jinerele celui 1, DN: 1813; DC: 1845;
5. Floarea, fiica celui 3, DN: 1847;-
6. Niculae, fiul celui 3, DN: 185...?;
9. Varvara, sora celui 1, DN: 1797;
10. Elena, fiica celui 3, DN: 1863 Januar 18;
42. Modog Vasile, Cete 43:
1. Vasilie, capul familiei, DN: 1829; DC: 1849;
4. Petre, fratele 1, DN: 1819;
5. Maria, muma 1, DN: 1789;
6. Toader, fiul celui 1, DN: 1858 febr. 6.;
7. Maria, muerea celui 4, DN: 1839; DC: 1859 Februar 9;
8. Maria, fiica celui 4, DN: 1860 mart. 29;
9. Gavril, fiul celui 1, DN: 1861 Jan. 23.
43. Bulzan Maria, Cetea 44:
1. Maria, capul familiei, DN: 1789;
2. Ioan, fiul celui 1, DN: 1815; DC: 1853;
4. Dimitrie, fiul celui 1, DN: 1824; DC: 1852;
5. Tudura, muerea celui 4, DN: 1829.
44. Bulzan Flore, Cetea 45:
1. Flore, capul familiei, DN: 1827, DC: 1849;
2. Tudura, muerea celuil, DN: 1829;
5. Mihail, fiul celui 1, DN: 1858 Novembr. 7, Dl: 1859 Martie 5 - prin
moarte;
6. Mihail, fiul celui 1, DN: 1860 Noembr. 9.
45. Blaga Dimitrie, Cete 46:
2. Anna, muerea 1, DN: 1823;
3. Floarea, fiica 1, DN: 1850;
4. Maria, fiica 1, DN: 1853;
91
CETEA-BIHOR
5. Tudura, fiica 1, DN: 1857;

6. Teodor, fiul celui 1, DN: 1861 Maj 13.
46. Blaga Ioan, Cetea 46:
1. Ioan, capul familiei, DN: 1829, DC: 1848;
2. Varvara, muerea celui 1, DN: 1831;
47. Chirode Ioan, Cetea 48:
2. Varvara, muerea celui 1, DN: 1834;
3. Dimitrie, fratele 1, DN: 1834, Dl: 1860 Januarie 29 - s-au mutat;
4. Petru, fratele 1, DN: 1837;
5. Simion, fratele 1, DN: 1840;
6. Grigorie, fiul celui 1, DN: 1856;
7. Dimitrie, fiul celui 1, DN: 1858 Octobr. 25;
8. Anna, fiica celui 1, DN: 1860 Noembr. 16.
48. Mermeze Gavril, Cete 49:
1. Gavril, capul familiei, DN: 1794, DC: 1822, Dl: 1862 Avgust 17 -
prin moarte;
3. Ioan, fiul celui 1, DN: 1837, DC: 1856;
7. Vasilie, fiul celui 3, DN: 1838 Mart. 4, Dl: 1858 Martie 18 - prin
moarte;
8. Maria, fiica celui 3, DN: 1861 Avgust 14.
49. Topai Petru, Cetea 50:
1. Petru, capul familiei, DN: 1812, DC: 1831;
4. Zaharia, fiul celui 1, DN: 1842, Dl: 1861 Noemvrie 19 - prin
moarte;
7. Petru, nepot, celui 1, DN: 1837;
50. Topai Niculai, Cetea 51:
1. Niculai, capul familiei, DN: 1804, DC: 1834;
92

4. Măruşca Teodor, junerele celui 1, DC: 1862;
5. Elena, fiica celui 4, DN: 1862 Dec. 26.
51. Topai Petre cel bătrân, Cetea 52:
4. Anna, fiica celui 1, DN: 1860 febr. 4 - s-au măritat.
52. Pavel Ioan, Cetea 53:
2. Panaghia, muerea celui 1, DN: 1828;
3. Ioan, fiul celui 1, DN: 1831, DC: 1851;
5. Toder, fiul celui 1, DN: 1854;
8. Vasiica Dodani lăcauă celui 1, DN: 1799;
9. Anna, fiica celui 1, DN: 1859 febr. 28;
10. Nastasia, fiica celui 1, DN: 1861 Decembr. 18.
53. Antonovici Ioan Preot, Cetea 54:
1. Ioan, capul familiei, DN: 1784;
2. Vasilie, fiul celui 1, DN: 1836; DC: 1853;
3. Anna, soaţa celui 2, DN: 1838;
5. Ioana, nepoata celui 1, DN: 1844;
6. Maria, fiica celui 2, DN: 1839 Avgust 24;
7. Anna, fiica celui 2, DN: 1862 Fevruar 2, Dl: 1862 Decembr. 25 -
prin moarte.
(La această rubrică, se află scris cu creionul următoarele: Părintele Ioan
Antonescu era fiul preotului Constantin Antonescu din Bălnaca, nu se
specifică care Bălnaca, în orice caz aceasta de pe Valea Crişului
Repede. Preotul Ioan a fost hirotonit în Timişoara în anul 1818. Spun
bătrânii că se îmbrăca cu cioareci şi cu suman. Era un preot vrednic de
chemarea sa. Purta barbă mare - Se ruga mult. Era iubit de toţi. Preotul
Antonescu scria cu pană de gâscă. Această Conscripţie a populaţiei nu
cred că a scris-o el deoarece el a murit în 1865 şi din cât se vede această
Conscripţie e scrisă cu doi ani înainte de-a muri. Deci era imposibil ca
la 80 de ani sau 79 ani să scrie regulat. Diferă mult această scrisoare de
scrisul lui din Matricole. Scrisoarea din Conscripţia populaţiei din
Cetea e a Preotului din Corniţel, Iosif Antonescu, fiul lui Ioan.
93
CETEA-BIHOR
Originea (Genealogia) neamului Antonescu se trage din Bălnaca de

lângă Bratca. Preotul Ioan Antonescu moare în vârstă de 81 de ani în
Cetea, a avut doi feciori preoţi, unul în Valea Mare cu numele Gavril şi
unul în Corniţel, cu numele Iosif.
Preot: Emil Bendorfean
25 Oct. 1935 Cetea şi Valea Mare
Preoţii vechi nu ştiau multă carte, însă în schimb erau strânşi legaţi
de Altar şi de popor. Ei ne-au apărat credinţa şi neamul, în vremurile
grele - de aceea merită să ne aducem aminte de ei, şi să ne însuşim şi
noi, cei de azi câte ceva din tactica lor pastorală. Să ne inspirăm cât mai
mult din felul de viaţă patriarhală.... Pr. Emil")
54. Arghilean Alexe, Cetea 55:

1. Alexe, capul familiei, DN: 1823, DC: 1841;
2. Sinza, soaţa celui 1, DN: 1823;
3. Anna, fiica celui 1, DN: 1842, Dl: 1860 Febr. 10 - s-au măritat;
4. Pietrina, fiica celui 1, DN: 1844;
6. Ioan, fratele celui 1, DN: 1836.
55. Venter Nicolai, Cetea 56:
1. Niculae, capul familiei, DN: 1824;
2. Anna, soaţa celui 1, DN: 1824, DC: 1850;
3. Maria, muma celui 1, DN: 1791, Dl: 1863 Martie 3 - prin moarte;
4. Gavril, fiul celui 1, DN: 1856;
5. Teodor, fiul celui 1, DN: 1859 Mai 10, Dl: 1859 Iunie 11 - prin
moarte;
56. Venter Ioan, Cetea 57:
2. Elena, soaţa celui 1, DN: 1824;
57. Arghilean Gheorghie, 58 Cetea:
1. Gheorghie, capul familiei, DN: 1811, DC: 1838;
2. Floare, soaţa celui 1, DN: 1819;
6. Dimitrie, fratele 1, DN: 1830.
58. Venter Petru, Cetea 59:
2. Maria, muerea celui 1, DN: 1838.
94
59. Venter Ioachim, Cetea 60:

1. Ioachim, capul familiei, DN: 1809, DC: 1828;
2. Floare, muerea celui 1, DN: 1819;
3. Pietrina, fiica celui 1, DN: 1837, Dl, 1858 Mai 15-prin moarte;
4. Anna, fiica celui 1, DN: 1852, Dl: 1860 Martie 20 - prin moarte.
60. Pup Flore, Cetea 61:
1. Flore, capul familiei, DN: 1798, DC: 1857;
2. Floare, soaţa celui 1, DN: 1836;
3. Niculai, fiul celui 1, DN: 1823, DC: 1845;
5. Florian, fiul celui 3, DN: 1852;
6. Elena, fiica celui 1, DN: 1857 Dec. 9;
7. Medreana, fiica celui 1, DN: 1862 Okt. 23.
61. Simuţ Dimitrie, Cetea 62:
2. Maria, soaţa celui 1, DN: 1826;
4. Ilie, fiul celui 1, DN: 1857;
5. Dimitrie, fiul celei 2, DN: 1851;
6. Floare, fiica celui 2, DN: 1847.
62. Miha(n)ce Dimitrie, Cetea 63:
3. Ştefan, fiul celui 1, DN: 1831, DC: 1847;
5. Dimitrie, fiul celui 3, DN: 1857; (la rubrica Dl se precizează cu
creionul: 1925 a murit - n.LB.) [A fost primar în Cetea timp de 19 ani
n.P.M.] (La această rubrică a familiei Mihance, se află notat, cu
creionul, probabil tot de părintele Emil Bendorfean următoarele:
“Dimitrie născut la 1857 a fost primar în Cetea 19 ani. A murit în 1925.
Se spune că era un bun primar chiar considerat ca “model” de cei din jur
şi de cei mari. Comuna Cetea era condusă bine de acel înţelept primar”)
63. Mihance Petre, 64 Cetea:
1. Petre, capul familiei, DN: 1809, DC: 1829, Dl: 1864 Octobr. 18 -
prin moarte;
3. Anna, fiica celui 1, DN: 1839, Dl: 1859 Noembr. 9 - prin moarte;
5. Maria, fiica celui 1, DN: 1843, Dl: 1863 Januar28 - s-au măritat;
6. Vasilie, fiul celui 1, DN: 1851.
95
CETEA-BIHOR
64. Mihance Toader, Cetea 65:

1. Toader, capul familiei, DN: 1804, DC: 1827;
65. Marian Gabor, Cetea 66:
1. Gabor, capul familiei, DN: 1819, DC: 1852;
2. Vasica, soaţa celui 1, DN: 1827;
66. Mihance Gabor, Cetea 67:
1. Gabor, capul familiei, DN: 1790, DC: 1819;
3. Ioan, fiul celui 1, DN: 1831, DO: 1852;
4. Maria, soaja celui 3, DN: 1831;
8. Vasilie, fiul celui 3, DN: 1861 Januar 22.
67. Mihance Toader, 68 Cetea:
1. Toader, capul familiei, DN: 1819, DC: 1842;
2. Maria, soaja celui 1, DN: 1827;
5. Petrina, fiica celui 1, DN: 1860 Januar 16.
68. Pup Ilie, Cetea 69:
1. Ilie, capul familiei, DN: 1819, DC: 1842;
6. Palaghie, fiica celui 1, DN: 1853;
7. Zaharie, fiul celui 1, DN: 1860 Martie 24, Dl: 1860 Noiembr. 16 -
au murit.
8. Ioana, fiica celui 1, DN: 1862 Dec. 3.
69. Pup Paşc, Cetea 70:
1. Paşc, capul familiei, DN: 1789, DC: 1817;
3. Maria, nora celui 1, DN: 1835;
96
70. Chirode Gavrila Maşchi, Cetea 71:

1. Gavril, capul familiei, DN: 1829;
4. Maria, muma celui 1, DN: 1789, Dl: 1861 Septembr. 10 - au murit;
5. Ioan, fiul celui 1, DN: 1859 Mai 3, Dl: 1860 Noiembrie 10 - idem;
6. Ioana, fiica celui 1, DN: 1862 Avg. 26;
71. Chirode Gheorghie, 72 Cetea:
72. Mihance Niculai, 73 Cetea:
1. Niculae, capul familiei, DN: 1825, DC: 1847;
3. Elena, muma celui 1, DN: 1789;
4. Anna, fiica celui 1, DN: 1857 Dechembr. 12;
7. Dimitrie, fiul celui 1, DN: 1859 Octobr. 3 (la Dl se precizează cu
creionul, de către preotul E. Bendorfean: “1934 Cetea mort” - n.LB.)
8. Maria, fiica celui 1, DN: 1861 Iunie 23;
9. Ştefan, fiul celui 1, DN: 1862 Dech. 20;
(La această rubrică se află următorul text: “Dumitru (fiul lui Nicolae
Mihancea) născut în 1859 a murit în 1934 în Cetea, a fost un om
vrednic, conştiincios, înţelept. Când s-a edificat biserica nouă în 1924
el a fost epitrop. - Tare simpatic era acel bătrân, a fost un bun român. Pr.
Bendorfean”)
73. Bulzan Gheorghie, Cetea 74:
2. Floare, muma celui 1, DN: 1809;
5. Niculae, fiul celui 1, DN: 1848;
6. Tudura, fiica celui 1, DN: 1845.
74. Antonovici Petre, Cetea, 75:
1. Petre, capul familiei, DN: 1800, DC: 1837;
3. Pietrina, fiica celei 2, DN: 1852.
75. Bochiş Ioan, Cetea 76:
1. Ioan, capul familiei, DN: 1809, DC: 1854, Dl: 1858 Junie 28 - prin
moarte
97
CETEA-BIHOR
2. Vasica, muerea celui 1, DN: 1809;

3. Ioan, fiul celei 2, DN: 1841;
5. Floare, fiica celei 2, DN: 1850;
6. Popa Feodosie,...? celui 1, DN: 1789;
76. Bocşe Ştefan, Cetea 77:
1. Ştefan, capul familiei, DN: 1805, DC: 1826;
2. Floare, muerea celui 1, DN: 1819, Dl: 1860 Sept. 14 - au murit;
4. Ioana, fiica celui 1, DN: 1835, Dl: 1859 Novembr. 9 - prin mutare;
77. Venter Niculae, Cetea 78:
1. Niculae, capul familiei, DN: 1826, DC: 1849;
78. Linguraru Alexie, Cetea 81:
1. Alexie, capul familiei, ţigan, DN: 1821, DC: 1846;
2. Floare, muerea celui 1, ţigan, DN: 1819.
79. Linguraru Ioan, Cetea 83:
1. Ioan, capul familiei, ţigan DN: 1816, DC: 1849;
2. Maria, muerea celui 1, ţigan, DN: 1826;
3. Parascheva, fiica celui 1, ţigan, DN: 1848;
4. Varvara, fiica celui 1, ţigan, DN: 1848;
5. Toma, fiul celui 1, DN: 1859 October2.
80. Linguraru Ştefan, Cetea 84:
1. Ştefan, capul familiei, ţigan DN: 1813, DC: 1844;
2. Maria, muerea celui 1, ţigan, DN: 1826.
81. Modog Ilisie, Cetea 85:
1. Ilisie, capul familiei, DN: 1799, DC: 1824;
2. Simina, muerea celui 1, DN: 1809;
4. Matei, fiul celui 1, DN: 1840;
5. Anna, fiica celui 1, DN: 1840, DC: 1861 Fevruar 13;
7. Vasilie, fiul celui 3, DN: 1862 Januarie 24.
82. Venter Petru, Cete 88:
1. Petru, capul familiei, DN: 1789;
98

7. Teodor, fiul celui 3, DN: 1859 Avgust 23;
8. Anna, fiica celui 3, DN: 1862 Martie, 19.
82. (sic!) Venter Ioan, 89 Cetea:
6. Anna, fiica celui 1, DN: 1861 Aprel 19.
83. Venter Dimitrie, 90 Cetea:
1. Dimitrie, capul familiei, DN: 1789;
84. Cuc Crăciun, Cetea 91:
1. Crăciun, capul familiei, DN: 1799;
2. Tudura, muerea celui 1, DN: 1809;
5. Anna, soaţa celui 3, DN: 1839.
85. Modog Simeon, Cetea 92:
1. Simeon, capul familiei, DN: 1833;
2. Mihai, fratele celui 1, DN: 1844;
3. Maria, sora celui 1, DN: 1844;
4. Pietrina, sora celui 1, DN: 1852;
5. Tudura, muma celui 1, DN: 1799;
6. Ioana, soaţa celui 1, DN: 1835;
7. Paraschiva, lăcaua celui 1, DN: 1860 Oct. 14.
86. Modog Ioan Naca, Cetea 93:
2. Sinza, muerea celui 1, DN: 1824;
3. Irina, nepoata celui 1, DN: 1834;
4. Ioana, sora celui 1, DN: 1822;
5. Simuţ Floare, lăcauă celui 1, DN: 1825;
6. Toader, bărbatul celei 3, DN: 1814.
Se pare că numărătoarea caselor nu era făcută în ordinea care este
astăzi, ce în ordine inversă, adică începea pe vale în Râturi şi se termina
pe uliţa dealului şi la Topăieşti – n.P.M.
99
CETEA-BIHOR
3
Copie
Subscrişii antişti bisericeşti din comuna Cetea facemu cunoscutu
tuturoru celor ce se cuvine, acum şi în viitoriu cum că în anul 1865 luna
lui Septembrie prin fostul nostru preot in Domnul repausatu Ioan
Antonescu, testamentaliter s-au lăsatu pe partea Sântei Beserici din
Cetea 45 fl. scris patrudieci şi cinci flor.v.a.(1, despre care sumă
succesorii sus numitului preotu au ţinutu o contielegere unii cu alţii şi au
aflatu de bine ca acea sumă să se folosească spre cumpărarea unui potiru
din care causa cu 22 fl. zişi Douadiecisidoi for. s-eau si cumparatu pe
partea Sântei Beserici din Cetea unu potiru eară suma remasă de 23 fl.
scrisi Douadieci si trei fiorini v.a. in dioua mai sus scrisă de la Preotul din
Corniţiel D. Iosif Antonescu, cu înţelegerea celor fraţi ai domniei sale
sub aşia condiţiune o am primit la mâna noastră, ca aceluia capitalu totu
deauna separatu să se deie pe camată si acea camată totu deauna numai
pe conservarea (?) potirului să se folosească fiindu indatoratu curatorul
Sântei Beserici din Cetea totudeauna separatu a da socoata despre acea
sumă ne fiindu-i eratu nici candu din acelu capitalu sau din camata
aceluia pe altu scopu a spesa. Data in Corniţiel 5/20 Decembrie 1867.
Popa Togyere curatorul Sântei Beserici din Cetea. Petru Kuk
subscrietoriu de nume. Înaintea noastră Dimitriu Negrău m.p. Preot
greco oriental loc(uitor) in Cetea. Petru Kuk m.p.adj.not.
Cum ca aciasta copie cu originalulu la mâna mea aflatoriu e intru

totu asemenea prin aciasta adeverescu. Dat ca susu. Iosif Antonescu m.p.
Paroch in Corniţielu.
Adnotaţii pe marginea documentului: “Răposatul preot Ioan

Antonescu înscris în această copie de testament a fost hirotonit în anul
1818 în Timişoara de un episcop sârb de origine. Până şi astăzi se găseşte
acest potir în Sf. biserică nouă din Cetea. - Preot E. Bendorfeanu.
1936.15.II.” (Ar trebui identificat dacă acest potir mai există, de către
actualul preot Vasile Megheşan, şi pus în Muzeul Parohiei Cetea n.P.M.)
Note:
1. florini valută austriacă
100
4
Contractu
In sensulu căruia eu din josu subscrisulu vendu din partea mea de
pămentu in hotarulu Cetei in Duleu Comunei aşea numitu Radu in
formă de un jumătate Lanţiu(1 de pămentu in vecinătatea pămentului
Pavelii Nucz spre miadianopte despre miadidi pămentulu Bulzan Mitra,
in capătulu pămentului din josu uliţia(2 - pentru o suma de 58 fl.v.a.(3, in
scrisu cindieci si optu floreni valută austriacă sub acea condiţiune ca
conlocuitorii se-lu folosească pe partea loru in eternu ne strămutatu cu
acea luare de seamă fiindu ca pămentelu e si acum intăbulatu pe Maica
mea Bulzan Mărie, me indatorediu ca acumu alu conscrie pe numele
meu cu singuri ale mele spese, iară după ce voi fi intăbulatu pe numele
meu, conlocuitori(i) vor fi îndatoraţi alu intăbula pe partea loru cu
spesele loru.
Despre ce, pentru mai bună incredere şi valoare dau acestu
contractu cu scrierea nomelui meu si cu tragiere de cruce mânei drepte
intăritu.
Datu in Cetea 21 Maiu 874
Inaintea mea Bulzan Flore
Dimitrie Negrău vândiatoriu de pămenteu
Preot in Cetea locuitoriu in Cetea
Antonescu Vasilie Jude
Stance Veselie - juratu
Bokis Petru
Bokis Ioane - curator
Mermedie Georgie
Venter Ioan
Topai Ioan
Czirmon Mitru
Pup Vasilie
Topai Toader
Venter Flore
Csipo Petru
Conlocuitori in Cetea şi Cumpărători
Petru Tyirogye
Subscrietoriu numelor
101
CETEA-BIHOR
Note:
1. Lanţul echivala cu 10 stânjeni iar stânjenul cu 1,5 - 2 m. Deci este
vorba aici de o suprafaţă de circa 65 m2.
2. Adăugat, pe margine: “conlocuitorilor comunali din Cetea”.
3. florini valută austriacă.
5
Răţiociniu
Bisericei greco-orientale din Cetea, Protopresviteratulu Peşteşiului pe
anul 1878, despre toate venitele si erogaţiunile abvenite in decursulu
acelia annu
Nr. Numirea venitelor Suma venitelor
curgătoriu
1. Venitulu din Tasu şi lumini 9 95
2. Venitulu din Capitalu de 318 f. 98
dela datornici 14 19
în suma 24
Din care detrăgânduse spesele anului şi anume:
1). Contribuţia anuală 9 f. 51
2). Equivalentu 34
3). Alte spese anuali ce se receru precum la
reperarea casei parochiale, biserica şi altele 1 f. 50
Deci mai remâne unu venitu de care se adaugă cătră capitalulu de anu
1877, in suma de 322 f. 98 cr.v.a. 322 98
suntu la olaltă in tro sumă de 335 77
Acestu capitolu se află elocat cu 8%
prin obligaţii neintăbulate la următori:
1. Bochişiu Ioan 56 f.
2. Czirmon Mitru 124
3. Tyirogye Gavril 18 77
4. Stancea Veselie 22
5. Topai Toader 49
6. Bochişiu Petru 22
7. Pavel Onuţiu urm. 44
102
Acestu raţiociniu seau censuratu de Comitetulu parochialu în 30.

lanuariu 1879
Dimitrie Negriu
Preşedinte
Nutsu Kuk
notariu sinodalu
In sendinţia din 30 lanuariu seau aprobat şi de Sinodulu parochialu
Dat in Cetea 31 lanuariu 1879
Dimitrie Negriu
Preşedinte Sinodiului parochialu
Teodor Filipu m.p. Nutsu Kuk
Administr. protopresv. notariu sinodal
Pe verso: Nr. 1070. Epitr.
Socóta acesta dificultandu-se se restitue Oficiului parochial din
Cetea cu observarea: că de după socota de pe anul 1877 s-a constatat la
finea acelui anu o remanenţia de 362 fl. 67 cr. éra in acesta socóta e
indusă numai 322 f. 98 cr. Deci se îndrumă sub responsabilitate oficiul
parochial a corege acestu defectu, respective a da deslucire in acésta
privinţia si apoi socóta acésta a o subaşterne aicia fóră amenare spre
afacere competinţa.
Oradea - Mare, 22 decembrie 1880
Consistoriul gr. or. Oradea
Secretariu:
A. Zigre
1/1906
6
Raciociniul
bisericei greco-orientale române din comuna Cetea, despre toate
percepţiunile şi erogaţiunile avute pe intervalul dela 1 Januarie 1904 -
Decemvrie 31 a.c.
Nr. Numirea poziţiei Percepţiuni
c. cor. fii.
1. Remanenţa casei la finea anului 1903 611 92

2. Interese după acest capital 120 —
3. Arânda pământului din dealul Pinti şi ţarină 66 —
4. Arânda din pădure 6 —
103
CETEA-BIHOR
5. Arânda din Tearhuri 71 20

6. Din tas 33 17
7. Din lumini 35 74
8. Din păşunea oilor 30 —
9. Din tămâe 6
10. Dar pe seama sfintei biserici dela Ana Ardelean 200 —
11. “ “ “ Ştefan Bochiş 10 —
12. “ “ NicoIaeTopai
a lui Miclăuş 10 —
13. Dar pe seama sfintei biserici dela Petru Măruşca
a Mitri 2
14. Preţul unui nuc vândut 30 —
suma totală 1.175 15(1
Din care retrăgându-se erogaţiunile de 138 83

Rămâne la finea anului 1904 1035 32
1. Convenţie episcopească 6 48
2. Contribuţie bisericească 52 25
3. Ormegia bisericii 3 20
4. Equivalent 1 83
5. Vizitarea canonică 2 40
6. Cu regularea salariului învăţătoresc 22 93
7. Preţul luminilor cumpărate 7 40
8. Timbre pe rugări trimise ministrului 1 70
9. O fereastră la biserică 1 —
10. Pae la grajdul parohial 7 —
11. Spese de călătorie la Consistoriu, la 3 oameni 10 —
12. “ “ “ judele 3 —
13. “ “ “ 2 oameni 7
14. Rachiu la lucrători, cu ocasiunea coperirei
grajdului — 64
15. D-lui I. Tripon pentru facerea rugărilor 12 —
suma totală 138 83
Această socoată reînoită s-a revidiat şi aprobat atât din partea

comitetului cât şi din partea sinodului parochial, în şedinţa ţinută la 18
Februarie s.n. 1906.
Ioan Câmpian Topai György Alexandru
preşedinte epitrop notariu
104
Cetea, 1906 Februarie 18 s.n.

502/1906 Vidi A. Munteanu, protopop
Birtin, 28/IV 1906
Note:
1. Totalul este greşit. Suma reală 1.236 cor., 53 fil.
2. Totalul este greşit. Suma reală: 1.097 cor., 70 fil.
7
Repartiţia
Salariul învăţătoresc din comuna Cetea pe anul sc. 1905 - 6
Nr. Numele contribuentului Datorează
c. Cor. fii.
1. Petru Măruşca 3 24
2. Alexandru Topai 3 24
3. Maria Topai 3 24
4. Antoniu Weiss 3 24
5. Ana Ardelean 3 24
6. Ioan Blaga 2 70
7. Nuţu Venter (Iancului) 2 70
8. Nicolae Topai 2 70
9. Ioan Bochiş (Mitri) 2 70
10. Nicolae Topai Ioan 2 70
11. Văd. Nuţu Mihance 2 70
12. Grigoriu Chirode (Mitroni) 2 70
13. Mihaiu Venter 2 70
14. Nicolae Chirode 2 70
15. Teodor Chirode (Petri) 2 70
16. Petru Măruşca (Mitri) 2 70
17. Nuţu Chirode (Petri) 2 70
18. Nicolae Antonescu 2 70
19. Nicolae Bulzan 2 70
20. Nuţu Bulzan 2 70
21. Constantin Venter 2 70
23. George Antonescu
(greşit nr.c.!) 2 70
105
CETEA-BIHOR
24. Ştefan Antonescu 2 70

25. Ştefan Măruşcă 2 70
27. Dimitriu Mihance (Miculă)
(greşit nr. c.) 2 70
28. Dimitriu Mihance (Fani) 2 70
29. Teodor Topai 2 70
30. George Topai 2 70
31. Petru Bochiş (Petri) 2 16
32. Ştefan Mihance 2 16
33. Nicolae Pup 2 16
34. Nicolae Stance 2 16
35. Nuţu Bochiş (Paşc) 2 16
36. Vasiliu Modog 2 16
37. Ioan Venter 2 16
38. Onu Mermeze 2 16
39. Zacharie Mermeze 2 16
40. Ioan Măruşca (Mitri) 2 16
41. Grigoriu Chirode (Fane) 2 16
42. Dimitriu Chirode (Luchi) 2 16
43. Petru Chirode (Petri) 2 16
44. Dumitru Cătană (Ioani) 2 16
45. Mihaiu Bochiş 2 16
46. Ioan Bochiş (Petri) 2 16
47. Ştefan Mermeze 2 16
48. Florea Bochiş (Lup) 2 16
49. Ştefan Bochiş 2 16
50. Petru Chirode 2 16
51. Nuţu Venter (Flori) 2 16
52. Văd. Petru Cipău 2 16
53. Simeon Chirode 2 16
54. Văd. Mitru Maruşcă 2 16
55. Gavril Chirode (Maşchi) 2 16
56. Floran Pup (Ioani) 2 16
57. Petru Venter (Bologhi) 2 16
58. Petru Chirode 2 16
59. Toma Mermeze 2 16
106
60. Florian Topai (Oani) 2 16

61. Ioan Bulzan (Flori) 1 62
62. Nicolae Modog 1 62
63. Ştefan Stance 1 62
64. Dumitru Chirode 1 62
65. Vasiliu Bochiş 1 62
66. Văd. Nuţu Bochiş 1 62
67. Ana Stanca 1 62
68. George Pupu (Machi) 1 62
69. Dumitru Cătană 1 62
70. Costea Chirode 1 62
71. Mihaiu Costin 1 62
72. Teodor Chirode (Sfătu) 1 62
73. Florian Pupu (Nicoară) 1 62
74. Mihai Pupu 1 62
75. Ioan Mărian 1 62
76. Nuţu Mărian 1 62
77. Vasiliu Bochiş 1 62
78. Ilie Simuţ 1 62
79. Andrei Chirode 1 62
80. Petru Modog 1 62
81. Georgiu Motoca 1 62
82. Ştefan Chirode (Mitri) 1 62
83. Văsiu Chirode 1 62
84. Ştefan Bochiş 1 62
85. Ioan Bochiş 1 62
86. Ana Chirode (Ţuchi) 1 62
87. Ştefan Straniş 1 62
88. Aurel Cucu 1 62
89. Medreana Mihance 1 62
90. Teodor Tuşu 1 62
91. Ioan şi Gligă Chirode 1 8
92. Ana Pupu (Ileoai) 1 8
93. Ioan Chirode (Mitri) 1 8
94. Floarea Topai 1 8
95. Nuţu Modog (Lisii) 1 8
107
CETEA-BIHOR
96. Florian Cohuţ 1 8

97. Floarea Mărian 1 8
98. Ştefan Caba 1 8
99. Mitru Pupu (Mihaiu) 1 8
100. Ioan Chirode 1 8
101. Teodor Bochiş 1 8
102. Moisă Modog 1 8
103. Ioan Pupu (Nicoară) 1 8
104. Ana Bochiş (Hori) 1 8
105. Vasiliu Stance 1 8
106. Teodor Antonescu 1 8
107. Vasiliu Chirode 1 8
109. Marcu Bochiş (greşit nr.c.l) 2 16
110. Ştefan Pisle 1 8
111. Petru Madar 1 8
112. George Pupu 1 8
De tot: 214 46
Notă: Comitetul şi sinodul parohial hotăreşte ca suma de 10 Cor. 46 fii.

repartiţiată pe deasupra salariului învăţătoresc, are a se folosi spre
scopuri şcolare ca de ex.: servitor şcolar ori procurarea requisitelor de
învăţământ.
Cetea, 1906 februar 18 s.n.
Această repartiţie să aprobă atât de comitetul parohial cât şi de

sinodul parohial
Ioan Câmpian Alexandru Drimba
notar preşedinte
502/1906.
Vidi,
Birtin, 28/IV.906
A. Munteanu
Protopresbiter
Arhiva parohiei Cetea, Dosar II, doc. 6.
108
8
Nr. 43/1907
Venerabile Sinod Eparhial!
În urma provocării Veneratului Consistor gr. oriental român
Orădean Nr. 215 Ep. 1907, de a solvi comuna bisericească din Valea -
Mare - protopopiatul Peşteşului - competinţele restante şi curentă din
contribuirile eparhiali depe anii 1902, 1903, 1904, 1905 şi 1906, în suma
de 1.522 cor. 12 fil.: comitetul parohial în numele comunei bisericeşti sus
numite, din considerentele că parohienii, în genere, se află într-o stare
materială foarte slabă, ear averea bisericei abia ajunge la suma de 200
cor., şi din împrejurarea că învechirea coperişului bisericei şi a şcoalei
reclamă o reparare costisitoare urgentă, respectuos roagă pe Venerabilul
Sinod Eparhial, să binevoiască a-i vota iertarea acestei datorii, cu atât
mai vârtos că, dacă comuna bisericească ar fi silită a solvi această
restanţă nu numai că reparările nu s-ar putea duce-ndeplinire, dar nici
biserica n-ar mai dispune de fondul necesar pentru susţinere.
Totodată promite comitetul parohial că pe viitor îşi va ţine de strictă
dorinţă, solvarea regulată a competinţelor.
În bună speranţă că între astfel de împrejurări Veneratul Sinod
Eparhial se va îndura a ne vota această cerere, suntem ai Veneratului
Sinod Eparhial fiii:
Valea Mare, 28 Februar s.n. 1907

Alexandru Drimba Membrii comitetului parohial:
paroh ort., preş. com. par. Ilie Trifu
epitrop I
Simuţ Flore Nuţu Olar
not. com. par. şi subscrietor epitrop II
de nume Flore Maruşcă
Dan Stance
Teodor Bulzan
Vasilie Simuţ
Mitru Simuţ
Mitru Olar
Ştefan Olar
Ilie Olar
Ioan Pantiş
Petru Bulzan
Flore Bulzan
109
CETEA-BIHOR
Pe verso: Cătră Veneratul Sinod Eparhial gr. or. român în Arad. Umila
rugare a parohienilor gr. or. rom. din comuna Valea-Mare (protop.
Peşteş).
9
Protocol
Luat în şedinţa extraordinară a comitetului şi sinodului parohial
greco-oriental român din comuna Cetea, ţinută la 21 aprilie 1907, sub
preşedenţia lui Alexandru Drimba. După deschiderea şedinţei, din
partea preşedintelui (membrul), epitropul, Petru Chirodea, face
următoarea propunere:
Nr.1. In vederea că comuna bisericească are în viitor spesele
enorme împreunate cu acoperirea şcoalei, cu ridicarea unui grajd nou la
casa parohială şi, în fine, cu ridicarea unei biserici noaue şi deoarece
izvoarele de venit fiind puţine şi slabe ear casa (parohială) bisericească,
pentru ducerea-ndeplinire a acestor preliminate fiind numai suficientă,
află de bine ca: cu privire la banii de suflete (contribuţia eparhială) să se
înainteze rugare de a se ierta pe 2 sau 3 ani, ca astfel casa bisericească şi
cu această sumă să se întărească.
Ad. Nr. 1. Comitetul şi sinodul parohial primeşte această
propunere şi roagă pe preşedintele ca să facă paşii necesari pentru
exoperarea acestui favor.
Nr. 2. Preşedinte(le) îşi înaintează rugarea de a i se ameliora
salariul învăţătoresc la 300 fl.
Ad. Nr. 2. Comitetul parohial votează învăţătorului Alexandru
Drimba ca adaos la salarul învăţătoresc pe anul 1906/1907 şcolar,
dealul Pinti cu prunişte cu tot, ca atât fânul cât şi prunele ce s-ar
produce acolo în 1907, să le poată folosi respectivul învăţător.
Nr. 3. Preşedintele face propunerea că locuitorii comunei cari vor fi
chemaţi la lucru privat la preotul toată ziua, să fie-ndatoraţi a primi
pentru a II-a jumătate a zilei 40 fill. Deci lucră fără mâncarea preotului.
Ad. Nr. 3. Comitetul primeşte această propunere.
Nr. 4. Preşedintele cere dreptul de frag (fructul), din pădurea
parohială.
Ad. Nr. 4. Comitetul votează.
110
Nemai fiind alte obecte de pertractat, şedinţa se încheie. Dat ca mai

sus.
Alexandru Drimba Mihance Mitru

preşedinte /epitrop/
10
Fraţilor,
Pentru ca să se sălăşluiască în sufletele noastre Duhul adevărului,
Duhul dreptăţii, şi pentru ca să se cimenteze între noi cu tărie de oţel
dragostea de frate, credinţă şi lege, hotărât-am în puterea cântecului
ajuns axiamă (sic!) “unde-i unul nu-i putere"... la sfat să ne adunăm cei
pătrunşi de aceleaşi simţăminte, ca să ne înţelegem asupra modalităţii
de a pune temelie neclintită înălţării oropsitului nostru neam românesc
de pe valea Crişului Repede - la locul ce cu adevărat cuvine-i-se.
În scopul acesta, cu tot dragul şi căldura sufletului nostru
românesc, te poftim şi pe frăţia ta, să participi la acest sfat al nostru pe
ziua de Miercuri 6/19 Iunie a.c. 9 oare a.m. la sălaşul fratelui şi
părintelui Şt. Domocoş din Bratca.
Sus inimile! Piară vrăjmaşii noştri interni, preocupările şi egoizmul
“ca între noi să nu mai fie decât flori şi omenie..."
La revedere!!
Cu frăţească dragoste
Alesandru Munteanu Iosif Tărău
prot(opop)
Sfinţiei Sale Părintelui
Alesandru Drimba
preot ort. rom.
Cetea
111
CETEA-BIHOR
11
Protocol
Luat în şedinţa sinodului parohial gr. or. rom. din Cetea ţinută la 12/25
august 1907.
Nr. 1. După deschiderea şedinţei, preşedintele Alexandru Drimba
paroh, face cunoscut sinodului circulariul Veneratului Consistor Nr.
1404/92 Epit. şi Nr. 374/907 protopopesc, prin care numitele foruri
provoacă epitropia parohială, ca în cel mai scurt timp să solvească la
cassa Consist(orului) suma de 20 cor. 84 fii., drept contribuţie eparhială
pe anul 1907.
După care act, preşedintele expunând multele neajunsuri provenite
din starea mică a cassei bisericeşti, la ce să mai adauge, lipsa zidirei
unei biserici nuoi - care e îmbinată cu facere de fântână - apoi ridicarea
unui grajd nou la casa parohială, precum şi acoperirea acesteia din urmă
şi a şcoalei; fiind aceste toate lipse oportune, a căror ridicare şi reparare
pretind spese colosali, propune ca sinodul parohial să înainteze o rugare
Veneratului Consistoriu în înţelesul ca să se îndure prea graţios a ne
şterge această contribuţiune pe 3 - 5 ani înainte, cu atât mai vârtos că
epitropia în acest an a quitat(1 restanţe de asigurare în sumă de 144 cor.
ear contrib(uţiunile) eparh(iale) în sumă de peste 150 cor.
Ad. Nr. 1. Sinodul parohial aflând cele expuse de preşed(inte) de
bazate(2, e de acord a-şi înainta această rugare.
Nr. 2. Preşedintele aduce la cunoştinţa sinodului parohial că în
urma rugării înainte Ministrului de instrucţiune în afacerea întregirii
salariului înv(ăţătoresc) prin ajutor de stat, numitul ministru prin
rescriptul său de dtto.29.IV.1907 Nr. 28024/907, face cunoscut
comunei parohiali că e aplicat a întregi salariul înv(ăţătoresc) din Cetea
la 800 cor. prin ajutorul de 281 cor. bani gata - anual.
Clarificând preşedintele lipsa de sacrificiu pentru susţinerea
caracterului confesional al şcoalei, roagă sinodul ca, stându-i la inimă
această chestiune vitală - să urce din cutareva isvor venitele
învăţătoreşti prezente de 240 coroane, la 519 cor., ca astfel, prin
concurarea statului cu suma de 281 cor., să ajungem minimul de 800
cor. şi, prin aceasta, să ajungem la posibilitatea de a deschide concurs,
având învăţătoriul stabil, prin ce atât avântarea cătră perfecţionare cât şi
susţinerea caracterului confesional-naţional al şcoalei ar fi asigurată.
Ad. Nr. 2. Sinodul parohial, după lungi desbateri, aduce următorul
conclus:
112
Nu poate urca salariul înv(ăţătoresc) cu diferenţa de 279 cor.

deoarece chiar şi repartiţia de azi în sumă de 204 cor., e o sarcină
îngreunătoare pe umerii locuitorilor cari sunt săraci şi puţini; ear alt
isvor de venit nefiind din care s-ar putea ameliora salariul, e constrâns a
rămânea pe lângă salariul vechiu de 204 cor., în numărar şi 12 m de
lemne şi totodată a renunţa la ajutoriul înv(ăţătoresc) de stat.
În urma acestui conclus, membrul Dimitriu Mihance a Fani, roagă
pe fostul înv(ăţător) şi actualul preot Alexandru Drimba - în numele
sinodului parohial - să binevoiască a primi sarcina conducerii şcoalei şi
în viitor, pentru leafa din bătrâni.
Actualul preot în urma acestei rugări, respective propuneri,
promite că va face paşii necesari la forurile bisericeşti, pentru aducerea
unui înv(ăţător) interimal şi numai dacă aceasta nu va succede - în
vederea că prin stagnarea învăţământului, caracterul confesional al
şcoalei ar putea fi nimicit - pe lângă toate greutăţile conducerii oficiului
parohial, va primi şi sarcina conducerii învăţământului.
Ne mai fiind alte obiecte de pertractat, şedinţa se ridică la orele 5
p.m.
Cetea, la 12/25 august 1907.
Alexandru Drimba Dimitrie Mihancea

paroh, preş(edintele) sinod(ului) notariul sin(odului)
par(ohial) par(ohial)
Note:
1. a plătit
2. ca fiind întemeiate
12
Protopopul Peşteşului,
Onorate Domnule,
La ord. dtto. 1/14 Sept. No. 2038 şc. al. Ven. Conzistor, în urma
rescriptului ministerial de sub No. 41749, eşti provocat a Te declara
numai decât pentru postul preoţesc ori pentru cel învăţătoresc,
113
CETEA-BIHOR
deoarece, pe baza nouei legi şcolare, nu le mai poţi ţinea pe amândouă.

Declaraţia aceasta, cu reîntoarcerea poştei, o aştept necondiţionat. Ca
informaţie ţin a-Ţi comunica despre felul în care sau declarat ceilalţi
colegi de soartă.
Dânşii au zis foarte cuminte că la ordinul dtto citat, al Veneratului
Consistoriu, să declară că susţin şi pe mai departe postul învăţătoresc.
Dacă afli nimerit acest răspuns, de dragul uniformităţii, n-ar strica
să zici şi D-ta tot astfel.
M. Telegd (=Tileagd), 4/17 Oct. 1907
Binevoitor:
Alesandru Munteanu
Prot(pop)
On. Domn:
preot - înv. ort. rom.
Cetea
13
Protocol de Esibite al Oficiului Parohial Greco -
Oriental Român din Cetea, Protopopiatul Peşteş
În arhiva parohiei ortodoxe din Cetea se află, între alte documente
şi mai multe fragmente de registre care au scăpat vicisitudinilor
timpului. Ele sunt documente de evidenţă a corespondenţei intrate şi
ieşite, întitulate Protocoale de esibite. Din păcate nu s-au mai găsit
decât cele cuprinse în intervalul anilor 1907 -1949 dar, şi acestea, cu
mari întreruperi în timp. Lipsesc, spre exemplu, anii imediat următori
încheierii primului război mondial (1918-1920), când am fi putut afla
amănunte interesante despre participarea locuitorilor din Cetea la
înfăptuirea Marii Uniri. Lipsesc, de asemenea, anii atât de plini de
evenimente dintre 1937 -1940, ca şi anii dominaţiei horthyste (1940
-1944). Ba mai mult, chiar şi anii imediat următori.
Cu toate acestea, încercăm să oferim prin intermediul notărilor
laconice atmosfera satului, problemele mai ales ale parohiei şi şcolii,
felul în care evenimenetele mari s-au reflectat asupra satului. Ele sunt
redate întocmai. Am întregit prescurtările pentru ca lectura să fie mai
114
fluentă. Pentru cuvintele ieşite din uz, am dat în paranteze sensul actual.
Selecţia este absolut subiectivă. Au rămas şi alte informaţii, mai
ales cu caracter notarial (eliberări de acte de deces, naştere, divorţ). Pe
cele care le redăm sunt întocmai aşa cum au fost specificate în registre,
respectându-se chiar şi ortografia.
Documentele utilizate de noi sunt:
Protocol de esibite al oficiului parohial greco-oriental român din
Cetea, prot. Peşteş
- fascicula I: 21 lan. 1907 - 24 apr. 1918, 60 file numerotate,
registru complet
- fascicula II: 25 febr. 1921 - 8 iunie 1924, 8 file numerotate,
registru incomplet
- fascicula III: 1 sept. 1934 - 24 mai 1937, 11 file numerotate,
registru incomplet
- fascicula IV: 8 iulie 1947 - 29 iulie 1949, 8 file numerotate,
registru incomplet
Există tot în arhivele parohiei din Cetea o Conscripţie a populaţiei
din 1932, începută de preotul Emil Bendorfeanu la 4 aprilie şi încheiată
la 16 august a aceluiaşi an. În această conscripţie se află o menţiune
deosebit de importantă pentru întregirea galeriei chipurilor de oameni
pe care satul nu trebuie să-i uite. La pagina 3 este înscris Mermeze
Paşcu. Data naşterii: 2 mai 1910, data morţii: 28 iulie 1942. La rubrica
“locul morţii”, preotul Bendorfeanu a notat: “Erou în războiul
anti-bolşevic-Rusia”.
Există şi în această însemnare o atitudine, o posibilitate pentru noi,
de a sesiza crezul preotului şi admiraţia sa faţă de eroul satului (vezi şi
documentul nr. 74).
Rezultă din conscripţia la care ne referim că, în intervalul 1933 -
1936, s-au mutat din sat un număr de 8 familii cu un total de 44 membri,
la Diosig, în colonia românească de acolo. Ei erau:
- Mermeze Gavril, cu 7 membri ai familiei (în 1933);
- Bochiş Ştefan (al Florii) cu patru membri de familie (1936);
- Chirodea Petru, cu 4 membri (1935);
- Caba Nicolae, cu 4 membri (1935);
- Mermeze Nicolae (a Ştefanii), cu 6 membri (1935);
- Măruşca Ioan, cu 5 membri (1936);
- Madar Procopi, cu 2 membri (1933);
- Pantiş Vasile, cu 4 membri (1933).
Să parcurgem, deci, informaţiile oferite de Registrul de esibite în
ordinea cronologică a documentelor intrate şi ieşite:
115
CETEA-BIHOR
1908
6 Făurar - Oficiul protopopesc, nr. 756/1907. În urma conclusului
Veneratului Consistor din 12.XII.No. 2346 B 1907, credincioşii
ortodocşi din Borozăl aparţin bisericii din Cetea; deci pe viitor comuna
numită intră ca filie la matca Cetea.
4 aprilie - Oficiul protopopesc. Nr. 798/907. Avis că “Astra” va
ţine adunarea în Beznea pe 11 .IV. (Bunavestire), pe când parohul şi
poporenii sunt invitaţi a participa, (Iată textul scrisorii: “Iubite
Alexandre! Marţi, în ziua Buneivestiri “Astra” ie la Beznea. Începem,
comitetul întreg, prelegerea la 11 a.m. Termină iute serviciul divin şi la
termin să fii acolo. Doresc, ca să înseninăm poporul de acolo. Să ştii că
adunarea o facem la invitare specială. Marţi, cu voia celui de sus-în
Beznea, la revederel Iubitor: Al. Munteanu, protopop “Pe verso: Din
cauza agendelor oficioase, preotul n-a putut satisface invitarea”).
19 maiu - Inspectoratul regesc din Oradeamare Nr. 1690/1908.
Avis de a ridica emblema statului (icoană) dela învăţătorul din Borod şi
a o pune spre decorarea şcoalei, în sala de învăţământ.
23 Maiu - Episcopia ortodoxă din Arad Nr. 2819 - Se dispune
serbare solemnă a 80-a ziua naşterii I.P.S.D. Ioan Meţian, metropolit
ortodox român în Sibiu, în Duminica din 24 Maiu s.n. 1908.
13 Decembrie - Care de la preotul greco-catolic din Dubriceneşti
opul aflător în biblioteca parohială de acolo: Războiul nostru pentru
neatârnare/ Este vorba de cartea lui George Coşbuc, Războiul nostru
pentru neatârnare povestit pe înţelesul tuturor, Bucureşti, 1899/.
1909
10 ianuar - Oficiul protopopesc Nr. 688/1908. Se impune de către
ministru propunerea (= predarea) religiunei în limba română în orice
şcoală.
10 făurar - Judecătoria regească din Aleşd 1909 P.v. 96/2. Sentinţa
prin care se aduce la cunoştinţa bisericii din Cetea, că testamentul lui
Nuţu Venter, în care decedatul a testat bisericii din Cetea 80 coroane în
numărar şi 1 jug. de pământ arător, s-a primit.
9 martie - Oficiul protopopesc Nr. 115/117/1909. Catehisarea în
şcoală de orice fel de categorii are a se face în limba română.
20 martie - Oficiul protopopesc Nr. 14,23,50 - 112/909. Să dispune
înfăţişarea respectiv înmulţirea bibliotecilor poporale şi a cărţilor
didactice. Să atrage atenţiunea întru sprijinirea instituţiunilor române de
orice caracter. Se dispune deschiderea de concurs pe staţiunile preoţeşti
vacante, în cel mai scurt timp.
29 iunie - Să trimite rugare la ministrul prin inspectoratul regesc
116
pentru dăruirea în mod gratuit a următoarelor obiecte de învăţământ

pentru şcoala din Cetea: 1. maşină de calcul, 2. Mapa Ungariei şi
Europei; 3. Globul; 4. Măsurile.
20 iulie - Se deschide concurs pentru stabilirea învăţătorului din
Cetea, cu emolumintele: 519 coroane, quartir (=cazare, casă) şi grădină.
14 septembrie - Preotul A. Drimba se plânge vicecomitelui contra
matriculantelui regesc din Vad, deoarece n-a voit să primească extrasul
de botez în româneşte pentru înmatricularea lui Stance Petru din Valea
Mare ci a luat de la dânsul 2 coroane pentru traducere.
16 septembrie - Se încunoştiinţează Oficiul parohial că la postul de
învăţător nu reflectează nimeni, deci este a se îngriji pentru câştigarea
cutărui învăţător şi în mod interimar.
18 septembrie - Oficiul protopopesc Nr. 458, 480/909 (...)
Denumirea (numirea) pedagogului absolvent Iosif Bulzan ca învăţător
interimar pentru Cetea pentru anul şcolar 1909/1910 se trimite oficiului
parohial din loc.
9 Noiembrie - Oficiul notarial. Congregaţia Consistoriului, Nr.
7447/1909. Avis că a sosit pe seama şcoalei ortodoxe române din Cetea
un steag naţional maghiar.
30 Decembrie - Notariatul din Borozăl. Nr. 1049/190. Aduce la
ştirea scaunului şcolar că Congregaţia comunală aflând despre boala
epidemică - tifus de foale - ce ieste în Cetea a luat cunoştinţă închiderea
şcoalei până la alte dispoziţiuni.
1910
31 Ianuarie - (Preotul A. Drimba) înştiinţează pe medicul cercual
că la şcoala din Valeamare sunt 12 băieţi bolnavi de tifus de foale. Se
recearcă (=se solicită) de a vizita şcoala.
10 Făurar - Oficiul notarial Borozăl. Nr. 122/1910. Aduce la ştirea
senatului şcolar că Comisia comitatensă a ordonat deschiderea şcoalei,
după epidemia tifusului de foale.
24 Martie - Pădurariatul Comitatens Nr. 579/1910. Aduce la ştirea
epitropiei parohiale că biserica din Cetea e datoare a solvi anual 3
coroane 05 fileri ca taxă pentru manipularea pădurii parohiale.
2 Aprilie - Oficiul protopopesc Nr. 11101, 102,126/1910. 1)
Invitarea D-lui Emeric Andreescu, învăţător, de a înştiinţa băieţii care
ar dori a îmbrăţişa diferite cariere de meseriaşi ori comercianţi; 2)
Ordinul Veneratului Consistor de a extrada (= elibera) extrasele
matricole în limba oficiului parohial; 3) Avis că a apărut cărţile
bisericeşti cu litere latine în tipografia arhidieceziană.
10 Maiu - Protopretorele Aleşdului,. Nr. 1458/1910. Hotărâre în
117
CETEA-BIHOR
afacerea procesului matricular contra lui Hollósi Gy. din Vad, în care
acuzei preotului A. Drimba nu i se dă loc. Termen de apelată (=apel),
15 zile.
20 Maiu - Deoarece cele 2 coroane a lui Petru Stance din
Valeamare, Hollósy Gy., matricularul din Vad, le-au renapoiat,
verdictul nu se apelează.
5 August - Oficiul protopopesc Nr. 3895. Să dispune din partea
P.S.S. Domnului Episcop din Arad, sărbarea cu serviciu Dumnezeesc a
zilei naşterii a 80 de ani a Maiestăţii Sale monarhului Francisc Iosif, în
ziua de 5/18.VIII.
21 August - Oficiul parohial Luncşoară. Nr. 78/1910. Invitare de a
lua parte cu poporenii la procesiunea ce are ase face în 23.VIII din
Luncşoară la mănăstirea Hodoş- Bodrog.
29 Novembrie - Se recearcă Oficiul notarial din Beznea ca să
intervie întru împiedicarea morbului epidemic mălcezul şi Difteritis
care grasează între obligaţii de şcoală din Valeamare.
6 Decemvrie - Se încunoştiinţează Oficiul protopopesc despre
închiderea şcoalei din Valeamare din cauza “Difterisului” şi a
“Mălcezului”, dela 1 Decemvrie stil nou, pe timp nedeterminat.
1911
5 lanuar - Oficiul protopopesc Nr. 469, 491. Aviz că din fondul
Stroescu s-a votat pe seama şcoalelor din Cetea şi Valeamare
requisitele şcolari, cari vor fi a se primi dela Librăria Diecezană.
28 Martie - Oficiul protopopesc Nr. 11 67, 68, 110/1910. Se
dispune corectarea numirilor comunelor parochiei şi sigilele bisericii în
limba statului.
29 Martie - Oficiul notarial din Beznea. Nr. 451/910. Aduce la
cunoştinţa preşedintelui scaunului şcolar din Valeamare dispoziţia
protropretorului Nr. 6085/1910 de ase redeschide şcoala şi a se reîncepe
prelegerile la şcoala noastră din Valeamare.
10 Maiu - Reuniunea învăţătorească generală a Bihorului Nr.
31/1911. Dorind a edifica un internat în Oradea cu numirea “Tanitók
Háza” (=Casa învăţătorilor), roagă pe preot a le veni într-ajutor cu bani
din casa bisericească /Notă, pe margine: Fiind săraci, nici nevoile
noastre nu le putem acoperi).
1 Septemvrie - Consistorul orădean. Fără nr. Trimite “Fondul
Şcolar” al comunei Cetea în sumă de 2.096 coroane pentru zidirea salei
nouă de învăţământ (Valeamare a primit 2.490 coroane).
29 Novembrie - Se aduce la cunoştinţă Oficiului parohial întărirea
alegerii de învăţător a D-lui P. Brudaşca, pe staţiunea (= postul) din
118
Cetea.
22 Decemvrie - Se extradă (=se eliberează) învăţătorului P.
Brudaşca atestat de serviciu la postul din Cetea, învăţător, pentru
câştigarea biletului redus de călătorie pe tren.
1912
25 Ianuarie - Judecătoria regească din Aleşd. Nr. 9988/1911.
Decisul întabulării tileacului (=terenului) şcoalei bătrâne cu preţul de
695 coroane pe cumpărătorul Gh. Topai din Cetea.
23 Martie - Oficiul protopopesc Nr. 122/1912. Se aduce la
cunoştinţa preotului fixarea terminului de predare archivului parohiei
D-lui preot administrator Petru Cipău pe ziua de 24.III.1912.
1 Aprilie - Venerabilul Consistor Arădean. Se aduce spre ştire
oficiului parohial că edificiile bisericii sunt asigurate în suma de 4.830
coroane şi este a se solvi 15 coroane 97 fileri în fiecare an iar în
Valeamare, 17 coroane 70 fileri, taxă.
/ Urmează un alt scris în registru. Informaţiile sunt laconice şi se
referă strict la probleme de evidenţă a credincioşilor. Situaţia durează
până în aprilie 1914 când, după scris, se poate constata revenirea
preotului Alexandru Drimba - nota L.B./
1914
7 Aprilie - Se expediază Oficiului protopopesc “Protocolul” de
cumpărare a unei păduri la "culme" dela Ioan Madar din Luncşoară pe
seama parohiei din Cetea.
20 maiu - Oficiul protopopesc Nr. 320/914. Trimite Actele de
întărire a preotului A. Drimba precum şi Singelia pe parohia Cetea -
Valea Mare.
5 Iulie - Oficiul protopopesc Nr. 372, 410. A se clopoti 3 zile la
înmormântarea Arhiducelui Franz Ferdinand.
1 August - Consistoriul ortodox 2 Oradeamare. Nr. 2528 B-1914.
Dispoziţii cu privire la ţinuta preoţimei faţă de războiul actual
Austro-Maghiaro-Sârb.
16 August - Comisia Comitatensă Oradea. Nr. 3537/914. Solicită
trimiterea datelor învăţătorilor înrolaţi în rezbel.
21 August - Înştiinţarea Comisiei comitatense despre înrolarea la
arme a învăţătorului P. Brudaşca.
10 Octomvrie - Oficiul protopopesc Nr. 645/914. Ordin de a culege
cu şcolarii ceaiu de mure pentru oaste.
28 Noiemvrie - Inspectoratul Regesc Oradea. Nr. 4462/914. Apel
de a colecta dela şcolari contribuiri mărinimoase pe seama pomului de
Crăciun a soldaţilor duşi la războiu.
119
CETEA-BIHOR
25 Decemvrie - Se face întrebare de competinţa de leafă a

învăţătorului înrolat şi a preotului suplent (=suplinitor) învăţătoresc.
1915
9 Februarie - Se dispune aniversarea a 50 de ani de la reînfiinţarea
Metropoliei ortodoxe române, cu parastas pentru Şaguna, pe 1/14
Februarie.
17 Februarie - Comisia de ajutorare a armatei, Budapesta. Apel a se
lansa între obligaţii de şcoală, acţii de 50 fileri.
13 Martie - Oficiul protopopesc Nr. 39, 140. Sfaturi şi îndrumări
conducătorilor poporului nostru pentru luminarea poporului în ale
traiului zilnic şi a economiei de primăvară din prilejul stărilor
războinice.
11 April - Oficiul notarial Beznea. Nr. 280/915. Cere extrasul de
botez a Oanei Maruşca, măritată Cacuci Ioan în Beznea, în afacerea
penziei sale, ca văduvă a răposatului în rezbel.
31 Mai - George Bulzan, din Cetea, militar vulnerat (=rănit).
7 August - Oficiul protopopesc Nr. 3227,3392/915. Ordin de a se
serba aniversarea morţii moştenitorului Franz Ferdinand în toate
bisericile precum şi colectarea de ajutoare pe seama orfanilor celor
căzuţi pe câmpul de războiu.
12 August - Crucea Roşie Oradea. Nr. 1360/915. Apel de a colecta
naturale (alimente) şi haine pentru armată.
22 Septemvrie - Oficiul protopopesc Nr. 296/1915. Dispoziţii
privitoare la începerea prelegerilor şi acolo unde învăţătorul e dus la
rezbel.
25 Septemvrie - Se spedează rugarea de absolvare (=scutire) dela
serviciul militar a învăţătorului din Valeamare, G. Făşie /.../.
- Se trimite recursul de absolvare dela serviciul militar a lui P.
Brudaşca, învăţător în Cetea.
1916
2 Aprilie - Şcoala avizează Oficiul protopopesc şi Inspectoratul din
Tileagd şi Orade despre închiderea şcoalei din Valeamare din cauza
grumăgerilor.
22 Aprilie - Oficiul protopopesc Nr. 334, 554, 1640.1) Ordin cu
privire la predarea clopotelor; 2) Ordin de colectă pe seama
Orfelinatului din Sibiu (...).
- Inspectoratul Regesc. Nr. 935/916. Aviz despre votarea ajutorului
de resboiu în sumă de 400 coroane pe seama învăţătorului Petru
Brudaşca din Cetea.
29 Aprilie - La fel pentru învăţătorul George Făşie din Valeamare.
120
11 Septemvrie - Oficiul protopopesc Nr. - II 524, 530, 531/916 (...).

Pastorală Episcopească din prilejul răzbelului cu România.
27 Septemvrie - Se comunică Oficiului protopopesc cazul de
spargere a bisericii din Cetea prin Militarul artilerist George Rusu din
Săcele.
22 Noiemvrie - Se comunică Oficiului protopopesc că prelegerile
la Şcoala din Cetea sperative se vor începe în 1.XII.1916/.../
20 Decemvrie - Oficiul protopopesc Nr. 756. - Dispoziţii cu privire
la recvirarea clopotelor.
1917
7 Martie - Se aduce la cunoştinţă închiderea şcoalei (din Valea
Mare).
21 Martie - Oficiul protopopesc Nr. 30/917. - Se remit rugările de
concediere ale învăţătorului P. Brudaşca dela serviciul militar cu răspuns
negativ. Se cere atestat despre punerea la serviciu militar auxiliar.
16 Aprilie - Se transpune Oficiului protopopesc Chitanţele
recvirării clopotelor din Cetea şi Valeamare.
11 Iulie - Oficiul protopopesc Nr. 294/917. Comunică votarea unei
sume de 200 coroane ca ajutor de războiu din partea Excelenţei S.D.
Mitropolit V. Mangra pe seama preotului A. Drimba.
30 Septembrie - Oficiul protopopesc. Nr. 380,349,376,377/917. -1)
Conducerea învăţământului dela şcoala din Cetea se încredinţează
preotului A. Drimba (...).
20 Octombrie - Oficiul protopopesc Nr. 382/917. - Aviz despre
instalarea P.C.S. Roman Ciorogariu ca Vicariu Episcopal.
1921
29 Septembrie - Invitarea la instalarea noului Episcop ortodox
român din Oradea- Mare, Roman Ciorogariu, pe ziua de 2.X.1921.
2 Noiembrie - Oficiului protopopesc recunoştinţă despre primirea
actului înalt referitor la distingerea cu brâu roşu a preotului Mihai
Drimba din partea P.S.S. D-lui Episcop diecezan.
25 Decembrie - Aviz despre votarea sumei de 5.000 lei din partea
Ministerului Cultelor pe seama bisericii din Cetea. Depuşi “Bihoreana”
libel Nr. 8827.
1922
13 Februarie - Numirea preotului Alexandru Drimba, ca
administrator paroh în Josani - Butan - Măgeşti.
18 Octombrie - Se cere de la Regiunea Silvică tăietură în pădurea
bisericii din Cetea şi Valeamare.
121
CETEA-BIHOR
20 Decembrie - Permisiune de a se tăia 400 bucăţi goroni pentru

zidirea bisericii din Cetea.
1923
3 februarie - Rugarea Cetei cătră D-l Ministru al Cultelor şi Artelor
în cauza Planurilor bisericeşti.
14 Martie - Ministrul Cultelor. Nr. 6309/1923. - trimite 2 planuri de
biserică, pentru zid şi pentru lemn.
1 Maiu - Se spedează Revizoratului şcolar din Oradea “Procesul
Verbal despre bugetul şcolar 1923 - 24 Valea Mare". Venite: 130 L.
Spese: 4.795 L.
7 Maiu - Se cere dela P.S.S. D. Episcop Roman, binecuvântarea
arhierească la punerea petrei fundamentale, bisericii.
15 Maiu - Aviz şi invitare Oficiului protopopesc, la actul sfinţirei
Temeliei bisericei noui din Cetea, pe 7/20.V.923.
26 Maiu - Rugare după 10 bucăţi de şine de drum de fer ca material
de legat al zidului bisericii din Cetea, adresată Ministrului
Comunicaţiilor: (Traian) Moşoiu.
3 Iunie - Preotul din Cetea, Alex. Drimba îşi înaintează abzicerea
din calitatea de administrator paroh, al parohiei Josani - Butan -
Măgeşti - Oficiului protopopesc.
15 Iunie - Aviz D-lui învăţător Ştefan Pozon din Valeamare despre
ţinerea examenului final la 16 Iunie, 3 - 6 oare p.m.
23 Iunie - Consistor ortodox Oradeamare. Nr. 1111/923 - Aviz
despre trimiterea alor 2.000 Lei ca ajutor bisericii dela Ministrul
Comunicaţiilor, general Moşoiu.
4 Iulie - Oficiul protopopesc Nr. 298/1923 - Remite Contractele de
întreprindere a zidirei bisericii din Cetea, cere datele statistice şcolari
depe anul şcolar 1922-23.
25 Iulie - Să cere dela Consistor Libelul de 22 mii lei din Colectă şi
cel de 1.000 L. dela Ştefan Antonescu.
25 Iulie - Se cere dela Consistor concesiune de a se vinde biserica
veche prin licitaţie.
1934
1 Septembrie - Valea-Mare. Se înaintează Venerabilului
Consistor Eparhial contractul de zidire împreună cu planul şi cu
devizul modificat.
- Valea-Mare. Se înaintează Venerabilului
Consistor Eparhial două procese - verbale luate în şedinţa consiliului
parohial şi sinodului parohial cu ocazia aprobării contractului
încheiat.
122
2 Septembrie - Oficiul protopopesc Nr. 233/934 - trimite

oficiului parohial din Cetea copia depe scrisoarea trimisă P.Sf. Sale
Episcopului Roman, în vederea colectării pentru edificarea unei
biserici ortodoxe în Ierusalim.
4 Septembrie - Oficiul protopopesc Nr. 325/934 - Parastas pentru
pomenirea regelui Ferdinand.
- Oficiul protopopesc Nr. 326/934 - Dovadă despre
primirea planului, devizului şi contractului încheiat, pentru zidirea
bisericii din Valea-Mare.
28 Noiembrie - Oficiul parohial ortodox român din Cărei Nr.
186/934. Cere informaţii despre biserica de lemn din Cetea.
- Societatea “Atanasie cel Mare" a studenţilor
teologi ortodocşi din Oradea - Comunică Părintelui E. Bendorfean
de-a achita taxa pentru folosirea unor cărţi dela bibliotecă.
1935
2 Ianuarie - Se înaintează Cabinetului M. Sale Regelui Carol al
II-lea o telegramă de protestare contra acordului cu Roma.
5 Februarie - Oficiul parohial ortodox român Marna Nouă, judeţul
Sălaj. Nr. 9/1934 - se interesează despre biserica de lemn din Cetea
pentru Colonia “Traian" din comuna Tiriam, unde se simte lipsa de
biserică.
7 Aprilie - Se răspunde Oficiului parohial din Marna Nouă, judeţul
Sălaj, hotărârea sinodului parohial din Cetea de-a vinde biserica veche
din loc Coloniei “Traian”. În mod detailat s-a comunicat susamintitului
Oficiu, dimensiunile bisericii vechi.
8 Aprilie - Proces - verbal dresat în şedinţa sinodului parohial Cetea
pentru aprobarea zidirii casei parohiale şi a planului de zidire.
- Se înaintează Oficiului protopopesc raport împreună cu
susamintitele procese - verbale pentru a obţine aprobarea planului de
edificare /Notă, pe margine: “În ziua de 15 Maiu 1935 s-a aprobat din
partea Consiliului Eparhial edificarea casei parohiale în Cetea”/.
15 Maiu - Cerere către Prefectura Judeţului Bihor şi către D-l
deputat P. Fodor pentru a obţine un ajutor la edificarea casei parohiale
/Notă, pe margine: “În 25 Iulie 1935 am obţinut un ajutor de 5.000 lei
pentru edificarea casei parohiale”/.
15 Maiu - Se anunţă D-l învăţător director Leontin Indrea din
Valea-Mare despre examenul din studiul religiei, conform ordinului Prea
Onoratului Oficiu protopopesc.
20 Iulie - Valea - Mare. Cerere cătră Onorata Prefectură pentru a ne
acorda un ajutor pentru acoperirea cheltuielilor la biserica cea nouă
123
CETEA-BIHOR
/Notă, pe margine: “Până în ziua sfinţirii bisericii din Valea-mare am

primit un ajutor de 40.000 lei”/.
25 Iulie - Oficiul parohial Aleşd. Nr. 27/935. Anunţă organizarea
unui pelerinaj la Sf. Mănăstire “Izbuc" Vaşcău pe ziua de 15.VIII. a.c.
Invitare la mănăstire.
26 Iulie - În 26 Maiu s-a încheiat contract pentru facerea voioagelor
(=văioagelor, cărămidă nearsă) la casa parohială din Cetea /Notă, pe
margine: “În 26 August 1935 au fost terminate 12.000 bucăţi voioage”/.
22 August - Valea Mare. S-a încheiat contract pentru pictarea
iconostasului la biserica din Valea-mare /Notă, pe margine: “În 15
septembrie 1935, icoanele au fost terminate. Preţul: 13000”/.
16 Septembrie - Valea - Mare. Cerere către P.S. Sa Episcop Roman
Ciorogariu şi către Consiliul Eparhial, pentru acordarea unui împrumut şi
un ajutor pentru biserica din Valea Mare. -/Notă, pe margine: “S-a dat
5.000 lei ajutor şi 5.000 lei împrumut”./
18 septembrie - Contractul încheiat pentru zidirea fundamentului la
casa parohială din Cetea /Notă, pe margine: “În 21 Septembrie au
terminat fundamentul de zidit”/.
1 Octombrie - S-a încheiat contract pentru zidirea pereţilor la casa
parohială şi acoperirea ei.
7 Octombrie - S-a încheiat contract pentru vânzarea bisericii din
lemn de la Cetea.
15 Octombrie - Se expediază 135 de invitări tipărite, la diferite
persoane pentru a participa la sfinţirea bisericii /din Valea Mare/.
14 Octombrie - P. S. Episcopul Roman anunţă pe preotul Emil
Bendorfean că termenul pentru sfinţirea bisericii din Valea Mare a fixat
pe 20 Octombrie 1935 şi va fi sfinţită de P.S. Sa Arhiereul Dr. Andreiu
Mager.
6 Decembrie - Episcopia Ortodoxă. Nr. 3280/1935 - Anunţă
moartea părintelui Domocoş, administrator protopopesc în Bratca,
întâmplată în Spitalul Sf. Iosif din Oradea, înmormântarea va avea loc în
8 Decembrie în Bratca.
21 Decembrie - Cerere către Consiliul urbarial Cetea pentru darea
unor lemne de construcţie pentru casa nouă parohială. (S-a aprobat atât
din partea Consiliului Urbarial cât şi din partea Ocolului silvic Aleşd).
/În subsolul paginii: “În ziua de 10 Decemvrie 1935 P. Sfinţitul Arhiereu
Mager Crişanul din Oradea, a fost ales de către Congresul Naţional
bisericesc ca episcop al Aradului Prin aceasta eparhia Orăzii a pierdut un
arhiereu de mare valoare, iubit de toată lumea, fiindcă a depus cele mai
uriaşe eforturi pentru luminarea poporului din acest colţ de ţară"/.
124
1936
21 Ianuarie - Episcopia Ortodoxă Oradea - Anunţă trista veste a
încetării din viaţă a Prea Sfinţitului Episcop Roman Ciorogariu în
Oradea.
25 Februarie - Oficiul protopopesc Nr. ad. 46/936. Comunică
dresarea unui proces- verbal în şedinţa administraţiei parohiale din Cetea
şi Valea-mare, în ziua de 1 Martie, a.c. protestând şi cerând dela
Ministerul de Externe, repatrierea urgentă a fondului "Emanuil Gojdu"
dela Budapesta, cum şi denunţarea imediată a Concordatului şi anularea
acordului dela Vatican.
22 Martie - Se cere dela Oficiul protopopesc Peşteş eliberarea
contractelor de vînzare-cumpărare încheiate între Consiliul parohial din
Cetea şi Slovacii care au cumpărat cele 12 jug. pădure bisericească.
4 Aprilie - Prefectura Judeţului Bihor. Nr. 0354/936. Numirea
preotului Emil Bendorfeanu din Cetea ca membru de drept în Consiliul
comunei Cetea.
5 Aprilie - Ocolul silvic Aieşd. Nr. 559/936. Fixează ziua când se
vor planta puieţii de "pin austriac" în comuna Cetea, cere şi concursul
Oficiului parohial. Notă pe margine: "În ziua de 26.III. s-a plantat în
comuna Cetea pe dealul "Totoiu", 5.000 bucăţi de pin austriac, şi-n jurul
casei noui parohiale, şi-n faţa bisericii"/.
27 Aprilie - Valea Mare. Se înaintează Comitetului Şcolar Judeţean
Bihor raport despre suma de 4.000 lei care sumă am luat-o dela
Comitetul şcolar Valea mare ca împrumut pentru biserică.
28 Aprilie - Oficiul protopopesc "Peşteş". Nr. 203/1936. Fixează
ţinerea examenului de Religiune şi anume: în Cetea la 25 Maiu a.c. şi în
Valea-mare la 6 Iunie a.c.
12 Maiu - Comandarea unui "Molitvelnic" dela Librăria
Arhiedicezană din Sibiu.
4 Iunie - S-a încheiat contract pentru facerea uşilor şi ferestrelor dela
casa parohială din Cetea, între Consiliul parohial şi între Iosif Radiţiner,
tâmplar în Vadul Carol al II-lea, pentru suma de 25.000 lei.
6 Iunie - S-a încheiat contract între consiliul parohial şi Adolf
Parisek din Borod, antreprenor, pentru terminarea casei parohiale. Suma,
16.500 lei.
15 Iunie - Proces-verbal luat în şedinţa adunării parohiale din Cetea
ţinută la 17 Maiu a.c. în chestia vânzării a 5 jug. pădure bisericească
pentru casa parohială.
24 Iunie - Valea-mare. Se adresează direcţiunii Tipografiei cărţilor
bisericeşti, str. Principatele-Unite, Nr. 60 Bucureşti rugând ca, prin
125
CETEA-BIHOR
ramburs, să se trimită un Molitvelnic cu litere latine, ediţie nouă, legat în

pânză.
26 Iunie - Oficiul protopopesc "Peşteş" Nr.238/1936. În baza
Ordinului Prea Venerabilului Consiliu Eparhial Ortodox român Oradea
Nr. 1022/936, se aduce la cunoştinţă instalarea Prea Sf. Sale D-lui
Episcop Dr. Nicolae Popoviciu la Oradea, în ziua de 28 Iunie 1936 /Notă,
pe margine: "În ziua de 27.VI. 936 Preasfinţitul Dr. Nicolae Popoviciu,
noul Episcop al Eparhiei Oradea, a fost întâmpinat în gara Bratca de
preoţimea acestui protopopiat împreună cu un număr mare de
credincioşi, manifestându-şi cu toţii marea bucurie prin sosirea în
mijlocul nostru a iubitului nostru înalt Păstor sufletesc, în etate de 33
ani"/
22 August - Scrisoare adresată P.C. Sale Părintele Protopop Cornel
Magier, directorul şcolii de cântăreţi bisericeşti Oradea, pentru a cere
informaţii referitor la condiţiunile de admitere şi taxele de întreţinere
şcolare la Şcoala de cântăreţi bisericeşti ort. română Oradea. Candidatul:
Nicolae Bochiş din Cetea, căsătorit în etate de 27 ani.
10 Septemvrie - Cerere către întreprinderile forestiere române I.A.
Cluj, Forestiera Poeni, judeţul Cluj, pentru a ne acorda o reducere din
preţul alor 2 m3 scânduri pentru padimentarea casei parohiale din Cetea.
(Notă, pe margine: "S-a aprobat o reducere de 200 lei”).
15 Septembrie - Valea Mare. Convoacă adunarea parohială din
Valea Mare în vederea vânzării bisericii vechi de lemn cu 4.500 lei lui
Gavril Măruşca din Valea Mare.
- Cerere către Ocolul Silvic Aleşd, pentru a acorda tăerea alor 25
buc. stejari din pădurea Cetii, pentru construirea verandei dela casa nouă
parohială şi pentru grinzi sub podele (Notă, pe margine: "S-a aprobat").
25 Septemvrie - Cererea preotului Emil Bendorfean către
Venerabilul Consistor Eparhial Ortodox român Oradea, pentru gradaţia
la salar - 5 ani de serviciu preoţesc - instalat în parohia Cetea, în 27
Martie 1932.
14 Octomvrie - Prefectura Judeţului Bihor Nr.213/936. Referitor la
Ord. Nr. 505/ 936, Ministerul de Interne interzice preoţilor să sfinţească
drapelele diferitelor organizaţii politice şi să ieie jurământul diferitelor
gărzi politice.
8 Noiemvrie - Se înaintează Oficiului porotopopesc "Peşteş" raport
despre sectarii din Valea mare: 4 familii. În parohia Cetea nu sunt sectari.
? Noiemvrie - Episcopia Ortodoxă (Oradea). Pastorală: Combaterea
comunismului (Notă, pe margine: "S-a cetit enoriaşilor în biserică. Pr. E.
Bendorfean").
10 Decemvrie - Oficiul protopopesc "Peşteş". Nr.446/936. Solicită
126
diferite informaţiuni referitoare la şcoala confesională din Cetea şi

Valea-mare (Notă, pe margine: În Cetea şi Valea-mare e şcoală de stat").
1937
10 Februarie - Se înaintează D-lui Doctorand Gavril Ţepele,
student anul IV litere şi filosofie Universitatea Cluj "chestionarul Nr.
IX al Academiei Române, arhiva-folklor" completat de Părintele Emil
Bendorfean cu folklor din Cetea "Moartea şi înmormântarea" (obiceiuri
şi credinţe).
10 Februarie - Se înaintează redacţiei "Gazeta de Vest" Oradea un
articol intitulat "Preotul din Borozel şi prozelitismul" semnat de preotul
Emil Bendorfean din Cetea (Notă, pe margine: "Preotul greco-catolic
din Borozel, Dumitru Pop, face propagandă contra statului român şi
contra bisericii ortodoxe, se cere anchetă. Pr. E. Bendorfean.
10.11.1937").
18 Februarie - D-l Ioan Antonescu, învăţător pensionar Laugaşul
de Jos. Solicită eliberarea alor două certificate de înrudire pentru fiul
său Virgil şi pentru nepotul D-sale Camil, faţă de fondatorul Ştefan
Antonescu, decedat în Şiria şi care a fost fiul preotului bătrân din Cetea,
Ioan Antonescu.
- Se eliberează două certificate de înrudire în gradul al IV-lea
(patrulea) Domnilor Virgil Antonescu din Oradea şi Camil Antonescu
din Arad în chestia fondaţiunii "Ştefan Antonescu" dela Episcopia
Aradului.
22 Februarie - Aduce la cunoştinţa Episcopiei Greco-catolice
Oradea atitutinea duşmănoasă a preotului greco-catolic din Borozel faţă
de biserica Ortodoxă şi faţă de Statul român. Este rugată Episcopia
unită să calmeze pe înfocatul catolic maghiar, în caz contrar voiu cere
anchetă.
12 Aprilie - Raportează Oficiului protopopesc Peşteş că până în
prezent nu este înfiinţată în comuna Cetea, "Străjeria".
- Preotul Emil Bendorfean raportează Oficiului Protopopesc Peşteş
că în anul curent se înscrie la cursurile de perfecţionare în educaţia
"străjerească" la Breaza.
13 Aprilie - Se înaintează Oficiului protopopesc Peşteş, raport
despre starea bibliotecii parohiale din comuna Cetea. În biblioteca
parohială se află 51 cărţi. Se înaintează tabloul cărţilor.
14 Aprilie - Raportează Oficiului protopopesc Peşteş că la şcoala
primară din Valea-mare predă religia învăţătorul Dl. Marcu Bulzan din
localitate.
127
CETEA-BIHOR
1947
8 Iulie - Înaintăm prin Oficiul protopopesc Sfintei noastre
Episcopii, procesul- verbal de licitaţie care s-a ţinut în 22 Iunie 1947 cu
ocazia prezentării ofertelor de către cei 4 antreprenori, pentru renovarea
bisericii (Notă pe margine: "Ofertele antreprenorilor: Dumitru
Bochiş...85.000.000 lei, Iosif Bona...81.500.000 lei. Iulie
Vasmandschi... 70.000.000 lei, Zoltan Naghi... 50.000.000 lei").
10 Iulie - înaintăm prin Oficiul protopopesc Sfintei noastre
Episcopii, contractul de antrepriză încheiat între parohia Cetea şi
antreprenorul Zoltan Naghi din Aleşd, pentru renovarea bisericii din
parohia Cetea.
- Oficiul protopopesc Aleşd. Nr. 132/1947. Ne trimite dispoziţiuni
referitoare la plasarea copiilor din Moldova, cari i-am primit prin
Sfânta Episcopie pentru parohiile Cetea şi Valea-Mare.
27 Iulie - Eliberăm extras din matricole botezaţilor din parohia
Cetea pentru Alexandru Mihancea născut în anul 1936, August, în 24
(Notă, pe margine: "Se înscrie la Liceul "Em. Gojdu" din Oradea").
2 August - Raportăm Oficiului Protopopesc că lucrările de
renovare la Sf. biserică din Cetea s-au terminat şi invităm pe P.C.
Părintele Protopop la recepţionarea lucrărilor.
8 August - Invităm pe Prea Sfinţitul nostru Episcop Nicolae ca să
ne sfinţească biserica din Cetea pe ziua de Duminecă, în 24 August a.c.
(Notă, pe margine: "Lucrările de renovare la Sf. biserică din Cetea s-au
terminat în 2 August 1947. -Sfinţirea bisericii din Cetea a fost fixată de
Prea Sfinţitul nostru Episcop Nicolae, pe ziua de Duminică, 5
Octombrie 1947. Pr. E. Bendorfean").
22 Septembrie - Oficiul Protopopesc Nr. 201/1947. Ne aduce la
cunoştinţă ca să pregătim pe copiii din Moldova pentru plecarea spre
casele lor pe ziua de 28 Septemvrie a.c., şi să înaintăm pentru fiecare,
fişele aparţinătoare copiilor (Notă, pe margine: "În parohia Cetea au
fost plasaţi 10 copii iar în Valea Mare, 11 copii").
5 Octombrie - Sfânta noastră Episcopie din Oradea.Nr.3715/1947
Preasfinţitul nostru Episcop Nicolae, în semn de apreciere pentru
munca depusă de Părintele Emil Bendorfeanu în răstimp de 15 ani de
activitate pastorală şi pe teren cultural, catihetic şi gospodăresc,
înfăptuind edificarea bisericii din Valea-Mare, casa parohială din
Cetea, două cămine culturale în Cetea şi Valea-Mare, precum şi
renovatul integral a bisericii din Cetea-dă binecuvântarea arhierească
de a purta "brâu roşu".
8 Octombrie - Notariatul comunei Borozel.Nr.992/1947. Ne
128
trimite în copie ordinul Prefecturii Judeţului Bihor Nr.12.398/1947,

referitor la dispoziţiile date de către Di. Ministru Teohary Georgescu
pentru campania de curăţenire a satelor.
26 Octombrie - Oficiul protopopesc. Nr.227/947. Să înaintăm
orariul de religie de la şcoalele din parohiile Cetea şi Valea Mare şi să
luăm măsuri pentru redeschiderea şcolilor primare unde nu sunt
învăţători.
- Oficiul protopopesc. Nr.226/947. Să raportăm dacă sub regimul
ocupaţiei maghiare (1940-1944), noi, preoţii care am rămas aici am
funcţionat sau nu ca învăţători la vre-o şcoală.
27 Octombrie - Raportăm P. Onor Oficiu protopopesc că în timpul
ocupaţiei Maghiare din 1940-1944-părintele Emil Bendorfeanu n-a
funcţionat ca învăţător la nici o şcoală.
12 Noiembrie - Cerem informaţiuni la direcţiunea Fundaţiilor
Regale Mihai I din Bucureşti referitor la cererea noastră din vară pentru
bibliotecă la Căminul cultural din Cetea şi din Valea-Mare.
12 Decemvrie - Părintele Emil Bendorfeanu, paroh, înaintează
sfintei noastre Episcopii un raport amănunţit despre credincioşii noştri
ortodocşi români din Borod, şi despre măsurile luate pentru deschiderea
unei capele în Borod. Totodată cu raportul de mai sus, s-a înaintat prin
Oficiul protopopesc la Sfânta Episcopie şi un tablou despre cei 115
credincioşi pe care îi avem noi în comuna Borod.
1948
22 Februarie - Oficiul protopopesc. Nr. 37/1948. Ne comunică
ordinul Guvernului referitor la ruperea din calendare a chipului regelui
Mihai I (Notă, la margine: "Am luat cunoştinţă").
12 Martie - Oficiul protopopesc. Nr. 81/1948. Aduce la cunoştinţă
Părintelui Emil Bendorfeanu, ordinul Ministerului Cultelor despre
numirea Sf. Sale de protopop al Tractului Vaşcău.
15 Martie - Sf. Episcopie. Nr. 1411/1948. Sf. Episcopie aduce la
cunoştinţă Păr. Emil Bendorfeanu ca să se prezinte la Congresul
protopopilor din Sibiu, în calitate de protopop al Vaşcăului. (Notă, la
margine: "Am fost la Sibiu").
19 Martie - Părintele Emil Bendorfeanu cere Onor Minister al
Cultelor să-l lase şi pe mai departe paroh în Cetea şi prin asta renunţă la
postul de protopop al tractului Vaşcău, deoarece are multe greutăţi de
suportat cu mutarea etc.
30 Martie - Oficiul protopopesc. Nr. 91/1948. Ne aduce la cunoştinţă
ordinul Onor. Minister al Cultelor cu privire la comportarea preoţilor în
Republică.
129
CETEA-BIHOR
- Oficiul protopopesc. Ner. 92/1948. Ne comunică ordinul referitor la

concursul (=ajutorul) ce trebuie să-l dăm preoţii la campania de
însămânţări.
8 Aprilie - Cerem Onor. Inspectoratului Şcolar din Oradea să ne
permită săvârşirea Sfintei Liturghii pentru credincioşii ortodocşi români
din Borod, în localul şcoalei primare din Borod.
12 Aprilie - Raportăm Oficiului protopopesc despre inaugurarea
Paraclisului ortodox român, pentru credincioşii din Filia Borod, care s-a
săvârşit de Păr. Bendorfeanu în Duminica IV din post.
- Anunţăm pe fiecare credincios din Filia Borod despre săvârşirea Sf.
Liturghii în localul şcoalei primare din Borod, tot a II Duminică şi
sărbători.
4 Mai - Cerem preoţilor din parohiile: Bratca, Beznea, Bălnaca,
Măgeşti, Luncşoara, Negreni, Ortiteag, Suncuiuş, Tinăud ca să dăruiască
câte ceva dela bisericile în cari servesc pe seama Capelei ortodoxe române
din Borod, având lipsă de odăjdii şi alte obiecte sacre pentru ritual.
5 Mai - Raportăm Prea Onor. Oficiului protopopesc despre serviciul
divin săvârşit în capela din Borod, la Duminica Floriilor, la înviere, la
Paşti, a III-a zi, şi am raportat despre legământul făcut cu Ioan Creţ,
comerciant pentru a ne da un antreu şi o cameră din casa răposatului
preofesor Dr. Leontin Paladi, pentru a ne instala Paraclisul acolo. Mai
cerem să ni se deie un antimis pentru capela din Borod.
20 Iunie - Oficiul protopopesc. Nr. 158/1948. Ne aduce la cunoştinţă
formula de pomenire la sfintele slujbe pentru Prezidiul Republicii
Populare Române (Notă, pe margine: "Am luat la cunoştinţă”).
29 Iunie - Oficiul protopopesc. Nr. 157/948. Ne comunică ordinul
Sfintei Episcopii Nr. 3593/948 cu privire la cărţile interzise din biblioteca
parohială.
8 Iulie - Oficiul protopopesc. Nr. 188/1948. Ne cere să raportăm dacă
avem în biserici inscripţii în cari să figureze vreunul din regii României.
- Raportăm P. Onor Oficiu protopopesc din Aleşd, referitor la ord. Nr.
168/948 că avem la Sf. biserică din Cetea, o tablă cu inscripţie despre
edificarea bisericii în anul 1924, în care figurează Regele Ferdinand I.
2 August - Oficiul protopopesc. Nr. 167/948. Ne informează despre
ordinul Ministerului cu privire la procurarea Stemei Republicii Populare
Române şi Tabloul Prezidiului (Notă, pe margine: "Am înaintat Oficiului
protopopesc suma de 140 lei pentru tablouri”).
4 Septemvrie - Oficiul protopopesc. Nr. 192/1948. Ne comunică
ordinul Sf. Episcopii Nr. 3657/1948 cu privire la sistarea autorizaţiilor
pentru colportajul icoanelor şi cărţilor religioase.
130
1949
29 Iulie - Părintele Emil Bendorfeanu cere din partea Prea
Sfinţitului nostru Episcop Nicolae, binecuvântarea de a candida ca
preot în Daneş.
14
STATUTELE
Fondului bisericesc din comuna Cetea, înfiinţat în 17
faur/1 martie 1908
Introducere
&.1. Comitetul parohial ort. rom. din Cetea, întrunit în şedinţa sa
din 17 faur/1 martie 1908, a hotărât următoarele statute, referitor la
obiectul şi administrarea, apoi la controlarea şi supravegherea acestui
fond.
Secţiunea I
Despre obiectul şi scopul fondului

&.2. Comitetul parohial hotăreşte ca donaţiunile făcute în anul
1905 de către credinciosul ort. rom. Alexandru Topai în sumă de 200
cor. precum şi donaţiunea făcută de Ana Ardelean în sumă de 200 cor.;
apoi donaţiunile mai mici făcute de către numeroşi credincioşi din
comuna noastră Cetea, în decursul anilor 1906 şi 1907 - care azi cu %
lor dau suma de 741 cor. 30 fil., să se separeze de ceilaltă avere
bisericească şi, prefăcându- se în bucate, să se administreze deosebit.
Pentru ameliorarea fondului, comitetul parohial mai decide ca, în
toamna anului prezent, să se facă paşii necesari pentru încasarea
dăruirilor benevole din partea credincioşilor - în naturale.
Comitetul parohial, la propunerea preotului Alexandru Drimba,
aduce conclusul ca acest fond să se numească: FONDUL BISERICESC
ORT. ROM. DIN CETEA.
&.3. Scopul acestui fond este: susţinerea şi eventual edificarea de
nou a şcoalei ort. române naţionale şi a bisericei.
&.4. Toţi acei parohieni, cari doresc a fi membri la acest fond, sunt
131
CETEA-BIHOR
îndatoraţi a solvi, mai puţin(1 două vici bucate ori şase coroane
fondului, şi numai decât se înscriu în lista membrilor şi au loc a
participa la toate şedinţele cu vot decisiv.
&.5. Acei contribuenţi cari sunt luaţi în listă mai cu puţine bucate,
au drept a lua parte la şedinţe, dar numai cu vot consultativ, deşi ar fi
membru în comitetul şi sinodul parohial, până nu va contribui mai puţin
doauă vici bucate ori şese coroane.
&.6. Acei credincioşi ai bisericei, cari din nepăsare ori neîncredere,
respective din îndemnul vreunui rău voitor, nu se înscrie nici cu un fel
de ajutor, nici nu contribuiesc la acest fond, nu au loc a participa la
eventualele şedinţe, nici a face propuneri acolo, precum nici a conta la
vre-un împrumut din acest fond, fără coînvoirea membrilor fondatori.
&.7. Preotul, respective presidele comitetului parohial se
îndatorează a propune în candidare de epitropi la acest fond, numai din
sânul membrilor fondatori, cari deodată cu ceilalţi epitropi vor fi aleşi
pe 3 (trei) ani, şi cari despre administrarea fidelă şi conştiencioasă vor
avea a depune jurământ în faţa membrilor fondatori prezenţi şi apoi, la
finea fiecărui an, a face socoata, care după ce se va fi revidiat din partea
membrilor fondatori şi, respective, a comitetului parohial, se va
substerne spre aprobare şi organelor noastre superioare bisericeşti.
&.8. Din acest fond, până nu va fi în stare’nainte de toate a edifica
un granariu, nu se vor face erogaţiuni nepermise, din partea epitropilor
fondului.
&.9. Oficiul parohial dinpreună cu epitropii fondului şi comitetul
parohial, vor avea datorinţa a apăra fondul prin mijloace legale de orice
periclu şi daună ce ar ameninţa existenţa fondului şi edificiul
granariului, fiind solidar respensabilii materialiceşte.
&.10. Datorinţele speciale a membrilor fondatori şi a următorilor(2
lor vor fi, a inspecţiona ca să nu să dea bucate din granariul fondului -
ori bani disponibili - nimănui, fără jirante şi doi martori.
&.11. Socoţile, protocoalele şi toate actele aparţinătoare acestui
fond, să se poarte separat dea celorlalte averi bisericeşti ori şcolari,
aceste au a se ţinea în cassă de fer, provăzută cu doauă chei, din cari una
păstrată la Preot în cancelaria parohială, ori preşedintele comitetului
parohial, alta la primul epitrop al fondului.
&.12. Chemarea epitropilor fondului este:
a) A primi de la membrii fondatori pe lângă inventar, toată
averea mişcătoare şi nemişcătoare a fondului şi a o administra după
conclusul membrilor fondatori.
b) A ţinea în curăţenie granariul fondului, bucatele a le ţinea în
132
loc uscat şi a le ventila, ca să nu mucezească.

c) A se îngriji ca grânarul să aibă uşi bune, câte cu 2-3 chei,
dintre cari se vor păstra câte una la câte un epitrop.
d) La deschiderea şi încheierea granariului să cere prezenţa
tuturor epitropilor fondului şi aceştia sunt solidar răspunzători pentru
starea grânarului, precum şi pentru a cassei fondului.
e) A conduce un jurnal despre percepte şi erogate, şi cu finea
fiecărui an, a depune socoata documentară despre toate intratele şi
ieşitele din granar, precum şi despre venitele şi cheltuielile fondului, şi
a se supune ori şi când la revisiune specială care ar ordona-o membrii
fondului ori prezidele comitetului parohial.
&.13. În privinţa administrării şi fructificării bucatelor şi eventual
dacă în granar nu încap bucatele, orică bucatele ar avea preţ bun,
epitropie în co'nţelegere cu membrii fondatori vor staveri(3 o modalitate
care să promoveze mai bine interesele fondului, ear banii intraţi din
eventuala vindere a bucatelor să se dea spre fructificare, ori să se
depună în cutare bancă română sub numele "Fondul bisericesc ort. rom.
din Cetea".
&.14. Epitropilor fondului li se pune în strictă datorinţă, că de la
debitorii fondului să nu primească bucate stricate ori nevânturate, şi
acei cari până la finea lunei Noiemvrie a fiecărui an nu ar aduce
bucatele, să fie provocaţi prima oară prin servitorii bisericeşti, a doaua
oară prin Epitropi, şi dacă nici după a doaua provocare n-ar intra
bucatele, se dă plenipotenţă Epitropilor de a încasa competinţa pe calea
judecătoriei..
&.15. Renumeraţiunea Epitropilor şi a servitorilor să se facă numai
după ce va creşte fondul, amăsurat venitelor anuali în şedinţă generală
din an în an.
Secţiunea a II-a
Despre controla şi suprainspecţiunea fondului

&.16. Controla şi supravegherea fondului compete în linia primă
însuşi reprezentanţilor şi membrilor fondatori.
&.17 Supravegherea şi controla în linia a doua compete
comitetului şi sinodului parohial, cari au datorinţa în fiecare an cel
puţin de doauă ori a controla manipularea fondului şi a provedea
socoata fondului cu clausula aprobării.
&.18 Supravegherea şi controlarea în linia a treia îi compete
133
CETEA-BIHOR
protoprezviterului tractual ca organ suprem al tractului ortod. rom. al

Peşteşului, după starea de azi.
&.19. În fine, suprainspecţiunea acestui fond compete
Consistorului ortod. rom. din Oradea-Mare care are toate drepturile
garantete în Statutul Organic şi regulamentele în vigoare.
&.20. Aceste statute ale fondului bisericesc din Cetea, după ce vor
fi încuviinţate de autorităţile noastre bisericeşti, vor fi luate de
ciuosură(4 şi vor servi celor interesaţi ca bază de procedură în lucrare,
iar din partea superiorităţilor noastre vor putea fi completate ori
modificate.
Dat în şedinţa comitetului parohial ort. rom. din comuna Cetea,
ţinută la 17faur/1 martie 1908.
Alexandru Drimba Dimitrie Mihancea

paroh ort. rom. ca preşedinte notariul com. parohial
al comit. Parohial
194/1908 Vidi:
M. Telegd (=Tileagd), 31 Martie/13 April 1908.
Al. Munteanu prot(opop)5
Arhiva parohiei Cetea, Dosar II, doc. 24, fila 1-6
Note:
1. Cu sensul de "cel puţin".
2. Urmaşilor.
3. Stabili.
4. Spre păstrare.
5. Statutele sunt aprobate la 3/16 aprilie 1908 de Vasile Mangra, vicar
episcopesc de Oradea Mare.
134
15
Prot(opopul) Peşteşului
Dragă părinte Alexandre,
(...) Pentru a avea o consemnare cu rost a opurilor literare ori
filosofice, adresează- te librăriei "Minerva" în Bucureşti ori la "librăria
şcoalelor" a lui C. Sfetea, tot în Bucureşti.
De-altfel şi "Librăria diecezană" din Caransebeş are un depozit
frumos de cărţi bune; cere-le un buletin de preţuri şi-Ţi vei alege.
Maiorescu, lorga, Caragiale, Conta, A.C. Cuza, Stelian, iată în fuga
gândului, câţiva bărbaţi mărimi la noi românii, apoi cu ei poţi străbate
uşor mai departe, comandează-le opera.
Mă bucur că ţi-a sosit primul fascicol din Dicţionarul Carol. Cu
noroc înainte!
M. Telegd (=Tileagd), 27 Faur (11 Martie) 1908.
Cu dragoste:
Alesandru Munteanu
prot(opop)
On.
Al Drimba, preot ort. rom.
Cetea
16
600/1908
Onoratului Domn
Alesandru Drimba
preot ort. român
Cetea
Deoarece în urma concursului publicat pentru îndeplinirea în mod
definitiv a postului învăţătoresc vacant din Cetea nu s-a prezentat nici
un învăţător cvalificat D(omnia) Ta, până la alte dispoziţii, eşti prin
aceasta îndatorat a provedea învăţământul la şcoala noastră
confesională ort. română din Cetea, cu datorinţele şi drepturile avute
înainte de a renunţa la acest post.
135
CETEA-BIHOR
Şcoala vei începe-o numai decât, având a Te îngriji de toate

trebuinţele şcoalei şi a face raport în regulă despre progresul lunar,
frecvenţiune şi alte chestiuni, cari ar promova ori zădărnici
învăţământul în şcoala de-acolo.
M. Telegd. (=Tileagd), 25 octomvrie 1908
Alesandru Munteanu
Protopop
17
646/1908 Protopopul Peşteşului
On. Domn: Alesandru Drimba,
preot înv(ăţător) ort(odox) rom(ân)
Cetea
Instituirea D-tale de învăţător la şcoala ort. română din Cetea conf.

ord. Veneratului Consistor dtto 11/24 Nov. No. 2547/280 şc. 1908, în
urma escepţionării inspectorului regesc prin hârtia sa de sub No.5885
din 20 Nov., este nevalidă, iar întrucât să dispune ca în termin de 30 de
zile să se ia măsuri pentru aplicarea unui alt învăţător, eşti poftit a Te
interesa de aflarea unuia, căci la caz contrar, cum zice ordinul, se vor
face dispoziţiuni din partea autorităţii civile, pentru a se pune în curgere
înfiinţarea unei şcoale comunale.
Despre demersurile D-Tale în privinţa aceeasta aştept neamânat,
dar cel mult în 8 zile raport.
M. Telegd (=Tileagd), 20 Nov./3 Dec. 1908.
Cu dragoste,
Al Munteanu
prot(opop)
Pe verso: În urma celor din lăuntru pe ziua de 23 Noem./6 Decern.

1908 s-a convocat sinod par(ohial) care cere un pedagog de cursul IV
din Arad, ca înv(ăţător) pe anul 1908- 9 şcolar. Vezi protocolul
sinodului.
136
18
PROTOCOL
Luat în şedinţa comitetului şi sinodului parohial ort. rom din Cetea,
ţinută la 10/23 maiu 1909, sub preşedinţa domnului Alexandru Drimba
preot, notar fiind Dimitru Mihance Ştefani.
Nr.l
După cuvântul de descidere preşedintele având în vedere starea
abnormală a învăţământului de la şcoala confesională din loc, precum şi
neorganizarea postului învăţătoresc din cauza salariului nestaverit
învăţătoresc, cari toate au dat cauză la prigonirea şcoalei noastre din
partea aut(orită)-ţilor străine - apelând la dorul de progresare a
susţiitorilor de şcoală, roagă atât membrii comitetului cât şi a sinodului
parohial, că având la inimă soartea şcoalei noastre precum şi
posibilitatea îndeplinirii postului învăţătoresc - salariul stabilit în
protocolul din 1893 în sumă de 520 cor. să se îngrijească a-l vota din
izvoarele pe care le vor afla de bine în aşa mod ca salariul existent până
azi şi electat pe locuitori în sumă de 204 cor. să se întregească din alte
izvoare de venit la suma de 520 cor. ca astfel în decursul verii să se
poată executa alegerea de învăţător fără vreo pedecă.
După deliberare mai îndelungată, la propunerea membrului
Dimitrie Mihance, comitetul hotăreşte eară sinodul aprobă următoarea
modalitate de întregire:
ad. Nr.l.
a) Salariul repartizat pe locuitori în suma de 204 cor. va rămâne
repartiţiat şi pe viitor.
b) Venitul anual din erarândarea dealului Pintei se va adauge în
tot anul la salariul repartiţiat ear
c) Diferinţa de la acestea două sume până la suma de 520 cor., va
fi a se acoperi din perţentele fondului bisericesc comunal, administrat
de comitetul urbarial.
Se notifică că conpetinţa înv(ăţătorească) de lemne provăzută în
protocolul din 1893 va sta la placul comitetului parohial - a o servi în
naturale ori a o rescumpăra în bani gata după preţul staverit în numitul
protocol.
Ne mai fiind alte obiecte de pertractat, după mulţămita
preşedintelui adresată comitetului şi sinodului parochial pentru
hotărârea vrednică de laudă ce au adus - şedinţa se ridică.
137
CETEA-BIHOR
D.c.m.s.
preşedinte notariu
Membrii comitetului parohial:

Maruska Ştefan
Mihancse Mitru a Mikulai
Blaga Janos
Antoneszku Ştefan
Tyrogye Mikulae
Stancu Miculae
Măruşca Peter
Tyrogye Vazul
Măruşca Krăceun
Ventwer Nuţ
N.B. În actul de Dotaţiune înv(ăţătorească) înaintat Ven(eratului)

Cons(istor) din şed(inţa) Comit(etului) paroh(ial) s-a luat ca salariu
poziţiele: Salar înv(ăţătoresc) fundamental = 204 cor. (cei repartiţiaţi pe
locuitori) 2. Adaus personal 316 cor. (cei daţi din Dealul Pinti şi din
fondul bisericesc). Grădina şi locuinţa preţuită în 20 cor., ear spese de
călătorie la conferinţă 8 cor. anual.
Cetea 14 Nov(embrie) s.n. 1909
Alexandru Drimba Dimitrie Mihance

preşedinte notariu
Arhiva parohiei Cetea, Dosar II, doc. 30
19
PROTOCOL
Luat în şedinţa comitetului şi sinodului parohial gr. or. rom. din
comuna Valeamare, ţinută la 17/30 Iunie 1907 sub preşedinţa lui
Alexandru Drimba paroh ort. rom., notar -, Nicolae Pantiş.
Nr.1
După deschiderea şedinţei preşedintele pune la ordinea zilei
censurarea socoţilor epitropiei parohiale precum şi a fundaţiunilor
138
bisericeşti depe anul 1906.

ad. 1.)
Comitetul şi sinodul censurând şi examinând punct de punct
ambele socoţi, le primesc şi aproabă, îndrumă totodată pe notariu, de
ale subşterne Veneratului Consistoriu spre aprobare mai înaltă.
Nr.2.
După ce preşedintele printr-o vorbire arată starea tristă a comunei
din lipsa de învăţătoriu, precum şi daunele colosali cari rezultă din
aceasta împrejurare, provoacă comitetul şi sinodul parohial de a se
consulta asupra dotaţiunei învăţătoreşti şi ca, în coînţelegere cu P. On.
Domn Protopop ca inspector tractual de şcoale, să deschidă concurs cât
de curând pentru postul vacant de învăţător.
ad.2).
Comitetul şi sinodul parohial constată povârnişul primejdios pe
care lunecă tineretul satului în lipsă de luminător, deci cu însufleţire
decid a deschide concurs, staverind emolumintele(1 în următoarele:
1). bani gata electaţi în comună 171 cor.
2). din cassa V(eneratului) Consistor 100 cor.
3). cucuruz sfărmat 6 cubule a 10 cor.=60 cor.
4). 2 vici de păsulă a 4 cor.=8 cor.
5). 12 metri de lemne din care are a se încălzi şi sala de
învăţământ a 4 cor. =48 cor.
6). Întregire dela stat 343 cor.
7). Pentru cantorat 40 cor. în numărariu şi 30 vici păpuşoiu
nesfărmat a 1 cor.=70.
8). Pentru conducerea şcoalei de repetiţie un onorariu de 40 cor.
Toate laolaltă dau suma de 840 cor. Locuinţă şi grădina de 300 2.
Se notifică, că învăţătorul ales va beneficia ca cantor la funcţiunile
obveniende, stoalele usuale.
Nemai fiind alte obiecte de pertractat, şedinţa să încheie.
D.C.M.S.
Alexandru Drimba Niculae Pantiş

preş(edintele) com(itetului) notariu
şi sin(odului) paroh(ial)
În 1909 Novemb. 24 s-a subşternut actul de dotaţiune

învăţătorească din Valeamare în 3 exempl(are) of(iciului)
prot(opopesc) îndeplinite cu suma pur învăţătorească şi cantorală de
481 cor. din cari pur înv(ăţătorească), 406 cor.
139
CETEA-BIHOR
În aceste 406 cor. să subînţeleg 4 cor. diurne de conferinţe, 5 cor.

venite stolari, 15 cor. locuinţă şi grădină.
Valeamare 1909 Novemb(rie) 24 s.n.
Alex. Drimba Georgiu Făşie

preşed(intele) sen(atului) sc(olar) notariu
Note:
1. Stabilind veniturile.
20
Prea Cuvioase Părinte,
Venerabile Consistoriu!
După trecerea alor 3 ani de funcţiune ca preot în Cetea - Valea

Mare, făcând o reprivire asupra activităţii mele, mă cred în stare ca pe
baza activităţii publice ce am prestat - recunoscute şi de superioritatea
mea(1 şi poporenii din Săldăbagiu dorindu-mă de preot al lor, rog
Veneratul Consistoriu, ca în considerarea dispoziţiilor Regulamentului
pentru parohii & 17 alinia 3-a, dela clasa a III-a să fiu promovat la clasa
a II-a imediat superioară.
Activitatea mea în liniamente generali este următoarea: Pe lângă
satisfacerea promptă a îndatoririlor mele oficiali, în viaţa pastorală şi'n
conducerea administrativă a parohiei, am realizat progrese simţitoare şi
anume:
1). Asigurarea caracterului confesional al şcoalei noastre din
Cetea, prin regularea salariului.
2). Regularea salariului învăţătoresc în Valeamare.
3). Acoperirea casei parohiale din Cetea precum şi ridicarea de
nou a supraedificatelor.
4). Acoperirea şcoalei şi adaptarea ei în Valeamare, precum
supraedificatele necesare, ridicate din nou.
5). Provederea şcoalei din Valeamare cu toate requisitele
prescrise de noua lege şcolară.
6). Facerea corului în biserica din Valeamare.
140
7). Înfiinţarea fondului bisericesc în Cetea care azi stă peste 1.000
coroane, împreunat cu fond de bucate.
8). Înfiinţarea fondului "Bisericesc urbarial" care azi stă la 3.000
coroane şi din percentul(2 căruia se întregeşte salariul învăţătoresc.
Acest fond mai nainte era curat a urbarialilor din Cetea.
9). Exoperarea facerei unei fântâni arteziene din partea statului,
pentru casa parohială şi poporeni.
10). Câştigarea unui intravilan corespunzător pentru şcoala
confesională, ce ar fi a se ridica în Cetea.
În speranţa că Veneratul Consistoriu - voind să stimuleze
activitatea mea şi pe viitor - îmi va împlini cu părintească bunăvoinţă
rugarea, sum(3
Al Veneratului Consistoriu
Devotat serv:
Alexandru Drimba
preot ort. rom.
Cetea, la 14/27 Decembrie, 1909
Adnotaţii ale părintelui Drimba: Nr.132/1909; expd. în 17/XII.

1909 "Răspuns negativ dar încurajator, primit în 31.1.1910 se află sub
nr.14/1910 esib(ite). Rugarea înoită în 1911.XII.3 s.n."
Arhiva parohiei Cetea, Dosar II, doc.34.
Note:
1. Superiorii mei.
2. Procentul.
3. Sunt.
21
PLĂNUL
Şcoalelor (salelor de învăţământ) ce sunt proiectate a se ridica atât
în Cetea cât şi în Valeamare (tractul Peşteş)
141
CETEA-BIHOR
Măsurile:
1). Lungimea e de: 10 m
2). Lăţimea e de: 8 m
3). Înălţimea e de: 3 1/2 m
Ferestre: 4 sau 5. Nalte de 1,80 m. Late de 1 m. Fundamentul de
piatră naturală. Păreţii de vaioage. Coperişul de cărămidă roşie. Înainte
cu o verandă, pentruca să nu intre băieţii drept în sala de înv(ăţământ).
Poziţia locului atât în Cetea cât şi în Valeamare e una formă.
Nr.1183/64 şc./1911
"Acest plan din partea Consistorului se aproabă". Oradea-mare, din
şedinţa senatului şcolar ţinută la 4/17 iulie 1911. Vasile Mangra vicar
episcopesc.
22
REUNIUNEA DE PĂSTRARE ŞI NAGYBÁRÓD VIDÉKI
CREDIT DIN JURUL TAKARÉK ÉS
BORODULUI-MARE, HITELEGYLET
CA ÎNSOŢIRE MINT SZÖVETKEZET
142
Borodul-mare, la 21 august 1911
Recunoştinţă
Subscrisul recunoscu a fi primit de la Dl. Alexandru Drimba preot

ort. rom. din Cetea, suma de 2.489 cor. adecă Două mii patrusute
optzeci şi noauă cor. veniţi dela Ven. Consistoriu ort. din Orade, pentru
scopul zidirei de şcoală conf(esională) în comuna Valeamare. Aceşti
bani i-am primit în numerariu 900 cor, ear în libel de depunere 1.589
cor. De tot Douaămii patrusute şi optzeci şi noauă cor. Una cor. afară de
aceşti bani s-a solvit la poştă pentru porto.
Borod, 1911 aug. 21 s.n.
Înaintea noastră
Emil Perenyi Maruşca Filip
Opre Flore epitropul Valemarii
23
PROTOCOL
Luat în şedinţa sinodului paroh(ial) ort(odox) rom(ân) din Cetea,
ţinută la 21 aug. s.v./3 septem. s.n. 1911.
Nr.l.
După deschiderea şedinţei preşedintele face cunoscut sinod(ului
paroh(ial) urgenta apropiere a timpului începerei anului şcolar, care ne
constrânge a ne pregăti, respective, a ne apuca de zidirea şcoalei noui şi
mutarea şcoalei vechi, provoacă, deci, sinod(ul) paroh(ial) a aduce
hotărâre cu privire la conducerea lucrului. E a se hotărî că lucrurile ce
vor fi cu mutarea şi cu zidirea şcoalei şi a locuinţei înv(ăţătoreşti).
Ad. Nr.l.
Pentru conducerea părţii materiale-financiare a lucrărilor se
numeşte şi alege Petru Chirode a Petri la care se predă şi cărticica de
depunere a fondului şcolar primit de la Consist(oriu) în valoare de
2.095 cor. ceia ce respectivul quitează prin subscrierea acestui protocol
şi îl şi împuternicim a conduce toate spesele abveniende, având a lua
143
CETEA-BIHOR
quitanţă din toate locurile. Ea se aduce în săptămâna viitoare lemnele

din Hodin(1, varul din Vad, cărămida din Orade şi vaioagele din Râtul
Plechi.
Pentru mutarea locuinţei învăţătorului să alcăzăsc(2 Teodor Motoca
şi Dimitrie Pup Nicoară cu suma de 100 cor., având a primi ajutor
brachial(3 şi cu carul şi fiind datori a o muta şi ridica pe locul cel nou şi
a o acoperi.
Nemai fiind alte lucruri de pertractat, şedinţa se ridică.
D.c.m.s.

preşed(intele) sinod(ului) notariu
paroh(ial) Tyirogye Peter
conducătorul socoatei
Note:
1. Huedin, judeţul Cluj.
2. Se tocmesc.
3. Cu braţele.
24
PROTOCOL
Luat în şedinţa extraordinară a sinodului parohial ortodox român
din Cetea, ţinută la 23 martie/5 aprilie s.n. 1914
Nr.l.
Mandatarul protopopesc Alexandru Drimba, preot, după
deschiderea şedinţei aduce la cunoştinţa sinodului parohial că, Ioan
Madar, locuitor în Luncşoară, care are o pădure ca de 1 1/2 jugh.cat. cu
lemne crescute, imediat lângă pădurea parohială din Culme, s-a
prezentat la Oficiul parohial cu propunerea, că deoarece pădurea e cam
departe de dânsul şi e în mezuina celei parohiale, ar fi învoit a o vinde
bisericei din Cetea, cu un preţ convenabil.
În urma acestui ofert, mandatarul protopopesc, membrii biroului
parohial, să intre în dezbaterea chestiunei şi să o rezolve precum vor
144
afla mai bine, cu atât mai vârtos, că numitul o va vinde la caz contrar
altora-poate la Tăuţi - care ar fi nişte vecini păgubitori pentru pădurea
parohială.
Ad. Nr.l.
Sinodul ia cunoştinţă de cele relatate şi, fiind de faţă şi proprietarii
Ioan Madar şi soţia Ana Hoblea, intră în târguială cu dânşii.
Rezultatul e, că părţile se învoiesc la următoarele: Biserica
cumpără pădurea din vorbă pe vecie, cu vatră cu tot, pentru suma de
250 cor. (Doauăsute cincizeci coroane) în aşa fel, că preţul acesta de
cumpărare epitropia îl va solvi numai la 31 Decemvrie a.c., fără nici o
camătă, ear după această sumă vânzătoriului i se va da obligaţiunea
până la acel termin. Spesele de-ntăbulare precum şi făcutul
contractului, le va suporta biserica. Lemnele câte sunt făcute stângeni
(ca la 12 metri), vânzătorul le cedează bisericei. Întrucât pădurea se află
la Cartea funduară indusă pe numele mamei vânzătorilor prezenţi şi,
întrucât aceasta e în stare slabă sanitară ba şi cuprinsă de neputinţa
bătrâneţilor, Sinodul îndrumă organele parohiale de a face paşii
necesari la Veneratul Consistoriu în terminul cel mai scurt pentru
aprobarea acestei cumpărări, ca astfel contractul de cumpărare să se
poată lega cât mai iute. După citirea protocolului de faţă, nemai fiind
alte obiecte de pertractat - şedinţa se ridică.
D.C.M.S.
Alexandru Drimba Ion Madar şi soţia Ana Hoblea

preot, mandatar protopopesc precum şi plenipotenţiari Iosif Leţ,
şi subscrietor de nume Luncşoreni, ca vânzători
Dumitru Mihancea
Notariu
Bărbaţi de încredere Ştefan Antonescu, Mitru Mihance Miculai
Nr.1490 Ep.1914 Deciziunea sinodului parohial, se aprobă.

Oradea-mare din şedinţa senatului epitropesc, ţinută la 6/19 maiu 1914.
Vasile Mangra
vicar episcopesc
Arhiva parohiei Cetea, Dosar II.
145
CETEA-BIHOR
25
LISTA
soldaţilor aflători în războiul austro-ruso-sârb în anul 1914 din comuna
Cetea (Cseklye)
Nr. Nr. Etatea Căsătorit Câţi Ce avere

crt.
Numele soldatului casei lui
june copii
are
Observare
văduv are
1 Constantin Mihance 29 căsătorit - 500 cor.
2 Nicolae Mihance 109 27 căsătorit 2 500
3 Vasilie Chirode 32 29 căsătorit 1 2000 vulnerat
4 Nicolae Caba 64 29 căsătorit 3 300 vulnerat
5 Florian Chirode 30 căsătorit 2 200
6 Teodor Modog 30 căsătorit 1 100
7 George Suciu 24 june - 100 vulnerat
8 Dimitriu Straniş 31 căsătorit 3 600
9 Zaharie Caba 65 37 căsătorit - 600
10 Florian Cohuţ 34 căsătorit 4 300
11 Ştefan Bochiş 114 26 june - -
12 Ioan Bochiş Văsălii 114 23 june - -
13 Teodor Bochiş 112 30 căsătorit 1 1000 vulnerat
14 Dimitrie Maruşcă 30 căsătorit - 5000
15 Petru Chirode 47 30 căsătorit - - vulnerat
16 Marcu Topai 3 34 căsătorit 4 600
17 Petru Mihance 103 28 căsătorit 1 800
18 Nicolae Topai 38 căsătorit 2 3000
19 Florian Topai 1 38 căsătorit 6 1600
20 Gheorghe Bochiş 29 căsătorit 2 1200
21 Nicolae Bochiş 23 june - 600
22 Gavril Pup 88 22 june - -
23 Teodor Simuţ 22 june - -
24 Teodor Bochiş Flori 30 căsătorit 4 800
146
Căsătorit Câţi Ce
Nr. Nr. Etatea
crt. Numele soldatului casei lui june copii avere Observare
văduv are are
25 Iosif Antonescu 23 june - -
26 Alexandru Chirode 23 june - -
27 Pascu Pup 37 căsătorit 1 200
28 Ilie Măruşcă 33 văduv 400
29 Ştefan Venter 22 june - -
30 Ioan Pantiş 28 căsătorit 2 200
31 Văsălie Pantiş 26 june - -
32 Nicolae Chirode 39 căsătorit 7 2000
33 Teodor Cotuna 26 căsătorit 1 800
34 Bochiş Vasiliu 38 văduv - -
35 Teodor Mermeze 20 june - -
36 Ioan Stance 23 căsătorit 1 1000
37 Nicolae Pavel 20 june - 100
38 Augustin Chirode 20 june - -
39 Pup Gavril 20 june - -
40 David Chirode 20 june - -
41 Danii Chirode 20 june - -
42 Ioachim Venter 20 june - -
43 Filimon Stance 20 june - -
44 Ioan Pup 20 june - -
45 Iacob Modog 20 june - -
(Documentul nu este datat şi nu poartă nici o semnătură; după grafie

pare a fi fost alcătuit de Preotul Alexandru Drîmba - nota L.B.)
147
CETEA-BIHOR
26
Conscrierea cătanilor
Din comuna Valea Mare cari sunt duşi la miliţie şi în războiu 1914
Nr. Nr. Regi- De câţi Câţi

Numele soldatului Răniţi sunt sau ba Avere
crt. casei men- ani sunt copii
tul
1 Ştezar Ioan 44 37 32 3 200
2 Olar Teodor 22 - -
3 Vasiliu Toşe 37 40 - -
4 Tuş Peteru a joangavi 51 26 - -
5 Petru Toşe poştaş 38 - -.
6 Petru Toşe a Ioani...? 28 2 200
7 Gavril Puje (=Puie) 37 4 400
8 Petru Olariu 25 - -
9 Petru Stance...? 30 2 200
10 Ioan Bulzan...? 30 - 2000
11 Petru Pantiş 26 rănit la o mână, stânga - -
12 Axintie Toşe regută 21 - -
13 Ştefan Bulzan 26 - 200
14 Ioan Pantiş 39 - 2000
15 Cozma Simuţiu 26 rănit la piciorul stâng - -
16 Ioan'Simuţiu regută 21 - -
17 Gavril Dunşora 28 4 1000
18 Georgiu Bulzan 32 2 200
19 Nuţiu Bulzan 27 1 -
20 Dimitrie Barz 36 6 200
21 Ioan Butiri 28 puşcat la o mână 2 400
22 Georgiu Stance 30 - -
23 Dimitrie Stance 28 - -
24 Teodor Stance 29 - -
148
27
Nr. 534-1914
On. oficiu parohial ortodox român

Cetea – Valeamare
În urma stărilor escepţionale existente, pentru completarea

circularei Nr.2142-1914, Veneratul Consistor ai dispune următoarele:
1. Prelegerile să se înceapă la timpul stabilit în circulară Nr.
2142-1914. Înscrierile să se facă în zilele prime ale lunei lui
Septemvrie.
2. Escepţiune formează şcoalele, unde învăţătorii sunt duşi la
războiu ori ale căror sale (de învăţământ) se folosesc pentru scopuri
militare. În şcoalele devenite fără învăţători, preoţii sunt obligaţi a ţine
prelegeri cel puţin 4 oare la zi. În locurile unde şcoalele se folosesc
pentru scopuri militare, trebuie folosită de şcoală sau chilia
învăţătorului, sau în cazul cel mai rău, o casă închiriată.
3. Unde învăţătorii sunt duşi la oaste, se impune celor rămaşi acasă
a-i suplini gratis.
4. Elevii claselor IV, V şi VI, precum şi elevii şc. de repetiţie, fiind
de folos la lucrurile economice, sunt scutiţi dela cercetarea prelegerilor.
Preoţii şi învăţătorii sunt obligaţi în genere a sări în ajutorul poporului
la toate lipsurile în aceste vremuri grele.
5. Tuturor învăţătorilor rămaşi acasă se interzice părăsirea
comunei timp mai lung de 24 oare. 535-1914.
Salarele învăţătorilor sub drapel se plătesc la mâna soţiei
învăţătorului cu cea mai mare punctualitate, pe lângă chitanţă în regulă,
neavând soţie, la mâna directorului şcolar sau a cutărei persoane
încredinţate în scris de învăţătorul înrolat. Salarul curent şi restant are a
se plăti astfel până într-ul filer, câtă vreme învăţătorul ie în vieaţă.
Acestea s-au dispus conform ord. Veneratului Conzistor, Nr. 2759
şc. 1914.
M. Telegd/=Tileagd/21 august 1914

Al Munteanu, protopop
149
CETEA-BIHOR
28
DATE
privitoare la schimbările şi stările excepţionale produse în răsboiul
actual în administraţiunea bisericii ortodoxe române din mitropolie pe
anii 1914-1916
Dieceza: Arad
Protopresbiteratul: Peşteş Comuna bis.: Cetea
1. Cât a contribuit comuna bisericească spre scopuri militare?
a) din averea proprie: 20 coroane
b) prin colecte: 60 coroane.
2. Prin ce mijloace a mai promovat comuna bisericească scopurile
militare? Prin strângerea împrumutului de resboiu.
3. Făcut-a preotul local serviciu militar, şi cit timp a făcut acel
serviciu? Ba.
4. Cine l-a înlocuit pe preotul local în timpul serviciului militar?
5. Numărul credincioşilor concentraţi în serviciul militar: 93.
6. Numărul credincioşilor duşi pe câmpul de luptă: 93.
7. Numărul credincioşilor căzuţi pe câmpul de luptă prin moarte
eroică: 4.
8. Numărul credincioşilor răniţi pe câmpul de luptă: 9.
9. Numărul credincioşilor ajunşi în captivitate: 15.
10. Numărul credincioşilor dispăruţi de pe câmpul de luptă: 4.
11. Numărul credincioşilor deveniţi invalizi şi neputincioşi în urma
rănilor primite pe câmpul de luptă: -
12. Numărul orfanilor rămaşi după cei căzuţi pe câmpul de luptă: 4.
13. Numărul credincioşilor distinşi pentru servicii militare:1.
14. Numărul familiilor lipsite de puteri de lucru prin concentrarea celor
duşi în răsboiu: 19.
15. Numărul familiilor rămase fără mijloace materiale de traiu după
ostaşii duşi în răsboiu: -
16. Numărul familiilor rămase şi lipsite, cari au primit ajutor dela stat: 60.
Cetea, la 9 febr. 1917.

Alexandru Drimba
preot ort(odox) rom(ân)
Arhiva parohiei Cetea, Dosar III, doc.14.

150
29
DATE
privitoare la schimbările şi stările excepţionale produse de răsboiul
actual în mersul învăţământului la institutele şi şcoalele confesionale
din mitropolia ortodoxă română
Dieceza: Arad Categoria şcoalei: confesion., ort. rom.

Protopresbiteratul: Peşteş
Comuna: Cetea
Anul şcolar
1914/15 1915/16
1. Fost-a mutată şcoala din edificiul ei din cauza răsboiului? Ba
2. După mutare spre ce scop s-a folosit edificiul şcoalei?
1914/15: -
1915/16: pentru locuinţă militarilor
3. Unde a fost mutată şcoala?
1914/15: -
1915/16: -
4. Cauzat-a aceasta spese, şi cât de mari? — —
5. Când s-a început anul şcolar şi cât a durat?
1914/15: Octomvrie 15 până în april 25.
1915/16: Octomvrie 12 până în Maiu 24.
6. Câţi copii au cercetat asilul (şcoala froebeliană)?
7. Câţi copii au cercetat clasele I, II, III, IV, V, VI, din şcoala primară?
65 70
8. Câţi copii au cercetat şcoala de repetiţie? — —
9. În raport cu anul şcolar precedent cât a fost creşterea, ori
descreşterea în fiecare clasă?
1914/15: Creştere cu 1.
1915/16: Creştere cu cl.I cu 2, în a II-a cu 3.
10. Câte posturi de învăţător sunt sistemizate la şcoală? 1 1
11. Câte puteri didactice au instruat? — —
12. Câte puteri didactice au trebuit înlocuite? — 1
13. Cine au fost locţiitorii (numele şi cvalificaţiunea)?
1914/15: Alexandru Drimba, preot local
1915/16: Alexandru Drimba, preot local.
14. Cât a costat înlocuirea? — —
151
CETEA-BIHOR
15. Instruat-a cineva gratuit?

1914/15: Alex. Drimba, preotul.
1915/16: Alex. Drimba, preotul.
16. Câţi învăţători au prestat serviciul militar? 1 1
17. Numele şi rangul militar al a~elor învăţători:
1914/15: Petru Brudaşca infanterist la Regim 51 de Inf.
1915/16: -"-
18. Câţi învăţători au murit moarte eroică? — —
19. Câţi învăţători au fost răniţi? — —
20. Câţi învăţători au ajuns în prinsoare? — —
21. Câţi învăţători au căpătat distincţii şi ce fel de distincţii?
1914/15: — —
1915/16: — —
22. Câte clase au pauzat şi până când?
1914/15: Clasele III şi IV toamna 21 zile, primăvara asemenea
1915/16: -"-
23. Instrucţia căror obiecte de învăţământ a pauzat interiminal, sau s-a
sistat de tot?
1914/15: Geografia, Fizica, Istoria Naturală şi a Patriei, Gramatica.
1915/16: -"-
24. Cari clase au fost contrase?
1914/15: -
1915/16: -
25. Cari obiecte de învăţământ s-au propus în oare reduse?
1914/15: -
1915/16: -
(1
26. Ce influinţă a avut răsboiul asupra cercetării şcoalei?
1914/15 Lipsa braţelor de muncă a oprit pe mulţi şcolari dela
prelegeri.
1915/16: -"-
27. Ce influinţă a avut răsboiul asupra progresului intelectual al elevilor?
1914/15: Din multe cauze fiind reţinuţi de la frecvenţa prelegerilor,
în genere progresul intelectual a suferit.
28. Ce influinţă a avut răsboiul asupra purtării morale a elevilor?
1914/15: bună
1915/16: bună
29. Ce influinţă a avut răsboiul asupra diligenţei elevilor?
1914/15: bună.
1915/16: bună.
30. Cât au subscris învăţătorii la împrumutul de răsboiu? - nimic
152
Preotul a subscris
31. Cât au subscris elevii la împrumutul de răsboiu? 100 100
32. Ce sume au oferit învăţătorii spre scopuri militare şi ce sume spre
alte scopuri de binefacere? — —
33. Ce sume au adunat elevii spre scopuri militare şi ce sume spre alte
scopuri de binefacere? 8 4
34. Ce cantitate şi în ce preţ au adunat elevii? — —
35. Pe ce alte căi şi prin ce au promovat învăţătorii şi elevii scopul
armatei?
1914/15: Prin colectă: Dar de Crăciun
1915/16: -"-
36. Reuniunea tinerimei ce servicii a făcut scopului armatei?
1914/15: -
1915/16: -
Alexandru Drimba
preot ort. rom.
Cetea, la 9 febr. 1917
Arhiva parohiei Cetea, Dosar III, doc. 15.
Note:
1. Asupra frecventării şcolii.
30
Această listă s-a compus în înţelegere cu oficiul parohial ortodox
român din Cetea, la 19 Martie (1 april) 1917.
Alex. Drimba Tyirogye Petre
preot ort. rom. epitrop
Această listă s-a cenzurat şi aprobat în şedinţa ordinară a sinodului

parohial ortodox român din Cetea, ţinută la 19 martie (1 april) 1917.
Alex. Drimba Bărbaţi de încredere
preot, preşed. sinodului parohial Antonescu Ştefan
Venter Mikulas
Mihance Mitru
notariu
Viduat la 30 Oct./12 Nov. 1917
Ales. Munteanu
protopresbiter
Arhiva parohiei Cetea, Dosar III, doc. 16/b
153
CETEA-BIHOR
31
Nr. 14, 5.11.1918
On(orate) D-le Părinte,

Ca unuia care pe vremuri mi-ai fost om de-aproape şi astfel te-ai
manifestat şi de la a doua alegere în Cetea încoace - îţi comunic o veste
de bucurie a mea: ieri am cetit în Tel(egraful) Rom(ân) că sunt urzitorul
fondului Metropolitan V. Mangra, pentru catiheţii cari vor produce
rezultat bun în studiul religiunei între meseriaşi. Cred că, prin aceasta
s-a ridicat şi cinstea tractului în toată Metropolia.
Te salut cu drag:
Al. Munteanu
protopop
Arhiva parohiei Cetea, Dosar III, doc. 27/a
32
Răspuns la Nr.5/1918 protopopesc
P(rea) O(norate) D(omnule) Prot(opop),

Cu multă plăcere am luat la cunoştinţă recunoaşterea P(rea)
On(oratului) D(omniei) voastre ca urzitorul fondului V. Mangra.
În vremea de renaştere a omenimei din zilele noastre se adevereşte
mai eclatant că oricare popor din lume numai atâta preţuieşte în cât se
poate şi, mai cu seamă, în cât se ştie afirma.
Condiţia de afimare însă e pendentă dela nivelul înalt al
idealismului ce-l posed fiii aparţinători.
Fericit va fi acel neam, la a căror fii vor arde candele în "aşteptarea
Mirelui”.
Vă doresc din inimă curată, să nu se gate "Unt-de-lemnul", până la
"Intrarea la Nuntă".
Sincerul edict:
Al. Drimba
preot
Pe verso: 18 Februarie 1918
Arhiva parohiei Cetea, Dosar III, doc 27/b.

154
33
P.T. Domnule!
"Asociaţiunea" pentru literatura română şi cultura poporului
român, din lipsuri materiale ameninţă cu faliment. Frăţia Ta, ca amic al
culturei noastre, şi ca un semn de recunoştinţă pentru provederea
gratuită, în 10.000 esemplare, de cărticele de rugăciune, pe seama
eroilor noştri de pe la fronturi, care le-a trimis "Asociaţiunea" - să
contribui atât D-ta cât şi să îndemni pe alţii să contribuie cu sume mai
însemnate , pentru crearea fondului neatacabil în scopul susţinerei
şcoalei civile de fetiţe şi pentru promovarea intereselor culturale ce le
urmăreşte asociaţiunea.
Sumele să se trimită sau la adresa "Albinei", institutului de credit şi
economii; sau la adresa biroului "Asociaţiunei", în Sibiu, strada Şaguna
Nr.6.
Despre rezultat vei încunoştinţa şi pe subsemnatul ca să fiu
orientat.
M. Telegd (=Tileagd), 24 Feb./9 Martie 1918
Cu dragoste:
Al. Munteanu
protopop
Arhiva parohiei Cetea, Dosar III, doc. 28.
34
Ad.435/1918
On(orate) părinte,
Sentimentele mele naţionale sunt de toţi ai mei prea bine
cunoscute. D-ta şi amicii de aceleaşi păreri ştiu, că eu deja de multă
vreme prorocesc desnodământul în felul acesta.
La culegerea roadei muncei noastre, lasă, mai vie şi alţii. Sunt
trecuţi zece ani de când ne cunoaştem. Poţi adeveri din experienţă, că
român bun ori slab am fost. Cu toate acestea Dl. Dr. Aurel Lazăr ori şi
155
CETEA-BIHOR
alţii, la Alba lulia au aflat prilejul să mă pedepsească pentru aşa-numitul

"mangrism", căci aleseră în marele sfat al neamului, pe harnicul
învăţător Iosif Tripon, din Bratca, ear când preotul din Săbolci m-a
propus pe mine, cu un "eh" unguresc, am fost dat gata, spre crucirea şi
mirarea multora! - Când s-au petrecut acestea, ieram absent dela
consfătuire. - Ei, dar' mult nu-şi vor bate joc de mine domnii cei mari,
fii liniştit.
Cvitanţa se alătură viduată. Să ai noroc de bani. Sărbători fericite!
M. Telegd (=Tileagd), la 20 Dec. 1918

Cu dragoste sinceră:
Ales. Munteanu
protopop
Pe aceeaşi pagină, notat cu creion chimic:
"În "Zile trăite" de Episcopul Roman Ciorogariu se lămureşte

minunat ce-i cu "mangrismul" şi cine au făcut parte din tabăra
fiertatului... Vasile Mangra, metropolit, mort în mod misterios la
Budapesta, pe vremea când la Alba lulia se dezbăteau problemele mari,
naţionale.- Vasile Mangra a căzut victimă în mâna ungurilor, aşa cum
caută şi astăzi ungurii să ne câştige şi pe noi preoţii pe seama lor...
Oricâte vom suferi noi românii, nu ne vindem neamul şi legea. Preot
Emil Bendorfeanu, paroh, 15.V.1943".
Arhiva parohiei Cetea, Dosar III, doc.30
35
Revizoratul şcolar al judeţului Bihor
No.2294-1919. reg.
Cătră toate senatele şcolare din judeţul Bihor,

La ordinul Dlui Ministru de culte şi instrucţiune publ.
No.7248-1919. sunteţi rugaţi să binevoiţi a îndeplini cu datele necesare
toate rubricele din blancheta alăturată.
Sunteţi rugat, că datele să fie cât se poate de exacte, deoarece pe
baza acelora se vor lua măsurile necesare pentru deschiderea normală a
viitorului an şcolar.
156
Rubricele 2,3 şi 4 se vor umplea pe baza datelor câştigate de la

primăria comunală, iar rubrica 5 pe baza matriculei şi protocolului de
clasificaţie al elevilor. Datele pentru rubrica 6 şi 7 se vor lua din archiva
şcolară sau parochială.
La salar se va face evident cât are dela stat. Peste tot, când e vorba
de salar, să se înţeleagă numai salarul propriu zis, fără adause. Acolo,
unde sunt mai multe şcoale de diferite caractere, să se constateze al
cărei edificiu este mai corespunzător scopuilui şi mai bine provăzut cu
rechizite.
Blanchetele acestea se vor umplea prin învăţători ear în lipsa
acestora prin preoţi ca directori şcolari.
Terminul, până când vor avea să intre aici toate blanchetele este 5
august a.c.
Oradea-Mare, la 25 Iulie 1919,
Gheorghe Tulbure
revizor şcolar
Pe verso:
Nr. locuitorilor com. …………………… 651
Români ..………………..……………… 646
Străini ………………………………….. 5
Elevi ……………………………………. 6 – 12 – 61 români
Elevi ……………………………………. 12 – 15 – 54 rom., 1 jid.
Anul 1917/18 prelegeri nu s-or ţinut

Înv(ăţător), P. Brudaşca, gr. or. rom.
Şcoala e a bisericii
Sală de înv(ăţământ)………………….. 1
Locuinţă cu 2 odăi, o bucătărie
Spese de susţinere anual …………….. 300 cor.
Salar înv(ăţătoresc) dela bis(erică)…... 520 c.
Raportul de statistică l-am primit. Borozăl, 1919.VIII.16.

V. Moga, subrevizor şcolar.
157
CETEA-BIHOR
Nr.687.1919.Pres.
36
CIRCULARĂ
cătră toate oficiile protopresbiteriale şi parohiale de sub jurisdicţiunea
Consistoriului ortodox român din Oradea-Mare
În sfânta zi de sărbătoare a Adormirei Născătoarei de Dumnezeu din
anul 1916 a intrat viteaza oaste română în războiul pentru eliberarea
noastră şi unirea tuturor românilor sub gloriosul sceptru a regelui nostru
Ferdinand I.
După jertfe care întrec toată închipuirea omenească, cu ajutorul lui
Dumnezeu, a ieşit învingătoare viteaza armată română, care după
strălucita învingere de la Tisa, la începutul lunei curente şi-a ţinut
intrarea triumfală în Budapesta.
Cuvine-se să sărbătorim, cu deosebită solemnitate acest mare
eveniment istoric, dreptce ordonăm:
În sfânta zi a Adormirei Născătoarei de Dumnezeu din 15/28
August, când se vor împlini 3 ani dela urzirea războiului pentru
eliberarea noastră şi pentru apărarea dreptăţii, să se facă rugăciuni de
mulţămită în toate bisericile parohiale pentru strălucita învingere a
armatei române şi să se ţină parastas întru odihna sufletelor şi pomenirea
eroilor noştri căzuţi pe câmpul de luptă pentru întregirea neamului.
Acest serviciu divin să fie însoţit de cuvântări patriotice întru
glorificarea armatelor noastre, care au intrat biruitoare în Budapesta,
centrul de odinioară a teroarei de unde era ameninţată cu distrugere o
însemnată parte a Europei.
Să se arate misiunea istorică a Românismului, ca apărător al culturei
creştine contra barbarismului şi misiunea civilizatorică în present şi
viitor, ca apărător al dreptăţii, paznic al ordinei în mijlocul atâtor curente
destructive şi mijlocitor al civilizaţiei creştine.
Oficiul parohial va invita oficios la această sărbătoare naţională
autorităţile militare şi civile din localitate.
Oradea-mare, la 1/4 August 1919

Roman R. Ciorogariu m.p.
vicariu episcopesc
Arhiva parohiei Cetea, Dosar IV, doc.2
158
51- 1919
37
Onorate Domnule,
Drept răspuns la rugarea învăţătorilor ort. români, despărţământul
Peşteş al Reuniunei înv(ăţătorilor) ort(odocşi) din Bihor, On. Consiliu
Dirigent, Resortul Cultelor, prin actul No.7896-1919 aprobă, în
principiu, înfiinţarea unui gimnaziu românesc, de stat, cu patru clase în
opidul(1 Aleşd.
Pentru discutarea acestei probleme de mare importanţă, pe motivul
că am condus de la început această afacere, vă invit cu drag la o
conferenţă, în Aleşd, pe ziua de 12/25 Sept. 1919, cu care prilej să
aduceţi cu Dvoastră intelectuali şi ţărani cu dare de mână şi cu suflet
înţelegător ca să putem creia bazele unui măreţ focar de cultură
românească în Aleşd.
Programul:
1). Deschiderea conferinţei prin protopopul Ales. Munteanu.
2). Constituirea unei Eforii şcolare care să facă lucrări pregătitoare.
3). Înscriere de membri fundatori, pe viaţă, ordinari şi ajutători.
Tileagd, la 26 Aug. (8 sept.) 1919.

Al. Munteanu
protopresbiter
Pe verso: În favoarea Gimnaziului preotul A. Drimba trimite în 25.IX.

1919 suma de 20 cor.
A. Drimba
Arhiva parohiei Cetea, Dosar IV, doc.4.
Note:
1. Cuvântul provine din oppidum, cu sensul de târg.
159
CETEA-BIHOR
38
Nr.249/919
Dela antistia comunală din Cetea
ATESTAT
În lipsa documentelor meritorice - cari sunt înaintate înaltului

Consiliu Dirigent pentru întregirea salariului învăţătoresc - se certifică
aficios că D-l Gavril Făşie, născut în Felcheriu (jud. Bihor), la 25
august 1901 şi absolvent al cursului de învăţător-ajutor din Selişte(1,
din 1 octomvbrie a.c. funcţionează neîntrerupt ca învăţător la şcoala
noastră confesională ort. rom. din Cetea (jud. Bihor).
Numitul a fost înscris şi a frecventat cursul al II-lea la pedagogia de
stat maghiară din Zălao(2, până la eruperea frontului, în anul şcolar
1918-19.
Atestatul prezent se eliberează la cerere proprie şi ca act de
legitimaţie pentru înscriere la cursurile pedagogiei conf(esionale)
ort(odoxe) rom(âne) din Arad.
Cetea, la 26 Decembrie 1919
Venter Tyirogye Miculaş

secretar comunal primar
Văzut: Oradea-mare, la 12 ianuarie 1920

ss. Indescifrabil
revizor şcolar
Arhiva parohiei Cetea, Dosar IV, doc. 20
Note:
1. Sălişte, jud. Sibiu.
2. Zalău.
160
39
Ad 1295 PI./1919
Consistorul ortodox român din Oradea-mare certifică că credincioşii
parohiei Cetea, din districtul acestui Consistor, au luat hotărârea de-a zidi
lăcaş nou Atotputernicului Dumnezeu, în locul celui-dărăpănat.
Spesele zidirei întrecând prestaţiunile credincioşilor, slab înzestraţi
cu bunuri materiale, Consistorul nostru în vederea nobilului scop şi a
sfintei evlavii cu care mulţi din credincioşii acelei parohii s-au decis a
aduna suma necesară la zidire, roagă toate autorităţile bisericeşti şi civile
să dea colectanţilor parohiei CETEA tot concursul, uşurându- li acţiunea
spre ajungerea nobilului scop.
Dorim ca noul Sion ce se va ridica în parohia Cetea, la colţul vestic
al ţării, să vestească prin vremuri dărnicia credincioşilor bisericii noastre
dreptmăritoare şi să fie dovadă vie a unităţii sufletului românesc.
Oradea-mare, la 31 ian./13 febr. 1920
Consistorul gr. or. român eparhial.
Din încredinţare Î.P.C.S. D-lui

vicar episcopesc:
Dr. Aurelian Magier
Secretar consistorial
Tuturor autorităţilor eparhiale ale bisericii dreptmăritoare răsăritene din

cuprinsul ROMÂNIEI-MARI
Arhiva parohiei Cetea, Dosar. IV, doc.6.
40
Nr.7/1920
Cătră
Consiliul Dirigent
Resortul Cultelor
Cluj
161
CETEA-BIHOR
Credincioşii bisericii noastre gr. or. din comuna Cetea (plasa

Aleşd, jud. Bihor), în adunarea lor sinodală din 1/4 Januar 1920,
decizând ridicarea unui nou Sion D-zeesc în locul celui vechiu care se
dărâmă, a primit concesiune de colectarea ajutoarelor băneşti pe întreg
teritoriul României-Mari, sub Nr. 1925 PI./1920.
Cum însă colectanţii vor fi trimişi şi afară de Eparhia Aradului,
pentru încunjurarea inconvenienţelor eventuali cu forurile civile şi
bisericeşti,
Venim în numele credincioşilor noştri să binevoi-Ţi a ne acorda
licenţa şi din partea Înaltului Consiliu, ear cărticelele de colectă
alăturate să binevoi-Ţi a le prevedea cu clauzula aprobării.
Deoarece timpul potrivit pentru colectare e sezonul iernei ne rugăm
cu tot respectul şi insistenţa, să binevoi-Ţi a ne libera Licenţa cu
re-ntoarcerea curierului întru cât e posibil, pentru că toată minuta
pierdută e ban pierdut.
Cu distinsă reverinţă
Petru Chirode Alexandru Drimba

epitrop preot ort. rom.
Cetea, la 24 februar 1920
Pe verso: Resortul cultelor către Resortul de interne Cluj. Se transpune

cu recomandare pentru încuviinţarea colectei. Cluj, 25 Februarie 1920.
Din încredinţare: Virgil Nistor, şef de serviciu.
Arhiva parohiei Cetea, Dosar IV, doc.7
41
PROTOCOL
Luat în cancelaria oficiului parohial din Cetea-Valeamare la 6 martie
1920
Comisia delegată din partea sinodului parohial din Valea-mare în

persoanele: George Modog şi Traian Pantiş, presentându-se la oficiul
parohial pentru facerea aruncului(1 tileacului de lângă eclejie dela
162
Florian Simuţ, constată următoarele poziţii de spese:
1. O perie de praf şi una de rădăcină (şurl)(2 200 c.

2. Maeştrilor plată 2.400 c.
3. 30 mii (bucăţi) de şindilă 6.000 c.
4. 1 maje de cuie de şindilă 3.400 c.
5. 5 pachete de cuie de leţ de 4 ţoii 500 c.
6. 3 pachete cuie de leţ de 2 ţoii 300 c.
7. 40 b(ucăţi) copci 500 c.
8. Ţâţâni 2 100 c.
9. Zar la uşe 100 c.
10. 4 grinzi de 6 m lungime 200 c.
11. 8 coarne de 4 m I 400 c.
12. 12 rigle 400 c.
13. 12 părechi de scânduri 480 c.
16. 2 cară la Huedin (diurn) 800 c.
17. 3 nopsamuri(3 (2 la Huedin, 1 la Oradea) 120 c.
18. 2 curăţitoare la biserică 40 c.
19. Spese de sfinţire 1.500 c.
20. Diurn sfătului 300 c.
21. Diurn la strângători (2) / 100 c.
22. 2 oameni străgi(4 pe 3 săptămâni 1.260 c.
23. Spese scripturistice 50 c.
24. Spese neprevăzute 1.300 c.
De tot: 20.000
25. Preţul pământului cumpărat 4.000
Suma
24.000 c.
finală:
Făcându-se electarea acestei sume pe locuitorii împărţiţi în 5 clase

se constată că cl.I are a solvi 200 lei, a II-a 160 lei, a III-a -130 lei, a
IV-a - 80 lei, a V-a - 37 lei.
Finalizând astfel lucrările aruncului, Conspectul se liberează
delegaţilor cu îndrumarea a-l prezenta în 7.III., sinodului spre aprobare.
D.C.M.S. Gheorghie Modog

Alexandru Drimba Trăian Pantiş
preot delegaţi
163
CETEA-BIHOR
Pe verso: în 18.III s-a spedat V(eneratului) Cons(istor) Orade, 1)

Protocolul Sinodului, 2) Contractul măeştrilor, 3) Aruncul speselor
pentru acoperirea sf. bis. din Valeamare - spre aprobare A. Drimba
Note:
1. evaluări, distribuiri
2. pentru şurluit, adică pentru frecat
3. angajări cu ziua
4. paznici
42
Regatul România Pretura plasei Aleşd
1848/1920 reg.
Alexandru Drimba preot

Cetea
La Oradea mare apare sub direcţiunea unui comitet şi prin

colaborarea celor mai vestiţi oameni literari din România Mare o
revistă literară numită "Cele trei Crişuri". Că ce însemnătate are o
revistă litarară bine redactată în viaţa culturală a unui popor, cred, nu e
lipsă să o explic căci toţi o ştiu. Ţin să accentuez însă că în România şi
în deosebi în Ardeal şi părţile ungurene, unde viaţa culturală
românească abia acum se înfiripează, o foaie de janerul(1 celei în chestie
e pânea de toate zilele a culturii româneşti!
Şi bine să înţelegem: cultura e o bogăţie comună, internaţională,
menită ca, pe lângă distracţia spirituală, să înfăptuiască un teritor
comun de bunăînţelegere pe care teritor întâlnindu-se interesele
divergente de clase ori ale particularilor îşi pierd ascuţişul, lin pe lin se
armonizează, pregătind astfel terenul (pentru) iubirea reciprocă! Având
cultura chemarea aceasta, e datorinţa fiecărui om să o spriginească, dar
mai cu sama să impune datorinţa aceasta intelectualilor, căci pentru ei
cultura e taina, rostul şi baza existenţei! Chiar din acest motiv
intelectualii să nu aştepte ajutorul anevoios al statului care în stadiul
refacerei de azi poate nici nu e capabil încă să sprigească material
164
încercările noastre culturale, ci fără şovăire şi cu cea mai mare

abnegaţie să grăbească spre ajutorul oricărei încercări culturale!
Vă rog deci D-lor ca prin abonamentul D-voastră şi prin
propaganda pentru abonament să procuraţi revista literară "Cele trei
Crişuri". Abonamentul e 100 cor., la an. Vă rog să-l trimiteţi preturei
espunând celor numele, ocupaţia şi domiciliul procuratorului. Ar fi
consult ca revista să o procure şi comunele. Colecta abonaţilor şi
abonamentele să mi se transpună până la 1 Julie 1920.
Aleşd, la 9 Junie 1920.

I. Sfurlea
primpretor
Notă pe verso: De mult abonată. D(rimba).
Note:
1. genul.
43
Nr.1388/PI. 389-1920
CIRCULARĂ
cătră toate oficiile parohiale şi toţi învăţătorii confesionali din eparhia
ortodoxă română a Orăzii-mari.
Guvernul nostru, împlinind dorinţa esprimată de M.S. regele
Ferdinand I ca fiecare cetăţean vrednic să-şi aibe pământul său - pe
lângă toate greutăţile ce le întâmpină, cu încetul dar cu atât mai sigur,
realizează reforma agrară. Aceasta lege până acum s-a executat în mai
multe locuri şăi este în scurgere.
În sensul legii acesteia care dispune să aibe pământ atât parohiile
cât şi bisericile şi şcoalele, îndrumăm pe fiecare preot respective
comitet parohial, ca imediat să compună o rugare adresată cătră
comisiunea agrară judeţeană, în care să ceară numind şi locul de unde
să se deie pământul - întregirea pământului parohial la 32 jug. catastr. şi
165
CETEA-BIHOR
anume: dacă de prezent preotul are 12 jug., se mai poate cere 20 jug.
cat., să fie 32 jug. Tot în aceea rugare se poate cere 16 jug. cat. pentru
învăţător, sau dacă are biserica pentru învăţător 6 ori 8 jug. se va cere
întregirea acelor 10 respective 8 jug. cat. la 16 jug. catastr. Fiind cele
mai multe biserici sărace, se poate cere de fiecare biserică 5 jug. cat., ca
din venitul acestui pământ, să se acopere trebuinţele cele mai ardente
ale parohiei.
Toate acestea se vor cere printr-o rugare, carea se va insista pe
calea cea mai sigură la comisiunea agrară judeţeană, cel mult în 8 zile
dela primirea acestui circular.
Dacă pe teritoriul parohiei n-ar fi pământ suficient, se poate cere -
dacă parohia din vecinătate are un surplus de pământ domenial - şi din
hotarul cel mai apropiat.
Dacă parohia n-ar avea bani disponibili, se va recurge pentru
împrumutul favorabil la băncile anume înfiinţate spre acest scop, cum
este banca agrară din Cluj. Nefiind bani de fel, pământul cumpărat acum
se va da în arândă atâta timp, cît timp se va replăti împrumutul ridicat.
Despre executarea acestui ordin de mare impoertanţă, se va raporta
oficiului protopopesc, în termin de 15 zile, arătându-se totodată şi
eventualele piedici la executarea celor cuprinse aici.
Oradea-Mare, la 2 Noemvrie 1920.
Consistorul eparhial ortodox român
Roman R. Ciorogariu m.p.
Archimandrit, vicar episcopesc
Pe verso: S-a cerut în Valeamare 30 jug. pentru preot, 16 jug. pentru

mvăţăt(or), 5 jug. pentru biserică din moşia Friedman Beno, grădina
curţii de lângă vale. În 26.XI. 1920. A Drimba. Semnături: Ioan Pantiş
Gavrili, primar, Simuţ Florin, Nuţu Olar Petri, Ioan Simuţ, Ioan Olar,
Ioan Maruska, Dimitrie Olarţuloaie, Petru Tuş negri, Ioan Bulzan
Zahari, Bulzan Petru filipi, Nicolae Negruţ, Ioan Olar, Nicolau Bulzan,
Georgiu Făşie şi ca subscrietor de nume.
Pe verso la aceeaşi circulară, adresată parohiei Cetea: S-a cerut de

către Comitetul din Cetea, 25 jug. din Borozăl moşia Paladi pentru
preot; 16 jug. învăţătorului şi 5 jug. bisericei, din grădina lui Friedmann
Beno (Borod). În 26.XI.1920. A. Drimba.
Arhiva parohiei Cetea, Dosar IV, doc. 17.

166
44
Regatul României Pretura plasei Aleşd
Nr.4000/1920
APEL
către inteligenţa şi fruntaşii plasei Aleşd
Independenţa fiecărui popor numai atunci e completă dacă îşi

asigură neatârnarea materială. Masa imensă a poporului român e
necultă, interesele lui culturale deci cari singure sunt conduse de
conducătorii ei fireşti sunt foarte puţine până când interesele ei
materiale sunt nenumărate, şi de aici obvine ca conducerea poporului
român, în cea mai mare parte e influenţată de geşeftar, de străini şi, în
multe cazuri, chiar de duşmanii românismului.
Pentru a asigura independenţa materială a poporului român din
plasa Aleşd, avem lipsă de înfiinţarea prin concurgerea tuturor
factorilor de samă a poporului român din plasă, a unei cooperative.
Pentru această înfiinţare s-a definit termin ziua de joi 30 Decemvrie
1920 st.n., cara 11, la pretura din Aleşd, unde se vor prezenta delegatul
Ministerului Muncei şi a ocrotirei sociale, sub a cărui protecţie să va
înfiinţa această instituţiune, şi Dr. I. Văleanu ca jurisconsult.
Voind a asigura majoritatea români a (posesorilor) acţiilor şi a
conducerii cooperativei, vă rog cu toată căldura să faceţi cea mai agilă
propagandă ca la adunarea de înfiinţare să participe fiecare preot,
fiecare învăţător, fiecare primar şi secretar comunal, şi toţi aceia
fruntaşi ţărani români cari poartă interes faţă de statul român şi faţă de
binele său propriu.
Vă comunic totodată că costul acţiilor variaxză dela 100-3.000 lei
plus 10 % taxa pentru spese. Toţi aceia cari voiesc să fie acţionari, să se
provadă cu sumele ce voiesc să însemneze.
Aleşd, la 27 Dec. 1920 I. Sfurlea

primpretor
Pe verso: În 30 Dec. 1920 am semnat 2 acţii solvind suma de 220 lei.

Alex. Drimba, preot.
Arhiva parohiei Cetea, Dosar IV, doc. 20/a
167
CETEA-BIHOR
45
Acest chestionar conţine 16 pagini
Ad. Nr. 9/1921
CHESTIONAR
Pentru parohia ortodox-română din comuna Valeamare, judeţul
Bihorului, plasa: Aleşd
1. Compunerea parohiei
Numele parohiei: Valeamare
Hramul: Naşterea Născătoarei de Dumnezeu
Comuna în care e parohia: Valeamare
2. Însemnări privitoare la istoricul parohiei
a) Împrejurările în care s-a înfiinţat parohia: Parohia datează din
vremurile cele mai îndepărtate.
b) Modificările aduse parohiei: Cei mai bătrâni oameni îşi reamintesc
de parohii: Gavril Antonescu din 1854 până în 1879 când, în luna Martie,
a reposat. A scris cu cirile. l-a urmat Dimitrie Negreu, administrator
parohial, până la 1882, iar lui, tot ca administrator parohial: Iosif
Antonescu, preot din Corniţăl până la 1885, Martie.
Din acest an a administrat parohia Mihaiu Magda, preot în Cetea,
până la 1886 Juniu. Lui i-a urmat ca administrator parohial Ioan Câmpian,
preot din Beznea, până la 1892.
Până în acest an parohia au avut caracterul de "matră", respectiv de
sine stătătoare, în anul 1892, ales fiind în Cetea ca paroh Ioan Simoc,
intervine şi Valeamare se decretează ca filie la matra Cetea şi se
administrează ca atare de sus numitul până la 1901. Mutându- se de aici,
Valeamare ear vine administrată de Ioan Câmpian, preotul din Beznea,
până în 1903, la care dată o primeşte din nou în administraţie Ioan Simoc,
preot în Şuncuiuş, până în 1906, februarie.
În această lună o preia în administraţie Ioan Onciu, preot în Bălnaca
până în Decemvrie acelaşi an.
Cu datul acesta ales fiind ca paroh al Cetei şi Valeamare preotul
Alexandru Drimba, el funcţionează şi-n filia Valeamare din 1906
Decemvrie, până în 1912 Januarie.
Dela acest dat o administrează Petru Cipou, paroh în Birtin şi locuitor
în Luncşoară, până în 1914, Martie.
Cu datul acesta reales fiind în Cetea şi Valeamare ca paroh Alexandru
168
Drimba o serveşte ca pe filia Cetei până în 1920, Novembrie.

În vara anului 1920 predată fiind parohia Apateul Unguresc,
Maghiarilor, ear preotul de acolo Mihaiu Drimba refugiindu-se, la
intervenţia lui, Consistoriul Orădean o decretează din nou ca parohie de
sine stătătoare, şi-l instituieşte pe numitul preot ca administrator parohial.
Dânsul, în calitatea aceasta, o administrează din Novembrie 1920 până-n
ziua de azi.
Prin cele mai sus înşirate se învederează fluctuaţiile prin cari a trecut
parohia Valeamare în vremile din urmă.
3. Descrierea geografică a parohiei
a) Situaţia geografică: Parohia e situată lângă şoseaua principală
Predeal - Oradeamare, la răsăritul plasei Aleşd. E aşezată pe doauă dealuri,
ear în mijlocul lor şi a comunei, pe o colină e Sf. biserică. Hotarul întreg a
parohiei e, ca de 2.400 jugh. cat., casele sunt compacte.
b) Vecinătăţile: La ost (sic!) se mărgineşte cu parohiile Beznea şi
Bălnaca. Prima mixtă cu ortodocşi şi greco-catolici ear a doaua, ortodoxă.
La Sud cu Şuncuiuşul, parohie greco- orientală. La Vest cu Vadul, parohie
greco-catolică ear la Nord cu Borozălul, parohie greco-catolică.
c) Drumurile: Staţia de cale ferată cea mai apropiată e Vadul, la
depărtare de 8 chilometri. Drumul pân-acolo trece atingând margina
Borozălului, prin Topa de Criş şi Vad.
Dela Oradeamare, capitala judeţului, până aici este o depărtare de 55
chilometri.
d) Poştă şi telegraf: Staţiunea poştală şi telegraf, are în Borod.
Această comună de aici e, ca de 3 kilometri.
4. Bisericile din parohie
a) Descrierea generală a bisericei: Biserica e făcută din goron cioplit.
Are părţile: Pronaos, naos şi altariu. Înaintea Pronaosului este o
antişambră. Turnul e deasupra bisericii femeeşti. A fost cu doauă clopote,
dar guvernul maghiar a requirat pe cel mai mic, ca de 45 klg. Cel de azi are
60 klg. Starea ei e mijlocie.
b) Date privitoare la istoricul bisericei: Datul zidirei nu se poate
constata în lipsă de inscripţii dar, după vechimea lemnului din care e
făcută şi după lăţimea lemnului, ce lasă a constata o grosime ca şi care azi
numai goronul lui Horia o mai are, dar în aceste părţi nu se mai poate
vedea - se deduce că biserica datează cam din veacul al 17-lea. După
tradiţia locală, pe vremea zidirei n-a existat în parohie mai mult ca 20
familii.
Biserica e aşezată pe o colină în mijlocul comunei, de 500 metri de la
şcoală. Stă singuratică pe colină, fără alte vecinătăţi, împrăştiind sunetul
169
CETEA-BIHOR
clopotului uniform, peste întreaga parohie. Cuprinde în interiorul ei ca la

200 oameni fără de băeţi cari toţi închep în corul ce stă deasupra naosului.
Altarul are numai doauă uşi. Dverile şi uşa nordică. Ferestrele sunt ca de 1
metru dela padiment, ear boltitura e din scânduri de goron arcuite şi
învăscută cu pânză, de pe care s-a şters pictura. Ici şi colea câte un sfânt
lasă a deduce o pictură aleasă bizantină. Acoperişul bisericei fiind din
şindrilă şi văzând că e ruinat, în primăvara anului 1920 s-a renovat atât
coperişul cât şi uşa şi antişambra, punându-se pe acoperiş, ţâglă.
Renovarea a costat 6.400 lei şi s-a făcut sub preotul Alexandru
Drimba prin măestri din Bratca. Cheltuiala s-a strâs după credincioşi prin
Repartizare.
Fotografii ori plan al bisericii nu avem.
5. Averea parohiilor şi a bisericilor
a) Averea imobilă: Casa parohială are doauă camere şi o bucătărie. E
făcută din lemn cam de 80 de ani şi acoperită cu ţâglă tot sub preotul
Alexandru Drimba în 1911. A fost construită de parohieni şi a costat pe
atunci cam 300 fl. v.a.
De când a murii preotul din loc, Gavril Antonescu, adecă din 1879,
această casă a fost cedată învăţătorilor succesori până azi, deoarece de
atunci parohia nu şi-a avut paroh local. Administratorul de azi încă
locuieşte la fiul său, Alexandru Drimba preot în Cetea. Lângă ea se află
sala de învăţământ zidită din văioage în anul 1911, tot sub preotul
Alexandru Drimba. A costat 22.000 coroane.
Aceste se află în colţul străzii din mijlocul satului, lângă izvorul
"Cioroiu". Sesia preotului se compune din 2 jugh. de pământ arător de
lângă şcoală, apoi 2 jugh. de fânaţ în "Tarcea" - duleul de lângă Bălnaca şi
păşunatul cimiteriului care e ca de 1/2 jugh. pe lângă biserică. Preotul mai
beneficiază de lemne după trebuinţă din pădurea de fag de 10 jugh., care se
află în "Culme", chiar în graniţa Bihorului de către Sălagiu, cum priveşti
de la biserică spre Nord. Lemnele se aduc cu greu. Alte pământuri biserica
nu are. E puţin şi rău.
b) Averea mobilă: Capitalul bisericesc în numărar, la mâna
epitropilor face: 848 Lei 19 bani ear în 11 obligaţiuni pe la oamenii din sat,
împrumuturi: 795 lei, 84 b. Atât banii cât şi hârtiile se păstrează la epitropi
acasă, fiind responsabili.
Acest capital provine din fondaţii benevole şi din tasul şi luminile
vândute.
6. Enoriaşii
a). Numărul familiilor şi sufletelor: în parohia Valeamare sunt 95
numere de casă cu 536 suflete, cari toţi cad pe parohia noastră fiind
170
greco-orientali.
b) (sic!) Populaţia de alte confesiuni: Populaţie de alte confesiuni nu
avem decât o familie de jidan numărând 4 membri de familie. Acesta, ca
de obiceiu, e cârciumar.
7. Mişcarea economică în parohie
a) Ocupaţia principală a credincioşilor: Credincioşii noştri toţi sunt
plugari, lucrători de pământ. Alte ocupaţiuni laterali, nu au. Lucrarea
pământului şi creşterea vitelor e singurul isvor de susţinere.
b) Industria şi comerciul. Cârciumă în comună este una, susţinută de
jidan, care (cârciumă) a existat din cele mai vechi vremuri.
Bâlciuri nu se fac. Cel mai apropiat bâlciu e în Borod, la 3 klm spre
Ost.
Industria casnică e în faşă, cam primitivă, femeile se susţin casnici cu
haine de lână şi pânză făcute de ele, ear bărbaţii îşi pregătesc ei înşişi
uneltele economice. Broderiile şi ţesăturile în timpul din urmă iau un avânt
mai înfloritor.
c) Cooperaţia şi instituţiile de credit: În parohie nici un fel de
Cooperativă nu este, deoarece credincioşii sunt angajaţi la cooperativele
din Borod unde este:
1) "Reuniunea de păstrare şi credit" cu capital de 105 mii Lei.
2) "Cooperativa de Consum" cu capital de 40 mii Lei.
3) "Vinărsăria Centrală" cu capital de 210 mii Lei.
În fruntea acestor cooperative sunt: Alexandru Drimba, preotul din
Cetea, ca preşedinte, Emil Perenyi, preotul greco-catolic din Borod,
cassariu şi contabil, Octavian Pop, Macedon Cionca, Dimitriu Mihance,
Dimitriu Condrovici, Kovacs Jozsef, Ioan Antonescu. Din causa bătăliei
Europene de 5 ani, prosperarea lor e foarte lentă.
d) Ce rol are preotul în viaţa economică a parohiei?: Ne locuind între
parohieni nu concurge decât cu sfaturi binevoitoare, ear antecesorii, cu
exoperarea îngrăşămintelor chimice, dintre cari superfosfatul a adus un
folos uriaş economilor.
8. Mişcarea culturală în parohie
a) Şcoala: în parohie este numai o şcoală primară cu 6 clase şi un
învăţător, pe care îl cheamă Georgiu Făşşie şi se află la această şcoală din
1908. În legătură cu aceasta este şi şcoală de adulţi, cari ambele se ţin
regulat.
b) Biblioteci: Fiind populaţia săracă, bibliotecă nu ş-or putut
înjgheba.
c) Cercuri culturale: De acestea pe teritoriul parohiei nu sunt.
d) Manifestări culturale: peste an toate sărbările naţionale oficioase se
171
CETEA-BIHOR
ţin cu solemnitatea obicinuită.

e) Alte consideraţiuni generali: Generaţiile dela 40 ani încoaci, mai în
genere ştiu scrie şi citi, dar dintre cei mai bătrâni foarte rari.
Un rău foarte mare pentru parohie e, că preotul neavând sesiune
întreagă ca dotaţie şi locuinţă corespunzătoare, parohia e silită a se adfilia
ori administra în legătură cu alte parohii, şi astfel între asemenea
împrejurări, credincioşii sunt osândiţi de a nu-şi avea preotul lor propriu în
mijlocul lor.
Tocmai acum e vremea binevenită, ca prin reforma agrară să se
exproprieze sesiune corespunzătoare pentru preot şi învăţător din moşia
apropiată, domnească, "Friedman”, şi atunci când ei şi-ar avea preotul lor
propriu între ei, multe înclinări şi moravuri slabe s-ar îndrepta cu uşurinţă.
9. Viaţa morală şi socială în parohie
a) Consideraţii cu privire la moralitatea poporenilor: Viţiile mai
răspândite între poporeni e alcoholismul, care însă cam de 6-7 ani, a mai
încetat şi ar înceta şi mai tare dacă s-ar restricţiona măsurarea beuturilor în
locale publice şi mai cu seamă în Dumineci şi sărbători. Certurile s-or mai
împuţinat, nu ca-nainte de rezboiu şi din acestea jumătate le-mpacă
primăria comunei şi organele parohiale din comună.
b) Igiena şi asistenţa publică: Spitale şi infirmerii proprii nu sunt. În
cazuri de boală credincioşii consultă medicul din Borod ca cel mai
aproape, şi pe cel din Aleşd (15klm). În cazuri grave spitalul cel mai de
aproape e în Oradeamare.
c) Enoriaşii şi legătura lor cu biserica: Autorităţile civile în era
Ungurească, cu toate că aveau în capul conducerii români nu se întreceau
întru apărarea intereselor noastre bisericeşti, ba putem zice că în cazuri de
grea încercare, închideau ochii şi se bucurau de perturbaţiile ivite. Cu toate
acestea, însă, autoritatea preotului a echilibrat ignoranţa lor şi atitudinea
aceasta n-a produs spargere.
d) Diferite secte religioase: Secta religioasă care s-a încuibat pe aici
cam din 1908, în parohia noastră n-a putut prinde rădăcini şi n-a putut
câştiga nici măcar un aderent, cu toate că nu există comune în prejur, unde
să nu fie câte unul.
Mulţumită contra propagandei dezvoltate de preotul depe vremuri,
Alexandru Drimba, care i-a contrabalansat cu toată energia.
Nici n-a fost şi nici nu este nici un sectar în parohie.
e) Conştiinţa naţională: Conştiinţa naţională la parohieni e lentă, ca şi
la toţi Bihorenii noştri crescuţi în şcoală ungurească. Animaţia pentru
patria Română, ca la atari, va fi stimulată la culme (în generaţia prezentă),
când, prin favorurile ce li se vor face, mai cu seamă în chestia agrară şi ce
172
se atinge de aceasta, vor avea o dovadă concretă, că în loc de mumă

maşteră, or ajuns sub aripile ocrotitoare ale mamei iubitoare.
Dacă, ici colea, se ivesc simptoame de comunism, nici de loc de a se
atribui unui suflet desechilibrat, ci motivul se află în urmările resboiului,
care pe zi ce merge perd din violenţa lor, şi mai cu seamă, în cătuşele
agrarii în cari au fost lănţuit poporul nostru de dominaţiunea feudală şi
duşmană.
f) Ce se poate face cu mijloacele locale pentru îndreptare?: A se
rezolva în mod norocos chestia agrară, şi în cît e posibil, a scuti poporul de
impozitele grele cel puţin 4-5 ani, până vor putea repara perderile avute cu
resboiul.
Un mijloc necesar s-ar mai impune şi anume: La noi, în părţile
mărginaşe, unde teritoriul e "ocupat milităreşte" a se susţine miliţia din
puterile sale proprii şi nu din trebuinţa zilnică a poporului, pentrucă
această formulă de a exista şi a se susţinea, înstrăinează foarte mult
dragostea poporului faţă de Neam şi Ţiară.
10. Factorii conducători ai parohiei
Numele fruntaşilor: între cei mai de seamă oameni s-ar ţinea: Ioan
Pantiş, primăriul, Filip Măruşcă, epitrop I, Nuţu Olar Petri, epitrop II,
Grigorie Pantiş, George Modog, Florian Măruşcă.
Trecerea lor se bazează pe cinste reoglindată deja pe feţele lor. Cel din
urmă ar fi un bun conducător şi povăţuitor mai iscusit a poporului, dacă
n-ar fi alcoholist în măsură aşa mare.
Mijloacele de apropiere. În acţiunile culturale ce s-ar întreprinde,
aceşti oameni în toată vremea, fără hezitare ar fi şi sunt aderenţii
progresului. Ei sunt sufleteşte în strânsă legătură cu biserica.
11. Personalul parohiei
a) Preotul
Numele şi pronumele: Mihail Drimba, preot ortodox român,
administrator parohial. Starea civilă: Apateul-Unguresc (judeţul Bihor), la
28 septemvrie 1847.
Căsătoria: în 1868, cu Raveica Crăciun din Tulca, fiica forestieriului
de acolo.
Văduv: Văduv prin moartea naturală a soţiei întâmplată în 1914,
Septemvrie 4 stil nou. Copiii şi creşterea lor: Din această căsătorie s-or
născut următorii băeţi (sic!):
1. Cristina, 1869, e soţia văduvă a învăţătoriului de stat Gavril Pal din
Lugaşul de jos (Bihor).
2. Ermina, 1874, e soţia învăţătorului confesional din Suiug (Bihor),
Pantelie Bugariu.
173
CETEA-BIHOR
3. Elena, 1879, soţia preotului Alexandru Mărcuş din Margine (Bihor).

4. Alexandru, 1881, e preot ortodox român în Cetea (Bihor).
5. Eugen-Ioan, 1883, e învăţător de stat în Lugaşul de jos (Bihor).
6. Lucreţia, 1887, e soţia învăţătorului Florian Pintea din Sărând (Bihor).
7. Iosif, 1888, e căpitan activ la statul major din Turnu Severin.
8. Mărioara, 1895, e proprietară de pământ, măritată după Ambrosie
Oşorhan în Apateul- Unguresc (Bihor-Ungaria).
Studiile şi titlurile preotului: Ca studiu primar preotul are 4 cl.
absolvite în Oradeamare. Testimoniul s-a pierdut.
1 clasă gimnazială din Orade. Testimoniul s-a perdut.
Teologia din Arad cu III/ani de/ cursuri; Numărul testimoniului de
cualificaţie preoţească 7/1871 August 9.
Examen de abilitare: Catichet.
Situaţia în cler: Preot, administrator parohial.
Activitate pastorală: Ca preot în Apateul Unguresc (azi în Ungaria) a
renovat şcoala de doauă ori, biserica asemenea de doauă ori, a ridicat
nimbul ei prin procurare de clopote de 11 măgi.
Alte însemnări diferite: La stăruinţa preotului, s-a cumpărat în Apateu
40 jugh. pământ pe seama bisericei. Tot la intervenţia lui, judele de ocol,
Alexandru Tripon din Timişoara, originar din Apateu, a donat din moşia
lui, ca sesiune parohială, pentru preot, 28 jugh. cat.
Tot asemenea Petru Ţeglea advocat în Timişoara, originar din
Apateu, atestat Sf. biserici de acolo, 6.000 de lei.
Diferite recompense: În trei ani dearândul dela Veneratul Consistoriu
câte 100 lei la an, ca ajutor pentru susţinerea familiei.
b) Cântăreţii paracliserii şi epitropii:
Numele lor: Cântăreţ e Georgiu Făşşie, învăţător diplomat. A fost
denumit ca atare în 1908.
Paracliser e Dimitrie Olar, econom. Om de 35 ani, cinstit şi evlavios.
Epitropi sunt: Filip Mâruşcă, serveşte în aceasta calitate de 36 ani.
Nuţu Olar a Petri, serveşte de 9 ani, ambii economi, oameni
conştiencioşi şi cinstiţi. Preotul antecesor, Alexandru Drimba, cu
concursul dânşilor a renovat locuinţa învăţătorului, a zidit de nou şcoala şi
a renovat şi adaptat Sf. biserică.
Mihail Drimba m.p.

preot, administrator parohial
Dat în Valeamare, la 26 februar 1921
174
46
231/921
Protopopul Peşteşului
Sfinţiei Sale
Părintelui Alexandru Drimba
Cetea
În temeiul ord. Ven(eratului) Conzistor Nr. 2011 PI/921 parohia

Cetea a primit 5.000 lei (cinci mii) ca ajutor pentru edificarea de
biserică în acea comună.
Banii se administrează la Ven(eratul) Conzistor, s-au depus la
"Bihoreană"(1, în libelul(2 parohiei Nr. 7827. Ven(eratul) Conzistor de
odată cu aceasta îndrumă epitropia parohială ca toate sumele ce vor
incurge pentru scopul zidirii sfintei biserici, să se administreze la
Conzistoriul diecezan pentru ca să fie depuse în acelaş libel.
Tileagd, 6/19 Dec. 1921

Cu drag:
Alexandru Munteanu
protopop
Pe verso: Luat la cunoştinţă. A. Drimba
Note:
1. - Institut de credit şi economii cu sediul în Oradea.
2. - Libret de economii
175
CETEA-BIHOR
47
Dieceza Orăzii-Mari Protopresbiteriatul Peşteşului
INVENTARUL
averilor bisericeşti, şcolare şi fundaţionale din parohia gr. or. română
din Cetea după starea din 31 dec. 1921
Nr. Starea activă Valorea în Observări

crt. total Lei
1. Biserică -1 1.000
2. Casă parohială -1 f.000
3. Culină - cămară -1 1.000
4. Pământuri - 30 jugh. 30.000
5. Grajd -1 1.000
6. Sală de învăţ(ământ) -1 6.000
7. Locuinţă înv(ăţătorească) -1 1.000
8. Coteţ la şcoală -1 200
9. Pământ şcolar -1/2 jugh. 1.000
10. Mobiliar bisericesc 3.500
11. Capitale, fonduri 47.000
12. Mobiliar şcolar 600
La olaltă: 93.000
Faţă de anul trecut se arată un prisos de 37.000

Din şedinţa Sinodului parohial ort. rom. din Cetea, ţinută la 9/27 lan.
1922..
A Drimba Petru Chirodea

preot preşed. notariu
epitropi:
Ioan Bochiş
Niculau Stance

176
48
Dieceza Orăzii-Mari Protopresbiteratu! Peşteşului
INVENTARUL
averilor bisericeşti, şcolare şi fundaţionale din parohia gr. or. română
din Valeamare după starea din 31 dec. 1921
Nr. Starea activă Valorea în Observări

crt. total Lei
1. Biserica -1 1.000
2. Casa parohială -1 1.000
3. Pământ -15 j(ugăre) 15.000
4. Sală de înv(ăţământ) -1 7.700
5. Grajd -1 500
6. Pământ şc(o)lar - 200 600
7. Mobilier bis(ericesc) 2.000
8. Capitale-fonduri 300
9. Mobiliar şc(o)lar 600
28.700
BILANŢUL:
Starea activă - bisericească -19.000 L
- şcolară - 9.400 L.
- fundaţională - 300 L.
de tot: 28.700 Lei
Cu finea anului 1921 se arată avere curat activă

- bisericească - 19.000 L.
- şcolară - 9.400 L
- fundaţională - 300 L
de tot: 28.700 Lei
Dat In Valeamare ta 12febr. 1922
Mihail Drimba Filip Maruşca

conducătorul oficiului parohial epitropi manipulanţi

177
CETEA-BIHOR
49
Nr.9/22
D-lor Mihai şi Alex. Drimba

preoţi
Cetea
Valeamare
Partidul naţional-liberal din Judeţul Bihor sub prezidiul D-lor

Miniştri: General Moşoiu1, Constantin Banu2 şi dr. Nicolae Zigre3, au
binevoit să mă candideze, oficios, pentru scaunul de senator al cercului
Tileagd.
D-voastre cari, cei mai mulţi, îmi cunoaşteţi trecutul, fraţii preoţi,
învăţători, intelectuali şi popor, ştiţi cine sunt. Viaţa mea întreagă a fost
o luptă îndârjită pentru drepturile poporului românesc. Aceste cuvinte,
cari le-am scris aici, constituie programul meu de muncă: să duc în
Senat un suflet gata de jertfă, pentru Rege, Dinastie şi Patrie.
În convingerea că, după dreptate, nu se află nimenea care să-mi
conteste marea dragoste de neam şi dorul de muncă, Vă rog respectuos
ca să binevoiţi a-mi da sprijinul valoros, ca să fiu alesul D-voastre la
Senat, în baza principiilor cuprinse în programul Partidului naţional
liberal.
Tileagd, datul poştei.
Cu distinsă stimă:
Protopop Alexandru Munteanu
Pe verso: (completare cu creionul, de către acelaşi): Dragă Lisandre,

Asupra faptului că părintele coleg Horvat4 candidează nu mă pot şi
n-am dreptul a fi supărat, dar în faţa candidaturii la Senat a D-lui Dr.
Poynar5 din Aleşd, cu principiile partidului naţional, principii de D-sa
necunoscute, dar, mai ales neprofesate, mă revolt, cu tot sufletul meu de
român adevărat. Te rog să lucrezi cum îţi dictă convingerea.
Cu drag, Prot. Munteanu.
Tot aici, nota lui A. Drimba: Răspuns în 25. II. 1922.

178
Note:
1. Generalul Traian Moşoiu, eliberatorul Oradiei în 1919, a fost
ministru al comunicaţiilor în guvernul Ion I.C. Brătianu din 24 ianuarie
1922 până în 30 octombrie 1923, când trece la Ministerul Lucrărilor
Publice.
2. Ministrul cultelor şi artelor şi, ad-interim, la lucrări publice.
3. Subsecretar de stat la Ministerul de Interne.
4. Este vorba de preotul Andrei Horvat din Oradea.
5. Dr. Nicolae Poynar din Aleşd, descendent dintr-o familie înrudită cu
Emanuil Gojdu. Faţă de opţiunile naţionale româneşti din 1918-1919 a
adoptat o atitudine pasivă.
50
34/922
Protopopul Peşteşului
On(oratului) Domn
Alexandru Drimba
preot
Cetea
Pentru conducerea agendelor spirituale şi oficioase în

Josani-Butan-Măgeşti, prin aceasta te numesc administrator parohial,
sub rezerva aprobării superioare.
Arhiva şi oficiul parohial le vei lua în primire de la preotul Samuil
Iacob.
Vei pregăti inventarul în trei exemplare şi-l vei trimite aici în 14
zile.
Tileagd, 28 febr. 1922
Alex. Munteanu
Protopop
Pe verso: Instituirea ca administrator a fost aprobată de V(eneratul)

Consist(or) prin Nr.410/1922.

179
CETEA-BIHOR
51
Domnule Primar al comunei Cetea
Conform ordinului telefonic al Prefecturei Jud. Bihor, Vă rog să
binevoiţi a lua la cunoştinţă că marţi, adecă în ziua de 2 Ianuarie 1934,
la oarele 14 va avea loc adecă se va ţinea înmormântarea fostului prim
ministru I. Duca la Bucureşti. Din motivul acesta, vă rog D-le primar că
momentan să aduci la cunoştinţă D-sale D-lui preot din comuna Dvs. că
în ziua susamintită şi la orele fixate şi în Sfânta Biserica Dv., să se ţină
serviciul Divin la care vor lua parte toţi membrii consiliului comunal şi
şcolar şi cât se poate mai mulţi locuitori din comună.
Prăvăliile din comună la orele 14 vor fi închise.
Borozăl, la 1 Ianuarie 1934

pentru notar:
Buzle
Pe verso: Luat la cunoştinţă. Pr. E. Bendorfean, Cetea la 2 lan. 1934,

ora 15 1/2.
De aceeaşi mână: Asasinarea Prim-Ministrului I.G. Duca la Sinaia
52
PENTRU POSTERITATE
Această casă parohială s-a edificat în anul 1935 în zilele Prea
înălţatului Rege al României, Carol al II-lea, Patriarh fiind înalt Prea
Sfinţitul Dr. Miron Cristea, cu reşedinţa în Bucureşti. Metropolit al
Ardealului, Banatului, Crişanei şi Maramureşului fiind înalt Prea
Sfinţitului Dr. Nicolae Bălan, cu reşedinţa în Sibiu.
Episcop al acestei Diecezi (Oradea) fiind Prea Sfinţitul Roman
Ciorogariu de 84 de ani, având de arhiereu-vicar pe Prea Sfinţitul Dr.
Andreiu Mager-Crişanul, ambii cu reşedinţa în Oradea.
Parohia Cetea făcând parte din protopopiatul Peşteşului; are de
Protopop pe P.C. Sa Părintele Ştefan Domocoş paroh în Bratca.
180
Preotul parohiei:
Emil Bendorfean, născut în anul 1909 în 15.VIII în comuna Daneş

din jud. Târnava-Mare.
Studiile primare le-a făcut în satul natal şi la nemţi, în Sighişoara, iar
cele secundare la Dumbrăveni şi Sibiu.
Studiile teologice la Sibiu şi Oradea.
În 28 Ianuarie 1932 şi-a serbat cununia religioasă în biserica veche
din com. Valea neagră de Criş, luând în Căşătorie pe Domnişoara Justina
Butiri, fiica învăţătorului-director din Valea-neagră.
În 8 Martie 1932 a fost hirotonit de preot prin Prea Sfinţitul Dr.
Andreiu Mager.
În 27 Martie 1932, părintele Emil Bendorfean a fost instalat în mod
sărbătoresc în parohia Cetea şi administrator în Valea-mare.
De-atunci şi până astăzi, cu ajutor dela Dumnezeu, păstoreşte aceste
parohii.
Notez ca amintire în viitor spre ştire, că în parohia Valea-mare facem
pregătiri în această săptămână pentru sfinţirea bisericei de peatră, fiind
ziua sfinţirii fixată pe Duminică, când parohia Valea-mare va sărbători
împreună cu toţi credincioşii din satele din jur şi cu înalţii oaspeţi din
Oradea invitaţi în mod individual de preotul E. Bendorfean şi cu
intelectualii din jur, cel mai însemnat, Sfânt şi măreţ act din viaţa unei
parohii, anume: Sfinţirea bisericii.
Peatra fundamentală la biserica din Valea-mare s-a sfinţit în ziua de
23 Sept. 1934 de părintele Emil Bendorfean în faţa unui numeros şi select
public. În partea de răsărit al Sfântului Altar, în fundament, în dreptul Sf.
Prestol, părintele Bendorfean a pus într-o sticlă, 18 coale în cari s-a scris
întreaga “monografie” a comunei V. mare.
Această casă parohială s-a edificat pe spesele parohiei Cetea, din bani
bisericeşti şi comunali şi ceva ajutoare din partea Prefecturii şi alte
instituţii. E dificil să se înşire aici toate în mod detailat deoarece la archiva
parohială se află toate scrisorile referitoare la edificarea acestei case. Atâta
se mai poate scrie: că s-au depus uriaşe sforţări din partea părintelui până
când parohienii au fost convinşi să înceapă la edificarea acestei case. Nu- i
vorbă că aveau dece se teme deoarece în anul acesta şi în cei trecuţi a
bântuit o nemaiauzită criză financiară în ţară. Dar nădejdea în D(umne)zeu
şi dragostea credincioşilor faţă de păstor a făcut ca fiecare să uite
necazurile sale familiare şi s-au prezentat la lucru, la casa parohială
aducând, cei cu vite, material pentru zidire etc., iar cei săraci, fără vite, au
lucrat în mod gratuit câte 4 zile până acum. Toate lucrările au decurs până
în prezent bine sperând ca peste 15 zile să fie casa acoperită, iar în anul
181
CETEA-BIHOR
viitor să se continue cu restul, nutrindu-ne cu speranţa ca pe I (-a) zi de

Rusale 1936, dacă va ajuta Dumnezeu, să fie sfinţirea acestei case.
Planul acestei case l-a făcut Preotul Emil Bendorfean şi Dl. Gavril
Topai, învăţător-director în Cetea. Din cauza crizei de bani şi din lipsa
altor mijloace materiale nu s-a putut face un plan de casă în stil mai nou,
însă eu zic către Frăţia Ta, iubite părinte cari vei locui în această casă, şi
care după o vieţuire îndelungată în ea o vei strica pentru a o renova şi când
vei ajunge la această scrisoare, gândeşte, iubite frate, la un preot tânăr care
a scris această scrisoare cu mare satisfacţie într-o micuţă casă parohială
din lemn în Cetea unde 4 ani a tot meditat cum va putea ajunge să aibă şi
preoţii din Cetea o casă corespunzătoare cu secolul acesta. Notează iubite
frate părinte că Părintele Bendorfean a venit dintr-o regiune de pe
Târnava-mare unde satele erau atât de înaintate pe terenul cultural şi
economic încât, dacă ajută Dumnezeu, satele de pe Valea Crişului Repede
vor ajunge numai după cel puţin 50 de ani - însă, bineînţeles, să se depună
muncă isvorâtă din cele mai alese virtuţi.
Nu ne este dat nouă, preoţilor a vorbi de merite ci numai să ne facem
datoria, fiindcă dacă am sta să cugetăm bine, nici datoria nu ne-o putem
face cum ni s-ar cere - şi ori cât am munci - nu facem altceva decât
împlinim o parte din datoria noastră. Deaceia sufletul meu ar fi plin de
bucurie când ar auzi şi ar şti că parohia Cetea de astăzi, peste 50 de ani a
avansat simţitor pe terenul religios-moral, cultural şi economic; ajungând
ca românul nostru uitat astăzi de toţi, să fie în viitor privit cu drag de ori şi
cine, însă nu numai atunci când un partid politic îi cere votul; cum se cam
obişnuieşte astăzi.
Am deplina nădejde că credincioşii acestei parohii, vor ştii să înfrunte
întotdeauna orice curent dăunător bisericii şi ţării noastre; cât timp preoţii
acestei parohii vor fi “cu crucea în frunte”.
Până în prezent în parohia Cetea nu s-a făcut nici o desbinare între
credincioşi ca- n comunele din jur. În parohia Cetea nu sunt sectari.
Oamenii sunt liniştiţi, se mai simte şi acum ceva din viaţa patriarhală.Le
place să lucreze, sunt ambiţioşi şi buni credincioşi, excepţie fac cei ce vin
de ia lucru de prin Bucureşti şi cari sunt infectaţi de diferiţi indivizi
semidocţi, însă apropos la aceşti credincioşi, zic că dacă preotul nu-i
neglijează, revin cu uşurinţă la ideile bune.
În timpul cât s-a edificat această casă în comuna Cetea era
învăţător-director: Gavril Topai, născut în această comună. Un bun
învăţător, sârguincios, sub conducerea sa s-a edificat a doua sală de
învăţământ. E privit bine de toţi consătenii săi, prin faptul că-şi face
datoria.
182
Primar în comună e: Gavril Chirodea a Toderii
Epitrop I-e Dumitru Măruşca (Căuoaciu)
Epitrop II Gheorghe Boca.
Sfăt la biserică e: Gavril Pup (a Macâ) iar factor poştal a fost Petru Pup.
Toţi aceşti oameni, începând de la primar şi până la sfăt şi factor

poştal, au ştiut fiecare să-şi îndeplinească cu credinţă datoria faţă de
serviciul lor.
Nemaiavând timp disponibil pentru a scrie şi alte lucruri, încheiu,
lăsând ca tradiţia să vorbească.
Emil Bendorfean, paroh
Cetea, ta 5 Octomvrie 1935.
(Document aflat în Muzeul parohiei Cetea)
53
TABLOU
cuprinzând numele învăţătorilor cari au funcţionat la
şcoala primară confesională din com. Cetea-Bihor -
începând din anul 1853 când s-a înfiinţat şcoala în Cetea
şi până în anul 1914 când s-a început războiul mondial.
1) Ioan Popa din Răbăgani sub care s-a început şcoala în anul 1853.
2) Dumitru Rafila a funcţionat 8 ani.
3) Petru Cuc a funcţionat 5 ani.
4) Ioan Mărârescu a funcţionat 2 ani.
5) Petru Chirodea a funcţionat 5 ani.
6) Mihaiu Mihancea a funcţionat 2 ani - din Cetea
7) Petru Chirodea a II-a oară a funcţionat 2 ani - din Cetea
8) Petru Cuc a II-a oară a funcţionat 1 an
9) Ioan Simoc 3 ani şi pe urmă a fost hirotonit preot în Cetea
10) Gh. Lalu a funcţionat 3 ani
11) Traian Vesa a funcţionat 1 an
183
CETEA-BIHOR
12) FI. Câmpeanu a funcţionat 2 ani - din Beznea

13) Gh. Lalu a II-a oară până în anul 1901, din 1900.
În 1902 se sistează învăţământul până în anul 1905.
14) Alexandru Drimba din Apateu a funcţionat 2 ani şi apoi a fost
hirotonit (1906) de preot în Cetea, iar în prezent e preot în Ortiteag şi
protopop al Tractului “Peşteş” cu sediu în Aleşd.
Până la Alexandru Drimba nici unul dintre învăţători n-au avut
diploma de învăţător ci numai pe baza împuternicii date de protopopi şi
Episcopie au funcţionat ca suplinitori la şcoala confesională.
15) Iosif Bulzan, învăţător, a funcţionat 4 ani şi a fost preot în Negreni
(Fechetău).
(1
16) Petru Brudaşca a funcţionat 5 ani
Cetea, la 15 Iunie 1936

Preot Emil Bendorfean
Note:
1. Petru Brudaşca a fost învăţător titular în Cetea timp de 8 ani, între
1911 -1919, timp în care a fost dus pe front fiind suplinit de Alexandru
Drimba.
54
Parohia Ortodoxă Română Copie
Cetea
Prea Onorat Of. Protopopesc “Peşteş”

sediu: Aleşd
Prea Cucernice Părinte,

La Ord. D-voastre Nr.34/1937 cu onoare înaintăm Prea Onor.
Oficiu Protopopesc “tabloul” despre veniturile preoţeşti din parohia
Cetea şi Valea-mare de Criş.
Cetea la 4 Februarie 1937 Preot

E. Bendorfean
184
Parohia Ortodoxă Română Copie

Cetea, Jud. Bihor
Nr.9/1937
Nr.
Parohia Cetea Parohia Valea-mare
crt.
N-rul caselor: 152 N-rul caselor: 139

1 N-rul caselor şi al sufletelor?
N-rul sufletelor: 760 N-rul sufletelor: 632
Cât e sesia preoţească, în jug.

2 8 jug. 1449 stg. 3 jug. 892 stg.
cad.
Ce pământ mai foloseşte 3 cimitire de: 2 jug. Cimitirul local de: 1

3
preotul? şi 90 stg. jug. şi 1405 stg.
Este casă nouă Este casă parohială

Este casă parohială, în ce stare e
4 parohială cu 8 veche, în stare slabă,
şi câte camere are?
camere cu 3 camere
Biserica e din piatră, Biserica e nouă, din

5 Este biserică şi în ce stare este?
în stare bună piatră, în stare bună
Stolele legale şi 1/2

Ce venituri mai are preotul de la
6 zi de lucru de fiecare Stolele legale
enoriaşi?
casă
Bir şi lemne. Birul

7 Bir, păşune, lemne? Păşune şi lemne
foarte puţini îl dau
185
CETEA-BIHOR
55
Genealogia neamului Antonescu din com. Cetea jud. Bihor, privitoare
la certificatele ce trebuie să le eliberez pentru familia d-lui. Virgil
Antonescu, director de bancă, Oradea şi pentru familia Camil
Antonescu notar în Arad.
IOAN, preot în Cetea (1818 – 1865)

| | | || | | |
OANA IOAN IOSIF GAVRIL ŞTEFAN VASILE NICOL
măritată econom preot preot Dr., preş. econom. notar
Cipou Cetea Corniţel Valea-Mare Secţiei Cetea Fechetău
înv. (1882-5) orfanale
Luncşoara Lugoj. Mare
fondator pe
seama
Bisericii şi pt.
elevii săraci şi
orfani, a lăsat
fundaţiei un
milion de lei
OANA DUMITRU ELISABETA IOAN

măritată avocat măritată învăţător pensionar
Mărcuş Arad Tripon Lugaşu de Sus
econom. cantor
Corniţel Corniţel
GEORGINA VIRGIL CAMIL VIRGIL

măritată dir. Bancă (Arad) notar public dir. Bancă
după profesor probabil între timp (Arad) Oradea
Lugojan devine director
(Arad) bancă în Oradea
LIVIA VLADIMIR ADRIAN
Cetea, 18 februarie 1937
Certificatele pe care le eliberez vor servi ca dovadă că N.N. etc. se

trage din neamul Antonescu din Cetea înrudită cu fondatorul Ştefan
Antonescu şi elevii de liceu din acest neam vor primi ajutoare de
fundaţiune.
186
56
Copie de pe procesul-verbal de inspecţie dresat la şcoala primară din
com. Cetea în ziua de 10 aprilie 1940 de către Inspectorul şcolar D.
Marcu
Astăzi, 10 Aprilie 1940, subsemnatul subinspector şcolar de

control am vizitat şcoala primară din com. Cetea, jud. Bihor. Cu această
ocazie am găsit la post numai pe D-l Avram Lazăr, înv(ăţător)
suplinitor în postul II, numit din 1 octombrie 1939, care din cauză că a
fost concentrat n-a funcţionat la post pân-la data de 8 aprilie 1940 când
s-a prezentat la post deoarece dânsul se găseşte în concediu.
Conducerea şcoalei o are D-l Topai Gavril, înv(ăţător) definitiv, în
prezent concentrat cu data de 1 Apr. a.c. În timpul cât a fost concentrat
D-l director Topai, cursurile acestei şcoli au fost conduse de D-l preot al
comunei respective Emil Bendorfean, căruia îi exprim mulţumirile
mele personale şi voiu propune Inspectoratului şcolar să i se aducă
mulţumiri în scris pentru munca prestată în educarea şi instruirea
copiilor dela şcoală, şi-n acelaşi timp, să se facă cunoscut şi autorităţilor
bisericeşti, acest fapt demn de remarcat. Curăţenia şcoalei s-a făcut la
timp, deasemenea şi procurarea registrelor pendinte de şcoală şi
combustibilul necesar. Edificiul şcolar este nou. Materialul didactic în
completare. Mobilierul nou şi complect.
Şcoala dispune de două săli de clasă tip, unde sunt numiţi doi
învăţători. În acest an şcolar sunt recenzaţi dela 7-16 ani, 133 elevi,
înscrişi: 97 şi frecvenţi: 80 elevi. În afară de aceste constatări, am dat
unele îndrumări în privinţa administrativă noului învăţător, mai ales că
dânsul este în primul an de învăţământ.
Drept care am încheiat prezentul proces-verbal după care voi primi
în decurs de 4 zile la Ineu - 4 copii. D.c.m.s. Subinspector şcolar de
control, Dumitru Marcu. Pentru conformitate.
Arhiva parohiei Cetea, Dosar IV, doc.49/b
187
CETEA-BIHOR
57
CĂMINUL CULTURAL DIN COMUNA CETEA - BIHOR
Prin munca şi străduinţa d-lor: preot Bendorfeanu, notar Vasile
Pop şi primar Nicolae Măruşca, pe lângă înţelegerea deplină a sătenilor,
s-a ridicat în comuna Cetea-Bihor, un frumos cămin cultural, al cărui
botez şi inaugurare se va face în curând. Faptul merită cu atât mai mult
să fie subliniat, cu cât locuitorii comunei Cetea, deşi lucrători cu ziua
prin vechiul regat - fiind în regiune muntoasă cu lipsă de pământ - au
reuşit, totuşi să aibă o şcoală frumoasă, o biserică înălţătoare şi acum un
cămin cultural de toată frumuseţea.
Arhiva parohiei Cetea, Dosar IV, doc. 54 (decupaj dintr-un ziar local,
probabil Gazeta de Vest)
58
Protopopia ort. rom. Aleşd
Nr. 155-1940
Cucernice părinte,
În urma evenimentelor precipitate1, vă comunic următoarele:
1. Nici un preot, sub nici un motiv, nu este permis a-şi părăsi
parohia şi nici enoriaşii care au cea mai mare nevoie azi de a-i susţine şi
încuraja şi mângâia.
2. Cel ce va părăsi parohia fără motivare binecuvântată, va fi
stigmatizat ca dezertor dela datorie (ca) şi năimitul din Sf. Evanghelie.
3. Cei cari sunt constrânşi a-şi părăsi postul, să nu lase fără predare
reglementară Consiliului Parohial şi Inventar şi avizarea Of.
protopopesc precum şi propunerea, prin cine se va putea administra
parohia în viitor.
4. Corespondenţa oficială se va face ca şi până aci.
5. Rapoartele despre situaţia obvenită în parohie trebuiesc a se
aduce zilnic la cunoştinţă acestui oficiu.
6. Feriţi populaţia dela acte ostile contra noului Guvern şi-l
determinaţi la ordine, ascultare şi supunere.
188
7. Preotul e busola corăbiei, nu se poate corabie fără busolă, ori, în

acest caz şi Căpitanul e expus la nimicire.
8. (şters complet).
9. Mântuitorul ne spune: “Păstorul cel bun sufletul şi-l pune pentru
oi iar năimitul lasă oile şi fuge”.
10. Mântuitorul, văzând pe Petru cum fuge din Roma, i-a zis: “Dacă
tu fugi dela fraţii mei, mă duc să mă răstignească a doaua oară".
11. Aduceţi-vă aminte de zisa Mântuitorului care ne-a spus că:
“Celui ce i s-a dat mult, multe se vor cere de la dânsul” şi odată fiecare
va răspunde pentru sufletele celor slabi şi a celor neorientaţi. Fericirea
noastră personală ne priveşte pe noi dar de nenorocirea păstoriţilor
noştri suntem direct responsabili.
12. Cei care vor rămâne la datorie, vor beneficia (de) salariul pe trei
luni drept Premiu Najional, afară de salariul regulat iar cei absenţi nu se
vor bucura de acest favor.
13. Salariul se va primi în săptămâna viitoare tot de la acest oficiu şi
numai pentru aceia care mă vor aviza de urgenţă că rămân la datorie.
14. Canoniceşte vom aparţine la Eparhia Clujului, până la alte
dispoziţii.
15. Să ştie fiecare că precum am fost în stat constituţional, tot
asemenea vom fi şi în viitor într-un stat care în baza convenţiunilor ce
s-au stabilit între guverne, va avea strictul obligament de a garanta
avutul şi libertatea personală a fiecărui cetăţean de orice limbă şi lege,
precum şi respectarea şi susţinerea în condiţiile din trecut a tuturor
instituţiunilor existente şi create în viitor. Deci, nici unul dintre noi să
nu fie nedumirit asupra acestor îndatoriri de stat.
Aleşd, la 3 Septembrie 1940 A. Drimba
Arhiva parohiei Cetea, Dosar VII, doc. 1/a
Note:
1. Prin dictatul de la Viena (30 august 1940), României i s-a răpit
nordul Ardealului, cedat de fascişti Ungariei. Din acest teritoriu a făcut
parte şi jumătatea de nord a judeţului Bihor până la aproximativ, linia
Crişului Repede. Cetea, ca şi satele înconjurătoare, au ajuns sub
stăpânire străină.
189
CETEA-BIHOR
59
5.IX.1940
Frate Părinte Emil,

Scriu în fugă. Mulţumesc pentru rândurile trimise din cari transpiră
adevărata conştiinţă de datorie, pe cari sunt unii care nu o înţeleg. În
vremurile de liberă contemplaţie îmi scri atât pentru mine cât şi pentru
autorităţile noastre ca o dovadă a înţelegerei vremurilor şi document de
sacrificiu naţional şi de apostolat.
Staţi tari în credinţă şi nu lăsaţi fraţii noştri la decepţionare pentru
că nu-i nici un motiv.
Capacitează şi pe Todor şi George etc., să nu cumva să dezerteze,
cei rămaşi vor primi premii de 3 luni, afară de salar.
Cu bine şi noroc!
Frate în Hristos,
Alex(andru Drimba)
(P.S.) Distribueşte circularul, de urgenţă.
Arhiva parohiei Cetea, Dosar VII, doc. 1/b
60
CONSISTORUL ORT. ROM. DIN NAGYVÁRAD-ORADEA
Nr.3824/1940
CIRCULARA
către Cucernicii preoţi, Onoratele oficii parohiale şi Corporaţii
bisericeşti din protopopiatul ort. rom. PEŞTEŞ (Aleşd)
Facem cunoscut tuturora că, prin expulzarea părintelui Alexandru

Drimba, rămânând protopopiatul Peşteş (Aleşd) fără protopop, cu
conducerea acelui protopopiat, până la alte dispoziţii, este încredinţat
Prea Cucernicia Sa părintele Ioan Gligor, protopopul Tileagdului, cu
reşedinţa în Ineu-Köröskisjenö.
190
Aducându-Vă aceasta la cunoştinţă, Vă îndrumăm, ca în toate cele

ce privesc oficiul de protopop, cu toată încrederea, să Vă adresaţi Prea
Cucerniciei Sale părintelui protopop Ioan Gligor şi să-i daţi cinstea şi
ascultarea cari, după rânduiala sfintelor canoane şi a legilor în vigoare,
se cuvin Prea Cucerniciei Sale ca unui protopop legiuit al
protopopiatului Peşteş (Aleşd).
Nagyvárad-Oradea, din şedinţa Consistorului ortodox Român,
ţinută la 31 Decemvrie 1940.
Protosincel Ioan Dinu Evuţianu Ioan

Vicar, preşedinte secretar
Arhiva parohiei Cetea, Dosar VII, doc. 4.
61
CERTIFICAT
Se certifică oficios din partea noastră că Domnuil Gavril Făşie
învăţător, în etate de 39 ani, a funcţionat ca învăţător la şcoala primară
confesională ortodoxă română din comuna Cetea, jud. Bihor, în
intervalul dela 1 Septemvrie 1919 şi până la 1 Septemvrie 1922.
În acest interval de timp, Domnul Făşie Gavril şi-a făcut în mod
lăudabil datoria ca învăţător, fapt ce se poate constata din actele şi
registrele şcoalei primare confesionale ortodoxe române din comuna
Cetea.
Prezentul certificat îl eliberăm la cererea D-lui Făşie Gavril spre a-i
servi la trebuinţă. Dat în Cseklye (Cetea)1, la 28 Jan. 1941
Preot,
Emil Bendorfeanu
Note:
1. La început, administraţia ungară a introdus obligativitatea folosirii,
în documentele oficiale, a celor două denumiri - maghiară şi română - a
localităţilor. Mai târziu s-a obligat folosirea numai în limba maghiară a
acestor denumiri.
191
CETEA-BIHOR
62
PAROHIA ORT. ROM. CETEA
Copie
Eparhia ORADEA
Nr.26/1941
Venerat Consistoriu Eparhial,

Un fost enoriaş de-al meu cu numele Dumitru Negruţ, plecat din
Cetea şi mutat cu familia în comuna Cian, jud. Sălaj, poşta Tăşnad, a
venit zilele trecute la mine şi mi-a povestit şi unele chestiuni privitoare
la Biserica Ortodoxă din comuna Cian.
Subsemnatul, cu supunere fiiască, vin a vă raporta că, în urma
cedării Ardealului de Nord, Ungariei, prin plecarea preoţilor în
România, a rămas şi parohia Cian fără preot iar tot ceea ce se afla în
capelele parohiilor Tăşnad şi Cian au fost depuse de către protopopul
din Cărei la casa susnumitului credincios.
Declară susnumitul enoriaş că autorităţile maghiare au ridicat
obiectele sacre din casa lui iar înainte de ridicare, le-a administrat celor
din familie o bătaie, şi obiectele au fost profanate prin călcarea
veşmintelor, a potirului şi crucei, în picioare. Urmă despre profanare se
cunoaşte.
Prin faptul că Jandarmeria a ridicat obiectele şi le-a aruncat la
postul de Jandarmi fără nici o scrisoare, mă roagă Dumitru Negruţ ca
să-l sfătuiesc ce-i de făcut fiindcă el a preluat toate obiectele cu inventar
dela părintele protopop din Cărei.
Cred de bine ca să raportez acest caz Veneratului Consistoriu din
Oradea, rugându- Vă a aduce cazul la cunoştinţa Sfintei Episcopii din
Cluj, Prea Sfinţitului Episcop Nicolae, pentru a decide de starea
lucrurilor din Cian. Fiindcă n-au nici preot ortodox în jur, catolicii fac
prozelitism mare printre ortodocşi.
Cetea, ta 15 Martie 1941.
Preot, Emil Bendorfeanu
192
63
CONSISTORUL ORTODOX ROMÂN
NAGYVÁRAD-ORADEA
No. 152/1941
Cucernice Părinte,
Vă trimitem spre ştire şi conformare, în copie şi traducere
românească adresa No.5322/1941 a subprefecturii judeţului Bihor, în
cauza extrădării1 extraselor matriculare de către conducătorii oficiilor
parohiale.
I. Copie. II Traducerea
Dela subprefectura judeţului Bihor
No. 5322/1941
Obiect: Primirea extraselor matricole de botez, cununie şi moarte,
redactate cu litere latine şi în limba confesiunilor din ţară.
Venerat Consistor ortodox român, Nagyvárad

În legătură cu adresa Dvs. No. 106/1941 dată din 5 Martie 1941,
avem onoarea a vă comunica următoarele:
Natural, că din matricolele româneşti, conducătorii acelor
matricole numai în limba românească pot elibera extrase autentice. Un
extras matricolar redactat în felul acesta în înţelesul art. de lege XXXIII
din 1894 & 93. este act public.
Ordinaţiunea No.844/1940 nu se referă la matricolele bisericeşti,
din aceste matricole extrasele se formulează în limba în care este
condusă matricola.
Deci, întrucât o oarecare autoritate refuză primirea acestor feluri de
extrase matricolare, procedura ei nu este reglementară, pentrucă nu este
nici o dispoziţie reglementară pe baza căreia să se poată pretinde ca o
biserică care nu-şi conduce matricolele în limba maghiară să formuleze
extrasele în limba maghiară.
Autorităţile însă, ori de câte ori vor constata necesitatea, pot obliga
193
CETEA-BIHOR
părţile la anexarea în traducere autentică a actului redactat în altă limbă2

Dealtfel despre acestea am dat îndrumări autorităţilor subalterne.
Nagyvárad, la 14 Martie 1941
Pentru autenticitatea actului: Indescifrabil m.p. L.S. directorul

cancelariei jud.
Dr. Osvald m.p.
pentru subprefect
Nagyvárad - Oradea, la 29 Martie 1941
V icar-Preşedinte, Consilier eparhial,

Protosincel Ioan Dinu Evuţianu Ioan
Note:
1. eliberării
2. După un timp nu s-au mai respectat nici prevederile acestui act,
solicitându-se şi acceptându-se numai acte traduse în limba maghiară şi
legalizate de notariate chiar când era vorba de acte matricole ale
Bisericii ortodoxe române.
64
Nr.25/1941
Prea C. Părinte Protopop,

La ord. P.C. Voastre Nr.51/941 vin a vă raporta că subsemnatul, pe
lângă parohiile cari le-am avut în România, mai administrez, de când e
Ungaria pe aici şi parohia Corniţel care a fost administrată de către
părintele Gligor Pop învătător-director în com. Borod. Părintele Pop
Gligor a plecat în România cu familia şi în prezent sfe află în com.
Remetea, jud. Bihor, unde locuieşte şi funcţionează ca
învătător-director la aceia şcoală.
194
S-a refugiat în ziua de 15 Octomvrie 1940 în România.

După părintele Pop Grigore n-a rămas nici un impozit restant sau
curent, la nici o autoritate.
Cetea, la 18. IV. 1941
Preot Bendorfeanu
65
Eparhia ORADEA
No.40/941
Veneratului Consistor Eparhial ort. român, Oradea

Venerat Consistor Eparhial,
Cu onoare răspundem la ordinul No. 160/941 dat de Ven. Consistor
Eparhial din Oradea, referitor la complectarea chestionarului Nr.
160/941, cu privire la procedura de urmat a parohiilor deposedate de
pământurile bisericeşti şi şcolare; proprietăţi vechi, precum şi a sesiilor
primite prin reforma agrară română.
Atât parohia Cetea cât şi Valea Mare şi Corniţel, de sub păstorirea
subsemnatului n-au primit nimic prin reforma agrară română iar în
decursul anului 1940 sau 1941 nu s-a făcut nici o deposedare sau
conturbare de posesiune din partea nimănui.
Nefiind cazul de a intenta proces în această chestiune, restituim 3
exemplare, procură.
Cetea, ta 3 iunie 1941

Preot,
Emil Bendorfeanu
195
CETEA-BIHOR
66
Episcopia ortodoxă română a Vadului, Feleacului şi Clujului
3066/1941
NICOLAE,
Din mila lui Dumnezeu dreptcredinciosul Episcop al Eparhiei
Vadului, Feleacului şi Clujului.
Iubitului cler şi popor har şi milă şi pace dela Dumnezeu tatăl şi
dela Domnul nostru Isus Hristos
Iubiţii mei fii sufleteşti,

Un foc îngrozitor a mistuit astă toamnă peste 40 de gospodării în
fruntaşa noastră parohie Tresnea din protopopiatul Unguraşului1. Fraţii
noştri loviţi de cumplita năpastă s- au văzut pe neaşteptate lipsiţi de
averea pe care-n ani îndelungaţi şi-au adunat-o cu osteneală şi sudoare
multă. Nu le-a rămas - cum se spune în Scriptura Sfântă - nici unde să-şi
plece capul; şi numai Dumnezeu ştie cum au izbutit să treacă peste
grelele zile ale iernii.
Noi, cei pe cari bunul părinte ceresc ne-a ferit de un asemenea
prăpăd, se cuvine să ne gândim la marile lipsuri ce le îndură şi astăzi
fraţii noştri din Tresnea. Se cuvine să le sărim în ajutor cu toată
creştineasca noastră dragoste, ca să-şi poată reface măcar în parte
gospodăriile lor pustiite şi să poată avea şi ei - măcar pe iarna viitoare -
adăposturi cât de smerite.
De aceea, din părintească grije ce vi-o port, am hotărât să
întreprind o colectă pentru grabnica ajutorare a fraţilor din Tresnea.
Ajutoarele le vor aduna preoţii, cu liste pe cari se va însemna
numele şi darul în bani al fiecărui iubitor de Hristos şi de frate.
Daţi, deci, iubiţii mei fii sufleteşti, daţi din multul ca şi din puţinul
Vostru, dar daţi din toată inima - şi fapta voastră va fi bineprimită de
Tatăl nostru cel din ceruri.
Aduceţi-Vă aminte de cuvintele Scripturii celei Sfinte, care spune
că “ pe Dătătorul de bună voie iubeşte Domnul” (II. Cor. 9.7.) şi că
“mai fericit este a da decât a lua” (Fapte 20, 35). Daţi, căci, făcând astfel
196
- şi Hristos Domnul nostru îşi va aduce aminte de voi în ziua judecării

spunându-vă “Veniţi binecuvântaţii Părintelui meu, moşteniţi împărăţia
care este gătită vouă de la întemeierea lumii. Că am flămânzit şi mi-aţi
dat de-am mâncat, am însetat şi mi-aţi dat de-am băut, strein am fost şi
m-aţi primit, gol am fost şi m-aţi îmbrăcat” (Matei 25, 34-36).
Eu, dragii mei, sunt încredinţat că veţi da ascultarea cuvenită
chemării mele şi Vă veţi arăta şi de astădată creştineasca şi româneasca
Voastră jertfelnicie.
Darul domnului nostru Isus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl
şi-mpărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi, cu toţi.
Cluj, la 12 Iunie 1941
Cu arhiereşti binecuvântări,
Nicolae Colan
Pe verso: Subsemnatul am colectat din parohiile păstorite de mine

următoarea sumă de bani:
Din Cetea 162 Pengei
Din Valea Mare 118 Pengei
Din Corniţel 126 Pengei
Total 406 Pengei2
Preot, Emil Bendorfeanu
Note:
1. Aluzie la măcelul comis de trupele horthyste în comuna Trăznea la 9
septembrie 1940, în urma căruia s-au înregistrat 263 morţi şi răniţi,
precum şi distrugerea satului (Vezi: M. Fătu-M. Muşat, Teroarea
horthysto-fascistă în nord-vestul României, septembrie 1940 -
octombrie 1944, Bucureşti, 1985, p.63-67).
2. este vorba de pengő, moneda statului ungar în această perioadă.
197
CETEA-BIHOR
67
CONSISTORUL ORTODOX ROMÂN, Nagyvárad, Oradea.
Nr. 261/1941
ONORATULUI OFICIU PAROHIAL ORTODOX

ROMÂN
În Cséklye-Cetea
U(ltima) p(oştă) Nagyvárad
Cucernice Părinte,
Spre orientare şi strictă conformare Vă trimitem aici în copie
Ordinul Nr.1531/941, dat de către Prea Sfinţia Sa EPISCOPUL nostru
NICOLAE COLAN din Cluj, în cauza corespondentei oficiale şi a
estraselor matricolare.
“Nr.1531/941, venerat Consiliu Eparhial ortodox român,
Nagyvárad, Oradea. Spre a preîntâmpina orice nedumerire, Vă rugăm
să binevoiţi a aduce la cunoştinţa oficiilor parohiale, că limba oficială a
Bisericii noastre este cea românească. În afară de corespondenta
oficială cu organele Statului, care se face în limba maghiară, toate
celelalte acte se fac în româneşte. Estrasele din matricole se fac în
româneşte, aceasta fiind limba în care se conduc matricolele. Cluj, din
şedinşa Consiliului Eparhial dela 28 Aprilie 1941. EPISCOP
NICOLAE s.s. (L.S.) Secretar: V. Bogdan s.s.”
Vi se trimite aceasta în legătură cu cele dispuse de noi cu Nr. 152
din 29 Martie a.c.
Nagyvárad, Oradea, din şedinţa Consistorului ortodox român dela

20 Mai 1941
Protosincel, Ioan Dinu Evuţianu Ioan

preşedinte consilier eparhial
198
68
Oficiul Protopopesc Ort. Rom. Tileagd-Peşteş
Nr.86/1941
Cucerniciei Sale Părintelui Emil Bendorfean

Cetea
Deodată cu dispoziţiunile date de Veneratul Consistor din Oradea
cu Nr. 338/1941 şi de Sf. Episcopie din Cluj cu Nr. 1944/1941, ne-a fost
trimisă şi copia răspunsului ce Prea Sfinţia Sa Episcopul nostru Nicolae
din Cluj a primit dela Onor. Minister al Cultelor şi Instrucţiunii publice
dat cu Nr. 55102/1941, prin care ne recunoaşte dreptul de a întemeia
şcoli confesionale ortodoxe cu limbă de predare românească.
În scopul întocmirei actelor ce trebuiesc înaintate Onor. Minister
spre aprobare, în ziua de 3 Julie a.c., ora 6 p.m. voiu fi prezent în
parohia Corniţel, care are local de şcoală confesională. Pentru aceasta
veţi convoca pe membrii Consiliului parohial în şedinţă extraordinară
ce se va ţine sub preşedinţia mea.
Conducătorii oficiilor parohiale din parohiile de reşedinţă ori
administrate, care nu au local propriu de şcoală confesională, vor
raporta cu reîntoarcerea poştei, dacă în localitate este vre-un edificiu
corespunzător şi parohia respectivă este în stare a închiria acel edificiu
ca local de şcoală confesională.
Suntem convinşi că atât clerul cât şi poporul credincios va da
cuvenita atenţie acestei probleme de o covârşitoare însemnătate pentru
viaţa religioasă, culturală şi naţională.
Ineu, la 23 Iunie 1941 Ioan Gligor

protopop
(P.S.). În ziua de 4 Iulie a.c., ora 8 a.m., şedinţa la Cetea şi la ora 11

la Valea-Mare. Din Corniţel să ne ducă o căruţă la Cetea în acea zi.
Probabil că voiu merge cu soţia
199
CETEA-BIHOR
69
PROCES VERBAL(1
Dresat în şedinţa consiliului parohial ortodox român din comuna
Cetea, judeţul Bihor, ţinută astăzi, în 4 Iulie 1941, fiind de faţă
următorii membri: Părintele protopop Ioan Gligor, preotul Emil
Bendorfeanu, preşedinte, Nicolae Măruşca, secretar Dumitru Măruşca,
Ioan Bochiş, Gheorghe Boca, Petru Mermeze, Ştefan Mihancea,
Nicolae Venter, Teodor Topai, Dumitru Straniş.
Constatându-se prezenţa reglementară a membrilor consiliului
parohial, părintele preşedinte deschide şedinţa după care Părintele
protopop Ioan Gligor citeşte ordinul veneratului Consistor Nr.333/941,
cuprinzând dispoziţiunile date de către Prea Sfinţia Sa Episcopul nostru
Nicolae din Cluj, cu Nr.1944/941 privitor la redeschiderea şcoalelor
confesionale.
Hotărâre:
Consiliul parohial luând cunoştinţă de dispoziţiunile în cauză şi
apreciind importanţa deosebită a învăţământului confesional, Hotăreşte
redeschiderea fostei şcoale confesionale şi îndrumează oficiul parohial
să îndeplinească formalităţile de aprobare cerute.
În acest scop consiliul parohial aprobă să se prevadă în bugetul
parohiei suma de 240 pengei, salarul anual al învăţătorului iar
cheltuielile de întreţinere, încălzit, luminat, etc. sunt asigurate de
comuna politică în natură.
Ne mai fiind alte chestiuni la ordinea zilei, preşedintele închide
şedinţa iar pe pagina următoare urmează semnăturile.
Preot, Emil Bendorfeanu Nicolae Maruşca

preşedintele cons. parohial secretar
Pe verso: Membrii consiliului parohial: Petru Mermeze, Ioan Bochiş,

Maruşca Dumitru, Mihance Ştefan, Nicolae Venter, Boca Gheorghe,
Topai Teodor, Straniei Dumitru.
Arhiva parohiei Cetea, Dosar VII, doc. 24, fila 4
Note:
1. Un proces-verbal cu conţinut asemănător a fost întocmit şi în şedinţa
consiliului parohial ortodox român din Valea Mare, în această zi (loc.
cit., fila 8).
200
70
Prea Cucerniciei Sale Părintelui Ioan Gligor
protopopul Tileagdului şi Peşteşului
sediu: Ineu
Prea cucernice Părinte Protopop,

Conformându-mă ordinului veneratului Consistor Eparhial ort.
român din Oradea Nr. 648, cu onoare înaintez Prea onor. oficiu
protopopesc, din partea parochiilor Cetea, Valea-Mare şi Corniţel câte
un chestionar completat cu diferite date şcolare.
Nici unul din părinţii elevilor dela şcoalele primare din parohiile:
Cetea, Valea Mare şi Corniţel n-au subscris nici un fel de act prin care
copiii lor să înveţe religia în ungureşte. Copiii de la aceste şcoale sunt
catehizaţi de către subsemnatul.
E dureros faptul că la şcoalele din parohiile mele elevii din clasa I
şi a II-a au învăţători cari nu ştiu nimic româneşte1 şi copilaşii, afară de
ora de religie nu mai aud vorbă românească în şcoală; însă tot mai avem
bucuria că din ora de religie putem face, preoţii, şi oră de slovă
românească.
Cetea la 12 Noemvrie 1941
Emil Bendorfeanu
preot ort. român
Note:
1. La Cetea directoarea şcoalei era Sram Maria, originară din Eger
comitatul Heves iar la Valea Mare, Rigó Eszter din Kecskemét.
201
CETEA-BIHOR
71
Prea Sfinţiei Sale
Episcop Dr. Andreiu Mager
Episcopul Aradului
Prea Sfinţite Stăpâne,

Fiasca dragoste ce-o port faţă de Arhiereul care m-a hirotonit pe
mine, mă îndeamnă să îndrăsnesc a Vă scrie că eu, preotul Emil
Bendorfeanu din Cetea, astăzi vremelnic în Ungaria, cu mare cucernicie
mă gândesc la Prea Sfinţia Voastră.
Am rămas aici în parohia unde Prea Sfinţia Voastră m-a trimis
după hirotonire să lucrez în via Domnului.
Se împlinesc 10 ani de când P. Sf. Voastră V-aţi luat răspundere
pentru mine înaintea lui Dumnezeu. Vă rog P. Sf. Stăpâne permiteţi-mi
a Vă asigura că-n tot timpul îmi aduc aminte de marea chemare ce-o
am, şi Vă promit că mă străduiesc ca să-mi fac în mod conştiincios
datoria faţă de Biserică şi Neam.
Noi, preoţii, cari am rămas pe aici ne dăm seama de marele rol ce-l
avem de îndeplinit în apărarea şi întărirea credinţei noastre strămoşeşti
şi nicicând nu uităm că suntem români.
Fraţii noştrii depe aici ne înconjoară cu mare drag şi, dacă ne aflăm
mai mulţi la olaltă, şi din ochi ne pică lacrămi, poate şti oricine că sunt
lacrămi de durere şi suferinţă. Ne doare inima când mergem pe la Sf.
noastră Episcopie din Oradea1.
Vă sărut dreapta Prea Sf. Voastre supus fiu sufletesc:
Preot Emil Bendorfeanu
Cetea, la 5. II. 1942
Arhiva parohiei Cetea, Dosar VII, doc. 47, fila 1.
Note:
1. Guvernul horthyst a desfiinţat episcopia ortodoxă a Oradiei.
202
72
Cucerniciei Sale
Emil Bendorfean
Cetea
Revizoratul şcolar din Nagyvárad-Oradea, cu adresa Nr.6196/1941
a făcut cunoscut Episcopiei ortodoxe române din Nagyvárad-Oradea,
că nu permite folosirea cărţilor de rugăciuni tipărite în Bucureşti.
Pentru a evita orice alte eventuale neplăceri, în privinţa aceasta, cu
vre-o autoritate de stat, subsemnatul am tipărit o nouă carte de
rugăciuni, cu aprobarea autorităţii bisericeşti şi având şi concensiunea
dela Parchetul din Nagyvárad-Oradea (Nagyvárad Kir. Ügyészség,
Nr.133/1942 din 13 Martie a c.) pentru a fi răspândită. (...) Trimit
Cucerniciei Tale pentru desfacere 20 exemplare cu preţul de 3,50
exemplarul.
Desocotirea să o faceţi până la 1 Iunie 1942.
Nagyvárad, la 18 Martie 1942.
Prot. I. Evuţianu
consilier referent
73
Eparhia ORADEA
No.22/1942
Prea Cucernice Părinte Protopop,

Cu onoare înaintez un raport către veneratul Consistor Eparhial ort.
român din Oradea, rugând şi pe Prea Cucernicia Voastră să binevoiţi a
dispune referitor la chestiunea procesului intentat contra mea de
Prefectura Poliţiei din Oradea pe motivul că subsemnatul în ziua de 26
203
CETEA-BIHOR
Sept. 1941 am provocat scandal public în gara Orăzii.

Eu de fapt, m-am prezentat în ţinută demnă de un preot şi, fiindcă
nu ştiu ungureşte, am întrebat româneşte pe nişte persoane, de mersul
autobusului. Drept răspuns am primit insulte la adresa noastră, a
românilor. Amestecându-se poliţia din gară şi invitând persoanele
întrebate de mine să protesteze la îndrăsneala mea de-a vorbi
româneşte, după un interogator am fost deţinut şi mi s-au dresat acte de
dare-n judecată.
Am fost pedepsit cu 30 p(engö) sau închisoare pe 5 zile, însă
fiindcă am făcut apel, m-au chemat aproape lunar la desbateri. Pe lângă
cheltuielile mari de până acum şi pe lângă neliniştea ce mi-au cauzat-o
şi mi-o cauzează umilindu-mă într-atâta ca să recunosc acuzaţia lor,
sunt îngrijorat că acest proces se va termina în defavoarea mea şi e
deajuns astăzi să ajungi la închisoare ca să rămâi pe acolo.
Cu deosebită stimă:
Cetea, la 10 Iulie 1942,
Arhiva parohiei Cetea, Dosar VII, doc. 47, fila 3.
74
AGENŢIA CENTRALĂ DE INFORMAŢII
A CRUCII ROŞII UNGARE
Agence centrale de Renseignements de la Croix-Rouge Hongroise
Budapest. VIII. Baross-utca 15

No.20/1942
Telefon: 142-512
Onoraţilor aparţinători ai lui Mermeze Paşa1

Cetea
Cu adâncă durere vă înştiinţăm că soldatul Mermeze Paşa care s-a
născut în Cetea, în 1910, mama Sety Anna2, la 28 iunie 1942, cu prilejul
cruciadei împotriva sovietelor, a căzut eroic în apărarea Patriei sale, la
204
Mescerskie-Dwory, tovarăşii săi de arme aşezându- I cu pioşenie întru

odihnă veşnică acolo.
Împărtăşim cu toată căldura sufletului nostru marea durere
pricinuită de greaua pierdere şi în timp ce ne exprimăm întreaga
compasiune familiei îndoliate, rugăm pe Dumnezeul Ungurilor să vă
dea Dumneaboastră putere şi resemnare căci Eroul Decedat şi-a
sacrificat viaţa pentru ceea ce avem mai sfânt: Patria.
Fie-i binecuvântată amintirea de erou!
Budapest, 31 iulie 1942.
Cu stimă patriotică:
(ss) Indescifrabil
director central al biroului de informaţii
Pe verso: (nota preotului E. Bendorfeanu): Eroul Paşcu Mermeze căzut

pe câmpul de luptă în războiul antibolşevic din Rusia, în 28 iunie 1942.
Arhiva parohiei Cetea, Dosar V, doc. 43 (originalul în l. maghiară)
Note:
1. Paşcu
2. Sânziana
75
Cucernice Părinte,
Cred că ai constatat la orele de catehizaţie cât de greu citesc şcolarii
români în limba lor maternă, chiar şi aceia cari au frecventat şcoala
primară românească. Dar cu mai multă durere am constatat toţi, că acei
şcolari români cari au început şcoala în 1940 şi, de atunci încoace, abia
silabizează cititul în limba română. Singur, manualul de religie nu
ajunge pentru îndreptarea răului.
A fost o încercare în anul trecut 1943, a da miilor de şcolari români
(numai în judeţul Bihor sunt 12.000 şcolari de religie ort. română), o
carte care nu e oficială, nu e manual didactic, nu e obligatorie, dar pe
care fiecare şcolar să dorească să o aibă şi să o citească. “Calendarul
205
CETEA-BIHOR
şcolarului” nici cel din 1943, nici acesta din 1944, nu s-a conceput în
ideea de câştig material, nici numai pentru laturea lui calendaristică, de
a şti adecă şcolarul când cade o sărbătoare sau un Sfânt sau când sunt
târgurile de ţară, ci el s-a conceput, mai ales, pentru partea lui literară,
de un cuprins variat, uşor de citit, uşor de înţeles, dar totodată şi de
cuprins instructiv şi educativ.
Dar oricât de nobil e scopul editării acestui calendar, oricât de
instructiv şi educativ i-ar fi conţinutul, dacă preoţii catiheţi nu vor
insista asupra acestui scop, dacă nu-l vor explica şi nu vor scoate
învăţătura potrivită din fiecare bucată de lectură, din fiecare poezie, din
fiecare ilustraţiune, din fiecare cuvânt, scopul va rămânea neatins şi
truda autorului zadarnică.
De aceea, cu frăţească iubire apelez la Cucernicia Ta pentru
următoarele:
1. La fiecare oră de catihezaţie să faci uz de acest calendar.
2. Să obişnuieşti pe şcolari să caute în calendar sărbătorile
bisericeşti.
3. Să înveţi rugăciunile din calendar şi să citească bucăţile de
lectură.
4. Să memorizeze şi să ştie recita frumos poeziile din calendar.
5. Să înveţe colindele şi să le complecteze cu colinde din satul lor
natal.
6. Să înveţe şi să cânte cântările de la “Oastea Domnului”.
7. Să cunoască biografia oamenilor mari şi a morţilor iluştri
consemnaţi în calendar.
8. Să se ştie ceva despre instituţiunile culturale şi economice din
Bihor.
9. Să cunoască şi să iubească arta populară din Bihor.
10. Să cunoască regulele de higienă pentru şcolar.
11. Să ştie apăra contra boalelor infecţioase ce obvin şcolarilor.
12. Să privească această carte ce i se dă în mână, nu ca pe un
calendar, ci ca pe o carte folositoare pentru toată viaţa lui.
Cucernicia Ta să distribui personal fiecărui şcolar acest calendar,

începând cu clasele mai înalte: cu clasa a VII-a, a VI-a, a V-a, a IV-a, a
III-a.
Pentru ca şcolarii şi părinţii lor să ştie că această carte nu e o risipă
de hârtie ci o carte de preţ, e bine să o plătească.
Preţul calendarului e 3 Pengő, plătibil în trei rate lunare.
Operaţiunea de încasare, oricât de anevoioasă ar fi, Cucernicia Ta
206
vei afla mijloacele cele mai bune şi cele mai uşoare de a o face.
Decontarea cu autorul, P.C. Ta o faci pentru suma de 2 P. 50, astfel
că de la fiecare bucată rămân 50 fileri disponibili pentru scopuri
filantropice sau culturale pentru şcolari, după cum Cucernicia Ta vei
afla de bine.
Primesc cu simpatie orice observări în legătură cu cele expuse.
Oradea, la 22 Decemvrie 1943.
Cu frăţească dragoste:
Prot. Stavrofor
Ioan Evuţianu
Consilier la Epitropia ort. română din Oradea
Arhiva parohiei Cetea, Dosar VI, doc. 10.
76
Şcoala primară de Stat
Cetea
Nr. 10/944
Onorat Inspectorat şcolar

Oradea
Domnule Inspector,
Am onoare a vă aduce la cunoştinţă că subsemnatul am luat toate
măsurile din timp pentru aranjarea salelor de învăţământ şi pentru
înscrierea elevilor la şcoala primară de Stat din comuna Cetea, plasa
Aleşd, judeţul Bihor.
Deschiderea festivă a noului an şcolar 1944/45 am făcut-o în ziua
de Duminecă, 12 Noiemvrie a.c. fiind de faţă părinţii elevilor şi un
numeros public.
Lecţiile le-am început în ziua de 14 Noiemvrie a.c. cu cele VII
clase şi cu un număr de 118 elevi înscrişi.
Prin faptul că învăţători la această şcoală nu avem, deoarece cei
cari au fost au fugit, iar comuna e pur româneâscă şi 4 ani elevii n-au
învăţat nici o slovă românească, părinţii şi elevii cer să le fie în şcoală
207
CETEA-BIHOR
învăţători români şi să predeie în limba română.

Fiind cerut de populaţie şi din dragoste faţă de credincioşii mei,
mi-am luat sarcina de a lumina elevii şcoalei primare de stat din Cetea
până când se vor afla învăţători la posturile vacante.
Până-n prezent n-am primit din partea D-Voastră nici o adresă.
Cetea, la 15 decemvrie 1944.
Cu deosebită stimă:
Notă, în josul paginii: "revizorul din Oradea e un şovinist ungur, cu

numele Deak Ferenc. Ce să-i facem, aşa-i soarta... S-au lăfăit 4 ani şi
acum tot ei ne conduc".
Arhiva parohiei Cetea, Dosar VI, doc. 61.
77
Oficiul Protopopesc Ortodox Român din INEU
Nr.1/1945
Cucerniciei Sale, Pr. Emilian Bendorfeanu
Cetea
Cucernic Părinte,
După patru ani de zile - lungi cât patru veacuri - am scăpat din
crunta robie a magnafilor (P.S. Sa Episcopul Nicolae Colan).
Biserica strămoşească din regiunea bihoreană a văii Crişului
Repede, a Luncii şi Bistrei îşi va putea îndeplini în libertate rolul ei
religios, cultural şi social în viaţa poporului românesc.
Preoţimei şi credincioşilor - de sub jurisdicţiunea oficiului nostru
potopopesc - ce au răzbit cu bărbăţie şi la înălţimea chemării, năpasta
tuturor greutăţilor şi încercărilor impuse de restriştea celor patru ani de
stăpânire străină, le adresez o frăţească îmbrăţişare în Domnul şi o
călduroasă urare de prosperitate pentru noul an.
Apreciind cu recunoştinţă truda apostolică a tuturor preoţilor,
aştept şi pe viitor dovada aceleaşi râvne duhovniceşti, în slujba bisericii
şi a neamului nostru.
208
Fiecare cucernic preot va înainta grabnic şi prin poştă oficiului

protopopesc un raport care să cuprindă:
a) Ştiri personale asupra celor petrecute dela data de 23 August până la
eliberarea noastră de către armata sovietică şi română.
b) Activitatea pastorală şi momente mai însemnate din viaţa parohiilor,
în cursul anului 1944.
Ineu, la 15 Ianuarie 1945
Ioan Gligor
protopop ort. român
Arhiva parohiei Cetea, Dosar VIII, doc. 1.
78
CATALOGUL
cărţilor din biblioteca parohiei ortodoxe române Valea Mare
Nr. Titlul cărţii Autorul Preţul Obs.
(lei)
1. Oameni din Bihor Prof. T. Neş 250
2. Efraim (piesă de teratru) prof. Ciontea 45
3. Monografia com. Girişul de Criş P. Filip înv. 20
4. Combaterea sectelor M. Calnev 30
5. Geografia României Mari Locot. Bogatu 30
6. Actele sinoadelor eparhiale Oradea,
1923-1929 80
7. Istoria României (noţiuni sumare) Locot. Bogatu 20
8. Istoria Bisericii cl.V, VI, VII, primară Pr. P. Popa 24
9. Actele administraşiei eparhiale
Oradea pe anii 1932, 1933 30
10. Actele administraţiei eparhiale
Oradea pe anii 1930, 1932 30
11. Statutele asociaţiei clerului 30
12. O credinţă şi un avânt Simionescu 100
13. Situaţia bisericii ortodoxe române
pe anii 1935, 1938 80
209
CETEA-BIHOR
14. În luptă cu absurdul revizionism N. lorga 5

maghiar
15. Triumful ortodoxiei la Arad 50
16. Congresul Naţ. bis. (oct. 1935) 50
17. Îndreptarea lui Ion (piesă religioasă) Pr. Sărac T. 45
18. Omul cel nou E. Fidler.
trad. Ep. N. Colan 100
19. Poveţe evanghelice Prof. Faur 150 2 ex.
20. Prasnicile legii ort. (predici) Pr. T. Ciceu 50
21. Instantanee Prof. G. Ţepelea 50
22. Cuvinte către preoţi Prot. I. Goron 100
Total - 1.369 lei
Valea Mare, la 31 Dec. 1945.

Preot Emil Bendorfean Olariu Teodor
Epitrop
Arhiva parohiei Cetea, Dosar VIII doc. 13 fila 4.
79
CATALOGUL
cărţilor din biblioteca parohiei ortodoxe române Cetea
1. Arta literară - G. Georgescu şi Elena Soverda - 50

2. Monografia bisericii cu Lună - Nicolae Firu - 80
3. Trei Liturghii (cor mixt) - Prof. Givulescu -180
4. Efraim (piesă teatrală) - Eug. Ciontea profesor - 45
5. Conferinţa naţională Sibiu - Pr. Gh. Stoica - 5
6. Regulament pentru administrarea afacerilor parohiale - Cons. Ep. Oradea -10
7. Ritualistica bisericii ortodoxe române - prof. Givulescu -100
8. Noţiuni sumare din Istoria României - prof. Locot. Bogatu - 30
9. Regulament pentru constituirea consiliului şi administraţiei parohiale -
Episcopia ortodoxă română Oradea -10
10. Geografia României - Locot. I. Bogatu - 30
11. Din trecutul Beiuşului - Prot. Petru Papp -100
12. Istoria bisericii pentru cl. V, VI, VII primară - Pr. P. Popa - 24
13. Gheorghe Popa de Teiuş - Pr. Tr. Terebenţ - 20
14. Contribuţii la desăvârşirea legii de organizare bisericească - Iconom
Preotescu -10
210
15. Instantanee - Prof. G. Ţepelea - 30

16. Regulamentul sectelor religioase - Minist. Cult. -10
17. Statutele Societăţii “Oastea Domnului” - 10
18. Episcopul Nicolae Popea - Prof. I. Lupaş -10
19. Biblioteca amvonului - Prot. Z. Moga -100 - I şi II
20. Însemnări despre Gojdu - Partenie Cosma - 5
21. Momente memorabile. 19.XII. 1898 - Alegerea Metr. Ioan Meţianu -10
22. Manifestări politice la românii din Ungaria -10
23. Biblioteca amvonului - Prot. Z.. Moga -100 - I şi II
24. Actele adm. Eparhiale Arad, Arad, 1899 şi 1900, 1907 - Episcopul
Aradului -100
25. Seminţe duhovniceşti - Preot A. Lupşa -100
26. Bibi. amvonului seria III, Nr. 1 - Prot. Z. Moga - 50
27. Testamentul lui Gojdu - Maior C. Mărgăritaru - 5
28. România veghează (conferinţe) -10
29. Biblioteca amvonului Nr.5 - Prot. Z. Moga - 50
30. Monografia Crişanei - Diacon Aurel Tripon - 750
31. Monografia com. Girişul de Criş - P. Filip înv. dir. - 20
32. Actele adm. Eparhiale Arad, 1909, 1911, 1912, 1913
33. Congr. Naţ. bis. Sibiu 1925, 1932 - 100
34. Actele adm. Ep. Oradea, 1923-1929, 1930, 1931, 1932, 1933
35. Biserica ort. rom. (revista Sf. Sinod pe anii 1933, 1934, 1935).
36. Bis. ort. rom. (revista Sf. Sinod, pe anii 1936, 1937).
37. Biserica oprt. rom. pe anii 1938, 1939, 1940
38. Hristos şi mântuirea sufletească a orăşenilor - Prof. Dr. Cândea -140
39. În luptă cu absurdul revizionism maghiar – Prof. N. lorga - 5
40. Triumful ortodoxiei la Arad - Episcopia Aradului
41. Împărăţia lui Dumnezeu - Prot. I. Goron - 60 p.
42. Prasnicele legii noastre ort. române (predici) - Pr. T. Ciceu - 76 p.
43. Viaţa Sf. Apostol Pavel - Prof. Dr. L. Munteanu - 75 p.
44. Viaţa Sf. Apostol Ioan - Prof. Dr. L. Munteanu - 75 p.
45. Poveţe Evanghelice - Prof. Pr. A. Faur -150 p.
46. Anastasia Şaguna - Pr. T. Ciceu - 36 p.
47. Din vieţile Sfinţilor Pr. Prof. Emil Nicolescu -10 p.
48. Viaţa ilustrată (revistă) Episcopia ort. rom. Cluj, pe anii 1941, 1942
49. Viaţa ilustrată pe anul 1940 (revistă) Ep. Cluj
2.731 lei
Cetea, ta 31. Dec. 1945
Arhiva parohiei Cetea, Dosar VII, doc. 14 fila 7.
211
CETEA-BIHOR
80
PAROHIA ORT. ROM . CETEA copie
Eparhia Oradea
Nr.32/1946
Onor.
Fundaţia Regală Regele Mihai I
Bucureşti
Membrii Căminului cultural din comuna Cetea, Plasa Aleşd,

judeţul Bihor, cu onoare Vă rugăm să binevoiţi a ne lua în considerare
următoarea cerere:
În anul 1940, prin luna Iunie, s-au terminat toate lucrările la
căminul cultural din comuna noastră, care edificiu a fost ridicat prin
truda şi spesele locuitorilor din comună deşi regiunea e muntoasă şi
locuitorii cam săraci, totuşi dragostea pentru un cămin cultural a făcut
să (se) uite orice greutăţi.
Mare ne-a fost durerea deoarece prin arbitrajul de la Viena, noi am
rămas sub unguri - cari au căutat să dea altă destinaţie căminului
cultural - însă noi ne-am opus şi ne-am păstrat edificiul în deplină
ordine.
Acum, când ne vedem iarăşi cu toţii la olaltă şi avem posibilitate ca
să ne aranjăm Căminul cultural, Vă rugăm să binevoiţi a ne încadra şi
pe noi pe linia trasată de conducătorii Fundaţiei Regale şi a ne dărui pe
seama Căminului cultural din comuna Cetea, o bibliotecă cu cărţi
folositoare poporului, fiind cu toţii doritori de cât mai multă lumină de
carte.
Sperând că cererea noastră va fi luată în considerare rămânem
Cetea, la 5 Aprilie 1946
Pr. Emil Bendorfeanu

paroh
preşedintele Căminului cultural din Cetea
212
81
Eparhia Oradea
No. 61/1946

Cu onoare Vă rog binevoiţi a-mi elibera un certificat de serviciu
preoţesc având lipsă de el ca să mă pot prezenta la concurs şi să candidez
la postul de paroh în parohia Daneş din judeţul Târnava Mare.
Subsemnatul sunt hirotonit de către Prea-Sfinţitul Episcop Dr.
Andreiu Mager, în 8 Martie 1932, în Oradea.
Am fost instalat în parohia Cetea, la 27 martie 1932 iar în parohia
Valea-Mare la 1 Ianuarie 1933.
În decursul acestor ani, dela instalare şi până în prezent, pe lângă
serviciul preoţesc, m-am străduit ca să înfăptuiesc în parohia Cetea şi
Valea Mare cât şi în parohia Corniţel, următoarele lucruri mai însemnate
şi anume:
În anul 1932, când m-am instalat în parohie, am aflat atât casa
parohială cât şi dependinţele casei parohiale într-o desăvârşită ruină, prin
faptul că parohia Cetea, după plecarea Părintelui Drimba, a rămas
vacantă 10 ani.
Prin conducerea mea s-a renovat în anul 1932 casa veche parohială
cât şi dependinţele ei.
În anul 1933, neavând casa parohială fântână deloc, am făcut
fântână, în anul 1934 am împrejmuit cu gard de laţuri atât curtea casei
parohiale cât şi grădina casei, împreună cu grădina bisericii.
În anul 1935, în parohia Valea Mare, am edificat Sfânta biserică.
În anul 1936, am edificat casa nouă parohială din Cetea.
În anul 1937, am sădit pomi roditori de mai multe specii în grădina
bisericii şi a casei parohiale, cât şi în cimitirul din parohia Cetea şi Valea
Mare.
În anul 1938, am dat concurs învăţătorului director din Cetea la
edificarea locuinţei de la şcoală.
În anul 1939 s-a edificat prin concursul meu căminul cultural din
comuna Cetea, în anul 1940, prin concursul meu s-a edificat în parohia
Valea-Mare căminul cultural la care se lucrează în prezent pentru
terminare.
În cursul celor 4 ani de jug maghiar am administrat şi parohia
213
CETEA-BIHOR
Corniţel, unde am aflat în paragină eclejia şi pământul bisericii în

întindere de 8 jugăre cadastrale care pământ era împânzit cu tufe. Am
luat măsuri şi am curăţat de tufe eclejia preotului şi pământul bisericii iar
astăzi face cinste parohiei, fiind pământ arabil.
Pe lângă astea am căutat să împodobesc Sfintele biserici din
parohiile Cetea, Valea Mare şi Corniţel, cu icoane, veşminte, odăjdii şi
alte obiecte de lipsă.
În prezent am adunat material pentru repararea Sfintei biserici din
Cetea şi pentru edificarea unui grajd la casa parohială din Cetea. Pentru
acoperirea acestor cheltuieli am primit autorizaţia tăierii alor 500 metri
de lemne în pădurea comunală.
Toate cele înşirate pân-aici se pot constata oricând, fiind fapte reale.
Vă rog, deci Prea C. Păr. Protopop, să-mi eliberaţi dacă-i posibil,
certificatul în 2 exemplare, deoarece un exemplar îmi cere Oficiul
protopopesc din Sighişoara iar altul îmi cere Sfânta Metropolie din Sibiu.
Despre prezentarea mea la concurs Vă voi raporta la timp cât şi Prea
Sfinţitului nostru Episcop Nicolae, pentru a primi binecuvântare.
Cetea, la 2 Octomvrie 1946 Preot Emil Bendorfeanu

paroh ort. român
82
TABLOU
despre copiii din Moldova repartizaţi de
Sfânta noastră Episcopie pentru parohia
Cetea din protopopiatul Aleşd în ziua de
26 iunie 1947.
Nr. Numele şi Etatea N-rul Comuna de Familia unde a Observ

crt. prenumele copilului unde vine fost plasat aţiuni
copiilor copilul copilul
1 Anton (Burdea) 6 ani 15169 Vlădeni - La Gligor Familie
Maria Iași Mihancea înstărită şi
buni creşt.
2 Agape Nicolae 8 ani 15020 Durneşti - La Ioan Stancea plecat la
Iași părinţi
214
3 Albert Elena 5 ani 15019 Dumeşti - La Părintele plecată la

Iași Emil părinţi (1
Bendorfeanu
4 Bazălău Elena 12 ani 15168 Cartierul La văduva
Obreja, str. Elisabeta
E. G. - Iași Straniş
5 Bazălău 10 ani 15167 Cartierul La Ioan Venter surori
Constanţa Obreja, str.
E. G. - Iași
6 Bosânceanu 9 ani 15196 Rediu Tatar La Crăciun
Nicolae - Iași Măruşca
7 Bosânceanu 11 ani 15198 Rediu Tatar La Teodor
Maria - Iași Cătană
8 Bosânceanu 6 ani 15197 Rediu Tatar La Nicolae fraţi
Elena - Saşi Topai - Primar
9 Cap Mare Zoiţa 12 ani 15221 Cepleniţa - La Petru Topai plecat la
Iași părinţi
10 Benghiac Elena 7 ani 15013 Şipote - Iași La Ileana are 2 surori
Boghiş în V. Mare
Cetea, la 28 iunie 1947 Preot, Emil Bendorfeanu

paroh
Arhiva parohiei Cetea, Dosar VIII, doc. 83, fila 3
Note:
1. - Precizările "plecat la părinţi" de la rubrica "Observaţiuni" sunt
făcute cu o altă cerneală de către părintele Bendorfeanu, probabil atunci
când s-a pus problema reîntoarcerii copiilor acasă. Plecarea spre
Moldova a acestor copii a avut loc, cu un tren special care, din gara
Aleşd, a plecat la 28 septembrie 1947, ora 7 dimineaţa, aici fiind
îmbarcaţi copii aflaţi în parohiile Aleşd, Peşteş, Tinâud, Luncşoara,
Gheghie, Cetea, Valea Mare, Ortiteag, Butan, Călăţea şi Peştere (vezi
fond. cit.. Dosar VIII doc. 83, fila 1).
215
CETEA-BIHOR
83
TABLOU
despre copiii din Moldova repartizaţi
de Sfânta Episcopie pentru parohia Valea Mare
Nr Numele şi N-rul N-rul Comuna şi Părinţii Familia unde

cri prenumele copiilor copilului fişei domiciliul copilului au fost plasaţi
părinţilor
fam. Ioan
Albu Petru str Ţuţora H., Gheorghe +
1 15192 12057 Măruşca a
- 9 ani nr 18 - Iași Elena
Florii
Albu Maria (1 str Ţuţora H., Gheorghe + văd. Floarea
2 15191 12058
- 9 ani nr 18 - Iași Elena Pantiş
Asofromei Magdalena Andrieşeni Gheorghe +
3 15062 11838 Pavel Olariu
- 12 ani - Iași Maria
com. Bosea,
Andrieş Valiţa Vasile + văd Floarea
4 15030 11845 sat Mânzăteşti -
- 6 ani Elisabeta Albiter
Iași
com. Bosea,
Andrieş Constantin Vasile + Petru Olaru
5 15031 11846 sat Mânzăteşti -
- 8 ani Elisabeta (a Găvrili)
Iași
Şipote,
Albu Costache Ilie +
6 15140 12019 sat Iazul Nou - Simuţ Dumitru
- 10 ani Zamfira
Iași
Şipote.
Benghiac Raveca Dumitru +
7 15014 11905 sat Iazul Nou - Alex. Pantiş
- 9 ani Adela
Iași
Şipote,
Benghiac Profira Dumitru + Modoc
8 15012 11902 sat Iazul Nou -
- 4 ani Adela Gheorghe
Iași
Bidrihan Maria Andrieşeni - Constantin Ioan Olar -
9 15163 12037
- 11 ani Iași + Ioana Primar
David Georgeta Andrieşeni - Dumitru +
10 15063 11834 Miron Olariu
- 10 ani Iași Maria
Lăpuşneanu Zenovia Andrieşeni - Alexandru +
11 15061 11835 Teodor Olariu
- 10 ani Iași Maria
Valea Mare, la 1 iulie 1947 Preot, Emil Bendorfeanu

paroh
Arhiva parohiei Cetea, Dosar VIII, doc. 83, fila 3
Note:
1. - Este sora primarului
216
84
Onor.
Direcţiunea Şcoalei primare de Stat
Borod
Domnule director,
Apelez la bunătatea D-voastră rugându-vă ca să-mi permiteţi atât
mie cât şi credincioşilor mei ortodoxi români din comuna Borod ca să ne
adunăm în zilele de Duminecă în vreo sală de învăţământ de la Şcoala
primară, pentru a oficia Sfânta Liturghie după ritul ortodox român.
Totodată vă înaintăm şi cerere către Onor. Inspectorul şcolar din
Oradea, prin care vă solicităm aprobare de a săvârşi Liturghie şi în
zilele de dumineci să folosim o sală de învăţământ drept capelă
ortodoxă română.
Cetea, la 5 aprilie 1948

Pr. Emil Bendorfeanu, paroh
Pe verso: Am primit aprobare pentru a săvârşi Sf. Liturghie în şcoala

primară de stat din Borod, pentru credincioşii ortodoxi români
Pr. E. Bendorfeanu, paroh.
Cetea, la 9 apr. 1948
85
Parohia ort. rom Cetea
Nr. 52/1948
Prea Cucernice Părinte Protopop.

Cu onoare vin a vâ raporta că în ziua de Duminecă, 11 aprilie a c.,
am săvârşit în comuna Borod prima Liturghie pentru credincioşii noştri
ortodocşi români de acolo.
Cu o săptămână înainte am fost la Borod şi am aranjat Paraclisul în
şcoala primară de stat şi, totodată, mi-am vizat credincioşii, umblând pe
217
CETEA-BIHOR
la casele lor.
Mare mi-a fost bucuria Duminecă văzând că la sala de învăţământ
de Borod a devenit neincâpâtoare de mulţimea credincioşilor noştri
ortodoxi români cât şi din cei greco-catolici
În tabloul care l-am înaintat cu raportul nr. 131/1947 au fost
înscrişi credincioşi ai Filialei Borod, însă cercetând cu amănuntul pe
toţi credincioşii am mai aflat încă 35 de ortodoxi.
În Dumineca a IV-a a sfântului post am avut la Sf. Liturghie în total
150 credincioşi ortodoxi români.
Înainte de a începe Sfânta slujbă am oficiat, după rânduială,
sfinţirea apei, iar până ce cântăreţii au făcut Utrenia, eu am mărturisit
50 credincioşi.
În decursul Sf. Liturghii m-am rugat împreună cu credincioşii şi ei
cu mine, putând citi pe feţele lor adânca satisfacţie că şi au prilejul să se
roage după ritul ortodox român.
Le-am comunicat că, la Dumineca Floriilor, voi fi din nou la ei şi îi
voi mărturisi şi împărtăşi.
Cetea, la 12 aprilie 1948

Arhiva parohiei Cetea, Dosar VIII, doc. 88, fila
86
Parohia ort. rom. Cetea
Nr. 52/1948

Cu onoare vin a vă raporta că paraclisul nostru din Borod e cercetat
de toţi credincioşii noştri din Borod, cât şi de o sumedenie de
greco-catolici.
În Dumineca Floriilor am săvârşit Utrenia şi Sf. Liturghie şi am
mărturisit şi împărtăşit un alt număr de 85 credincioşi de-ai noştri. Corul
Oastei Domnului din Valea Mare a cântat la Sf. Liturghie.
În noaptea Paştilor, la ora 1 am săvârşit Sfânta înviere şi le-am
împărţit, după datină, "paşti” la toţi credincioşii, cari erau de faţă în
număr mare.
218
În prima zi de Paşti şi a II-a zi, credincioşii din Borod au luat parte la

sfintele slujbe în bisericile din parohiile: Valea Mare, Corniţel şi Cetea.
A III-a zi de Paşti am săvârşit împreună cu Părintele Cornic, Utrenia
şi Sf. Liturghie în capela din Borod şi am citit Pastorala Preasfinţitului
nostru Nicolae, fiind un număr de câteva sute de bărbaţi, femei şi copii,
prin faptul că era zi de târg. N-au încăput nici în coridorul şcoalei primare
ci stăteau prin curte şi la geamurile şcoalei de către şosea.
Am încheiat un legământ cu Ioan Creţ, comerciant în Borod şi mi-a
oferit din fosta casă a profesorului dr. Leontin Paladi, două camere
pentru Paraclis, un antreu şi o cameră de 4/5 metri. Deşi e mică camera
pentru capelă, totuşi cu antreul am putea să aranjăm un Paraclis frumos şi
să ne procurăm toate cele de lipsă pentru serviciul divin.
Am câştiga enorm de mult la Borod dacă vom putea merge
împreună la Preasfinţitul în Lunea după Dumineca Tomii şi să vorbim
referitor la cumpărarea casei celei mari din piaţa Borodului, care casă o
vinde Feri Schvartz, comerciant evreu din Borod şi care mi- a promis că
nouă ne-o vinde mai ieftin pentru Biserică ortodoxă.
Cetea, la 4 mai 1948

Arhiva parohiei Cetea, dosar VIII, doc. 88, fila 2
87
Parohia ort. rom. Cetea
Eparhia Oradea
(fără număr)
Prea cucernice Părinte Protopop,

Cu onoare vă aducem la cunoştinţă că, la dorinţa credincioşilor mei
din parohia Cetea, am fixat de comun acord pe ziua de Duminică, 15
august a.c. (Adormirea Maicii Domnului şi hramul Sfintei noastre
biserici), să se slujească Taina Sf. Maslu pentru obşte.
Vă rugăm binevoiţi a ne face plăcerea de a vă avea pe ziua
susamintită în mijlocul nostru.
La autobusul de dimineaţă Oradea-Corniţel, vă aşteptăm la Borozel
cu căruţa.
219
CETEA-BIHOR
Despre ţinerea cercului pastoral, respective săvârşirea Tainei Sf.

Maslu, cu preoţii invitaţi, cari nu mi-au putut promite sigur, câţi vor
veni, voi face cunoscut şi Sfatului nostru popular din Borod cât şi
Miliţiei, că adunarea noastră are un caracter restrâns pur religios,
propoveduirea luptei pentru pace şi nicidecum acte de prozelitism.
Cetea, la 8 august 1954

Cu frăţească dragoste întru domnul,
Pr. Emil Bendorfeanu
paroh
Notă: Părintele Protopop Ioan Gligor, prin scrisoarea oficioasă nr.

216/1954, înregistrată la oficiul parohial Cetea nr. 85/954, justifică
faptul că nu poate luat parte la cercul pastoral din Cetea.
Pr. Bendorfeanu
Pe verso: Invitare la cercul pastoral din Cetea pe ziua de 15 august 1954

i-am trimis şi părintelui Alexandru Drimba din Lungaşul de Jos.
Părintele Drimba a păstorit parohia Cetea 18 ani şi sub păstorirea
dânsului s-a edificat Biserica din Cetea în anul 1924. Deci în anul 1954,
la 15 august se împlinesc 30 de ani de la sfinţirea bisericii din Cetea.
Cetea, la 8 august 1954

Pr. E. Bendorfeanu
La cercul pastoral din Cetea în 15 august 1954, au luat parte următorii

preoţi slujitori:
1. P.C. Sa Păr. Alex Drimba - Lungaşu de Jos

2. " Păr. C. Ardelean - Beznea
3. " Păr. T Bereteu - Luncşoara
4. " Păr. Gh. Baci - Borod
5. " Păr. Vas Popescu – Corniţel
6. " Păr. Emil Bendorfeanu - Cetea
Biserica a fost arhiplină de popor din sat şi din jur.
220
Fotografii de la întâlnirea fiilor satului Cetea

cu ocazia aniversării a 600 de ani de la atestarea documentară
a localităţii Cetea – 1392 – 1992
(19 - 20 Septembrie 1992)
Prezidiul adunării festive cu ocazia aniversării a 600 de ani de la atestarea

documentară a localităţii Cetea şi a întâlnirii fiilor satului – 1992.
Sunt prezenţi ca invitaţi şi Prof.univ. dr. Faur Viorel şi poetul Horj Viorel
Prezidiul adunării festive cu ocazia aniversării a 600 de ani de la

atestarea documentară a localităţii Cetea şi a întâlnirii fiilor satului –
1992
221
CETEA-BIHOR
Unii din fii satului Cetea
Şcoala primară din satul Cetea în 1992
222
Învăţătoarea Cristina Topai Ungur Ioan, directorul şcolii

din satul Cetea
Colonel Bochiş Nicolae Poeta şi scriitoarea

Doina Cetea Bendorfeanu
223
CETEA-BIHOR
Aspect de la adunarea festivă
Grup folcloric al fetelor din satul Cetea

condus de Ileana Ungur
224
Parastas în cinstea eroilor din satul Cetea morţi în cele două Războaie
Mondiale
Parastas în cinstea eroilor din satul Cetea morţi în cele două Războaie
Mondiale
225
CETEA-BIHOR
Parastas în cinstea eroilor din Grup de femei şi fete la troiţa

satul Cetea morţi în cele două din curtea bisericii construită
Războaie Mondiale de Constantin Munteanu
Grup Folcloric al fetelor din satul Copii din satul Cetea

Cetea comdus de Ileana Ungur îmbrăcaţi în port popular la 1992
226
Fii al satului Cetea şi invitaţii lor
Învăţătoarea Ungur Ileana împreună cu familia Dr. Mihancea Petru

227
CETEA-BIHOR
Antonescu Ana, văduvă de război, Cel mai vârstnic bărbat din sat
una din cele mai vârstnice femei la 1992, Mihancea Ioan,
din Cetea la 1992 împreună cu nepotul său
Dr. Mihancea Petru
Poetul Horj Viorel şi poetul Ţepele Ioan la masa festivă

228
Poetul Viorel Horj, inspector şef al Comitetului pentru cultură a

judeţului Bihor, înmânând o diplomă pentru organizarea aniversării
atestării documentare a satului Cetea, prima de acest fel din judeţul
Bihor după revoluţia din 1989
Dr. Petru Mihancea, medic şef secţie neurologie la Spitalul de

Neurologie şi Psihiatrie Oradea, iniţiatorul întâlnirii din 19-20. 09.1992
229
CETEA-BIHOR
Au mai trecut 23 de ani…

Au trecut 23 de ani de când localitatea Cetea și-a sărbătorit 600 ani
de la atestarea documentară, când a avut loc și întâlnirea fiilor satului.
Atunci împreună cu inimosul meu prieten Prof. Univ. Dr. Liviu Borcea
am scris o carte document folosindu-ne de arhiva bisericii ortodoxe din
Cetea, pe care am găsit-o în podul bisericii. Cartea a apărut în 1994 și
am lansat-o în același an în biserica din Cetea. Atunci era cartea care se
pretindea a fi prima carte monografie a unei localități din județul Bihor,
apărută după revoluția din 1989. De fapt și sărbătorirea a 600 ani de la
atestarea documentară a localității Cetea din 19-20 septembrie 1992 a
fost printre primele de acest fel din județul Bihor.
De atunci s-au întâmplat multe: și rele și bune. Cel mai mare rău a
fost dispariția prin trecere la cele veșnice a prietenului meu Prof. Dr.
Liviu Borcea la 13 mai 2006. Înainte de acest trist moment am discutat
cu Prof. Dr. Liviu Borcea că ar trebui să mai scoatem o ediție nouă a
cărții, în care să mai scriem și alte lucruri despre Cetea, cum ar fi: portul
popular din Cetea, obiceiurile de sărbători, uneltele casnice și agricole
folosite în sat, școala din Cetea, biografia în extenso a preotului Emil
Bendorfeanu, a consăteanului nostru Înv. Gavril Topai, un fel de
recensământ al populației din Cetea și a evoluției populației în viață, a
celor cu rădăcini din Cetea și a urmașilor urmașilor lor. Nu am apucat să
fac acest lucru cu prietenul Liviu Borcea, dar am primit un sprijin foarte
important din partea unor intelectuali ai satului și din partea unor
personalități al momentului cu rădăcini în Cetea, care acolo unde se
găsesc prin țară ne fac cinste.
Am spus că din 1992 s-au întâmplat multe în localitatea Cetea. Și
pentru că am început cu relele să continui cu acestea. Unul din relele
care se întâmplă și azi este scăderea numărului populației satului, prin
moartea celor bătrâni, plecarea tinerilor din sat și scăderea nașterilor.
Plecarea tinerilor din sat nu a fost chiar așa mare rău, pentru că au plecat
la studii, devenind oameni de seamă acolo unde sunt, dar care revin în
sat mai rar sau mai des la sărbători și în concedii. Bineînțeles că
plecarea tinerilor a dus la scăderea natalității, care la rândul ei a dus la
desființarea grădiniței și a școlii primare (care a fost înființată în 1852,
adică acum 163 de ani). Toate acestea vor duce până la urmă la
auto-desființarea localității Cetea (lucrul cel mai rău). Sperăm că acest
rău nu se va întâmpla și lucrurile bune, care s-au realizat și se realizează
și astăzi vor face ca Cetea să dăinuească în veci. De asemenea consider
230
că toţi cetenii în frunte cu primarul comunei, preotul din sat, foştii

învăţători să facem ceva ca şcoala din Cetea să nu mai arate aşa cum
arată acum.
Ce lucruri bune s-au întâmplat? În primul rând oamenii și-au
recuperat pământurile, pădurile și pășunea cumpărate cu sacrificii de
către strămoșii noștri. Pe o oarecare perioadă a reînceput exploatarea
nisipului alb (care din păcate s-a oprit din cauza dispariției fabricii de
sticlă de la Pădurea Neagră). Să sperăm că lucrurile vor evolua în bine,
mineritul nisipului alb și chiar al cărbunelui din subsolul comunei
Borod să reînceapă într-un timp mai apropiat sau mai depărtat. Vreau să
vă spun că am aflat că în subsolul localității Cetea se găsește un bogat
zăcământ de Cesiu, un element care se folosește la construcția
avioanelor supersonice și a viitoarelor rachete inter-stelare și poate
intergalactice, dar metoda de exploatare a Cesiului nu se poate realiza
încă în România, pentru că acest element se aprinde și se distruge la
+18 grade Celsius în timpul extragerii. Tocmai de aceea nu se pot face
săpăturile arheologice în acest ținut, până când metodele de exploatare
a acestui element, cunoscute doar în SUA și Rusia (deocamdată) vor
ajunge și în România.
Ne mândrim cu construirea monumentului în cinstea eroilor căzuți
în primul și al doilea război mondial, proiectat de către Teh. Arh.
Antonescu Alexandru și cu sprijinul Ing. Ghiță Mihancea.
Un alt lucru foarte bun care s-a întâmplat în favoarea satului este
asfaltarea drumului de la șoseaua națională E60 până în centrul satului.
De asemenea introducerea apei și a canalizării în sat este un lucru foarte
important, toate realizate cu sprijinul primarului Sarca Sorin. Aceste
două realizări fac condițiile de trai a celor care trăiesc și vor trăi în
Cetea să fie cât mai aproape de condițiile de trai din orașe, lucruri care
poate vor face ca cei plecați din sat sau poate urmașii lor să se întoarcă
în Cetea într-un timp mai apropiat sau mai îndepărtat.
De asemenea înfințarea punctului sanitar din Cetea este o realizare
extraordinară. Nu este important cine l-a realizat, important este că există.
Aș dori să spun că un lucru foarte important ce s-a realizat din
punct de vedere spiritual chiar înainte de 1992 a fost pictarea bisericii
ortodoxe din Cetea, în 1984 de către pictorul de biserici din București,
Traian Horia Petrescu.
Realizarea muzeului parohiei şi a muzeului meu personal cu
obiecte casnice şi agricole din Cetea sunt două lucruri cu care ne
mândrim. Prin promovarea acestor muzee nu am dorit să facem un
turism comercial, care este foarte la modă la ora actuală. Dorim să
231
CETEA-BIHOR
arătăm urmaşilor noştri ceteni şi tuturor care au rădăcini în Cetea, cum

şi cu ce au muncit strămoşii noştri pentru ca nouă să ne fie mai bine.
De asemenea celor care nu au legături genetice, familiale, sufleteşti
cu Cetea şi care vor să viziteze aceste muzee (niciodată contra cost)
doresc să vadă că în Cetea au trăit oameni harnici, drepţi, perseverenţi
în credinţă, inteligenţi şi doritori de a învăţa lucruri noi, pentru a se
perfecţiona şi că un sat mic ca Cetea poate să realizeze lucruri mari.
Îndemn pe cei care mai trăiesc în Cetea să nu distrugă sau să
înstrăineze ce au creat strămoşii noştri, ce să le păstreze în muzeele care
există deja sau care se vor mai înfiinţa (am auzit că se doreşte şi un
muzeu a portului popular) şi care vor completa o parte din zestrea
culturală a satului Cetea.
Doresc să amintesc că peste 9 ani, adică în 2024 se împlinesc 100
de ani de la zidirea de către strămoșii noștri a bisericii de piatră din
localitatea Cetea, a 67 de ani de la construirea troiței din curtea bisericii,
de către harnicul și destoinicul nostru consătean Constantin Munteanu
și 40 de ani de la pictarea bisericii.
Las testament, celor care vor (sau poate vom) trăi în 2024, la Sfânta
Marie Mare, Hramul Bisericii din Cetea, aceste evenimente să fie
sărbătorite așa cum le stă bine unor creștini.
În încheiere, aduc mulțumirile mele celor care m-au ajutat ca
această carte să apară.
Dumnezeu să ne ajute în tot ceea ce facem pentru Cetea!
Oradea, 07.02.2015 Prof. Univ. Dr. Mihancea Petru
232
Monografia Monumentului “Poarta Eroilor”

din satul Cetea, comuna Borod, judeţul Bihor
Proiectant: teh. arh. Alexandru Antonescu, fiu al satului.

Constructor: ing. Gheorghe Mihancea
Fondatorii Monumentului Eroilor din localitatea Cetea
233
CETEA-BIHOR
Efigia cu cap de soldat cu cască purtată în primul război mondial

şi lista eroilor căzuţi în război
Efigia cu cap de soldat cu cască din al doilea război mondial şi lista

eroilor căzuţi în război
234
Monumentul ”Poarta Eroilor” este închinat eroilor căzuţi pe

câmpurile de luptă în cele două războaie mondiale ale secolului XX,
toţi fii ai satului Cetea. Monumentul a fost dezvelit, sfinţit şi pus în
circuitul cultural al satului Cetea în data de 3 Septembrie 2006.
Ideea realizării unui monument în cinstea fiilor satului care au

înroşit cu sângele lor câmpurile de luptă a celor două războaie mondiale
a venit în anul 1992, când fii satului au fost chemaţi de pretutindeni,
pentru a sărbători împreună cu cei din sat, împlinirea a 600 de ani de la
prima atestare documentară a existenţei satului Cetea, 1392 – 1992.
Ca urmare, în anul 2004, un grup de iniţiativă format din:
- părintele paroh Vasile Megheşan

- prof. univ. dr. Petru Mihancea de la Facultatea de Medicină şi
Farmacie Oradea
- ing. Gheorghe Mihancea
- ing. Leontin Mihancea
- prof. univ. dr. Crăciun Iancu de la Universitatea Babeş-Bolyai
Cluj-Napoca
- epitrop Ioan Topai
au luat hotărârea de a realiza monumentul sub patronajul Bisericii
Ortodoxe din Cetea, pe proprietatea acesteia.
Am fost contactat de dl ing. Gheorghe Mihancea, prin epitropul

Ioan Topai, cu întrebarea dacă ştiu şi dacă sunt de acord să execut
proiectul pentru acest monument. Răspunsul meu a fost afirmativ şi
astfel am trecut la documentarea şi executarea proiectului în două
variante care au fost apoi supuse analizei de către membrii grupului de
iniţiativă. Aceştia au aprobat varianta tip portal, iar amplasamentul ales
pentru monument îl pune cel mai bine în valoare, deoarece de câte ori
intrăm şi ieşim din biserică, trecem prin Poarta Eroilor şi astfel
monumentul este permanent în viaţa comunităţii.
Descrierea monumentului
Monumentul ”Poarta Eroilor” este o construcţie din beton armat

monolit, sub forma unui portal arcat, având cota superioară de + 3,90 m.
Portalul este placat în întregime cu plăci de marmură albă de Ruşchiţa.
Pe faţada principală s-au realizat şi montat astfel:
235
CETEA-BIHOR
- pe stâlpul din stânga s-a montat efigia cu cap de soldat cu cască

din modelul celor purtate în primul război mondial, între 1916-1918.
Sub această efigie s-a montat o placă de marmură având gravate
numele, prenumele şi porecla, după caz, a eroilor.
Eroii căzuţi în primul război mondial, între anii 1916 – 1918 sunt:
1. Antonescu Teodor – Gherea

2. Antonescu Iosif a Gheri
3. Bochiş Ioan
4. Chirodea Ioan
5. Chirodea Daniel
6. Chirodea Văsâi
7. Chirodea Iancu
8. Chirodea Nicolae
9. Hoble Nicolae
10. Topai Nicolae
11. Topai Petru
12. Topai Teodor
13. Stance Ilie
14. Venter Ştefan
15. Cohuţ Florian
16. Măruşca Ilie
- pe stâlpul din dreapta s-a montat efigia cu capul de soldat cu

casca din modelul celor purtate în cel de al doilea război mondial,
1940-1945. Sub efigie s-a montat placa de marmură având gravate
numele, prenumele şi porecla, după caz, a eroilor satului căzuţi în acest
razboi.
Eroii căzuţi în cel de al doilea război mondial, într anii 1940 – 1945
sunt:
1. Antonescu Gligor a Gheri

2. Blaga Ioan
3. Bochiş Crăciun
4. Bochiş Mihai
5. Bochiş Nicolae
6. Bochiş Petru
7. Bochiş Gavril
8. Bulzan Isac
9. Cotuna Nicolae
236
10. Cotuna Ioachim

11. Ivan Dumitru
12. Lazoc Costică
13. Mermeze Alexandru
14. Mermeze Paşcu
15. Puşcău Nistor
16. Pup Nicolae
17. Stance Nicolae
18. Stance Gavril
19. Stance Alexandru
20. Lal Gligor
21. Mermeze Dumitru
Pentru ca efigiile să fie executate cât mai veridic, am apelat prin

dna Monica Antonescu la Muzeul Ţării Crişurilor, de unde am obţinut
fotografiile după care d-na profesor Doina Tătar de la Liceul de Artă
Oradea a realizat sculptura mulajelor din ipsos.
Pe faţada dinspre biserică, în partea superioară a portalului, s-a
montat stema României.
Întreaga lucrare a fost executată de dl inginer Gheorghe Mihancea.
Pe parcursul executării lucrărilor au participat şi localnici după cum
urmează:
- Bogdan Venter
- Liviu Lup –senior
- Liviu Lup –junior
- Ştefan Bochiş
- Traian Venter
- Florin Bulzan
- Iosif Bochiş
- Petru Dat
- Ioan Man
- Alexandru Venter
- Ioan Măruşca
- Petru Stance
- Nicolae Muntean –senior
- Nicolae Muntean –junior
Monumentul ”Poarta Eroilor” a fost dezvelit şi sfinţit în data de 3

Septembrie 2006. La această sărbătoare deosebită a satului Cetea,
comunitatea a fost onorată de oaspeţi de seamă şi de o numeroasă
237
CETEA-BIHOR
prezenţă din rândul fiilor satului, rudelor acestora, vecini şi prieteni ai

locuitorilor satului.
Slujba de sfinţire a monumentului şi parastasul eroilor au fost
ţinute de protopopul Liviu Inţe, secretar eparhial al Episcopiei
Ortodoxe a Oradiei, Bihorului şi Sălajului, părintele Sorin Mititeanu şi
părintele paroh Vasile Megheşan.
Din partea autorităţilor judeţene, evenimentul a fost onorat de dl
subprefect Traian Abrudan şi de dna prof. Liliana Antonescu, inspector
general al Inspectoratului Şcolar Bihor.
Din partea primăriei Borod au participat dl primar Sorin Petru
Sarca şi dl viceprimar Aron Catana.
Prin preocuparea dlui prof. dr. Petru Mihancea, dezvelirea

monumentului a fost asistată de un pluton de jandarmi, care au
prezentat onorul în cinstea eroilor căzuţi şi au efectuat 21 de salve de
armă cu muniţie de manevră. Plutonul a fost condus de col. Petru Lung,
originar din comuna Borod.
La eveniment au participat reprezentanţi ai mass-mediei,
televiziunea BRIXIMP Vadu Crişului imortalizând pe peliculă întreaga
desfăşurare, iar în presa scrisă au fost publicate articole dedicate
acestuia. Astfel, în Jurnalul Bihorean din 5 Septembrie 2006, în
paginile 1 şi 9 – articolele scrise de dna Veronica Bursaşiu, iar în
Crişana din 6 Septembrie, în pagina 2, articolul scris de dl Nicu
Răcuciu.
După încheierea ceremoniilor au urmat scurte alocuţiuni rostite de
primarul comunei Borod – dl Sorin Petru Sarca, subprefectul judeţului
Bihor – dl Traian Abrudan, dl prof. dr. Petru Mihancea, dl ing.
Gheorghe Mihancea, dl prof. dr. Crăciun Iancu şi subsemnatul - teh.
arh. Alexandru Antonescu care am prezentat testamentul celor care au
ridicat monumentul:
”Noi astăzi, aici, lăsăm testament pentru preotul paroh al bisericii,
pentru consiliul parohial de azi, de mâine şi din totdeauna, până când va
exista acest monument, să-l întreţină şi să repare toate stricăciunile pe
care vremea, intemperiile i le va aduce. Să ţină permanent arborate cele
două drapele ale României. Ele reprezintă însemnul nostru de neam şi
ţară, este mândria şi fala poporului român. Aici simbolizează şi
drapelele de luptă ale unităţilor militare în care aceşti eroi s-au instruit,
au luptat şi s-au jertfit pentru ţară.
Aşa să ne ajute Dumnezeu!”
238
De la realizarea şi sfinţirea acestui monument până la data

redactării prezentei monografii au trecut 9 ani. Această perioadă scurtă
din punct de vedere istoric a scos în evidenţă îmbinarea arhitectonică
armonioasă dintre biserică şi portal. Acestea sunt inseparabile, intrăm şi
ieşim din biserică prin Poarta Eroilor. Din ziua sfinţirii şi până în
prezent monumentul a avut permanent coroane de flori depuse la ambii
stâlpi.
În fiecare an, la sărbătoarea Înălţarea Domnului – Ziua Eroilor,
preotul paroh Vasile Megheşan oficiază parastasul eroilor la
monument, fapt ce face ca oamenii de azi ai comunităţii să-şi aducă
aminte cu drag de aceşti eroi şi de familiile din care provin.
Datorăm acest monument minunaţilor fii ai satului care nu au uitat
locul în care au văzut lumina zilei şi s-au întors şi au format colectivul
de iniţiativă. Atunci, în ziua sfinţirii, i-am numit pe drept cuvânt
generaţia de aur a satului Cetea şi nu am greşit cu nimic. Fără iniţiativa
lor şi covârşitoarea contribuţie a dlui ing. Gheorghe Mihancea, ideea ar
fi rămas doar în faza de proiect. Le rămânem veşnic recunoscători.
Februarie 2015
Alexandru Antonescu
Tehnician arhitect
239
CETEA-BIHOR
Proiectantul Monumentului Eroilor Teh. arhitect Alexandru Antonescu
Imagini de la sfințirea Monumentului Eroilor

din Cetea, căzuți în primul și al doilea război mondial
Poză cu constructorul Monumentului Eroilor ing. Mihancea Gheorghe

240
În aşteptarea sfinţirii Monumentului
Sfinţirea Monumentului
vorbeşte prof.univ. dr. Iancu Crăciun
241
CETEA-BIHOR
Inaugurarea Monumentului făcută de subprefect Traian Abrudan
Pregătirea parastasului pentru eroi la Monument

242
Sfinţirea Monumentului
În aşteptarea parastasului pentru eroi

243
CETEA-BIHOR
Situația demografică și spirituală

a satului Cetea în anul 2015
Întâlnirea mea cu satul Cetea a fost una emoţionantă. În anul 2003 din
vrerea Bunului Dumnezeu am fost instalat preot-paroh al parohiei Cetea.
Am întâlnit un sat cu puternice şi vii rădăcini în tradiţia şi spiritualitatea
românească autentică. Portul pe care îl purtau oamenii, credinţa în suflet
aminteau de originile acestui popor. Situaţia economică grea, drumurile
greu practicabile, inexistenţa locurilor de muncă au făcut ca tot mai mulţi
să părăsească această vatră străbună fiind azi în sat 235 de persoane. Unii
s-au stabilit în Aleşd, Oradea, Timişoara, Deva, Cluj Napoca sau
Bucureşti, însă dacă plecarea lor a avut cauze economice şi sociale, ei au
păstrat în suflet dorul după satul natal cu uliţe prăfuite de ropotul
animalelor, de biserica din sat, unde au fost botezaţi şi au auzit frumoasele
vorbe biblice, imaginea oamenilor strânşi în duminici şi sărbători pe
,,laviţe,, povestindu-şi într-un ,,facebook,, al vremurilor demult apuse,
nevoile şi bucuriile. Deşii trăiau în condiţii destul de grele, nu s-au plâns,
s-au cufundat în credinţă şi cultură. Copii au încercat şi de cele mai multe
ori au şi reuşit să depăşească condiţia materială, socială şi culturală a
părinţilor lor. Au fost învăţaţi ca între inducţia angelică şi seducţia
demonică să nu le fie greu să aleagă prima variantă, adică toată viaţa lor să
se învârtă în jurul bunului simţ creştin.
,,Dacă noi nu am avut parte de carte, ei să aibă, dacă noi nu am avut
parte de bine să aibă ei,, îmi spuneau bătrânii satului, care aveau un respect
dus până la adoraţie faţă de biserică şi un cult pentru carte, ştiind că numai,
ea, cartea, poate să-i facă oameni. Vrednici preoţi, ingineri, medici sau
profesori toţi îşi trag seva existenţială dintr-un sat românesc ortodox
autentic, unde s-a îmbinat credinţa cu munca. Un sat care se aseamănă
foarte mult cu istoria poporului român. Oameni simpli dar buni. Oameni
simpli dar credincioşi.
De-a lungul vremurilor li s-au luat multe, comuniştii le-au luat
pământurile, agoniseala şi truda, de multe ori chiar pâinea de la gura
copiilor, fiind nevoiţi să muncească pentru binele altora, li s-a luat chiar un
preot, dar bunătatea lor, statornicia lor în credinţă, într-o credinţă care i-a
ajutat să treacă peste greutăţi, o credinţă în care au putut să-şi mângâie
rănile războiului, să se bucure de cei puţini întorşi de pe front sau să-i
jelească pe cei care mulţi nu s-au mai întors de pe front sau din lagăre, nu a
putut să le-o ia nimeni. Acest sat a dat luptători pentru libertate şi
demnitate naţională, astfel că în primul război mondial satul Cetea a dat 16
244
eroi iar în al 2-lea război mondial 21 de eroi, dintr-un profund sentiment de

datorie civică dus până la suprema jertfă pe altarul credinţei şi pe pământul
scump al ţării. Au fost oameni darnici: ajutând atunci când în comună, sau
în satele învecinate erau cazuri care necesitau ajutorul, din toată modestia
lor îi ajutau. Au ajutat la construcţia de poduri pe raza comunei, au ajutat la
ridicarea bisericii vechi din Piatra-Craiului, au dat chiar propria lor casă de
rugăciune, biserica lor, locul de întâlnire al celor vii cu cei răposaţi, a
cerului cu pământul, locul unde şi-au botezat copii, cununat tinerii, la
umbra căreia s-au adăpostit când vremurile au fost potrivnice. Când s-a
ridicat biserica nouă, vechea biserică a fost dată fraţilor de credinţă din
satul Josani, pentru a avea şi ei o sfântă biserică. Au ridicat o casă
parohială nouă şi o biserică nouă din piatră, au adus cu carele trase de boi
piatra de râu cu diametru de 1 metru pusă pe 2 rânduri pentru a avea o
biserică trainică. Dacă casele lor erau de pământ bătut, biserica era din
piatră pentru a dăinui.
Satul Cetea a făcut parte din pleiada de sate care de-a lungul istoriei
au fost şi au rămas ortodoxe. Împărăteasa Maria Tereza prin tunurile
generalului Bukov nu au putut să schimbe credinţa unor oameni simpli,
dar demni. În ciuda faptului că sate precum Borozel, Borod sau
Vadu-Crişului au trecut la uniaţie, vrednicii ţărani ceteni şi-au păstrat
credinţa ortodoxă, mai mult de atât au donat din puţinul lor pământ,
pământ bisericii spunând prin jurământ şi blestem, că cei care vor lua şi un
metru de pământ din averea bisericii, să fie blestemaţi ei şi copii lor.
Aşa cum poporul român nu a murit în ciuda vicisitudinilor istoriei aşa
nici satul Cetea n-a murit în ciuda nenumăratelor ispite, încercări, şi a
condiţiilor economice grele.
Azi când privesc în urmă, în trecutul acestui sat văd cum bătrânii
mergeau cu carele trase de boi la câmp pentru o bucată de pâine, cum
copiii la lumina blândă a lumânării învăţau carte pentru a ajunge ,,oameni
mari,, cum prin drumul plin de gropi şi noroi veneau copii acasă la părinţi
din oraşul care le oferise un loc de muncă, dar inima lor era acasă, singurul
loc pe care îl numesc acasă, locul care îi acceptă aşa cum sunt, locul în care
doresc să fie, să trăiască şi mai ales să moară lângă părinţii lor.
Deşii nu sunt un fiu al satului, privesc ca un spectator acest spectacol
al vieţii, al istoriei. Privesc cu tristeţea unui spectator, un spectacol
trist a unui sat care a dat mult şi multe şi care a primit foarte puţin. Privesc
cu bucuria unui spectator un spectacol demn, a unui sat care încearcă pe
scheletul demnilor înaintaşi, iubitori de biserică şi neam, să-şi croiască
drum prin istorie.
Pr. Megheşan Vasile
pr. paroh sat Cetea
245
CETEA-BIHOR
Preotul Megheşan Vasile Dna. preoteasă Megheşan

pr. paroh sat Cetea Teodora
Megheşan Maria Miruna,

fetiţa familiei preotului Megheşan Vasile și Teodora
246
Casa parohială din localitatea Cetea, construită de către preoţii

Florian Leţ, Nicolae Gârz, Vasile Megheşan şi locuitorii Cetei
Biserica ortodoxă din Cetea, intrarea preotului

247
CETEA-BIHOR
Vechiul iconostas din biserica ortodoxă Cetea - pictat în 1984 de către

pictorul Traian Horea Petrescu din București, preot fiind Cornel Dejeu
Iconostasul nou din biserica ortodoxă Cetea – pictat în 2011 de către

Bradea Adrian, preot fiind Vasile Megheşan
248
Biografia preotului ortodox

Emil Bendorfeanu
În curtea bisericii cu hramul Adormirea Maicii Domnului din

satul Cetea, comuna Borod se află două morminte. Aici sunt
înmormântaţi preotul Emil Bendorfeanu şi soţia sa, Iustina, tatăl şi
mama mea. Deşi de la trecerea la cele veşnice a preotului Emil
Bendorfeanu a trecut mai bine de jumătate de secol, oamenii din sat
nu l-au uitat şi, în drumul lor spre Sfânta Biserică, se opresc câteva
clipe în faţa crucii de marmură pentru a-l pomeni. În rândurile ce
urmează voi încerca să relatez pe scurt viaţa sa plină de fapte
pilduitoare, ca şi sfârşitul său tragic, de adevărat martir.
Preotul Emil Bendorfeanu s-a născut în anul 1909, de ziua
Sfintei Marii, în comuna Daneş de lângă Sighişoara. Părinţii, Nicolae
şi Elisabeta, au avut trei copii: Nicolae, Letiţia şi Emil pe care i-au
îndrumat să facă şcoală. Ei au urmat clasele primare la Daneş, apoi
gimnaziul şi liceul la Dumbrăveni şi Sighişoara. Letiţia s-a căsătorit
cu preotul Gheorghe Stoia, Nicolae s-a făcut fierar şi a rămas în
Daneş, iar Emil a urmat Institutul Teologic din Sibiu. În anul 1930 a
terminat studiile teologice şi a fost repartizat la Oradea. Când s-a
prezentat la Episcopie, era prezent şi protopopul de Aleşd care i-a
apreciat privirea vie şi pătrunzătoare, zâmbetul cald, vocea caldă de
bariton, dar şi constituţia sa fizică impunătoare (avea 1,93 m). Acesta
i-a propus să rămână în protopopiatul său şi să aleagă satul Cetea,
unde postul de preot rămăsese vacant în urma plecării preotului
Drimba la Tileagd. Protopopul ştia că avocatul Dejeu din Aleşd,
prieten cu el, avea o nepoată care terminase Institutul Pedagogic din
Beiuş, pe nume Iustina Butiri şi s-a gândit ca cei doi tineri să se
întâlnească. Aşa s-au cunoscut, şi, mai apoi, s-au căsătorit Emil şi
Iustina.
În toamna anului 1930, cei doi s-au stabilit la Cetea, pe atunci un
sat sărac şi înapoiat din multe puncte de vedere (fără şcoală şi cămin
cultural, cu o casă parohială mică şi sărăcăcioasă). Venind de la
Sighişoara şi Sibiu cu o altă concepţie despre civilizaţie, preotul
Emil i-a îndemnat pe oameni şă-şi schimbe modul de a trăi. A
construit lângă biserică o şcoală, un cămin cultural şi o casă
parohială după modelul arhitecturii brâncoveneşti configurând,
astfel, un centru al satului. În parcul din faţa căminului şi a bisericii
249
CETEA-BIHOR
au fost plantaţi castani, un nuc, s-au trasat ronduri cu flori şi s-au

amplasat bănci. Iustina Bendorfeanu a fost învăţătoare mai întâi în
şcoala care funcţiona într-o încăpere din casa parohială, apoi în
şcoala cea nouă. Aceasta până în anul 1933 când s-a năascut primul
copil, Stela. Apoi, preotul Bendorfeanu a convins să vină în sat o
familie de învăţători, astfel că Cetea avea acum şcoală primară,
urmată atât de copiii localnicilor, cât şi de cei ai slovacilor care
locuiau pe culmile dealurilor de la poalele Munţilor Plopiş.
În casa parohială exista o încăpere plină de cărţi, biblioteca, la
dispoziţia copiilor şi tot acolo se găsea o mică farmacie cu tot ce
trebuia pentru urgenţe medicale; până la sosirea medicului, preotul
era cel care oferea primul ajutor medical. Biblioteca avea şi cărţi de
medicină cu descrierea bolilor pe înţelesul cititorului.
Preotul Emil Bendorfeanu nu a făcut politică. Îl avea prieten pe
liderul ţărănist Gabriel Ţepelea, cu care se şi înrudise prin alianţă
dar, deşi acesta l-a îndemnat, nu s-a înscris în PNŢ.
În august 1940, satul Cetea a fost inclus, odată cu întreaga
Transilvanie de Nord, în teritoriul Ungariei. Noile autorităţi
administrative, inclusiv învăţătoarea, erau acum maghiare. Preotul
Emil nu a părăsit satul, rămânând alături de enoriaşi şi încurajându-i
în păstrarea credinţei şi a identităţii lor naţionale. A suferit
nenumărate persecuţii din partea oficialităţilor, fiind nevoit să se
îmbrace în haine ţărăneşti şi să doarmă în colibe din pădure,
ascunzându-se de soldaţii care-l căutau.
În anul 1942, m-am născut eu, ca al doilea copil al familiei, chiar
de Sfânta Ecaterina, pe 25 noiembrie. Am primit numele Doina
pentru ca acesta să nu poată fi tradus în limba maghiară în momentul
declarării la Primărie, aşa cum cereau atunci autorităţile. Prin 1944,
armatele ruseşti care treceau pe şoseaua naţională, la 4 km de sat, se
abăteau deseori de la traseu şi aşa, într-o zi, au plecat de la casa
parohială spre…Berlin cu doi cai şi trăsura tatălui meu, plină de tot
felul de lucruri din casă.
După instaurarea comunismului, în 1948 a fost interzis cultul
greco-catolic. Preotul Bendorfeanu a fost trimis să slujească la
mănăstirea Bixad, fostă greco-catoloică, pentru ca oşenii să vadă că
preoţii ortodocşi au har de la Dumnezeu. A fost repede îndrăgit de
localnici care l-au plâns la plecare şi l-au rugat să rămână acolo, la
Bixad. A fost numit protopop de Baia Mare, dar sufletul lui rămăsese
la Cetea, unde s-a reîntors după mai puţin de un an. În sat îl aşteptau
surprize: fusese instalat primar cel mai sărac şi mai leneş om din
localitate, iar prietenul său, învăţătorul, îi devenise duşman aprig. În
250
fiecare duminică se urca pe o bancă din parcul amenajat în faţa

bisericii şi a căminului cultural şi vorbea împotriva bisericii şi a
slujitorului ei. Noua orânduire distrusese o prietenie de ani…
Preotul Emil Bendorfeanu şi-a iubit din toată inima enoriaşii,
le-a dorit propăşirea, drept pentru care îi îndemna pe oameni să-şi
trimită copii la şcoli de meserii, la liceu sau la facultate. Pe mulţi din
cei cu posibilităţi materiale reduse i-a ajutat cu bani, cumpărându-le
îmbrăcăminte şi încălţăminte.
S-a opus din toate puterile colectivizării în satele pe care le
păstorea, Cetea şi Valea Mare, amândouă situate între dealuri. Nu a
rămas nepedepsit. Învăţătorul şi un grup de oameni au trimis mai
multe delaţiuni către autorităţi, numindu-l „duşman al poporului” şi
simpatizant al PNŢ. A fost urmărit de securitate, iar, uneori, noaptea
farurile cunoscutelor GAZ-uri luminau ferestrele casei parohiale
spre a-l intimida.
În 23 noiembrie 1960 a primit o telegramă de la Oradea ca să
vină la Episcopie. Împreună cu epitropul din sat s-a prezentat la
secretariatul Episcopiei, unde a aflat cu surprindere că nu fusese
chemat. Au luat autobuzul de întoarcere spre casă, dar în Aleşd,
lângă preotul Bendorfeanu s-a aşazat un tânăr care i-a cerut să
coboare şi să-l urmeze. Preotul i-a spus epitropului să-şi continue
drumul şi să anunţe acasă că se întoarce la Oradea, că domnul cu care
pleacă este de la Securitate şi că se va întoarce a doua zi. În 24
noiembrie, Iustina Bendorfeanu este anunţată să meargă urgent la
Oradea la Spitalul nr. 6, deoarece preotul Bendorfeanu a avut un
accident. S-a deplasat acolo şi l-a găsit internat într-un salon cu încă
trei bolnavi. Era vânăt pe mâini, pe picioare, pe corp. L-a întrebat ce
s-a întâmplat şi atunci el i-a şoptit să nu vorbească pentru că, de fapt,
cei trei bolnavi sunt securişti puşi să-l supravegheze. La îndemnul
lui, Iustina s-a întors la Cetea, mai ales că şi medicul de salon a
asigurat-o că îl lasă acasă a doua zi. Noaptea, securiştii din salon au
primit ordinul de execuţie şi l-au aruncat pe geam în curtea interioară
a spitalului. În 25 noiembrie 1960 a fost stabilit decesul preotului
Emil Bendorfeanu. A fost depus la morga spitalului şi o tăcere
deplină s-a lăsat asupra cazului. După câţiva ani, familia a aflat din
mărturiile puţinilor martori existenţi ce s-a petrecut în intervalul
celor trei zile de la Oradea. Ulterior, comandantul securităţii orădene
a fost dat afară disciplinar deoarece, din dispoziţia sa, în noaptea de
24 spre 25 noiembrie fuseseră lichidaţi 25 de “duşmani ai
poporului”, printre care şi preotul Emil Bendorfeanu.
251
CETEA-BIHOR
A fost înmormântat în curtea bisericii din Cetea de un sobor de

preoţi, dar sub supravegherea atentă a unor securişti. Mulţimea de
oameni din toate satele apropiate au condus pe ultimul drum
plângând pe cel care le-a dat cele mai bune sfaturi şi i-a îmbărbătat la
greu, pe cel care le-a alinat suferinţele fizice şi psihice, pe cel care i-a
ajutat, prin atitudinea sa, să fie drepţi, cinstiţi şi credincioşi.
Drumul pe care mi l-am ales în viaţă, acela de scriitor, îl datorez
în mare măsură tatălui meu, care m-a îndemnat de mică să citesc, să
iubesc cuvintele frumoase aşternute pe hârtie care pot contribui le
educaţia morală a oamenilor. În cariera literară, mi-am ales
pseudonimul Cetea ca un omagiu adus locurilor unde am văzut
lumina zilei, părinţilor mei dragi.
Dumnezeu să-i odihnească în pace !
Doina Cetea născută Bendorfeanu

poetă și scriitoare
Părintele Emil Bendorfeanu în tinerețe
252
Mormântul preotului Bendorfeanu și a soției sale Iustina

din curtea Bisericii din Cetea
Poeta şi scriitoarea Doina Cetea Bendorfeanu

253
CETEA-BIHOR
Casa de vacanţă din Cetea a poetei și scriitoarei

Doina Cetea Bendorfeanu
254
Fotografii cu activitatea Pa ohiei Cetea
CETEA-BIHOR
UN SAT PENTRU CREDINŢĂ Şl LEGEA STRĂBUNĂ
Biserica ortodoxă din Cetea construită în 1924,

cu Hramul Adormirea Maicii Domnului,
Sfinţită în 15.08.1924 de către Episcopul Roman Ciorogari
Ediția a II-a
Biserica Ortodoxă
2015Cetea (exterior)
255
3
CETEA-BIHOR
Fam. înv. Fam. preot
Ileana şi Ioan Ungur Vasile şi Teodora Megheşan

AU MAI COLABORAT:
Maria Ungur
Intrarea înNicoleta
BisericaUngur
Ortodoxă Cetea
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
908(498 Cetea) Altarul Bisericii din Cetea
2256
CETEA-BIHOR
Picturi efectuate de Traian Petrescu în biserica din Cetea în 1984

în timpul păstoririi preotului Cornel Dejeu
Ediția a II-a
Pictură din interiorul
2015 bisericii Cetea
257
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Maria Ungur
Picturi din interiorul bisericii Cetea
Nicoleta Ungur
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
Podul
908(498 bisericii
Cetea) Cetea, loc destinat tineretului în timpul slujbei
2258
CETEA-BIHOR

Parcul din faţa bisericii şi căminului cultural din Cetea, construit în
1935 de către preot Emil Bendorfeanu, învăţător Gavril Topai
împreună cu locuitorii Cetei
Ediția a II-a
Preot V. Megheşan2015
în biserică cu enoriaşii
259
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Maria Ungur
Preot V. Megheşan împreună cu copii din Cetea
Nicoleta Ungur
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
908(498 Cetea) Macheta Viflaemului din biserica Cete
2260
CETEA-BIHOR
Preot Vasile Megheşan cu fam. Prof. Dr. Mihancea Petru din Cetea
Ediția a II-a
Doamna preoteasă Megheşan 2015
cu rosofor-amacrin Irina din Cetea
261
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Copii cu ViflaemulAlexandru
şi Steaua de Copii pregătiţi
Antonescu junior de colindat în grup
Crăciun în biserică Maria Ungur în biserică
Nicoleta Ungur
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
Copii cu Viflaemul şi Steaua în biserică,
908(498 Cetea)
pregătiţi pentru colindul în grup (intrat în Patrimoniul UNESCO)
2262
CETEA-BIHOR
Moş Crăciun împărţind daruri la copii în biserica Cetea
Ediția a II-a
Preotul Vasile Megheșan şi 2015
Moş Crăciun cu copiii din Cetea
263
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Maria Ungur
Slujbă de Rusalii în biserica din Cetea
Nicoleta Ungur
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
908(498 Cetea) Slujbă de Rusalii în biserica din Cetea
2264
CETEA-BIHOR

Icoane de la biserica veche de lemn
aflate în muzeul parohiei din Cete
Icoană din vechea biserică Ediția

de Sfeşnic
a II-a din biserica veche de lemn
lemn, aflată în muzeul parohiei aflat în muzeul parohiei Cete
din Cetea 2015
265
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Maria Ungur
Uşile Împărăteşti de la biserica veche din lemn din Cetea aflate în
Nicoleta Ungur
muzeul parohiei din Cetea
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
908(498 Cetea) Slujbă de Paşti la biserica din Cetea

2266
CETEA-BIHOR
Dosarul I se găseşte la
Biblioteca Gheorghe
Şincai din Oradea şi
cuprinde bibliografia
după care dr. Liviu
Borcea a scris
Capitolul “CETEA -
FILE DE ISTORIE”
Ediția a II-a
Dosarele cu documenteleRevizuită
din arhivaşi bisericii
adăugităCetea după care s-a scris
ediția I-a a acestei cărți aflate
2015în muzeul Parohiei Cete
267
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Maria Ungur
În întâmpinarea episcopului de Oradea, Sofronie Drincec, în vizită la
Nicoleta Ungur
biserica din Cetea
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
Episcopul Sofronie Drincec
la sfinţirea iconostasului nou din biserica din Cete
908(498 Cetea)
2268
CETEA-BIHOR
Episcopul Sofronie Drincec sfiţând biserica din Cete

(cu ocazia sfinţirii iconostasului nou
Ediția a II-a
Episcopul Sofronie Drincec în curtea bisericii din Cetea
2015
269
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Maria Ungur
Prof. Petrică Topai unul din spon- Directorul şcolii Ungur Ioan în
Nicoleta Ungur
sorii cărţii, în biserica din Cetea biserica din Cetea
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
908(498 Cetea) Enoriaşi în biserica din Cetea
2270
CETEA-BIHOR
Preotul Vasile Megheşan din Cetea Cantorul Bochiş Ştefan din Cetea
Ediția a II-a
Inginerii Leontin şi Ghiţă
Revizuită Mihancea în biserică,
şi adăugită
fondatorii Monumentului
2015 Eroilor din Cetea
271
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Maria Ungur
Fam. ing. Ghiţă Mihancea împreună cu Prof. dr. Iancu Crăciun în biserică
Nicoleta Ungur
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I.Familia ing.
Mihancea, Ghiţă
Petru Mihancea în Subprefect Traian Abrudan
curtea bisericii împreună cu şi preot V. Megheşan la sfințirea
908(498 Cetea)dr. Mihancea Petru
Prof.univ. Monumentului Eroilor din Cetea
2272
CETEA-BIHOR
Ing. Ghiţă Mihancea luând cuvântul la sfinţirea Monumentului Eroilor

din Cetea
Ediția a II-a
Preot Megheşan, ing. Mihancea
Revizuită şi dr. Mihancea,
şi adăugită
fondatori ai Monumentului
2015 Eroilor din Cetea
273
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Maria Ungur
Prof. Dr. Petru Mihancea, Ing. Ghiţă Mihancea, profesoara
Nicoleta Ungur
Marioara Iancu la sfinţirea Monumentului Eroilor din Cete
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
Subprefectul Traian Abrudan și primarul comunei Sorin Sarca
908(498 Cetea)la sfinţirea Monumentului Eroilor din Cete
2274
CETEA-BIHOR
Poeta Doina Cetea şi fam. înv. Ungur la sfinţirea Monumentului

Eroilor din Cetea împreună cu Florica Man şi Mioara Bodea
Ediția a II-a
Masă la sărbătoarea Sfântului
2015Teodor în biserica din Cetea
275
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Maria Ungur
Nicoleta Ungur
Nicuşor
Vechiul cimitir Ţinţirim cu Boca
turla bisericii din Cetea
şi o parte din Dealul Pintii, actualul cimitir
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
908(498 Cetea) Biserica Ortodoxă Cetea (exterior)
2276
CETEA-BIHOR
Ediția a II-a
Troiţa din curtea bisericii construită
Revizuită de Munteanu Constantin
şi adăugită
consăteanul nostru, care a construit2015
majoritatea caselor din Cetea după 1960
277
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Maria Ungur
Parastas în biserica din Cetea
Nicoleta Ungur
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
Manuscris pe Uşile Împărăteşti de la biserica veche de lemn din Cetea,
908(498 Cetea) aflat în muzeul parohiei din Cete
2278
CETEA-BIHOR
Preot Vasile Megheşan la slujbă
Ediția a II-a
Soseşte Moş Crăciun
Revizuită şi Preotul
adăugităVasile Megheșan şi Moş
în biserica Cetea 2015 Crăciun în biserica din Cetea
279
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Maria Ungur
Preot V. Megheşan cumenicând
Nicoleta Ungur
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
908(498 Cetea) Enoriaşi la Maslu în curtea bisericii
2280
CETEA-BIHOR
Familia ing. Ghiţă Mihancea
Ediția a II-a
Subprefectul Traian Abrudan
Revizuitălaşisfinţirea
adăugităMonumentului Eroilor
împreună cu cantorii din
2015Biserica Ortodoxă Cetea
281
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Maria Ungur
Femei în biserica din Cetea
Nicoleta Ungur
împreună cu doamna preoteasă Teodora Megheşan
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
908(498 Cetea) Femei în biserica din Cetea
2282
CETEA-BIHOR
Copii cu Viflaem la Craciun în biseric
Ediția a II-a
Copii cu Steaua de Crăciun
2015 pe la casele oamenilor
283
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Maria Ungur
Copii cu Viflaem la fam. p . V. Megheşan
Nicoleta Ungur
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
Copii
908(498 Cetea) cu Steaua cu Moş pe la casele oamenilor
2284
CETEA-BIHOR
Femei din localitatea Cetea în curtea bisercii
Ediția a II-a
Femei din localitatea2015
Cetea în curtea bisercii
285
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Maria Ungur
Parastas de Ziua Eroilor la Monumentul Eroilor
Nicoleta Ungur
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
Slujbă
908(498 Cetea) de Ziua Eroilor la Monumentul Eroilor
2286
CETEA-BIHOR
Cantorii din biserica din Cetea, Munteanu Nicolae şi Bochiş Ştefan
Ediția a II-a
Bochiş Iosif membru
2015în consiliul parohial
287
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Maria Ungur
Vechi cărţi bisericeşti din muzeul parohiei Cetea
Nicoleta Ungur
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
Vechi
908(498 Cetea) cărţi bisericeşti din muzeul parohiei Cetea
2288
CETEA-BIHOR
Copertă de carte bisericească din muzeul parohiei din Cetea
Ediția a II-a
Înscrisuri din muzeul
2015 parohiei Cetea
289
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Maria Ungur
Doamna preoteasă cu femei din Cetea
Nicoleta Ungur
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
908(498 Cetea) Doamna preoteasă cu femei din Cetea
2290
CETEA-BIHOR
Enoriaşi la Maslu în curtea bisericii
Ediția a II-a
Enoriaşi la Maslu în curtea bisericii, în dreapta, Man Ioan membru în
consiliul parohial
2015
291
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Maria Ungur
Ing. fiz. d . Iosif Mihancea împreună cu familia la Maslu în curtea
Nicoleta Ungur
bisericii
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
908(498Femeie
Cetea) în vârstă din localitatea Cetea împreună cu fiic
2292
CETEA-BIHOR
Parastas în biserica din Cetea
Ediția a II-a
Parastas în biserica
2015 din Cetea
293
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Alexandru Antonescu
Parastas Bisericajunior
veche din lemn din Cetea
Maria Ungur
în biserica din Cetea aflată în prezent în Josani, Biho
Nicoleta Ungur
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
Biserica veche din lemn din Cetea
908(498 Cetea)aflată în prezent în localitatea Josani, Biho
2294
CETEA-BIHOR
Peret de lemn din vechea biserică din Cetea aflată în Josani, Biho
Ediția a II-a
Biserica veche din lemn din Cetea
2015aflată în prezent în Josani, Biho
295
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Maria Ungur
Aspecte din cimitirul localităţii Cetea
Nicoleta Ungur
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
908(498 Cetea) Aspecte din cimitirul localităţii Cetea
2296
Viața și activitatea învățătorilor

Ioan și Ileana Ungur
„M-am născut în satul Cetea in 1946 din părinții Bochiș Nicolae și

Medreana. După terminarea liceului am activat ca profesoară
suplinitoare la Școala generală din Luncșoara din 1964 până în
1966,când căsătorindu-mă cu învățătorul Ioan Ungur,am fost transferați
în satul Cetea.
Am lucrat ca educatoare la Gradinița de copii cu Program
normal.Ca să fiu titulară pe acest post, am terminat Institutul Pedagogic
de 2 ani și am funcționat până în anul 2003 ,când am ieșit la pensie.“
(Ungur Ileana)
“La 1 Ianuarie 1967,după pensionarea doamnei învățătoare Topai
Cristina,am ocupat postul de învățător-director la Școala din sat,
desfășurându-mi activitatea la clase simultane până la pensionare în
anul 2006.Alături de mine au mai lucrat si învățătorii Lup Teodor, Leț
Ana,Țenț Florica,Vancea Gavril si Bochiș Maria”(Ungur Ioan)
Fiind conștienți de menirea și rolul dascălului în viața satului,am
pus pe primul plan educarea și instruirea copiilor,precum și integrarea
acestora în viața socială.Pentru obținerea rezultatelor scontate atât în
învățământul preșcolar cât și în învățământul primar,ne-am preocupat
de ridicarea nivelului de pregătire profesională. În acest sens am
participat la toate formele de pregătire și perfecționare a cadrelor
didactice obținând gradele didactice :Definitiv,Gradul II și Gradul
I.Cunoștințele acumulate ne-au ajutat în educarea și intruirea copiilor,
reușind cu toate condițiile materiale mai vitrege să obținem rezultate
bune și foarte bune, dezvoltându-le gustul pentru învățătură și frumos.
Când ne vedem bobocii pe care i-am instruit și educat, răspândiți
pe tot cuprinsul țării, cât și în străinătate, realizați din punct de vedere
profesional, avem sentimental datoriei împlinite. Sufletul ne este
umplut de bucurie când întâlnim fii ai satului care spun cu zâmbetul pe
buze ”Și eu am fost elevul dumneavoastră”.
Pe lângă activitatea didactică eram obligați să participăm și la
activitatea culturală. Din obligație, aceasta a devenit o pasiune .
Cunoscând datinile și obiceiurile stămoșești am hotărât să continuăm
activitatea înaintașilor noștri fam. Înv. Topai, ducând mai departe
aceste tradiții. Activitățile culturale cu copiii, cât și cu adulții din sat au
fost organizate de doamna educatoare Ileana Ungur care a fost pregătită
297
CETEA-BIHOR
în acest domeniu terminând Școala Populară de Arte din Oradea. La

căminul cultural s-au mobilizat copii, tineri și vârstnici cu care s-au
pregătit programe artistice, participând la diferite concursuri comunale,
raionale, județene și naționale, festivaluri, obținând diferite premii. Una
dintre acțiunile importante de care ne-am preocupat a fost organizarea
și pregătirea programului pentru sărbătorirea a”600 de ani de atestare
documentară a satului Cetea 1392-1992” la care au fost mobilizați toți
fii satului prin invitații special adresate, trimise de familia Ungur.
Încadrându-ne în colectivitatea satului am participat la mai multe
activități obștești pentru îmbunătățirea vieții colectivității.” Astfel fiind
ales deputat și mai târziu consilier al Primăriei Borod, reprezentând
satul Cetea, am organizat și mobilizat populația la diferite activități ca:
pietruirea ulițelor satului, transportarea și montarea stâlpilor pentru
introducerea curentului electric și a telefonului în sat și construcția a 3
poduri.” (Ioan Ungur)
În anul 1967 pe ulițele desfundate ale satului, s-au transportat din
valea Borozel sute de tone de balastru, încărcate și descărcate cu lopeți
de cetățenii satului Cetea. În anul 1972 s-au transportat din pădure
stâlpi pentru introducerea liniei de curent electric și telefonie. Cetățenii
au săpat gropile, au plantat stâlpii pentru ca electricienii să poată întinde
firele. După anul 1980 ajutați de Direcția Județeană Drumuri și Poduri
din Oradea, s-au demarat lucrările pentru construcția unui pod peste
valea Borozelului și a două peste valea Cetei pentru a lega satul Cetea
de șoseaua națională E60. De asemenea prin preocuparea Comitetului
de Femei a cărui președintă a fost Ileana Ungur s-a insistat pentru
înființarea unui punct sanitar în sat, deoarece majoritatea cetățenilor
erau vărstnici și nu puteau să se deplaseze la dispensarul din Borozel.
S-a reușit ca o zi pe săptămână doctorul de familie Ileana Păcurar să se
deplaseze în sat pentru consultații și tratamente. Prin contribuția
cetenilor s-a finanțat împrejmuirea curții școlii, a bisericii și a
căminului cultural. O activitate deosebita a avut-o primaria comunei
Borod în frunte cu primarul Sorin Sarca și viceprimarul Cosmin Tanc
care au contribuit la implementarea proiectului pentru introducerea apei
și canalizarii precum și asfaltarea drumului din Cetea până la șoseaua
E60,care s-au finalizat la sfârșitul anului 2014.
”Având exemplul familiei Topai Gavril și Cristina care mi-au fost
și mie învățători, am căutat să îi urmez. Așa se explică faptul că în acest
sat mic, așezat la poalele munților Plopișului, la aproape fiecare casă se
află cel puțin un intelectual. Acești oameni minunați din sat au înțeles
îndemnul nostru de a-și trimite copiii la studii.” (Ileana Ungur)
298
Respectul elevilor față de învățătorii Ungur Ioan și Ileana se

observă din scrisorile adresate acestora, cu diferite ocazii.
CETEA-BIHOR
Ediția a II-a
2015
299
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Maria Ungur
Nicoleta Ungur
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
908(498 Cetea)
2300
CETEA-BIHOR
Ediția a II-a
2015
301
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Alexandru
Școala PrimarăAntonescu junior
din localitatea Cetea
Maria Ungur
pe vremea cînd în Cetea erau elevi în școală (1992)
Nicoleta Ungur
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
908(498 Cetea) Grădiniţa din Cetea construită în 1962
2302
CETEA-BIHOR
Căminul cultural din Cetea construit în 1935 de către preot Emil

Bendorfeanu, învăţător Gavril Topai, primar Nicolae Măruşca
împreună cu locuitorii Cetei
Ediția a II-a
Învăţătoare Topai Cristina 2015 Învăţător Topai Gavril
303
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Familia învăţătorilor Topai Gavril şi Cristina
Maria Ungur
Nicoleta Ungur
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
908(498 Cetea) Învățătorii Ungur cu învățătorii Topai
2304
CETEA-BIHOR
Familia Ungur Ioan și Ileana în fața camerei de vară a familiei Ungur

aranjată cu obiecte populare
Ediția a II-a
Familia învățători2015
Ungur Ioan și Ileana
305
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Maria Ungur
Interior din camera de vară
Nicoleta a familiei Ungur,
Ungur
aranjatăNicuşor
cu obiecte
Bocapopulare
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
Interior din camera de vară a familiei Ungur,
908(498 Cetea) aranjată cu obiecte populare
2306
CETEA-BIHOR
Interior din camera de vară a familiei Ungur,

aranjată cu obiecte populare
Ediția a II-a
Foști elevi ai învățătorilor2015
Ungur, împreună cu familiile
307
3
CETEA-BIHOR
Fotografii cu portul popula

din satul Cetea

AU MAI COLABORAT:
Maria Ungur
Nicoleta Ungur
Nicuşor Boca
Port popular tradiţional din satul Feciori din Cetea la 1940
Cetea la începutul secolului XX
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
Tânără femeie căsătorită la 1944 Ţăran adult la 1945
din satul Cetea
908(498 Cetea) din satul Cetea
2308
CETEA-BIHOR
UN SAT PENTRU
Familie CREDINŢĂ Şl LEGEA
adultă la 1945 din satul CeteaSTRĂBUNĂ
Ediția a II-a
Familie din2015
Cetea la 1956
309
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Maria Ungur
Femei în vârstă din Ungur
Nicoleta satul Cetea 2015
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
908(498Două
Cetea) femei bătrâne cu una adultă din satul Cetea 2015
2310
CETEA-BIHOR
Bărbaţi bătrâni din satul Cetea
Ediția a II-a
Îmbrăcăminte bătrânească
Revizuită şi adăugităFemeie în vârstă
din satul Cetea 2015 din satul Cetea
311
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Îmbrăcăminte actuală de feciori Îmbrăcăminte adolescente
Maria Ungur
din Cetea Nicoleta Ungur din satul Cetea
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
Doamna
908(498 Cetea)preoteasă cu un grup de fete și femei din satul Cetea
2312
CETEA-BIHOR

Femeie tânără Adolescente
din satul Cetea din satul Cetea
Ediția a II-a
Femeie adultă şi2015
fetiţă din satul Cetea
313
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Fetiţă Fetiţă
Maria Ungur
din satul Cetea Nicoleta Ungur din satul Cetea
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
908(498 Cetea) Grup de femei şi fete în Cetea
2314
CETEA-BIHOR

Femeie adultă Femeie adultă
din satul Cetea din satul Cetea
Ediția a II-a
Grup de femei din satul Cetea
2015
315
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Femeie tânără Femeie tânără
Maria Ungur
din satul Cetea Nicoleta Ungur din satul Cetea
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
908(498 Cetea) Grup de femei şi fete în Cetea
2316
CETEA-BIHOR

Femeie în vârstă Femeie în vârstă
din satul Cetea cu îmbrăcăminte de femeie adultă
Ediția a II-a
Femei din satul Cetea
2015
317
3
CETEA-BIHOR
Fotografii cu obiecte casnice și agricol

din satul Cetea

AU MAI COLABORAT:
Maria Ungur
Nicoleta Ungur
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
Casa părintească a prof.univ. dr. Petru Mihancea din Cetea
908(498 Cetea) construită în perioada 1965 - 1967
2318
CETEA-BIHOR

Car Stălaje
din satul Cetea cu obiecte casnice
Ediția a II-a
Cântar, ladă de făină şi ladă pentru oale din satul Cetea
2015
319
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Maria Ungur
Cuptor de pâine din 1950, candalău şi căldare pentru prepararea hranei
Nicoleta Ungur
pentru animale din satul Cetea
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
Complexul
908(498 Cetea) agroalimentar, jug de vite şi roată de car
2320
CETEA-BIHOR
Ladă pentru oale şi tăcăneauă
Ediția a II-a
Ladă de făină 2015
şi sită pentru faină
321
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Moară de sfărmat porumbul Furcă de tors
Maria Ungur
şi formă de făcut voioaje
Nicoleta Ungur
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
Război
908(498 Cetea) de ţesut şi alte unelte casnice din satul Cetea
2322
CETEA-BIHOR
Desene de pe lada de zestre de la 1920
Ediția a II-a
Socală
2015
323
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Maria Ungur
Laviţă ce se punea în fundul casei
Nicoleta Ungur
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
908(498 Cetea) Grebene
2324
CETEA-BIHOR

