Delegarea si clauza de mobilitate: Deductibilitatea cheltuielilor

Delegarea nu se confunda cu clauza de mobilitate

Astfel, delegarea reprezinta, potrivit art. 43 din Codul muncii exercitarea temporara, din dispozitia
angajatorului, de catre salariat, a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in
afara locului sau de munca.
Conform art. 25 alin. !" din Codul muncii , prin clauza de mobilitate partile in contractul individual
de munca stabilesc ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre
salariat nu se realizeaza intr#un loc stabil de munca. $n acest caz salariatul beneficiaza de prestatii
suplimentare in bani sau in natura. %a alin. 2" al aceluiasi articol se prevede ca, cuantumul prestatiilor
suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor suplimentare in natura sunt specificate in contractul
individual de munca.
Asadar, in perioada delegarii, salariatul desfasoara lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de
serviciu in afara locului sau de munca in timp ce mobilitatea implica stabilirea in contractul individual
de munca a mai multor locuri de munca in care salariatul are obligatia sa isi desfasoare activitatea.
$n timp ce delegarea poate fi dispusa unilateral de angajator pe o perioada de cel mult &' de zile in !2
luni, clauza de mobilitate se negociaza cu angajatorul si se insereaza cin contractual individual de
munca.
$n acest sens, art. !( alin. 3" lit. b" coroborat cu alin. 4" din Codul muncii , republicat, in contractul
individual de munca al salariatului se inscrie, ca element obligatoriu, locul muncii sau, in lipsa unui
loc de munca fix, posibilitatea ca salariatul sa munceasca in diverse locuri. )rin urmare, distingem
doua situatii*
# stabilirea in C$+ a unui loc de munca fix, situatie in care salariatul isi va desfasura activitatea la
acest loc de munca,
# posibilitatea ca salariatul sa munceasca in diverse locuri, situatie in care, in C$+ nu este prevazut un
loc de munca fix.
)entru a desfasura activitate in alte locuri de munca decat cele inscrise in contractul individual de
munca, salariatul poate fi delegat in conditiile Codului muncii . )e durata delegarii, salariatul are
dreptul la indemnizatie de deplasare diurna". Diurna nu se acorda insa cand salariatul se deplaseaza,
ca urmare a mobilitatii, la locurile din munca inscrise in contractul individual de munca.
)restatiile in bani sau in natura acordate salariatului mobil in baza art. 25 alin. 2" din Codul muncii
reprezinta din punct de vedere fiscal venituri din salarii ce intra in baza de calcul al impozitului pe
venit si al contributiilor sociale obligatorii.
$ncepand cu data de '! -ebruarie 2'!3 este considerata venit de natura salariala indemnizatia de
delegare.detasare diurna" ce depaseste 2,5 ori nivelul stabilit pentru personalul din institutiile publice,
indiferent de forma de organizare a angajatorului.
)entru diurna interna nivelul stabilit pentru institutiile publice de /0 !1&'.2''& este de !3 lei.
Asadar, diurna interna acordata peste limita de 32,5 lei !3 lei.zi x 2,5 2 32,5 lei.zi" se include in
veniturile salariale si, de asemenea, intra in baza de calcul al contributiilor sociale.
Ca atare, daca un angajat va primi o indemnizatie de &' lei.zi pentru o deplasare in tara, suma de 2(,5
lei.zi &' lei 3 32,5" se include in venitul brut din salariu asupra caruia se va calcula impozitul pe venit
si contributiile sociale aferente veniturilor salariale.
Conform art. 2! alin. 2" lit. e" din Codul fiscal sunt deductibile la determinarea profitului impozabil
c4eltuielile de transport si de cazare in tara si in strainatate, efectuate pentru salariati si administratori,
precum si pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme.