1

Capitolul I .
Introducere

Vechimea in munca in sensul de stagiu general in activitate constituie un izvor de

importante drepturi pentru fiecare persoana incadrata in munca. Dreptul la pensie e
principala forma a asigurari materiale in caz de validitate, batranete sau pierderea
sustinatorului. Acest drept este conditionat in primul rand de vechimea in munca. Durata
concediului de odihna, se stabileste, de asemenea, proportional cu vechimea in munca,
fiind 15 zile lucratoare pentru cei care au o vechime in munca de pana la 5 ani, pentru 26
zile lucratoare este necesara o vechime in munca de peste 20 de ani.

Conform Codului Muncii, perioada în care o persoană a muncit se consideră

vechime în muncă. O atare definiţie ne dă o simplă informaţie cantitativă: câţi ani a
muncit o persoană de-a lungul vieţii sale.
La ce ne foloseşte o astfel de informaţie?

În primul rând, la stabilirea perioadei de timp în care angajaţii au dreptul

de a solicita plata drepturilor care li se cuvin conform contractelor individuale de muncă.
În al doilea rând, la determinarea sporului de vechime  - în acele sisteme
de salarizare care încă îl mai aplică.
În al treilea rând, la derularea diferitelor proceduri administrative legate,
spre exemplu, de dovedirea experienţei într-o anumită meserie/profesie/specialitate.

Atunci însă când vorbim despre drepturi de asigurări sociale, semnificaţia uzuală a
"vechimii în muncă" este deformată. Mai exact, "vechimea în muncă" dispare, lăsând locul
"stagiului de cotizare". Noţiunea de "stagiu de cotizare" are o conotaţie preponderent
financiară, sugerând o perioadă de timp în care s-a plătit ceva în scopul obţinerii a altceva.
Concret, reprezintă perioadele de timp în care o persoană a cotizat (a plătit o sumă de bani)
pentru a putea beneficia de anumite drepturi de asigurări sociale (pensii, indemnizaţii, etc.).

La baza vechimi in munca sta activitatea desfasurata in cadrul unor raporturi juridice
de munca, adica in baza unui contract de munca, indiferent de natura lui ( pe durata
nedeterminata sau determinata), de modul de retribuire sau de unitatea in care se presteaza
munca ( intrepinderi sau organizati economice ale statului, organe centrale sau locale, la
persoane juridice din sectorul particular sau la o persoana fizica).
 2

Activitatea desfasurata in baza unui contract civil nu da dreptul insa decat la

remunerarea pentru munca prestata. Timpul lucrat astfel nu se considera vechime
in munca. Vechimea in munca are relevanta in mai multe privinte si in mod
nuantat, nu are un caracter unic si general.

Munca prestata în temeiul unui contract individual de munca îi confera

salariatului vechime în munca.Contractul individual de munca se încheie în baza
consimtamântului partilor, în forma scrisa, în limba româna. Obligatia de încheiere
a contractului individual de munca în forma scrisa revine angajatorului.

De asemenea, perioada de primire a ajutorului de somaj constituie vechime in

munca si in aceeasi unitate. Durata acordarii ajutorului de somaj sau de integrare
profesionala este de 270 zile calendaristice.

Capitolul II.
Conditile constituirii vechimii in munca.
Legea stabileste concret conditiile in care trebuie sa se desfasoare activitatea pentru a
constitui vechime in munca.

Lucratorilor retribuiti pe baza de cota procentuala li se considera vechime in munca

timpul lucrat ca atare daca indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii:

a. desfasoara o activitate cu caracter permanent, la care este justificata folosirea de

personal incadrat cu contract de munca pe durata nedeterminata.
b. Sunt supusi programului de lucru prevazut pentru personalul retribuit pe baza de
retributie tarifara din activitati similare sau indeplinesc sarcini de desfacere, de achiziti,
incasari sau prestati in cuantum egal cu cel stabilit pentru personalul retribuit pe baza de
retributie tarifara din activitati similare.
c. Sunt supusi in tot timpul lucrului normelor stabilite prin regulamentul de ordine
interioara cu privire la organizarea si disciplina muncii in unitatea in care sunt incadrati.

Indeplinirea cumulativa a acetor trei conditii trebuie mentionate expres in adeverintele

elibrate de unitatiile in care au prestat munca, numai pe aceasta baza perioada respectiva
putand fi luata in considerare ca vechime in munca.
 3

Activitatea de paznic obstesc nu poate fi considerata vechime in munca daca nu sunt

indeplinite toate cele trei conditii de mai sus.: existenta unui contract de munca , nivelul
retributiei, plata contributiei de asigurari sociale si a impozitului de retributie . Dovada
vechimii in munca in calitate de paznic obstesc se face cu adeverinte eliberate de biroul
executiv al consiliului popular comunal respectiv: in cuprinsul carora trebuie sa se faca
mentiunea clara si completa asupra indepliniri celor trei conditii.