Caier în furcă, răşchitor Tăcănele
şi furcă de tors de diferite mărimi
Ediția a II-a
Depenele şi alte
2015obiecte casnice
325
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Coasă manuală pentru iarbă Lampă de perete cu petrol
Maria Ungur
şi furcă de fân Nicoleta Ungur
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
Război
908(498 Cetea) de ţesut, mătură şi alte obiecte casnice
2326
CETEA-BIHOR
Ladă de zestre din 1920, furcă de tors, socală, grebene şi laviţă
Ediția a II-a
Jug de car pe complexul
2015 agroalimentar
327
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Cântar cu şuiuri Fântână
Maria Ungur
(greutăţi) cu lanţ, cocârlă şi găleată
Nicoleta Ungur
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
908(498 Cetea) Grajd cu şură de la 1945
2328
CETEA-BIHOR
Colniţă de vară
Ediția a II-a
Moară pentru sfărâmat grăunţe
2015din atelierul lui Bochiş Daniel
329
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Parte din strungul pentru lemn Menghină (mihei)
Maria Ungur
din atelierul lui Bochiș Daniel din atelierul lui Bochiş Daniel
Nicoleta Ungur
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
Cursă
908(498 Cetea) de prins şoareci făcută de Bochiş Daniel
2330
CETEA-BIHOR
Cazan de fiert țuic
Obiectele de uz casnic, agricol și

decorativ provin din muzeul personal
al Prof. Univ. Dr. Mihancea Petru,
gospodăria familiei Ungur Ioan și Ileana
și atelierul de lucru al meșterului Bochiș
Daniel.
Ediția a II-a
2015
331
3
CETEA-BIHOR
Situația demografică și profesională

a locuitorilor satului Cetea și a urmașilor urmașilor lor
în perioada 1992-2014
Numărul 1
Pup Gavril 8 clase șofer, decedat Cetea
Pup Maria 8 clase Agricultoare, decedată Cetea
Pup Marușca Sanda Șc.prof. muncitoare Oradea
Mărușca Valentina elevă - Oradea
Pup Chiș Simona liceu Ospătară Sânmartin
Chiș Denis elev - Sânmartin
Chiș Rareș copil - Sânmartin
Pup Dubere Lenuța liceu Vânzatoare Tulca
Dubere George elev - Tulca
Slacoi Elena - Pensionară București
Bochiș Dumitru - - București
Dragomir Floare - - Constanța
Dragomir Ioan - - Constanța
Bochiș Viorica - - Constanța
Bochiș Avram Ioan Facultate - Cetea
Bochiș Ioana Maria liceu - Cetea
Bochiș Ștefan Paul copil - Cetea
Numărul 2
Venter Florica 8 clase Agricultoare, decedată Borod
Venter Gavril Șc. prof. Zugrav Cetea
Venter Gabriela Facultate Timișoara
Venter Cristian liceu Muncitor Cetea
Venter Crăciun Șc.prof Muncitor Borod
Venter Vlad Liceu Borod
Venter Valentin Elev Borod
Numărul 3
Venter Alexandru 4 clase Pensionar, decedat Cetea
Venter Maria 8 clase Pensionară Cetea
Șill Sebastian 8 clase Muncitor Cetea
Șill Mihai-Alexandru Șc.prof Muncitor Borod
Șill Ana-Maria Roberta Copil Borod
Numărul 4
Topai Gavril Decedat Cetea
Topai Elisabeta Decedată Cetea
Topai Nicolae Șc.prof.+Liceu Frezor Oradea
Topai Gabriel-Cătălin Fac. T.C.M. Oradea
Topai Teodora -Gabriela Fac. Drept Oradea
332
Numărul 5
Topai Petru decedat Cetea
Topai Nicolae Șc.prof. Tractorist, decedat Cetea
Topai Ana 8 clase Pensionară Cetea
Topai Petru Liceu Bulz
Topai Melinda Studentă Bulz
Topai Irina Fac. Teologie-Ortodoxă Rosofor-amacrin Cluj
Tuș Floare Decedată Valea-Mare
Tuș Dumitru Șc.prof. decedat Valea-Mare
Tuș Adriana Fac Timișoara
Tuș Petru Șc.Maiști Decedat Valea-Mare
Tuș Florin Liceu Valea-Mare
Șchiop Onița Șc.Prof. Pensionară Șuncuiuș
Șchiop Marina Șc. Tehnică Timișoara
Șchiop Anda Fac Timișoara
Șchiop Marius Liceu Șofer Oradea
Șchiop Tiberiu Elev Oradea
Șchiop Alina Elevă Oradea
Ștef Irina 8 clase Remeți
Suciu Petru Șc.prof. Gheghie
Suciu Anamaria 8 clase Gheghie
Suciu Mălina Elevă Gheghie
Suciu Ionel Dănuț Șc.Prof. Cihei
Suciu Bogdana Fac. Oradea
Suciu Denisa Elevă Cihei
Ștef Florica Fac. Biologie-Chimie Oradea
Simionaș Anuța 8 clase Cornițel
Simionaș Marcel Șc.Prof. Arad
Simionaș Butiri
Șc. Prof. Cornițel
Marcela
Butiri Andreea Cornițel
Butiri --- elevă Cornițel
Simionaș Petru Elev Cornițel
Numărul 6
Topai Ana Decedată Cetea
Topai Gelu Liceu Pensionar Cetea
Topai Cefan Sorina Fac.Șt. Ec. Spania
Cefan Michelle
Elevă Spania
Victoria
Topai Petru Fac. Subinginer Zalău
Topai Marius Fac. Zalău
Topai Cristian Fac. Zalău
Ofițer
Topai Alexandru Fac. Timișoara
doctor,decedat
Topai Ardelean
Fac. Timișoara
Carmen (Cita)
333
CETEA-BIHOR
San Francisco,
Ardelean Dan Facultate Inginer
SUA
Ardelean Dănuț Facultate Economist Timișoara
Topai Radu Fac. Timișoara
Topai Gelu Sorin Fac. Decedat Timișoara
Liceul
Topai Gavril Învățător, decedat Peștiș
Pedagogic
Liceul Învațătoare,
Topai Cristina Peștiș
Pedagogic decedată
Topai Vidican
Fac. Decedată Oradea
Zamfira
Vidican Valentin Liceu Oradea
Fac de
Pantea Gabriela Ingineră, decedată Arad
construcții
Pantea Cristina
Fac.Construcții Ingineră Arad
Gabriela
Pantea Monica
Copil Arad
Gabriela
Pantea Dănuț Fac. Inginer SUA
Pantea Joelle Adine Elevă SUA
Pantea Dania Elevă SUA
Pantea Bigo-Elias Elev SUA
Numărul 7
Antonescu Ecaterina Decedată Cetea
Groza Maria Liceu Pensionară Arad
Feraru Groza Laura Fac. Șt.
Economistă SUA
Marcela Economice
Găleancu Groza
Șc. Postliceala Cosmeticiană Arad
Sonia Maria
Numărul 8
Venter Ilie Decedat Cetea
Venter Veronica Decedată Cetea
Venter Nicolae Polițist CFR Oradea
Venter Ciprian Fac.Medicină Medic Oradea
Venter Adrian Fac.Medicină Medic Oradea
Numărul 9
Moisi Irina Decedată Cetea
Moisi Petru Liceu Oradea
Moisi Ciprian Răzvan Liceu Oradea
Moisi Adrada Studentă Oradea
Mate Voichița Șc.Prof. Oradea
Mate Ovidiu Liceu Aleșd
Mate Sergiu Elev Aleșd
Mate Raul Elev Aleșd
334
Numărul 10
Pavel Gavril Decedat Cetea
Pavel Dumitru Fac. Subinginer Baia-Mare
Pavel Gabor
Fac. Șt. Ec Timișoara
Carmen Anca
Gabor Andreea Elevă Timișoara
Gabor Ioana elevă Timișoara
Pavel Andrei
Fac Informatica Ec Programator Timișoara
Cosmin
Numărul 13
Megheșan Vasile Fac. Teologie Preot Cetea
Megheșan Teodora Fac. Psihologie Psiholog Cetea
Megheșan Miruna Maria Elevă Cetea
Numărul 15
Boca Maria Decedată Cetea
Boca Nicolae Fac. Agronomie Inginer Aleșd
Boca Octavian Univ. Harward Manager Informatică SUA - Boston
Boca Nicolae Univ. Mate-Fizică Profesor București
Popa Dorina Fac. Fizică Profesoară Satu-Mare
Popa Romaniuc
Fac. Filologie Profesoară Cluj
Mihaela
Romaniuc Sonia Elevă Cluj
Romaniuc Ariana Copil Cluj
Popa Dorin
Fac. Info Inginer Brașov
Petrișor
Popa Ștefan Copil Brașov
Numărul 16
Mihancea Nicolae Decedat Cetea
Mihancea Lucreția Decedată Cetea
Mărușca Nicolae 10 clase Agricultor Cetea
Numărul 18
Bochiș Daniel Decedat Cetea
Bochiș Nicolae Șc.Prof. Tractorist Cetea
Bochiș Viorica 8 clase Decedată Cetea
Bochiș Straton Monica Post-liceal Învățătoare Șuncuiuș
Straton Vlăduț Olimpiu Student Șuncuiuș
Straton Ștefania Patricia Liceu Șuncuiuș
Bochiș Dănuț Liceu Șofer Oradea
Bochiș Alex Dan
Elev Oradea
Mugurel
Bochiș Diana Elevă Oradea
Negruț Iustina Decedată Bratca
335
CETEA-BIHOR
Negruț Nicolae Șc maiști Maistru mecanic Chișinău-Criș

Negruț Nicoleta Fac. Economistă
Negruț Gheorghe Liceu Bratca
Șc. Tehn.
Șereș Maria Contabilă Arad
Coperație
Șereș Zina Fac. Ingineră
Venter Floare Decedată Bratca
Venter Alexadru Decedat Bratca
Venter Teodor Decedat Bratca
Modog Florian Decedat Gelu
Modog Ana 8 clase Agricultoare Gelu
Modog Victoria 8 clase Agricultoare Gelu
Modog Ioan Aleșd
Numărul 19
Mihancea Fost gestionar
8 clase Cetea
Alexandru Decedat
Mihancea Ileana 6 clase Decedată Cetea
Prof. univ. dr. medic
Mihancea Petru Facultate Medicină Oradea
primar neurolog
Mihancea Brisc Lector universitar
Fac. Medicină Oradea
Cristina doctor în medicină
Brisc Ciprian Elev Oradea
Universitatea
Mihancea Petru Lector univ. doctor
Politehnică Timișoara
Florin în informatică
Timişoara
Mihancea Ioan Fac. Fizică Profesor Timișoara
Mihancea Coniaric
Fac. Filologie Translatoare Timișoara
Alexandra
Coniaric Darco
Elev Timișoara
Gabriel
Coniaric Filip Copil Timișoara
Numărul 20
Chirodea Ana Decedată Cetea
Numărul 21
Mihancea Petru Pensionar Cetea
Mihancea Victoria 8 clase Agricultoare Cetea
Mihancea Marin Șc.Prof. Muncitor Cetea
Mihancea Laslău Mariana Liceu Oradea
Mihancea Ionel Liceu Agricultor Cetea
Mihancea Antonia Ioana Maria Copil Cetea
Numărul 22
Vere Irina Pensionară Cetea
336
Vere Randiș Mirela Șc.Prof. Aleșd

Randiș Sergiu Elev Aleșd
Vere Gulimanescu Angela Liceu Vânzătoare Aleșd
Gulimanescu George Robert Elev Aleșd
Numărul 23
Pup Floare Pensionară Cetea
Pup Nicolae Academia Militară Ofițer decedat Cetea
Numărul 24
Antonescu Alexandru Șc.Tehnică Architect Cetea
Antonescu Rodica Pensionară Cetea
Antonescu Alexandru Fac. Inginer Oradea
Numărul 25
Gârz Ruxandra Decedată Cetea
Gârz Pășcui Maria Fac. Profesoară Aleșd
Pașcui Sbârcea Claudia Fac. Profesoară Oradea
Sbârcea Șerban Elev Oradea
Pășcui Ovidiu Fac. Doctor fizică Germania
Pășcui David Elev Germania
Băgiag Ileana Fac. Professor Aleșd
Băgiag Aurora Manuela Fac. Lector doctor UMF-Cluj Cluj
Numărul 26
Gârz Nicolae 8 clase Pensionar Cetea
Gârz Florica 8 clase Pensionară Cetea
Gârz Mikula Maria Fac. Subinginer Montreal
Mikula Adrian Eugen Fac. Montreal
Gârz Eugen Șc. Prof. Aleșd
Gârz Eliza Studenta
Gârz Florin Șc.prof. Nojorid
Numărul 27
Chirodea Florian decedat Reșița
Chirodea Petru decedat Reșița
Chirodea Irina decedată Reșița
Chirodea Romi Timișoara
Chirodea Anton Muncitor Reșița
Chirodea Voicu Denta
Chirodea Dumitru Jimbolia
Chirodea Lucia Decedata
Chirodea Florica
Chirodea Rodica
Chirodea Nicoleta
Chirodea Ana
337
CETEA-BIHOR
Chirodea Ioan Decedat Mâșca

Chirodea Ioan Borod
Chirodea Gavril Borod
Chirodea Petru Decedat Cornițel
Numărul 28
Dat Alexandru Decedat Cetea
Dat Petru Decedat Cetea
Dat Ioan 10 clase Agricultor Cetea
Dat Ileana Cetea
Numărul 29
Stancea Gavril Decedat Cetea
Stancea Elisabeta Decedata Cetea
Simuț Dorin Șc.prof. Muncitor Cetea
Simuț Floare 10 clase Cetea
Simuț Diana Florina Copil Cetea
Feldi Florica Decedata Cornițel
Feldi Gabriela
Corodi Mirela Liceu Ospătară Cornițel
Olar Ileana 4 clase Agricultoare Valea-Mare
Olar Toșe Mărioara Liceu Valea-Mare
Caba Eugenia 4 clase Mâșca
Tarcea Mirela Liceu Mâșca
Tarcea Dănuț Fac. Mâșca
Mihancea Ioan Decedat Sacalasău
Mihancea Petru Sacalasău
Numărul 31
Venter Ileana Decedată Cetea
Venter Anuța Decedată Cetea
Lup Liviu 8 clase Agricultor Cetea
Numărul 31A
Lup Liviu 8 clase Agricultor Cetea
Lup Maria 8 clase Agricultor Cetea
Lup Lavinia 8 clase Agricultoare Cetea
Numărul 32
Mărușca Nicolae Decedat Cetea
Mărușca Elisabeta 8 clase Muncitoare Cetea
Mărușca Lupuț
Șc.prof Muncitoare Oradea
Mioara
Lupuț Adrian Liceu Oradea
Mărușca Nicolae Liceu Muncitor Cetea
Mărușca Lavinia Liceu Vânzătoare Cetea
338
Numărul 33
Mihancea Gavril Decedat Cetea
Mihancea Floare Decedată Cetea
Mihancea Viorel Fac.Medicină Decedat Cetea
Numărul 33A
Iancu Crăciun Fac. Prof. univ. doctor, decedat Cluj
Iancu Maria Fac. Profesor Cluj
Numărul 34
Boca Ioan Decedat Cetea
Boca Maria Pensionară Cetea
Boca Ioan 8 clase Agricultor Cetea
Numărul 35
Boca Mărușa Florica 10 clase Muncitoare Borozel
Mărușca Carina Elena Copil Borozel
Patca Hiring Mihaela Fac. Oradea
Patca Nicolae Florin Student Cetea
Chirodea Petru Șc. prof Aleșd
Chirodea Cristina Fac Aleșd
Chirodea Anamaria Fac. Aleșd
Numărul 36
Mihance Dumitru Decedat Cetea
Mihance Maria 8 clase Muncitoare Cetea
Tiron Corina Fac.St.Ec Economista Oradea
Tiron Cristian Elev Oradea
Tiron Anda Elevă Oradea
Venter Floare Liceu Vânzătoare Borod
Venter Florin Elev Borod
Venter Mircea Elev Borod
Doctor în cercetare
Mihance Nicolae Fac. Medicină București
medicală, decedat
Ministerul
Mihance Mugurel Fac. Pol București
Afacerilor Externe
Mihance David Anca Fac. Șt.Ec Canada
David Ioana Elevă Canada
David Clara Elevă Canada
Mihancea Iosif Fac. Dr. Inginer, decedat Râmnicu Vâlcea
Medic,
Mihance Adrian Fac. Medicină Râmnicu Vâlcea
urolog
Medic,
Mihance Dragoș Fac. Medicină manager firmă de Pitești
medicamente
339
CETEA-BIHOR
Mihance Vlad Elev Pitești

Mihance Petra Copil Pitești
Mihance Teodora Copil Râmnicu Vâlcea
Mihance Daria Elevă București
Numărul 37
Mihancea Iacob Decedat Cetea
Mihancea Ana Decedata Cetea
Antonescu Nicolae Decedat Cetea
Antonescu Ana Decedata Cetea
Antonescu Ancuța Marinela Fac. Șt. ec Economist Oradea
Dubău Alexandru Liceu muncitor Vad
Numărul 38
Modog Ștefan Decedat Fizeș
Modog Ana 4 clase Pensionară Fizeș
Modog Petru Liceu Reșița
Modog Gavril Liceu Reșița
Modog Lazăr Decedat Fizeș
Modog Ileana Decedată Fizeș
Modog Petru Liceu Impegat Fizeș
Nemeștean Maria 4 clase Timișoara
Chirodea Rad Voichița Șc. prof. Muncitoare Timișoara
Chirodea Florica Decedată Reșița
Rad Gavril Timișoara
Iambor Pușa Simona Timișoara
Numărul 39
Cotuna Rusalim Decedat Cetea
Cotuna Florica Pensionară Cetea
Cotuna Petru Șc.prof șofer Oradea
Cotuna Patricia Elevă Oradea
Cotuna Denis Elev Oradea
Caba Rodica 10 clase Muncitoare Șuncuiuș
Caba Petru Muncitor Șuncuiuș
Caba Cristina Elevă Șuncuiuș
Caba Daniel Șuncuiuș
Caba Cosmin Șuncuiuș
Cotuna Nicolae Decedat Timișoara
Cotuna Dumitru Decedat Reșița
Numărul 40
Mihancea Ștefan Decedat Cetea
Mihancea Iuliana 8 clase Pensionară Cetea
Pișcoreanu Valeria Șc. sanitară Asistenta medicala Satu-Mare
Pișcoreanu Laur Fac. Mate. Lector univ. doctor Satu-Mare
340
Pișcoreanu Andrei Elev Satu-Mare

Pișcoreanu Tudor Copil Satu-Mare
Mihancea Gheorghe Fac. Drept Ofițer Oradea
Mihancea Marius Oradea
Mihancea Anghel
Fac. Drept Juristă
Mihaela
Anghel Răzvan
Mihancea Nicolae Dana Fac. Chimie Dr.Inst. Măgurele București
Nicolae Dragoș Elev București
Buzle Iulița Decedata Borozel
Buzle Popa Tunsu
4 clase Pensionară Beznea
Angelica
Popa Nicolae Beznea
Popa Ioan Fac. Drept Ofițer Oradea
Popa Teodor Decedat
Popa Florica 8 clase Agricultoare Borozel
Popa Cozmin Fac. Oradea
Popa Viorel Fac. Oradea
Muntean Mărioara 8 clase Agricultoare Borozel
Popa Dumitru 8 clase Beznea
Popa Daniel Șc.prof Oradea
Buzle Dumitru Decedat
Buzle Lenuța 8 clase Borozel
Buzle Valer 8 clase Borozel
Mihancea Mihai Decedat Beznea
Mihancea Dorina Beznea
Mihancea Viorel Șc.prof Oradea
Numărul 41
Bochiș Ana Decedata Cetea
Venter Ileana 8 clase Decedata Cetea
Venter Aron Decedat Cetea
Venter Miclăuș Doina Șc. prof Pensionară Oradea
Miclăuș Adrian Conservator Muzician Oradea
Miclăuș Mădălin Elev Oradea
Miclăuș Alexandra Elevă Oradea
Miclăuș Alin Șc. prof Bucătar Spania
Venter Ioan Liceu CFR-ist Aleșd
Venter Doina Liceu Vânzătoare Aleșd
Venter Dănuț Fac. Drept Polițist Aleșd
Fac. Relații
Venter Nicolae Polițist Oradea
Internaționale
Numărul 42
Venter Floare Decedată Cetea
Bucătar, proprietar
Venter Augustin Șc. Prof Oradea
restaurant
341
CETEA-BIHOR
Venter Marius Facultate Economist Oradea

Antonescu Petru Liceu Pădurar Cetea
Antonescu Teodora Liceu Cetea
Antonescu Andreea Elevă Cetea
Numărul 43
Mărușca Ioan Șc. Prof Muncitor Cetea
Mărușca Angela 8 clase Muncitoare Cetea
Mărușca Ioana Elevă Cetea
Mărușca Cosmin Elev Cetea
Numărul 44
Antonescu Ioan Șcl. Prof. Pădurar, pensionar Cetea
Antonescu Maria Pensionară Cetea
Numărul 45
Madar Ana 4 clase Pensionară Luncșoara
Madar Ghergheleș Rodica 8 clase Muncitoare Călățea
Ghergheleș Maria Liceu Luncșoara
Ghergheleș Florin 10 clase Călățea
Ghergheleș Tripon Lina Liceu Ospatară Piatra Craiului
Numărul 47
Valicec Milan Liceu Cetea
Valicec Iarmila 8 clase Casnică Cetea
Valicec Anca Studentă Cetea
Valicec Milan Elev Cetea
Valicec Iancu Elev Cetea
Valicec Nadia Elevă Cetea
Valicec Monica Elevă Cetea
Numărul 49
Bochiș Dumitru Șc. Maiștri Constructor decedat Cetea
Bochiș Ana Casnică decedată Cetea
Bochiș Nicodim Liceu Decedat Cetea
Bochiș Petru Postliceal Geolog decedat București
Bochiș Alexandra Facultate București
Bochiș Adrian Petru Liceu București
Bochiș Alexandru Fac. Agronomie inginer Cetea
Bochiș Bogdan Facultate Timișoara
Bochiș Teodor Liceu Oradea
Bochiș Florica Liceu Reșița
Bochiș Cătălin Liceu Reșița
Bochiș Ovidiu Liceu Reșița
Bochiș Costică Decedat Reșița
Bochiș Dumitru Decedat Reșița
342
Numărul 50
Cohuț Nicolae Decedat Cetea
Cohuț Maria Decedată Cetea
Ștefan Nicolae CFR-ist, Decedat Gelu
Curelaru Alina Liceu Gelu
Curelaru Bianca Facultate Timișoara
Numărul 52
Chirodea Ana 4 clase Decedată Cetea
Chirodea Petru 4 clase Decedat Cetea
Blaga Maria 8 clase Pensionară Cetea
Blaga Marin Liceu Muncitor Oradea
Blaga Ramona Facultate Oradea
Blaga Denisa Liceu Oradea
Blaga Marin Elev Oradea
Numărul 53
Simuț Petru Pensionar, decedat Cetea
Simuț Maria Pensionară, Decedată Cetea
Măduța Marcela Liceu Italia
Măduța Valentin Liceu Italia
Măduța Denisa Studentă Oradea
Numărul 53
Chirodea Teodor Decedat Cetea
Chirodea Ileana 8 clase Pensionară Cetea
Facultatea
Chirodea Tatu Rodica Sibiu
Agronomie
Tatu Iulian Luca Student Sibiu
Chirodea Gavril Liceu Electrician Aleșd
Chirodea Irina Liceu Aleșd
Chirodea Blaga Crina Student Aleșd
Chirodea Țica Irina Facultate Oradea
Țica Mihai Elev Oradea
Olar Maria Decedată Valea Mare
Olar Ionică Lic Pedagogic Antreprenor Valea Mare
Olar Lenuța Liceu Valea Mare
Olar Ovidiu Facultate Antreprenor Valea Mare
Olar Lucian Facultate Antreprenor Valea Mare
Numărul 54
Simuț Cristina 4 clase Agricultoare Cetea
Simuț Ciuciu Viorica 8 clase Muncitoare Oradea
Ciuciu Ioana Liceu Ospatară Oradea
Ciuciu Alexandra Elevă Oradea
Simuț Madar Maria 8 clase Agricultoare Luncșoara
343
CETEA-BIHOR
Madar Dani 9 clase Luncșoara

Madar Adelina Elevă Luncșoara
Simuț Ana 4 clase Decedată Beznea
Simuț Teodor Șc. Prof Muncitor Câlnic
Simuț Nicolae Liceu Polițist Bocșa
Numărul 55
Topai Nicolae Decedat Cetea
Topai Ana 4 clase Pensionară Cetea
Topai Avram Liceu Pensionar Borod
Topai Traian Facultate Borod
Topai Păcurar Florina Facultate Borod
Topai Petru Șc. Silvicultură Pensionar Borod
Topai Ioan Liviu Facultate Pădurar Borod
Facultate Științe
Topai Mădălina Borod
Economice
Numărul 57
Mărușca Alexandru Decedat Cetea
Mărușca Maria 4 clase Pensionară Cetea
Mărușca Nicolae Liceu Muncitor Beznea
Facultate Științe
Mărușca Popa Teodora Economistă Oradea
Economice
Popa Carla Maria Copil Oradea
Mărușca Tunduc
Liceul Pedagogic Învățătoare Aștileu
Lucreția
Tunduc Anca Studentă Aștileu
Mărușca Gavril Liceu Electrician Oradea
Facultatea Finanțe
Mărușca Gabriel Oradea
Bănci
Student la
Mărușca Maria Oradea
medicină
Mărușca Petru Decedat Borod
Mărușca Petru Șc. Prof Valea Mare
Alexa Felicia 10 clase Borod
Mărușca Nicolae Liceu Decedat Borod
Mărușca Iosif Decedat Borod
Mărușca Luminița Facultate Profesoară Borod
Numărul 58
Venter Alexandru 8 clase Pensionar Cetea
Venter Costel Liceu Muncitor Italia
Venter Cătălin Elev Oradea
Venter Antonio Elev Oradea
344
Numărul 59
Antonescu Grigore 8 clase Șofer pensionar Cetea
Antonescu Viorica 8 clase Agricultoare Cetea
Antonescu Nicolae Decedat Aleșd
Antonescu Valeria
Facultatea Psihologie Psiholog Aleșd
Felicia
Antonescu Lavinia Postliceal. Cosmetică Aleșd
Antonescu Bianca Elevă Aleșd
Antonescu Popa Nadia Facultate Aleșd
Popa Denis Elev Aleșd
Popa Raul Matei Copil Aleșd
Antonescu Ștefan Facultatea de
Medic Franța
Florina medicină
Ștefan Luca Alexandru Elev Franța
Ștefan David Andrei Copil Franța
Numărul 60
Stancea Aurel Șc. Prof Pensionar Cetea
Stancea Floare Decedată Cetea
Stancea Maria Liceu Oradea
Popescu Ionuț 8 clase Oradea
Popescu Cristian Copil Oradea
Bandui Jurcă Mihai Facultate Oradea
Stancea Petru Liceu Electrician Cetea
Stancea Ionela Liceu Agricultoare Cetea
Stancea Florin Elev Cetea
Stancea Florina Elevă Cetea
Stancea Nicu Petru Elev Cetea
Mărușca Florica Timișoara
Mărușca Dănuț Germania
Mărușca Crăciun Vasiova
Mărușca Irina Decedată Reșița
Mărușca Ana Agricultoare Luncșoara
Lup Florica Liceu Aleșd
Lup Ioan Aleșd
Pleș Mariana Aleșd
Pleș Ioan Aleșd
Mărușca Gavril Berzovia
Numărul 61
Mărușca Ioan Șc. Prof Sudor decedat Cetea
Mărușca Irina 8 clase Agricultoare, decedată Cetea
Mărușca Gabriel Liceul militar Subofițer Oradea
Mărușca Lucian Oradea
Mărușca Blaga
Decedată Iaz, Sălaj
Ruxandra
345
CETEA-BIHOR
Facultatea
Blaga Dumitru Preot Sălaj
teologie
Facultatea
Blaga Lucian Preot Sălaj
teologie
Blaga Maria Facultate Sălaj
Mărușca Madar
8 clase Agricultoare Luncșoara
Floare
Madar Liviu 8 clase Luncșoara
Mărușca Bulzan
8 clase Agricultoare, decedată Borozel
Maria
Bulzan Andrei Facultate Borozel
Bulzan Ștefan Facultate Timișoara
Bulzan Ioan Facultate Oradea
Suciu Florica Facultate Canada
Numărul 62
Pup Florian Decedat Cetea
Cetea
Pup Elisabeta Decedată
Pup Bulzan Ileana 8 clase Agricultoare Cetea
Bulzan Sârb Liliana Liceu Oradea
Sârb Denisa Georgiana Elevă Oradea
Pup Petru Șc. Prof Muncitor Oradea
Pup Mădălina Studentă Oradea
Pup Iulian Liceu Oradea
Bochiș Nicolae Liceu Șofer Oradea
Bochiș Maria Șc. Prof Muncitoare Oradea
Bochiș Giulia Crina Elevă Oradea
Numărul 63
Motoca Petru Șc. prof Șofer pensionar Cetea
Motoca Lenuța 8 clase Agricultoare Cetea
Motoca Tiron
10 clase Agricultoare Cetea
Anca
Tiron Luca Elev Cetea
Tiron Maria Copil Cetea
Motoca Ionuț Liceu Cetea
Motoca Florica 8 clase Agricultoare Borozel
Motoca Ileana Pensionară Sânnicolau Mare
Motoca Nicolae Sânnicolau Mare
Motoca Adrian Sânnicolau Mare
Numărul 66
Motoca Dumitru Șc. Prof Șofer pensionar Cetea
Motoca Floare 8 clase Decedată Cetea
Motoca Florin Șc. Prof Șofer Oradea
Motoca Roxana Elevă Oradea
346
Motoca Sălăjean Mihaela Liceu Oradea

Motoca Sălăjean Diana Elevă Oradea
Motocan Sălăjean
Copil Oradea
Alexandra
Motoca Nicușor Șc. Prof Electrician Oradea
Școala Postliceală
Motoca Nicolae Contabil decedat Aleșd
de Cooperație
Motoca Sorin Facultate Inginer Aleșd
Motoca Sorana Lara Elevă Aleșd
Facultatea de
Motoca Radu Florin Teologie, Doctor Roma, Italia
in filozofie
Motoca Muntean Ana Decedată Oradea
Muntean Voichița Decedată Oradea
Muntean Darius Facultate Jurist Oradea
Muntean Dragoș Facultate Antrenor Oradea
Muntean Ciocârlan Facultatea de
Rm. Vâlcea
Rodica matematică
Ciocârlan Alin Facultate Rm. Vâlcea
Muntean Dacian Facultate Oradea
Numărul 68
Jurca Nicolae Șc. Prof Muncitor Aleșd
Jurca Novicad Geta Liceu Aleșd
Novicad Carmen Liceu Timișoara
Jurca Mircea Șc. Prof Aleșd
Jurca Filip Copil Aleșd
Jurca Gavril Șc. Prof Tractorist Borozel
Jurca Viorel Șc. Ofițeri (3 ani) Cluj
Jurca Mihnea Elev SRI- Cluj Cluj
Jurca Caba Lucica Liceu Cornițel
Caba Ionuț Student Cornițel
Caba Georgiana Elevă Cornițel
Numărul 69
Venter Octavian Liceu Decedat Cetea
Venter Bodea
Liceu Bucătăreasă Oradea
Ileana Valeria
Bodea Claudiu Liceu Oradea
Bodea Denisa Elevă Oradea
Numărul 70
Venter Gavril Decedat Cetea
Venter Ana 8 clase Pensionară Cetea
Venter Borz Maria Liceul Agricol Tehnician Oradea
Venter Raluca Facultate Oradea
347
CETEA-BIHOR
Borz Ioana Oradea

Venter Petru Liceu Muncitor Luncșoara
Venter Petronela 10 clase Agricultoare Cetea
Oprea Alexandru Copil Cetea
Oprea Mihai Copil Cetea
Venter Petru Luncșoara
Venter Olar Ileana 8 clase Agricultoare Topa de Criș
Olar Nicolae 8 clase Agricultor Topa de Criș
Olar Maria Liceu Topa de Criș
Olar Ioana Elevă Topa de Criș
Numărul 72
Venter Alexandru 10 clase Muncitor Cetea
Venter Dănuț Elev Cetea
Venter Gavril 8 clase decedat Sânnicolaul Mare
Venter Viorel Șc. Prof Muncitor Sânnicolaul Mare
Venter Gavril Copil Sânnicolaul Mare
Numărul 73
Agricultor
Mărușca Ștefan 8 clase Cetea
Pensionar
Agricultoare
Mărușca Ileana 8 clase Cetea
pensionară
Numărul 74
Agricultor
Mărușca Teodor 8 clase Cetea
pensionar
Agricultoare
Mărușca Florica 8 clase Cetea
pensionară
Mărușca Silvia Liceu Muncitoare Valea Mare
Inginer
Mărușca Dorin Facultate Oradea
Constructor
Mărușca Torjoc
Facultate Economistă Oradea
Rodica
Torjoc Andrada Studentă Oradea
Facultatea de
Mărușca Ioan Oradea
mecanica
Mărușca Bianca Facultatea comerț Oradea
Numărul 75
Mărușca Petru 8 clase Agricultor decedat Cetea
Numărul 76
Antonescu Alexandru Decedat Cetea
Antonescu Viorel Șc. Prof Șofer decedat Cetea
Antonescu Alexandru Șc. Prof Pensionar Cetea
348
Antonescu Nicolae Doru Liceu Reșița

Facultatea de
Antonescu Virgil Adrian Reșița
medicina veterinară
Antonescu Florina
Elevă Reșița
Andreea
Numărul 77
Antonescu Emil Liceu Muncitor Aleșd
Antonescu Ionela Liceu Muncitoare Aleșd
Antonescu Darius Elev Aleșd
Antonescu Mihai Elev Aleșd
Numărul 78
Antonescu Petru 8 clase Pensionar Topa de Criș
Antonescu Petru Facultate Inginer Oradea
Antonescu Facultatea de
Medic Oradea
Andreea medicină
Rus Ileana 8 clase Pensionară Topa de Criș
Rus Viorel Liceu Topa de Criș
Rus Florica Elevă Topa de Criș
Rus Maria 8 clase Pensionară Topa de Criș
Rus Petru Topa de Criș
Marc Ecaterina 8 clase Borod
Marc Nicolae Borod
Marc Maria Borod
Marc Petru Borod
Numărul 79
Antonescu Gavril Liceu Contabil, pensionar Cetea
Antonescu Maria 8 clase Pensionară Cetea
Facultate Finanțe
Antonescu Petru Economist Oșorhei
Bănci
Antonescu Radu Liceu Oșorhei
Antonescu Denisa Elevă Oșorhei
Antonescu Ionel Liceu Șofer Topa de Criș
Antonescu Răzvan Elev Topa de Criș
Mărușca Teodor Pensionar SUA
Mărușca Maria Decedată SUA
Mărușca Ioan Liceu SUA
Mărușca Hotea
Liceu SUA
Cornelia
Hotea Jeany SUA
Hotea Daniel SUA
Hotea David SUA
Hotea Sendi SUA
Hotea Jecky SUA
349
CETEA-BIHOR
Mărușca Nicodin Facultate SUA

Mărușca Alexandru Facultate SUA
Numărul 80
Antonescu Liviu 8 clase Pensionar Cetea
Antonescu Florica 8 clase Pensionară Cetea
Antonescu Ioan Facultate Inginer constructor Groși
Antonescu Bianca Elevă Groși
Antonescu Andrei Elev Groși
Antonescu Bolojan
Liceu Birtin
Lenuța
Bolojan Cătălin
Student Birtin
Florin
Bolojan Andrada
Elevă Birtin
Georgiana
Antonescu Fechete Facultate
Oradea
Adriana Florina Protecția mediului
Fechete Alesia Elevă Oradea
Numărul 81
Antonescu Nicolae Decedat Cetea
Antonescu Ileana Decedată Cetea
Antonescu Petru Liceu Antreprenor Oradea
Antonescu Maria Liceu Antreprenoare Oradea
Antonescu Petru Fac. Drept și
Oradea
Ștefan Psihologie
Antonescu Daniel Institutul de
Profesor Oradea
Nicolae Geografie
Antonescu Emanuel
Facultate Drept Oradea
Grigore
Bochiș Ștefan
decedat Diosig
(”a jindarului”)
Bochiș Maria Decedată Diosig
Bochiș Ștefan 8 clase Agricultor Diosig
Numărul 82
Motoca Gavril Decedat Cetea
Motoca Ileana 8 clase Pensionară Cetea
Motoca Gabriel Liceu Subofițer Oradea
Motoca Laurențiu Elev Oradea
Motoca Larisa
Elevă Oradea
Alexandra
Motoca Todoruț
Șc. Prof Muncitoare Arad
Stela
Todoruț Loredana Liceu Arad
Todoruț Damian Elev Arad
Todoruț David Elev Arad
350
Todoruț Cosmin Liceu Arad

Motoca Cipău
Liceu Muncitoare Luncșoara
Lenuța Violeta
Cipău Cătălin 10 clase Luncșoara
Cipău Cosmin Elev Luncșoara
Numărul 83
Dat Nicolae Șc. Prof Pensionar Cetea
Dat Anica 8 clase Pensionară Cetea
Dat Claudiu Șc. Prof Spania
Dat Marius Liceul Economic Spania
Dat Oliver
Copil Spania
Nicolas
Dat David
Copil Spania
Emanuel
Dat Alin Liceu Informatica Oradea
Dat Ana Maria
Copil Oradea
Rosa
Dat Matiaș Alin Copil Oradea
Numărul 84
Madar Dumitru Decedat Cetea
Madar Ana Decedată Cetea
Mudura Ileana 8 clase Muncitoare Vadu Crișului
Racoți Ana Liceu Aleșd
Racoți Silviu Liceu Agent Paza Aleșd
Chirilă Sanda Liceu Vânzătoare Vadu Crișului
Chirilă Sergiu Elev Vadul Crișului
Chirilă Lucian Elev Vadu Crișului
Numărul 85
Fule Sarca Ana 4 clase Pensionară Cetea
Sarca Dumitru Decedat Cetea
Fule Petru Șc. Prof Muncitor Oradea
Fule Adrian Liceu Oradea
Fule Maria Liceu Oradea
Fule Claudia Facultate Oradea
Fule Cristina Liceu Oradea
Fule Nicușor Decedar Oradea
Fule George Facultate Oradea
Fule Leontin Șc. Prof Muncitor Oradea
Fule Alexandru Elev Oradea
Numărul 86
Cuc Nicolae Decedat Cetea
Bulzan Cuc Decedată Cetea
351
CETEA-BIHOR
Florica
Cuc Szabo Ilena 10 clase Canada
Szabo Amalia Elevă Canada
Szabo Antonio Elev Canada
Cuc Voichița 8 clase Oradea
Roșian Adrian Șc. Prof Oradea
Cuc Fora Ana Liceu Gheghie
Fora Bianca Studentă Gheghie
Fora Alexandru Elev Gheghie
Cuc Madar
10 clase Gheghie
Mariana
Madar Florina Elevă Gheghie
Cuc Alexandru Decedat Borozel
Cuc Dumitru 8 clase Borozel
Cuc Paul Facultate Borozel
Cuc Ioan 8 clase Agricultor Borozel
Cuc Claudia Facultate Spitalul de copii Oradea
Bulzan Olimpia 8 clase Agricultore Borozel
Bulzan Ionuț Elev Borozel
Cuc Petru Facultate Subinginer Borozel
Cuc Sergiu Student Borozel
Cuc Dani Liceu Borozel
Cuc Ana Maria Elevă Borozel
Cuc Mădălin Ioan Elev Borozel
Cuc Beniamin Copil Borozel
Numărul 87
Modog Nicolae Șc. Prof Decedat Reșița
Modog Mirela Liceu Muncitoare Reșița
Numărul 88
Mărușca Nicolae Decedat Cetea
Mărușca Floare Decedată Cetea
Facultatea de
Mărușca Nicoale Inginer agronom Șimleu
agronomie
Mărușca Marius Elev Șimleu
Mărușca Nicoleta Elevă Șimleu
Polacec Iancu 8 clase Agricultor Cetea
Polacec Anca 10 clase Agricultoare Cetea
Polacec Iancu Elev Cetea
Polacec Milan Elev Cetea
Numărul 89
Polacec Ștefan Șc. Prof Tractorist Cetea
Polacec Agnesa 8 clase Agricultoare Cetea
Polacec Ioan Liceu agricol Cetea
352
Polacec Ana Cetea

Polacec Anca
Copil Cetea
Maria
Cohuț Madar
Decedată Sânniculaul Mare
Anuța
Sântean Valeria Liceu Sânniculaul Mare
Șc. Tehnică
Brisc Irina Asistentă Sanniculaul Mare
Sanitară
Madar Adrian Liceu Sânniculaul Mare
Madar Iosif Liceu Sânniculaul Mare
Madar Ioan Liceu Sânniculaul Mare
Cohuț Madar
Decedată Sânniculaul Mare
Maria
Madar Florian Liceu Mecanic Auto Sânniculaul Mare
Madar Nicolae Sânniculaul Mare
Cohuț Ioan Șc. Prof Subpiatră
Leho Mihaela Liceu Țețchea
Cohuț Sorin Șc. Prof Mecanic Auto Tinăud
Cohuț Cristian Tinăud
Cohuț Chirilă
Subpiatră
Simona
Cohuț Petru Șc. CFR CFR-ist Variaș
Cohuț Ioan Facultate Variaș
Cohuț Virgil Facultate Austria
Cohuț Alin Facultate Austria
Cohuț Lavinia Facultate Timișoara
Țurcaș Ecaterina Decedată Reșița
Țurcaș Viorel Liceu Reșița
Țurcaș Mirela Liceul pedagogic Educatoare Reșița
Poșa Adriana Liceu Centralistă Poștă Reșița
Numărul 90
Cohuț Dumitru Decedat Cetea
Cohuț Maria 8 clase Agricultoare Cetea
Venter Dorel Ioan 8 clase Muncitor Cetea
Venter Maria 8 clase Agricultoare Cetea
Bulzan Ramona
Liceu Vânzătoare Aleșd
Florina
Venter Dorel Elev Cetea
Numărul 91
Antonescu Iosif Decedat Cetea
Antonescu Florica 8 clase Pensionară Cetea
Antonescu Madar Ana 10 clase Aleșd
Madar Dănuț Liceu Oradea
Madar Florentina Liceu Oradea
Madar Darius Elev Oradea
353
CETEA-BIHOR
Antonescu Gavril 8 clase Pensionar Luncșoara

Antonescu Florian Facultate Inginer Timișoara
Antonescu Vasile Student Timișoara
Antonescu Florian Student Timișoara
Antonescu Maria Elevă Timișoara
Antonescu Iosif Liceu Luncșoara
Antonescu Elisabeta Decedată Aleșd
Antonescu Ioan Decedat Timișoara
Asistentă
Antonescu Râță Dorina Postliceal Timișoara
medical
Râță Alexandru Facultate Timișoara
Mărușca Florica Decedată Borod
Mărușca Dejeu Ana Liceu Pensionară Aușeu
Facultatea de
Dejeu Cristian Florin Medic Aușeu
medicină
Dejeu Bica Maria Facultatea Științe
Oradea
Mihaela Economice
Numărul 92
Mihancea Gheorghe Decedat Cetea
Mihancea Ecaterina Decedată Cetea
Mihancea Gheorghe Decedat Reșița
Mihancea Sorin Facultate Ofițer Reșița
Șc. Postliceală
Mihancea Petru Contabil Satu Mare
Comercială
Facultatea de
Mihancea Felicia Satu Mare
telecomunicații
Numărul 93
Antonescu Barbura Decedată Cetea
Antonescu Dumitru
Pensionară Aleșd
Florica
Dumitru Nicolae Liceu Decedat Canada
Dumitru Alexandru Facultatea de arhitectură Decedat Oradea
Dumitru Răzvan Elev Oradea
Dumitru Felix Elev Oradea
Dumitru Mircea
Facultate Inginer Italia
Laurențiu
Dumitru Andreea Elevă Italia
Antonescu Nicolae Șc. de maieștrii Decedat Aleșd
Antonescu Liliana
Facultatea de matematică Profesoară Aleșd
Sanda
Facultatea de
Comunicare și relații
Blaj Bianca Cluj-Napoca
publice
Facultatea de psihologie
Blaj Dragoș Facultatea de informatică Cluj-Napoca
354
Antonescu Nicolae
Liceu SUA
Ioan
Antonescu Darius
Elev SUA
Jan
Antonescu Rodica Facultatea de
Elveția
Florica Kinetoterapie
Numărul 94
Topai Floare Decedată Cetea
Topai Alexandru Șc. CFR Decedat Cetea
Topai Olimpia 8 clase Pensionară Cetea
Topai Mircea Liceu Șofer Oradea
Campion European
Topai Cătălin
Student și mondial la arte Oradea
Alexandru
marțiale
Topai Laurențiu
Elev Oradea
Ștefan
Facultatea Istorie
Topai Petru Profesor Oradea
Geografie
Topai Patricia
Elevă Oradea
Maria
Topai Carina Ana Elevă Oradea
Antonescu Ileana Pensionară Oradea
Fac. tehnician
Antonescu Viorel Tehnician dentar Oradea
dentar
Antonescu Mirela Liceu Asistentă socială SUA
Tole Ana Decedată Valea Mare
Tole Nicolae Liceu Valea Mare
Tole Petru Liceu Valea Mare
Mărușca Nicolae Pensionar Valea Mare
Mărușca Olaru
Liceu Valea Mare
Lenuța
Numărul 95
Bochiș Vladimir Șc. Prof CFR Pensionar Cetea
Bochiș Maria 8 clase Pensionară Cetea
Bochiș Valentin Liceu Muncitor Oradea
Bochiș Răzvan Student Oradea
Bochiș Iulia
Elevă Oradea
Raluca
Bochiș Groza Facultatea Științe
Oradea
Violeta Economice
Groza Diana Studentă Oradea
Bochiș Silvia
Facultate Drept Avocată Oradea
Florica
Cicortaș Crina Studentă Oradea
355
CETEA-BIHOR
Numărul 96
Bulzan Ioan Decedat Cetea
Bulzan Ana 8 clase Agricultoare Cetea
Oprea Lenuța Voichița Șc. Prof Cetea
Oprea Dumitru Șc. prof Cetea
Oprea Adelina Paula Elevă Cetea
Oprea Daria Ioana Elevă Cetea
Bulzan Dejeu Mioara Liceu Groși
Dejeu Radu Nicușor Facultate Oradea
Dejeu Nicoleta Mirela Facultate Oradea
Dejeu Maria Copil Oradea
Numărul 97
Bochiș Petru Decedat Cetea
Bochiș Ana Decedată Cetea
Bochiș Nicolae Academia Militara Colonel SUA
Bochiș Mărioara Șc. Sanitară Asistentă medicală SUA
Bochiș Ciuciu
Liceul sanitar Asistentă medicală SUA
Cristina
Ciuciu Sandra Elevă SUA
Ciuciu Adriana Elevă SUA
Facultate
Bochiș Horia Informatician Germania
informatica
Bochiș Antonia Elevă Germania
Șc. Tehnică de
Bochiș Petru Timișoara
maieștrii
Bochiș Gheroghe Șc. Prof Timișoara
Bochiș Liliana Șc. Prof Timișoara
Bochiș Gavril Șc. Prof Șofer, decedat Recaș
Bochiș Mitrașca
Șc. Prof Recaș
Angela
Mitrașca Ramona Facultate Recaș
Bochiș Dan Liceu Mechanic auto Recaș
Bochiș Cristi Elev Recaș
Bochiș Florin Facultate drept Recaș
Bochiș Ana Maria Recaș
Bochiș Dana Liceu Recaș
Facultatea Științe
Bochiș Alin Recaș
Economice
Man Ioan Școala de maieștrii Pensionar Cetea
Man Florica Șc. prof Pensionară Cetea
Man Călin Academia Militară Decedat Oradea
Man Mihai Elev Oradea
Man Cosmin Șc de subofițer de
Oradea
Mugurel poliție
Man Darius Elev Oradea
356
Numărul 98
Oprea Nicolae 10 clase Muncitor Cetea
Oprea Nicușor Elev Cetea
Oprea Nicoleta Elevă Cetea
Venter Rodica 10 clase Muncitoare Cetea
Marian Nicolae Pensionar Bratca
Negruț Daniela Liceu Oradea
Negruț George Student Oradea
Negruț Nicu Student Oradea
Marian Violeta Liceu Secretară Bratca
Numărul 99
Oprea Nicolae 8 clase Pensionar Cetea
Oprea Ileana 8 clase Pensionară Cetea
Numărul 100
Bulzan Iulița Șipăt
Bulzan Florica Șipăt
Bulzan Silvia Șipăt
Bulzan Oana Decedată Șipăt
Bulzan Teodor Decedat Șipăt
Bulzan Ileana Șipăt
Bulzan Lică Hunedoara
Bulzan Florica Timișoara
Bulzan Ionică Timișoara
Bulzan Gheorghe Reșița
Bulzan Petru Reșița
Numărul 101
Bulzan Florian Decedat
Chirodea Maria
Decedată Șipăt
(a Toangăr)
Chirodea Ecaterina Șipăt
Chirodea Irina Șipăt
Numărul 102
Agricultor
Pup Iosif 8 clase Cetea
pensionar
Pup Roșian Valeria 8 clase Agricultoare Cetea
Pup Iosif Liceu Muncitor Borozel
Pup Marian Elev Borozel
Pup Dorina 8 clase Borod
Pup Lenuța 8 clase Borod
Anuța Cucudaii
Decedată
(Ivan Ana)
Ivan Vasile 8 clase Muncitor Deva
357
CETEA-BIHOR
Ivan Vasile Student Deva

Ivan Florica Hidișel
Ivan Eugenia Ciudanovița
Numărul 103
Chirodea Nicolae Decedat Cetea
Chirodea Floare Decedată Cetea
Chirodea Alexandru Șc. Prof Tractorist Cetea
Chirodea Viorica 8 clase Agricultoare Cetea
Chirodea Nicolae 8 clase Agricultor Cetea
Chirodea Petru 8 clase Agricultor Cetea
Chirodea Florin Liceu Agricultor Cetea
Chirodea Ileana 8 clase Decedată Hidișelul de Jos
Chirodea Nicolae Facultate Hidișelul de Jos
Chirodea Adriana Liceu Hidișelul de Jos
Mărușca Ana Decedată Borozel
Mărușca Doina Facultate Inginer Oradea
Mărușca Ileana Facultate Ineu
Mărușca Emil Liceu Șofer Borozel
Mărușca Mădălina Liceu Borozel
Mărușca Petrișor Liceu Borozel
Numărul 105
Venter Raveica Decedată Cetea
Economist
Facultatea Științe
Venter Petru (campion European Sibiu
Economice
la lupte libere)
Venter Ciprian Facultatea de medicină Medic Sibiu
Venter Gherman Facultatea Relații
Economistă București
Corina Internaționale
Gherman Maria Elevă București
Gherman Ioana Elevă București
Numărul 106
Munteanu
Pensionară Cetea
Elisabeta
Munteanu Nicolae Liceu Muncitor Cetea
Munteanu Ileana Șc. prof Muncitoare Cetea
Munteanu Radu
Facultatea de management Cetea
Constantin
Munteanu Ioana
Copil Cetea
Maria
Munteanu Andrei
Copil Cetea
Mihai
Munteanu Nicolae Facultatea de Teologie Cântăreț Oradea
358
Numărul 107
Bochiș Ileana 4 clase Pensionară Borod
Toșe Onița Decedată Topa de Criș
Lucaci Florica Liceu Lugașu de Jos
Petruca Doina Liceu Oradea
Lucaci Mariana Facultate Oradea
Petruca Cristina Facultate Farmacistă Oradea
Număul 108
Bochiș Gligor Decedat Cetea
Bochiș Irina Decedată Cetea
Bochiș Tiberiu Liceu Pensionar Cetea
Bochiș Marca Liceul pedagogic Învățătoare pensionară Cetea
Bochiș Tiberiu Academia de poliție Ofițer Oradea
Bochiș Adrian Liceu
Bochiș Alin
Numărul 109
Pup Ana Decedată Cetea
Pup Nicolae Decedat Topa de Criș
Pup Viorica Șc. Prof Oradea
Pup Darius Liceu Oradea
Pup Rareș Ionuț Elev Oradea
Barna Mariana Șc. Prof Marghita
Barna Răzvan Liceu Marghita
Ardelean Floare Liceu Aușeu
Zembre Florina Liceu Tinăud
Ardelean Vlad Liceu Aușeu
Pup Florica Muncitoare Reșița
Pup Stancea Gheorghe Șc. Prof Reșița
Stancea Florina Șc. Prof Reșița
Stancea Oana Elevă Reșița
Trăilă Florin Facultate Inginer Timișoara
Trăilă Marian Student Reșița
Pup Tamaș Anuța Decedată Diosig
Tamaș Florin Șc. prof Diosig
Pup Ileana 8 clase Muncitoare Gheghie
Cordiș Florin Șc. Prof Oradea
Cordiș Nicolae Șc. prof Beznea
Cordiș Vasile Călin Șc. prof Beznea
Cordiș Ancuța Elevă Beznea
Cordiș Cătălin Copil Beznea
Cordiș Andreea Copil Beznea
Cordiș Alin Copil Beznea
Bulzan Raveica 4 clase Agricultoare Luncșoara
Chirodea Nicodim 8 clase Luncșoara
359
CETEA-BIHOR
Bulzan Corina Liceu Aștileu