Persoanelor ce presteaza munca la domiciliu li se recunoaste ca vechime in munca

timpul lucrat ca atare, cu toate drepturile care decurg din aceasta, daca activitatea a fost
prestata pe baza unui contract de munca si daca realizeaza un volum de productie egal cu
cel stabilit pentru personalul care isi desfasoara activitatea la sediul unitatii.
In acest sens, normele precizeaza ca se considera ca implinite sarcinile minime care
decurg din contractul de munca in ceea ce priveste vechimea in munca, luandu-se in
calcul lunile lucrate numai daca in acele perioade volumul de productie realizat a fost de
cel putin 70% din volumul de productie stabilit.

Vechimea in munca in lunile in care realizarile au fost mai mici , dar nu mai putin de
jumatate din volumul de productie stabilit, se calculeaza proportional cu acele realizari
raportare la volumul de productie corespunzator unei norme intregi.
Perioada de proba constituie vechime în munca.Pe durata perioadei de proba
salariatul se bucura de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute în legislatia
muncii, în contractul colectiv de munca aplicabil, în regulamentul intern, precum si
în contractul individual de munca. Toate cele de mai sus rezulta din art. 31 si 32
din Codul Muncii.

Capitolul III.
Vechimea in munca si concediul de odihna.

Vechimea in munca luata in considerare la determinarea duratei concediului

de odihna este aceea pe care salariatii o implinesc in cursul anului calendaristic
pentru care li se acorda concediul.
          In cazul salariatilor incadrati in munca in timpul anului, durata concediului
de odihna se va stabili proportional cu perioada lucrata de la incadrare la sfarsitul
anului calendaristic respectiv, in raport cu vechimea in munca:
         < tinerii in varsta de pana la 18 ani au dreptul la un concediu de odihna de 24
de zile lucratoare. In acest caz se ia in considerare varsta pe care acestia au avut-o
la data de 1 ianuarie din anul calendaristic respectiv;
         < salariatii care sunt incadrati in posturi cu fractiuni de norma, de 4 sau 6 ore
 4

pe zi, au dreptul la concediu de odihna cu durata integrala, corespunzator vechimii

in munca;
         < durata concediului de odihna anual pentru salariatii cu contract de munca
cu timp partial se acorda in aceleasi conditii ca si salariatilor cu contracte de munca
cu durata intreaga. Contractele de munca cu timp partial sunt acele contracte in
baza carora salariatii nu pot avea o norma de lucru mai mica de doua ore pe zi.

Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare.

Aceasta perioada variaza in functie de:
 domeniul de activitate in care-si desfasoara activitatea;
 vechimea in munca a fiecarui salariat;
 varsta
 tipul contractului de munca in vigoare pentru respectivul salariat.

     De exemplu:
 salariatii din administratia publica au dreptul la un concediu de odihna
platit de 21 de zile pentru o vechime de pana la 10 ani si de 25 de zile
pentru o vechime de peste 10 ani;
 salariatii din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile
bugetare au dreptul la un concediu de odihna platit de 18 zile lucratoare
pentru o vechime de pana la 5 ani, 21 de zile lucratoare pentru o
vechime intre 5 si 15 ani si de 25 de zile lucratoare pentru o vechime de
peste 15 ani;
 salariatii din cercetare - incadrati in unitati bugetare - au dreptul la un
concediu de odihna de 24 de zile lucratoare pentru o vechime in munca
de pana la 5 ani, 26 de zile lucratoare pentru salariatii cu o vechime in
munca intre 5 si 15 ani si 28 de zile lucratoare pentru o vechime in
munca de peste 15 ani..

Capitolul IV.
Stabilirea vechimii in munca pana la data de
31.12.2003

Vechimea in munca stabilita pâna la data de 31 decembrie 2003 se probeaza cu

carnetul de munca.

În cazul in care o persoana nu poseda carnet de munca, vechimea in munca se

reconstituie la cerere de catre instanta judecatoreasca competenta sa solutioneze
conflictele de munca, pe baza inscrisurilor sau a altor probe din care sa rezulte
 5

existenta raporturilor de munca. Pâna la data prevazuta angajatorii sau, dupa caz,
inspectoratele teritoriale de munca care detin carnetele de munca ale salariatilor
vor elibera, in mod esalonat, carnetele respective titularilor, pe baza de proces-
verbal individual de predare-primire.

In aceste sens trebuie mentionata urmatoarea lege:

Legea nr. 541 din 18 decembrie 2003 pentru modificarea unor dispozitii ale Legii
nr. 53/2003 - Codul muncii

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 913 din 19/12/2003

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Articol unic. - Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicata în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, se modifica dupa cum urmeaza:

1. Articolul 296 va avea urmatorul cuprins:

"Art. 296. - (1) Vechimea în munca stabilita pâna la data de 31 decembrie 2006 se
probeaza cu carnetul de munca.
(2) Dupa data abrogarii Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, cu
modificarile ulterioare, vechimea în munca stabilita pâna la data de 31 decembrie
2006 se reconstituie, la cererea persoanei care nu poseda carnet de munca, de catre
instanta judecatoreasca competenta sa solutioneze conflictele de munca, pe baza
înscrisurilor sau a altor probe din care sa rezulte existenta raporturilor de munca.
Cererile de reconstituire formulate anterior datei abrogarii Decretului nr. 92/1976,
cu modificarile ulterioare, se vor solutiona potrivit dispozitiilor acestui act
normativ.
(3) Angajatorii care pastreaza si completeaza carnetele de munca le vor elibera
titularilor în mod esalonat, pâna la data de 30 iunie 2007, pe baza de proces-verbal
individual de predare-primire.
(4) Inspectoratele teritoriale de munca care detin carnetele de munca ale salariatilor
le vor elibera pâna la data prevazuta la alin. (3), în conditiile stabilite prin ordin al
ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei."

2. Alineatul (3) al articolului 298 va avea urmatorul cuprins:

"(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2007 se abroga dispozitiile Decretului nr.
92/1976 privind carnetul de munca, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37
din 26 aprilie 1976, cu modificarile ulterioare."
 6

Aceasta lege a fost adoptata de Senat în sedinta din 25 noiembrie 2003, cu

respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicata.

Capitolul V.
Vechimea in munca a persoanelor handicapate.
Constituie vechime in munca, in afara celei dobindite de persoanele
handicapate in temeiul unui contract de munca, si activitatea desfasurata de aceste
persoane in baza altor raporturi recunoscute de lege ca asimilate celor de munca,
precum si activitatea depusa potrivit unei autorizatii proprii, cu conditia achitarii
contributiei de asigurari sociale prevazute de lege. La cererea persoanelor
handicapate, ziua de munca a acestora poate fi redusa cu 1-2 ore, cu diminuarea
corespunzatoare a salariului, fara a afecta vechimea in munca.

Persoanele handicapate beneficiaza la cerere, de pensie integrala pentru limita

de virsta daca dovedesc o vechime in munca, dupa data dobindirii handicapului, de
15 ani barbatii si de 10 ani femeile, in cazul celor incadrabili in gradul I de
invaliditate, de 20 ani pentru barbati si 15 ani pentru femei, in cazul celor
incadrabili in gradul II de invaliditate, de 25 ani pentru barbati si 20 ani pentru
femei, in cazul celor incadrabili in gradul III de invaliditate. Pentru timpul care
depaseste vechimea prevazuta mai sus se acorda un spor la pensie de 1% pentru
fiecare an in plus pentru primii 5 ani si de 0,5% pentru urmatorii ani, potrivit legii.
Persoanele pensionate nu pot cumula pensia cu salariul pe timpul cit se
reincadreaza, pina la implinirea virstelor de 60 ani barbatii si 55 ani femeile.
Persoanele handicapate care prezinta invaliditati preexistente la data incadrarii
in munca pot fi pensionate de invaliditate, la cerere, daca dovedesc o vechime in
munca, in raport cu virsta, prevazuta la art. 38^1 din Legea nr. 3/1977, modificata.
Ajutorul special pentru persoane handicapate da dreptul, in cazul decesului
titularului, la stabilirea unui ajutor special de urmasi, daca acestia indeplinesc
conditiile prevazute de legislatia de pensii, si se va plati din Fondul de risc si de
accident.
 7

Capitolul VI.
Perioada de muncă din timpul detenţiei nu este
considerată vechime.

Conform legislaţiei în vigoare perioada de detenţie în care o persoană în

cauză a efectuat muncă nu este considerată vechime şi nu se înregistrază în cartea
de muncă. În aceste condiţii detenţia nu poate fi asimilată vechimii în muncă şi
luată în considerare la stabilirea drepturilor de pensie.Pentru pensionare sînt avute
în vedere şi luate în calcul numai perioadele menţionate în cartea de muncă. Pot fi
recompensaţi pensionarii care au efectuat stagiul militar în detaşamentele de
muncă, dar niciodată detenţia nu a fost considerată vechime în muncă.
 8

BIBLIOGRAFIE:
Articolul “Concedii”, Av. Aura Bantila, Ziarul de Joburi, luni, 20 martie, 2006.