Bulzan Mariana Liceu Luncșoara
Drugaș Silvia Șc. Prof Husasăul de Criș
Drugaș Marius Facultate Husasăul de Criș
Drugaș Alin Facultate Oradea
Drugaș Alina Facultate Oradea
Bulzan Mircea Șc. prof Luncșoara
Bulzan Georgiana Elevă Luncșoara
Bulzan Roxana Elevă Luncșoara
Asistentă
Pașcalău Voichița Postliceal Oradea
farmacist
Pașcalău Bianca Elevă Oradea
Pașcalău Andrei Elev Oradea
Numărul 110
Marian Viorica Decedată
Mărușca Ana 8 clase Agricultoare Borozel
Mărușca Dănuț Lic.Silvic Pădurar Vadu-Crișului
Mărușca Andreea Studentă Vadu-Crișului
Mărușca Ana Maria Elevă Vadu-Crișului
Mărușca Cristian Elev Vadu-Crișului
Mărușca Petru Liceu Borozel
Mărușca Patricia Elevă Borozel
Mărușca Dolovet
Liceu Slovacia
Valentina
Dolovet Andreea Studentă Slovacia
Dolovet Izabela Elevă Slovacia
Mărușca Gavriluț Dana Vadu-Crișului
Gavriluț Laurențiu Elev Vadu-Crișului
Gavriluț Lorena Elevă Vadu-Crișului
Băndasila Maria 8 clase Apic. Duboz
Băndasila Violeta Liceu Duboz
Băndasila Lenuța 8 clase Agric. Duboz
Marian Cajapu Dorina Șc.Prof Muncitoare Timișoara
Cajapu Alina Facultate Timișoara
Numărul 111
Mărușca Ana Decedată
Bulzan Voichița 10 clase Borod
Bulzan Mioara Fac.Drept Avocat Cluj
Bulzan Călin Fac. Suedia
Minea Mihai Fac. Suedia
Numărul 112
Bochiș Floare Decedată
Bochiș Petru Decedată Oradea
360
Bochiș Berea Corina Fac. Oradea

Bochiș Gavril Șc.prof Decedat Oradea
Bochiș Gavraș Maria 8 clase Muncitoare Oradea
Bochiș Teodor Sc prof Muncitor Oradea
Bochiș Alina Studentă Oradea
Bochiș Diana Liceu Oradea
Numărul 113
Bodea Ioan Decedat
Bodea Maria Pensionară
Şcoală bucătar şi
Bodea Mioara Antreprenoară Oradea
cofetar
Bodea Costea Valeria 10 clase Pensionară Aleșd
Bodea Jurcuț Liliana Liceu economic Contabilă Aleșd
Bodea Cristian Fac. Aleșd
Bodea Florin Fac.Drept Avocat București
Bodea Andrei Victor copil București
Bodea Tripa Sanda Fac.Şt.ec. Contabilă Oradea
Tripa Lucas copil Oradea
Tripa Sara Maria Copil Oradea
Bodea Cornel 10 clase Antreprenor Germania
Bodea Francisca
Copil Germania
Maria
Bodea Mateas Ioan Copil Germania
Lal Petru Decedat Caransebeș
Lal Nicolae Caransebeș
Lal Nicoleta Italia
Lal Emil Germania
Lal Lidia Germania
Lal Florica Diatcu Caransebeș
Diatcu Ionuț Fac. Poliţist Caransebeş
Diatcu Alina Fac. Profesoară Turnu Severin
Diatcu Loredana Fac. Profesoară Turnu Severin
Diatcu Ramona Fac. Turnu Severin
Diatcu Bogdan Fac. Turnu Severin
Numărul 114
Tirodea Ileana Decedată Cetea
Tirodea Teodor 8 clase Agric. Cetea
Numărul 115
Tirodea Nicolae Decedat Cetea
Tirodea Petru Sc.Prof Muncitor Cetea
Motoca Valeria Liceu Muncitoare Spania
Tirodea Mădalina Fac. Oradea
361
CETEA-BIHOR
Numărul 116
Madar Petru 8 clase Agric. Cetea
Madar Florica Decedata Cetea
Madar Viorel 10 clase Decedat Cetea
Numărul 117
Bulzan Petru Decedat
Bulzan Nicolae Fac. Subinginer Oradea
Bulzan Nicoleta
Studentă Franța
Ecaterina
Bulzan Frencu
Liceu Oradea
Maria
Frencu Tatiana Facultate Italia
Frencu Daniela Facultate Oradea
Frencu Antonio Facultate Inginer constructor Oradea
Frencu Ionel Student Oradea
Numărul 119
Chirodea Onița Decedată Cetea
Chirodea Pop Ana Sc.prof Pensionară Oradea
Pop Neag Alunița Fac. Profesoară Oradea
Neag Maria
Elevă Oradea
Alexandra
Neag Nicolae Fac. Oradea
Pop Cioclodea
Fac. St.ec Timișoara
Emilia
Cioclodea Vlăduț
Elev Timișoara
Ccristian
Cioclodea Dragoș
Elev Timișoara
Dionisie
Pop Buș Aurelia Fac. St.ec. Timișoara
Buș Bianca
copil Timișoara
Antonia
Numărul 120
Chirodea Ileana Decedata Cetea
Chirodea Câmpan
Decedata Cetea
Maria
Câmpan Petru 8 clase Agricultor Cetea
Câmpan Pavel
liceu Aușeu
Florina
Pavel Delia Elevă Aușeu
Pavel Alexia Elevă Aușeu
Câmpan Modog
4 clase Luncșoara
Mariana
Modog Tania Elevă Luncșoara
362
Modog Ionuț Elev Luncșoara

Câmpan Gabriel 8 clase Agricultor Cetea
Chirodea
Sc.CFR Decedat Baia Mare
Alexandru
Chirodea Camelia Fac. Baia Mare
Chirodea Hoble
Decedata Luncșoara
Ana
Hoble Adrian Sc. Prof Agricultor Luncșoara
Numărul 122
Bochiș Dumitru Decedat Oradea
Bochiș Marius Oradea
Bochiș Gavril Sc.Prof. Pensionar Borod
Bochiș Gabriela Liceu Oradea
Bochiș Teodor Liceu Oradea
Bochiș Raul Student Oradea
Bochiș Raluca Elevă Oradea
Numărul 123
Bochiș Livia 7 clase Agric. Cetea
Bochiș Petru Sc.prof Sofer Brăișor-Cluj
Bochiș Ionuț Student Brăișor-Cluj
Bochiș Țăpeanu
Sc.prof. Reșița
Ileana
Țăpeanu Mariana Fac. Reșița
Numărul 124
Pup Floare Decedata Cetea
Pup Dorel Pensionar Luncșoara
Pup Bochiș Lia Liceu Oradea
Secară Florica Liceu
Secară Cătălin Student
Pup Florin Liceu Spania
Pup Adrian Fac. Oradea
Pup Modog Alina Fac. Luncșoara
Ciucur Vochița 4 clase Agric. Damiș
Cicur Leontin Conservator Artist Oradea
Ciucur Ioan Sc.Prof Șofer
Ciucur Ioana
Ciucur Florin Fac. Oradea
Ciucur Alin Fac. Oradea
Ciucur Ioan Fac. Oradea
Pup Ioan Sc.prof Pensionar Borozel
Pup Cristian Liceu Borozel
Pup Adrian Liceu Borozel
Pup Florina Liceu Spania
363
CETEA-BIHOR
Pup Petru Sc.Prof Ortiteag

Pup Cristian Liceu Ortiteag
Pup Dana Liceu Ortiteag
Pup Ioana Elevă Ortiteag
Pup Domocoș
Muncitoare Livada
Florica
Domocoș Florina Fac. Livada
Domocoș Monica Fac. Livada
Domocoș Dana Liceu Livada
Pup Nicolae 8 clase tractorist Borozel
Pup Florin Student Borozel
Pup Nicoleta Liceu Borozel
Pup Daniel Liceu Borozel
Pup Dana Elevă Borozel
Numărul 125
Chirodea Gheorghe Decedat Cetea
Chirodea Ana 4 clase Agric. Cetea
Chirodea Linghel
Sc. Prof Muncitoare Oradea
Ileana
Lenghel Ionuț Liceu Oradea
Chirodea Pup
Fac. Subinginer Oradea
Mărioara
Pup Ciprian Fac. Medicina Medic Germania
Pup Ana Copil Oradea
Pup Albu Ligia Fac.Farmacie Farmacista Timișoara
Albu Sara Miriam Copil Timișoara
Numărul 126
Chirodea Raveica Decedată Cetea
Chirodea Simionaș
8 clase Agric. Groși
Florica
Simionaș Dănuț Sc.prof. Șofer Groși
Simionaș Daiana Elevă Groși
Simionaș Sorana Giulia Elevă Groși
Simionaș Maria Miruna Copil Groși
Numărul 127
Mermeze Teodor Decedat Cetea
Memeze Saveta Decedată Cetea
Mermeze Nicolea Liceu Pastor Oradea
Mermeze Florin Fac. Teologie Oradea
Mermeze Nicolae Fac. Inginer București
Mermeze Oana Fac. America
Mermeze Gheorghe Sc.Prof Șofer Aleșd
Mermeze Ovidiu Liceu Aleșd
364
Mermeze Gui Diana Studenta Oradea

Gui Oana Elevă Oradea
Numărul 128
Mermeze Petru Decedat Cetea
Mermeze Ana Decedata Cetea
Mermeze Nicolae Liceu Muncitor Oradea
Mermeze Floare Liceu Muncitoare Oradea
Mermeze Gavril Sc.Maistri Pensionar Oradea
Mermeze Gabriela Liceu Oradea
Mermeze - Elev Oradea
Mermeze Grațiana Liceu Oradea
Mermeze - Elevă Oradea
Mermeze Nicolae Sc.Prof. șofer Oradea
Numărul 129
Bochiș Nicolae Decedat Cetea
Bochiș Medreana Decedată Cetea
Ungur Ioan Școală Pedagogică Învățator Cetea
Bochiș Ungur
Institut Pedagogic Educatoare Cetea
Ileana
Ungur Nicolae Fac. Matematica +
Profesor Oradea
Marcel Fac. Informatica
Ungur Maria Elevă Oradea
Ungur Nicoleta Elevă Oradea
Fac.Relații Dr.Diplomat
Ungur
Economice Serviciu European Bruxelles
Călin-Ionuț
Internaționale de acțiune externa
Ungur Ana Elena Copil Bruxelles
Bochiș Petru Liceu Pensionar Reșița
Bochiș Dorin Liceu șofer Reșița
Bochiș Darius Elev Reșița
Bochiș Mario Elev Reșița
Bochiș Luca Copil Reșița
Bochiș Camelia Fac. Reșița
Bochiș Ioan 8 clase Pensionar Luncșoara
Bochiș Nelu Liceu Oradea
Bochiș Călin Student Oradea
Bochiș Alin Elev Oradea
Bochiș Teușdea
10 clase Agric. Luncșoara
Angela
Teușdea Ondrea
Postliceal Asistenta medicală Belgia
Monica
Ondrea Ana
Copil Belgia
Maria
Teușdea Pricop
Postliceal Cosmeticiana Belgia
Alina
365
CETEA-BIHOR
Bochiș Iosif Sc.Prof Șofer Luncșoara

Bochiș Răzvan Elev Luncșoara
Bochiș Vlăduț Elev Luncșoara
Bochiș Bandui
Liceu Spania
Jurca Sanda
Bandui Jurca
Elevă Spania
Diana
Bochiș Teodor Pensionar Luncșoara
Bochiș Cazan
Sc.Prof. Muncitoare Oradea
Rodica
Bochiș Nelu 10 clase Muncitor Luncșoara
Bochiș Nicolae
Student Luncșoara
Florin
Bochiș Alina
Elevă Luncșoara
Mihaela
Bochiș Goilean
Sc.Prof Căbești
Mariana
Goilean Bogdan Elev Căbești
Bochiș Nicolae Fac. Subinginer Reșița
Bochiș Darius Fac. Reșița
Bochiș Darius Student Reșița
Bochiș
Fac. Reșița
Milenovici Adina
Milenovici
Studenta Reșița
Iasmina
Numărul 130
Stancea Irina 4 clase Decedată Luncșoara
Stancea Bodea
8 clase Muncitoare Luncșoara
Ileana
Bodea Mircea Liceu Luncșoara
Numărul 131
Groza Dumitru 8 clase Pensionar Cetea
Groza Ana Pensionară Cetea
Dat Maria Pensionară Cetea
Dat Rafila Decedată Cetea
Dat Negruț Petru Decedat Bălnaca
Negruț Nelu Subinginer Bălnaca
Negruț Ioan Copil Bălnaca
Negruț Maria 10 clase Muncitoare Oradea
Negruț Florica 10 clase Muncitoare Bratca
Vereș Ionuț Elev Bratca
Vereș Maria Copil Bratca
Dat Ileana Decedată Timișoara
Dat Ana 8 clase Valea Crișului
Jurca Viorica 10 clase Borozel
366
Numărul 132
Dat Teodor Decedat Cetea
Dat Florica Decadata Cetea
Dat Jurcă Victoria Fac. Profesoară Vadu-Crișului
Jurcă Ovidiu Fac. Profesor Oradea
Jurcă Tudor-Andrei Copil Oradea
Jurcă Bradea Otilia Fac. Profesoară Vadu-Crișului
Bradea Antonia Copil Vadu-Crișului
Numărul 133
Dat Elisabeta Decadată Cetea
Marușca Nicolae Decadat Cetea
Dat Augustin Liceu Taximetrist Oradea
Dat Flaviu Fac. Oradea
Numărul 134
Chirodea Elisabeta Decedată Cetea
Chirodea Viorel Fac. Antreprenor Oradea
Chirodea Urda Corina Fac. Antreprenor Oradea
Urda Denis Andrei Elev Oradea
Urda Bianca Elevă Oradea
Chirodea Cristian Fac. Antreprenor Oradea
Numărul 135
Bendorfeanu Emil Preot/decedat Cetea
Bendorfeanu Iustina Decedată Cetea
Curteanu Stela Fac. Pensionară Satu-Mare
Curteanu Ioanaș Ligia Fac. Inginer Satu-Mare
Ioanaș Linda Fac.Medicină Medic Cluj
Curteanu Silaghi Fac. Inginer/decedată Satu-Mare
Emilia Veturia Stela
Silaghi Șerban Fac. Drept Satu-Mare
Constantinescu Radu Fac. Filologie Ziarist Cluj-Napoca
Bendorfeanu Institut tehnic de Scriitor Cluj-Napoca
Constantinescu Doina drumuri si poduri
Silași Horea Emil Fac. Informatica Informatician Cluj-Napoca
Silași Horea Alexandru Elev Cluj-Napoca
Silași Mona Doina Fac.St ec Economist Cluj-Napoca
Numărul 136
Chirodea Gavril 8 clase Pensionar Cetea
Chirodea Maria 8 clase Pensionară Cetea
Stranici Rodica Liceu Muncitoare Oradea
Stranici Ionuț Facultate Oradea
Stranici David Copil Oradea
367
CETEA-BIHOR
Stranici Crina Diana Facultate Oradea

Stranici Ioan Liceu Oradea
Chirodea Ioan
Șc. Prof Oradea
Crăciun
Chirodea Sebastian
Elev Oradea
Florin
Chirodea Ioan Andrei Elev Oradea
Chirodea Bumb Anca Postliceal Vadu-Crișului
Bumb Tudor Darius Elev Vadu-Crișului
Bumb Alin Florin Copil Vadu-Crișului
Chirodea Sabina Lic. Sanitar Asistentă medicală Oradea
Chirodea Gheorghe Decedat Oradea
Chirodea Matei Ica Liceu Oradea
Matei Horia Facultate Antrenor Oradea
Matei Bianca Oradea
Numărul 137
Venter Ioan Decedat Cetea
Venter Raveica Decedată Cetea
Sudor
Bochiș Iosif Șc. Prof Cetea
Pensionar
Venter Bochiș Maria Liceu economic Pensionară Cetea
Bochiș Mihele Corina Facultatea Secretară Oradea
Mihele Alexandru Dănuț Elev Oradea
Facultatea de
Bochiș Barbura Ioana Facrmacistă Oradea
Farmacie
Numărul 138
Chirodea Florica Decedată Cetea
Chirodea Gheorghe Facultate Dr.ing.agronom Cetea
Chirodea Lucian Gavril Facultate Ing. Constructor Cluj-Napoca
Chirodea Ioana Codruța Facultate Oradea
Chirodea Gabriel
Facultate Oradea
Traian
Chirodea Marinca
Decedată Oradea
Dorina
Marinca Dorin Facultate Franța
Marinca Kalman
Facultate Profesoară Oradea
Lavinia
Kalman Dorina Copil Oradea
Chirodea Ciorba
Decedată Oradea
Rodica
Chirodea Iosif Facultate Inginer Timișoara
Chirodea Doina Facultate Timișoara
Chirodea Doru Facultate Timișoara
368
Chirodea Luca Elev Timișoara

Chirodea Ionică Decedat Sânniculaul Mare
Chirodea Boehmer Ioan Acad. Militară Ofițer
Chirodea Boehmer
Acad. Militară Germania
Iosif
Boehmer Marius Facultate
Numărul 139
Muntean Nicolae Liceul Pedagogic Învățător decedat Vârciorog
Muntean Ioan Decedat Sânniculaul Mare
Muntean Maria Liceu Sânniculaul Mare
Muntean Ioan Liceu Germania
Muntean Lenuța Liceu Germania
Muntean Mihaela Facultate
Muntean Iosif Șc. Maiștri Pensionar Borozel
Muntean Mircea Șc. Prof. Borozel
Muntean Florin Liceu Borozel
Muntean Cristian Elev Borozel
Numărul 140
Boca Corund Florica Decedată Cetea
Boca Maria 8 clase Muncitoare Oradea
Boca Adrian Facultate București
Boca Simona Facultate Oradea
Numărul 142
Pup Gheorghe Decedat Cetea
Pup Irina Decedată Cetea
Pup Matei 10 clase Muncitor Cetea
Pup Anca 10 clase Agricultoare Cetea
Pup Lavinia Facultate Oradea
Pup Laviniu Elev Cetea
Pup Gavril Decedat Timișoara
Pup Anton Liceu Timișoara
Pup Dana Liceu Timișoara
Pup Crăciu 8 clase Muncitor Sânniculaul Mare
Pup Mariana Sânniculaul Mare
Pup Petru Sânniculaul Mare
Pup Mircea Sânniculaul Mare
Pup Maria Decedată Borod
Pup Anuța Decedată Cetea
Numărul 143
Învățător
Lup Teodor Liceu pedagogic Cetea
decedat
Lup Raveica 8 clase Pensionară Cetea
369
CETEA-BIHOR
Lup Orban Ileana Liceul Economic Pensionară Oradea

Facultatea de
Orban Comșa Translații
Oradea
Diana Economice
Internaționale
Comșa Rebeca Elevă Oradea
Lup Lascu Facultatea Științe
Oradea
Daniela Juridice
Lascu Sergiu Student Oradea
Lascu Adela Elevă Oradea
Lup Negrău Ana Liceul Sanitar Asistentă Oradea
Negrău Dan Liceu Oradea
Negrău Andrei Facultate Oradea
Negrău Iulia Ana Elevă Oradea
Numărul 144
Suciu Petru Șc. Prof Șofer Hidișel
Suciu Daniela Elevă Hidișel
Suciu Diana Elevă Hidișel
Bochiș Nicolae Decedat Cetea
Numărul 145
Venter Alexandru Decedat Cetea
Venter Ileana Pensionară Cetea
Venter Petru Decedat Cetea
Venter Bogdan
Postliceal Agricultor Cetea
Mihai
Venter Igna
Șc. Prof Decedată Betfia
Sabina
Igna Florin Liceu Germania
Igna Aurelia Elevă Oradea
Igna Adriana Postliceal Oradea
Igna Rareș Andrei Elev Oradea
Igna Hinț Simona Facultate Oradea
Hinț Julia
Copil Oradea
Ruxandra
Numărul 146
Bochiș Chirodea
Decedată Cetea
Elisabeta
Chirodea Ioan Liceu Pensionar Cetea
Chirodea Petru Decedat Cetea
Chirodea Teodora Facultate Economistă Cluj-Napoca
Chirodea Sorin Liceu Muncitor Oradea
370
Numărul 147
Mărușca Florica Decedată Cetea
Mărușca Bârjac
Șc. Tehnică Pensionară Zalău
Voichița
Bârjac Ghiman
Facultate Profesoară Zalău
Cornelia
Ghiman Andrei
Elev Zalău
Mircea
Facultatea de
Bârjac Cornel Informatician Cluj-Napoca
calculatoare
Bulzan Florin Postliceal Muncitor Cetea
Mihancea Bulzan
Liceu horticol Vânzătoare Cetea
Gabriela
Bulzan Alexandra Studentă Cetea
Bulzan George Elev Cetea
Numărul 148
Mermeze Maria Pensionară Cetea
Mermeze Viorel Decedat Cetea
Elec Gheorghe Pensionar Cetea
Elec Ana Pensionară Cetea
Elec Adrian Elev Cetea
Elec Petru Șc. Prof Muncitor Luncșoara
Elec Cristian Elev Luncșoara
Elec Bărcuieș
Liceu Aștileu
Lidia
Bărcuieș Andreea Elevă Aștileu
Bărcuieș Giulia Elevă Aștileu
Numărul 149
Venter Ioan Decedat Cetea
Venter Elisabeta Decedată Cetea
Venter Maria Pensionară Borod
Venter Silvia Facultate Profesoară Timișoara
Sorin Facultate Timișoara
Venter Dumitru Decedat Borod

Venter Dalia Decedată Borod
Venter Marius Facultate Inginer Oradea
Numărul 150
Venter Ioan Pensionar Cetea
Venter Teodora Decedată Cetea
Venter Popescu
Facultate Ingeneră Timișoara
Sanda
Popescu Dănuț Student Timișoara
371
CETEA-BIHOR
Popescu Maria Elevă Timișoara

Venter Simona Facultate Timișoara
Numărul 151
Mihancea Ioan Decedat Cetea
Mihancea
Decedată Cetea
Ruxandra
Mihancea
Decedată Cetea
Condrovici Ileana
Mihancea
Șc. Tehnică Sanitară Pensionar Șimleu
Alexandru
Mihancea Dan Facultatea
Inginer Cluj-Napoca
Lucian de construcţii
Mihancea Andrei Student Inginerie civilă Anglia
Mihancea Anca Studentă Medicină veterinară Cluj-Napoca
Mihancea Nistor Facultate Canada -
Programator
Mihaela Electrotehnică Toronto
Nistor Anthony Copil Canada
Numărul 153
Muntean Gavril Decedat Cetea
Muntean Ana Pensionară Cetea
Muntean Avram Facultate Decedat Cetea
Muntean Maria Liceu Muncitoare Cetea
Numărul 154
Venter Nicolae Decedat Cetea
Venter Ana Decedată Cetea
Șc. Tehnică
Venter Maria Asistentă Petroșani
Sanitară
Fădor Sorin Facultate Oradea
Venter Petru Liceu Pensionar Cetea
Venter Adela Asistentă
Facultate Oradea
Olimpia Universitară
Tăut Andra
Elvă Oradea
Renata
Tăut Armin Raul Elev Oradea
Facultate
Venter Cristian
Matematică-Inform Oradea
Petru
atică
Venter Abel Copil Oradea
Numărul 155
Suciu Nicolae Decedat Cetea
Iurcic Martin Decedat Cetea
Suciu Mariana Decedată Cetea
Suciu Maria Pensionară Cetea
372
Suciu Abrudan
10 clase Oradea
Miorița
Abrudan Flaviu Liceu Oradea
Abrudan Larisa Elevă Oradea
Numărul 156
Antonescu Gavril Decedat Cetea
Antonescu
Decedată Cetea
Elisabeta
Antonescu Nicolae Șc. Prof Zugrav Oradea
Antonescu Emil
Facultate Cihei
Nicolae
Antonescu Călin Facultate Oradea
Antonescu Iosif Șc. Prof Oradea
Antonescu Cosmin Student Oradea
Antonescu Cociș
Șc. Prof Muncitoare Oradea
Rodica
Cosiș Amalia
Elevă Oradea
Florentina
Numărul 158
Chirodea Petru Șc. De maiștri Pensionar Cetea
Chirodea Petrișor Liceu Fughiu
Chirodea Petru
Elev Fughiu
Ioan
Chirodea Iuliana Elevă Fughiu
Chirodea Porumb Facultatea Științe
Oradea
Felicia Economice
Pup Petru Decedat Cetea
Numărul 159
Mihancea Nicolae Decedat Cetea
Mihancea Maria Decedată Cetea
Mihancea Viorel Șc. Tehnică Tehnician Oradea
Mihancea Gavril Șc. Tehnică Tehnician Aleșd
Mihancea Nicolae Facultate Agent pază București
Mihancea
Decedată Cornițel
Mermeze Zenobia
Mermeze Venter
Borod
Maria
Jurcuț Ileana Borod
Mermeze Ioan 8 clase
Mihancea
Decedat Topa de Criș
Dumitru
Numărul 160
Pantiș Saveta Decedată Cetea
373
CETEA-BIHOR
Pantiș Indrieș
Șc. Prof Pensionară Oradea
Ileana
Ruf Doina Facultate Antreprenoară Oradea
Ruf Sebastian Elev Oradea
Indrieș Dana Facultate Economistă Oradea
Pantiș Iosif Șc. De Maiștri Pensionar Oradea
Pantiș Radu Șc. Prof Cofetar Oradea
Pantiș Miruna Elevă Oradea
Numărul 161
Mihancea Ileana Decedată Cetea
Mihancea Petru Șc. Prof Ospătar Oradea
Numărul 162
Venter Traian 8 clase Decedat Cetea
Venter Maria 4 clase Agricultoare Cetea
Venter Novac
Liceu Topa de Criș
Maria Sanda
Novac Briana
Copil Topa de Criș
Maria
Venter Victor Liceu Muncitor Oradea
Venter Sebastian Facultate Oradea
Venter Ticaciuc
Decedată Chișoda
Ana
Venter Olar Ileana Șc. Sanitară Soră medicală Satu Mare
Olar Gina Facultate Inginer Satu Mare
Olar Flavia Facultate Satu Mare
Numărul 163
Bochiș Petru Decedat Cetea
Bochiș Ileana 4 clase Pensionară Cetea
Bochiș Nicolae Șc. Prof Muncitor Oradea
Bochiș Maria Postliceal Contabilă Oradea
Bochiș Ciprian Facultate Inginer Oradea
Bochiș Ștefania Copil Oradea
Bochiș Ciprian
Copil Oradea
Paul
Bochiș Pipa Facultatea de
Stomatolog Aleșd
Lavinia medicină
Numărul 164
Gârz Maria Decedată Cetea
Gârz Butiri
8 clase Agricultoare Borod
Florica
Buturi Pascar
8 clase Agricultoare Borod
Lenuța
374
Pascar Teodora Elevă Borod

Pascar Cosmin Elev Borod
Butiri Sărătoc
6 clase Agricultoare Iaz,Sălaj
Aurica
Sărătoc Tina
Elevă Iaz,Sălaj
Maria
Butiri Leț Ana
Liceu
Maria
Gârz Panc Nicolae Liceu Șofer Beznea
Panc Florica Decedată Beznea
Panc Cosmin Liceu Beznea
Panc Andreea Facultate Beznea
Gârz Alexandru Liceul Militar Girișul de Criș
Gârz Alexandru Elev Girișul de Criș
Numărul 165
Bochiș Iacob Pensionar Cetea
Bochiș Katalin pensionară Cetea
Bochiș Adrian Decedat Cetea
Bochiș Petru Liceu Decedat Cetea
Bochiș Dubere Angela Liceu Agricultoare Cetea
Dubere Antonia Elevă Cetea
Bochiș Traian Șc. Prof. Muncitor Reșița
Bochiș Tatiana Daniela Facultate Reșița
Venter Gavril Decedat Borozel
Venter Cătană Maria liceu Muncitoare Oradea
Venter Szabo Petra Facultate Oradea
Szabo Sașa Copil Oradea
Szabo Grișa Copil Oradea
Numărul 168
Bochiș Ștefan Șc. Prof Pensionar, cantor Cetea
Bochiș Elisabeta 8 clase Agricultoare Cetea
Bochiș Hepeș
Decedată Oradea
Doina
Hepeș Maria
Elevă Oradea
Mihaela
Copos Florin
Liceu Controlor tramvai Oradea
Silviu
Bochiș Nicolae Șc. Prof CFR Decedat Satu Mare
Bochiș Corodan
Postliceal Asistentă Satu Mare
Rodica
Corodan Silviu Facultate Inginer Cluj
Corodan Suciu
Facultate Stomatolog Oradea
Raluca
Suciu Copil Oradea
Bochiș Alexandru Liceu Satu Mare
375
CETEA-BIHOR
Bochiș Marius Facultate Satu Mare

Bochiș Angela Liceu Contabilă Canada
Bochiș Dănuț Liceu Mecanic Auto Ungaria
Bochiș Hais Irina Decedată Borod
Hais Nicolae Liceu Vânzător Borod
Hais Marius Facultate Polițist Oradea
Hais Petru Decedat Groși
Hais Florin Student teologie
Hais Ana Maria Facultate Oradea
Hais Traian Liceu CFR Pensionar Borod
Hais Adrian Liceu Muncitor Borod
Hais Petru Liceu teologic Borod
Hais Florin Student Borod
Hais Gheorghe Liceu electronist Borod
Hais Ioan Decedat Borod
Borz Saveta Decedată Borod
Borz Gheorghe Șc. CFR Mecanic Timișoara
Borz Gavril Șc. Prof Tractorist Borod
Borz Florin Șc. Prof Șofer
Cohuț Ileana Liceu Delureni
Borz Mariana Oradea
Borz Aurica Șc. Prof Deta
Borz Dan Deta
Bulzan Anuța Decedată Șipăt
Bulzan Ionică Liceu CFR electronist Șipăt
Bulzan Rodica Decedată
Bulzan Florica 8 clase Agricultoare Șipăt
Numărul 169
Cătană Crăciun Decedat Cetea
Cătană Ana Decedată Cetea
Cătană Buz Viorica Șc. Prof Oradea
Buz Georgiana
Facultate Oradea
Cristina
Buz Valentina Facultate Topograf Germania
Buz Lavinia Facultate Germania
Cătană Boldan Maria Șc. Prof Oradea
Fiterău Husar Marian
8 clase Muncitoare Petid
Roxana Anamaria
Husar Marian Răzvan Elev Petid
Husar Marian
Elevă Petid
Mădălina
Boldan Marian Ionuț Student Oradea
Boldan Ionela
Elevă Oradea
Marinela
Boldan Cristina
Elevă Oradea
Mariana
376
Numărul 170
Lazoc Valeria Decedată Cetea
Lazoc Nicodim 6 clase Agricultor Cetea
Lazoc Codin
Elev Cetea
Nicolae
Lazoc Nicoleta
Elevă
Alexandra
Lazoc Cornelia 8 clase muncitoare Cetea
Lazoc Bercea
Decedată Oradea
Sanda
Bercea Razvan Liceu Oradea
Bercea Mădălina Facultate Oradea
Bercea Adela Studentă Oradea
Lazoc Aron Decedat Cetea
Chirodea Ren
Decedată Bratca
Maria
Ren Ionel Decedat Bratca
Ren Nicolae Bratca
Ren Viorel Facultate Polițist Banat
Numărul 171
Stancea Mărușca
4 clase Agricultoare Mâșca
Ana
Rad Ioana 8 clase Agricultoare Mâșca
Rad Emilia Facultate Polițistă București
Rad ... Copil
Rad Bogdan Student Borod
Mărușca Ancuța Facultate Profesoară Borod
Mărușca Mariana Liceu Oradea
Muntean Viorel
Student
Marian
Muntean Andrei
Elev
Alin
Numărul 172
Stancea Grigore Decedat Cetea
Stancea Iuliana Decadată Cetea
Stancea Ilie Șc. CFR Pensionar Oradea
Stancea Marcel Nicolae Facultate Oradea
Stancea Raul Bogdan Student Oradea
Dărăban Marcela Liceul Sanitar Asistentă Oradea
Dărăban Dora Cristina Facultate Oradea
Vâlceanu Lucian
Elev Oradea
Nicolae
Dărăban Gabriela
Facultate Oradea
Maria
Stancea Pantiș Ileana 8 clase Agricultoare Valea Mare
377
CETEA-BIHOR
Pantiș Emil Șc Prof Oradea

Pantiș Adina Facultate Oradea
Pantiș Vlăduț Copil Oradea
Pantiș Viniciuș Facultate Oradea
Pantiș Sami Ligia Studentă Suedia
Pantiș Ana Maria Elevă Oradea
Pantiș Sarca Daniela Șc. Prof Nojorid
Sarca Raul Student Nojorid
Sarca Manuela Elevă Nojorid
Sarca Daniel Elev Nojorid
Pantiș Petru Șc. Ptof Oradea
Pantiș David Facultate Oradea
Pantiș Andrei Elev Oradea
Pantiș Rusu Emilia
Liceu Oradea
Raula
Rusu Beatrice Copil Oradea
Rusu Luca Copil Oradea
Pantiș Balint Estera Liceu Nojorid
Balint Georgiana Elevă Nojorid
Balint Andrei Copil Nojorid
Pantiș Sava Crina Postliceal ISU Aleșd Peștera
Sava Alex Elev Peștera
Sava Daniela Elevă Peștera
Numărul 173
Madar Florian Decedat Cetea
Madar Elisabeta Pensionară Cetea
Madar Vidican
Șc. Prof Muncitoare Oradea
Rodica
Vidican Larisa Studentă Oradea
Madar Sorin Șc. Prof Agricultor Cetea
Madar Maria 10 clase Agricultoare Cetea
Madar Andreea
Elevă Cetea
Florina
Madar Alin Florin Elev Cetea
Madar Alexandru Decedat Mâșca
Madar Nicolae 10 clase Agricultor Borod
Venter Florița Decedată Mâșca
Venter Maria Luncșoara
Venter Rodica Luncșoara
Pantiș Ana Valea Mare
Numărul 174
Topai Virgil Decedat Cetea
Topai Livia 8 clase Agricultoare Cetea
Topai Nicodim Șc. Maiști CFR-ist Oradea
Topai Ioan Liceu Agricultor Cetea
378
Topai Ileana Facultate Agronom Cetea

Facultatea Relații
Topai Ramona Cetea
Internaționale
Topai Roxana Studentă Cetea
Topai Paul Sanda Șc. Prof Oradea
Paul Ioana Studentă Oradea
Paul Andrei Student Oradea
Numărul 175
Stancea Florica Decedată Cetea
Stancea Gui Maria Facultate Agent asigurări Aleșd
Gui Ana Studentă Aleșd
Gui Andreea Elevă Aleșd
Stancea Mircea Liceu Șofer Aleșd
Stancea Amalia
Studentă Aleșd
Ioana
Stancea George
Elev Aleșd
Nicușor
Numărul 176
Chereji Lucreția Decedată Cornițel
Chereji Corina Facultate Oradea
Chereji Sergiu Facultate Danemarca
Mărușca Petru Facultate Economist Oradea
Mărușca Mircea Facultate Economist Oradea
Mărușca Daniela Facultate Economist Oradea
Numărul 177
Mărușca Virgil Decedat Cetea
Mărușca Maria Decedată Cetea
Mărușca Știzar Tehnician
Șc. Teh. Sanitară Aleșd
Olimpia Stomatolog
Știzar Matica
Facultate Oradea
Georgiana
Mărușca Petru Liceu Aleșd
Mărușca Daian Elev Aleșd
Mărușca Daiana Elevă Aleșd
Numărul 178
Venter Petru 4 clase Decedat Cetea
Venter Ana Pensionară Cetea
Venter Onița Facultatea
Economistă Oradea
Rodica economică
Onița Horia Elev Oradea
Venter Pleș Facultatea Științe
Economistă Oradea
Mărioara Economice
379
CETEA-BIHOR
Pleș Denisa Elevă Oradea

Pleș Dragoș Copil Oradea
Numărul 180
Chirodea Ana Decedată Cetea
Chirodea Petru Șc. Prof Decedat Cetea
Cioră Petru 10 clase Agricultor Cetea
Cioară Monica 8 clase Agricultoare Cetea
Cioară Maria
Copil Cetea
Nicoleta
Cioară Florica 4 clase Agricultoare Borozel
Cioară Olar
Șc. Prof Topa de Criș
Viorica
Olar Daniela Facultate Timișora
Olar Dan Elev Topa de Criș
Cioră Rodica 8 clase Agricultoare Borod
Cioară Andreea Elevă Borod
Cioară Radu Elev Borod
Cioară Florica 8 clase Borozel
Cioară Groza
8 clase Agricultoare Cornițel
Lenuța
Groza Adelina Elevă Cornițel
Groza Bogdan Copil Cornițel
Numărul 181
Lung Ileana Decedată Cetea
Lung Gavril Șc. Prof Subinginer Brad
Lung Lenuța Reșița
Lung Teodor Reșița
Lung Anuța Reșița
Lung Crașovan
Reșița
Floare
Elec Adina 8 clase Agricultoare Cetea
Polacec Ștefan 8 clase Muncitor Cetea
Polacec Denisa Copil Cetea
Gui Alexandru Decedat Dobricionești
Gui Gelu Banat
Gui Petru Decedat Gheghie
Numărul 182
Madar Gheorghe Decedat Cetea
Madar Irina Decedată Cetea
Numărul 183
Blaga Florica Decedată Cetea
Blaga Nicolae 8 clase Pensionar Cetea
380
Blaga Romică Liceu Spania

Blaga Romeo Liceu Spania
Blaga Sergiu Elev Spania
Pușcaș Viorel 4 clase Agricultor Peștiș
Numărul 184
Mihancea Petru Decedat Cetea
Mihancea Victoria Decedată Cetea
Mihancea Leontin Facultate Inginer Oradea
Mihancea Bogdan Facultate Inginer Cluj-Napoca
Mihancea Teodora
Copil Cluj-Napoca
Alexandra
Mihancea Teofil Facultate Inginer Cluj-Napoca
Mihancea
Facultate Inginer Brad
Gheorghe
Mihancea Timur Facultate Teatru și
Regizor Cluj-Napoca
Felix Televiziune
Numărul 185
Cătană Teodor Decedat Borozel
Cătană Teodora Decedată Borozel
Cătană Corina Decedată Borozel
Cătană Florina Facultatea
Borozel
Maria Protecția Mediului
Cătană Ovidiu
Liceu Șofer Borozel
Marin
Cătană Casian
Elev Borozel
Ovidiu
Cătană Natalia
Elevă Borozel
Andreea
Cătană Adrian
Liceu Mecanic Auto Topa de Criș
Nicolae
Cătană Lavinia
Studentă Topa de Criș
Andreea
Cătană Lorena
Elevă Topa de Criș
Teodora
Cătană Marincaș
8 clase Muncitoare Bucea
Florica
Secan Nicoleta Facultate Bucea
Secan Costel Liceu Bucea
Secan Ionuț Liceu Bucea
Secan Mihai Liceu Bucea
Popa Doina Liceu Bucea
Popa Dănuț Bucea
Popa Ciprian Bucea
Popa Tudor Bucea
Cătană Petru Liceu CFR Decedat Cluj-Napoca
381
CETEA-BIHOR
Cătană Petrișor Facultate Cluj-Napoca

Suciu Angela Postliceal Asistentă Cluj-Napoca
Suciu Roxana Elevă Cluj-Napoca
Numărul 186
Vesele Florian Decedat Cetea
Vesele Ruxandra Decedată Cetea
Oprea Gheorghe 8 clase Agricultor Cetea
Oprea Dorina 8 Clase Agricultoare Cetea
Oprea Daniel Liceu Muncitor Cetea
Numărul 187
Cuc Ana Decedată Cetea
Cuc Gavril Liceu Antreprenor Oradea
Cuc Cioloș Loredana
Facultate Educatoare Oradea
Gabriela
Cioloș Bogdănel
Copil Oradea
Gabriel
Modog Ileana 8 clase Agricultoare Mâșca
Modog Călin Liceu Vadu Crișului
Modog Florian Liceu Italia
Modog Patricia Copil Italia
Chirodea Gabriela Facultate Mâșca
Chirodea Loredana Copil Mâșca
Numărul 188
Modog Nicolae 8 clase Pensionar Cetea
Modog Ana Decedată Cetea
Modog Cristian Liceu Decedat Cetea
Numărul 189
Pădurar
Munteanu Petru Liceu Cetea
Decedat
Munteanu Ileana 8 clase Agricultoare Cetea
Munteanu Ioan Facultate Preot Holod
Muntean Andrei Student Holod
Muntean Alexandru Student Holod
Munteanu Lupșe Invățătoare
Liceu Pedagogic Spania
Rodica Decedată
Lupșe Vlad Virgil Liceu Spania
Munteanu Gavrilaș
Liceul Pedagogic Comerț Austria
Mărioara
Gavrilaș Diana Elevă Austria
Gavrilaș Dominic
Elev Austria
Alexandru
Munteanu Nicolae Facultatea de litere Oradea
382
Numărul 189
Cătană Ioan Decedat Cetea
Numărul 190
Bulzan Ioan Decedat Cetea
Bulzan Livia Decedată Cetea
Bulzan Ivan
Șc. Prof muncitoare Aleșd
Viorica
Ivan Ionuț Facultate Aleșd
Bulzan Bodog
Șc. Prof Arad
Irina
Bulzan Ilea
8 clase Bucea
Miorița
Ilea Ioana Copil Bucea
Ilea Alexandra Copil Bucea
Bulzan Nicoară
Italia
Maria
Nicoară Codruța Facultate Vârfuri, Arad
Bulzan Nicolae Șc. Prof Tractorist Cetea
Bulzan Nicolae Decedat Zece Hotare
Numărul 191
Sferle Teodor Decedat Cetea
Sferle Maria Decedată Cetea
Sferle Ioan Șc. Rpf Pensionar Cetea
Sferle Augustin Decedat Cetea
Numărul 192
Chirodea Nicolae 8 clase Agricultor Cetea
Chirodea Florica 8 clase Agricultoare Cetea
Chirodea Florin Liceu Muncitor Anglia
Chirodea Corina Postliceal Asistentă medicală Oradea
Chirodea
Postliceal Asistentă medicală Oradea
Nicoleta
Pup Petru Șc. Prof Oradea
Facultate
Pup Cristian Oradea
Electrotehnică
Pup Răzvan Facultate Oradea
Pup Viorel Șc. Prof Oradea
Pup Camelia Studentă Oradea
Date culese de învățătorii Ioan și Ileana Ungur
383
CETEA-BIHOR
384
Imagini din satul Cetea în anul 2015
CETEA-BIHOR
Vedere generală din satul Cetea aşezat în depresiunea Vad - Borod
Ediția a II-a
Bolţonul din pădurea localităţii Cetea
2015 de la poalele Munţilor Plopişului
385
3
CETEA-BIHOR

AU MAI COLABORAT:
Maria Ungur
Pâlcul de moliz austrieci din pădurea
Nicoleta UngurCetea plantaţi în 1936
Nicuşor Boca
Corector:

BORCEA, LIVIU
Bibliogr.
ISBN 978-606-10-1330-2
I. Mihancea, Petru
908(498 Cetea) Vârful Totoiu din pădurea localităţii Cetea
2386
CETEA-BIHOR
Coasta Belită din pădurea localităţii Cetea

Berkurile, Tearhurile, Pământurile de la Valea Seacă,
case de pe uliţa dealului
Ediția a II-a
2015
387
3
CETEA-BIHOR
Hărțile localității Cetea
Harta localităţii Cetea după harta Jozefiniană (1763-1787)

Muzeul Militar din Budapesta, secţia hărţi [The 1’st Military Mapping
Survey of Austria-Hungary; Első katonai felmérés (1766-1785),
Forrás: Hadtörténeti Intézet és Múzeum Budapest Térképtár.]
Sursă Alexandru Maghiar
388
Harta localităţii Cetea la 1992, cu localităţile vecine

(lipseşte satul Şerani la NE de Cetea)
389
CUPRINS
Cuvânt înainte la ediția I-a (P.S.Sa Dr. Ioan Mihălţan, episcopul
Oradiei)……………………………………………..…………….…. 5
În loc de prefaţă la ediția I-a (P. Mihancea. L. Borcea)…………….… 7
Prefață la ediția a II-a: Cetea act de identitate (Prof. Blaga Miron)…. 9
I. DIN CUVÂNTUL PARTICIPANŢILOR LA
SĂRBĂTOAREA SATULUI (19-20 SEPTEMBRIE 1992)………. 13
A trecut…………………………………………………………..…. 13
Laudă satului natal şi strămoşilor (Dr. Petru Mihancea)……………... 15
Popasuri prin istoria unui sat românesc: Cetea din Bihor
(Prof. Maria Iancu, Conf.dr. C. Iancu)………………...……………… 18
Onor ostăşesc satului natal şi oamenilor săi (Col. Nicolae Bochiş)….. 23
Cuvântul fostei învăţătoare Cristina Topai………………….……… 26
Cuvântul învăţătorilor Ileana şi Ioan Ungur…………………….….. 29
Prima inspiraţie... (Doina Cetea)…………………………………… 31
Cuvântul Ilenei Venter, ţărancă din Cetea………………………….. 32
Cuvântul lui Ioan Mihancea, decanul de vârstă al satului Cetea…… 32
Întoarcerea la vatră... (Viorel Horj, poet, inspector şef al
Inspectoratului pentru cultură al judeţului Bihor)………………....…… 33
II. CETEA - FILE DE ISTORIE (L. Borcea)……..……………. 35
Cele mai vechi mărturii……………………………………………. 35
Veacul al XVIII-lea………………………………………………… 38
Secolul al XIX-lea………………………………………………….. 41
Secolul XX…………………………………………………………. 45
Şcoala din Cetea şi Valea Mare la sfârşitul secolului al XIX-lea
şi începutul secolului XX…………………………………………... 54
Doi slujitori ai bisericii şi ai şcolii: Alexandru Drimba şi
Emil Bendorfeanu………………………………………………….. 58
Un inventar din 1911 al cărţilor de cult aparţinând parohiei
ortodoxe din Cetea şi Valea Mare………………………………….. 64
Lista preoţilor din Cetea şi Valea Mare de la cele mai vechi
menţiuni până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial………. 68
III. DOCUMENTE (L. Borcea)……………………..…………… 73
Repertoriul documentelor…………………………………………... 73
IV. Fotografii de la întâlnirea fiilor satului Cetea cu ocazia
aniversării a 600 de ani de la atestarea documentară a localităţii
Cetea - 1392 – 1992 (19 - 20 Septembrie 1992)………………….. 221
V. Au mai trecut 23 de ani… …………………………….…… 230
VI. Monografia Monumentului “Poarta Eroilor” din satul
Cetea, comuna Borod, judeţul Bihor……………………………… 233
Imagini de la sfințirea Monumentului Eroilor…………………….… 240
VII. Situația demografică și spirituală a satului Cetea
în anul 2015……………………………………….……….……… 244
VIII. Biografia preotului ortodox Emil Bendorfeanu…………….. 249
IX. Fotografii cu activitatea Parohiei Cetea…………………….. 255
X. Viața și activitatea învățătorilor Ioan și Ileana Ungur……… 297
XI. Fotografii cu portul popular din satul Cetea………………... 308
XII. Fotografii cu obiecte casnice și agricole din satul Cetea…… 318
XIII. Situația demografică și profesională a locuitorilor satului
Cetea și a urmașilor urmașilor lor în perioada 1992-2014….….… 332
XIV. Imagini din satul Cetea în anul 2015…………………….…. 385
XV. Hărțile localității Cetea……………………………………... 388
SPONSORI LA EDIŢIA I-A
1. EPISCOPIA ORTODOXĂ ORADEA - 150.000 LEI

2. UNIVERSITATEA DIN SIBIU - 100.000 LEI
3. FAM. PETRU VENTER - SIBIU - 100.000 LEI
4. FAM. DR. PETRU MIHANCEA - ORADEA - 110.000 LEI
5. FAM. CONF. UNIV. DR. CRĂCIUN IANCU - CLUJ-NAPOCA -
105 KG HÂRTIE
6. FAM. GAVRIL CUC - ORADEA - 20.000 LEI
SPONSORI LA EDIŢIA A II-A
1. ING. DIPL. DAN LUCIAN MIHANCEA

2. PROF. PETRU TOPAI
3. ING. ECONOMIST CORINA GHERMAN VENTER
4. ING. VIOREL CHIRODEA
5. PROF.UNIV. DR. MIHANCEA PETRU
6. BODEA MIOARA
7. TODERAŞ GHEORGHE

Cetea Bihor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cetea Bihor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CETEA-BIHOR

UN SAT PENTRU CREDINŢĂ Şl LEGEA

EVOCĂRI, FILE DE ISTORIE,

Prof.univ.dr. LIVIU BORCEA

Prof.univ.dr. PETRU MIHANCEA

EDITURA UNIVERSITĂŢII din ORADEA

Oradea, str. Nicolae Jiga nr.31

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Totul poate fi realizabil, dacă lucrul pe care ţi l-ai propus

Prof. univ. dr. Mihancea Petru

Totodată la sat se păstrează o mai strânsă comuniune spirituală, ca

Oradea, Sfintele Sărbători ale Naşterii

În loc de prefaţă la ediţia I-a

Ne plecăm fruntea în faţa celor ce, de-a lungul veacurilor, au rămas

Oradea, 27 decembrie 1993

Prefaţă la ediţia a II-a

faptul ca lucrarea beneficiază de un set de documente aflate in Muzeul

antropologi, etnologi, care vor găsi aici un material incitant pentru

9.03.2015 Prof . Blaga Miron

Cu pioşenie s-a vizitat micul muzeu al parohiei, un adevărat

Dr. Liviu Borcea

Laudă satului natal şi strămoşilor noştri

Doamnelor şi domnilor invitaţi, dragi consăteni,

fost principala sursă de copii inteligenţi pentru şcoala generală din

Dr. Petru Mihancea

Popasuri prin istoria unui sat românesc,

doar apelul tineretului să cerceteze în continuare celelalte cărţi după

Dragii noştri consăteni,

Adresându-ne Cetei noastre dragi ne-am adresat de fapt

Aceşti oameni minunaţi sunt iubitori de carte şi cultură, de aceea

Cinste ţie frumoasă vatră pentru fiii tăi!

Deci, trecătorule iubit, mai vino şi şezi şi te vei convinge că-ţi va

Prof. Maria Iancu, Conf. dr. C. Iancu

Onor ostăşesc satului natal şi oamenilor săi

Acest moment aniversar al satului Cetea, satul în care ne-am născut, e

Eroi din primul război mondial 1914-1919:

Eroi din al doilea război mondial 1941 - 1945:

Toţi aceştia s-au născut şi au crescut în vatra acestui sat, au fost

„… intru creștinește în tinda casei tale, sătean trudit, ca să-mi

la bine şi la rău, fără să ne duşmănim şi să ne învrăjbim, şi românul şi

Dragii mei consăteni!

Colonel Nicolae Bochiş

Dragi locuitori ai satului Cetea,

Permiteţi-mi să vă adresez câteva cuvinte cu prilejul împlinirii a

Am venit în satul Cetea ca învăţătoare în anul 1937, prin căsătoria

Eu eram mai pretenţioasă şi exigentă cu ei, dar munceam foarte

Numărul persoanelor cu pregătire superioară 36

Cu dragoste pentru voi toţi,

Floare Croşovan (născută Lung) Reşiţa. ”

Doina Cetea - Silaşi născută Bendorfeanu, poetă.

Ileana Venter, ţărancă din satul Cetea

Cuvântarea d-lui Ioan Mihancea

Să trăiţi la mulţi ani!

dau aci mâna cu munţii într-o milenară fraternitate geologică. Nu ştim

CETEA - FILE DE ISTORIE

1. Cele mai vechi mărturii

Primii locuitori ai satului Cetea se vor fi retras aici în această

de dările obişnuite, având o situaţie privilegiată. Această realitate este

16 ani, deci aproximativ 38 locuitori iar în Borod, 15 familii. O întrecea

Universităţii din Oradea – 2012, pag. 30 – că moara exista de la 1713 şi

Într-o geografie a comitatului Bihor, apărută la 1886, se precizează

Dacă în cazul satului Cetea scădem pământul neproductiv din total,

Această situaţie avantajoasă a satului Cetea este o dovadă că