Clauza de mobilitate. Plafonul de 33%. Cumul cu diurna.

Revisal

valabil la 24 Feb 2023

file_downloadfavorite
Raspuns oferit de
Gabriela Dita
Consilier juridic

Tags: diurna clauza de mobilitate revisal

Intrebare: Activitatea noastra se desfasoara in padure, iar salariatii sunt

cazati in vagoane de dormit puse la dispozitie de societate si stau de luni
dimineata pana vineri seara. Nu au un loc de munca fix. In urma
participarii la licitatie la RNP Romsilva, salariatii sunt mutati pe raza
Ocoalelor Silvice unde castigam licitatia. In contractul de munca este
prevazut la locul de munca ca isi desfasoara activitatea pe raza Directiei
Silvice unde societatea castiga licitatii. Pentru fecare zi lucratoare primesc
diurna in suma de 50 lei/zi.

1. Salariatii au dreptul la clauza de mobilitate?

2. Daca au dreptul la clauza de mobilitate putem sa le acordam 33% din

salariul brut (fara a depasi baza neimpozabila) in conditiile in care nu mai
au alte beneficii salariale care sa se incadreze in cei 33 % neimpozabili?

3. Putem sa le acordam si diurna (50 lei zi lucratoare) si clauaza de

mobilitate?

4. Clauza de mobilitate se transmite in Revisal? Daca da, la ce spor il

incadram si care este termenul de transmitere?

• Tip societate: S.R.L.

• Numar de angajati: 1-10 angajati
• Platitoare TVA: Da
• Cod CAEN: 0220 EXPLOATARE FORESTIERA

Raspuns: 1.
Salariatii nu pot beneficia de diurna daca conform contractului individual de
munca la locul de munca este prevazuta raza Directiei Silvice unde societatea
castiga licitatii. Astfel, oriunde s-ar afla salariatii pe raza Directiei Silvice ei se
afla la locul de munca din contractul de munca.
Pentru a beneficia de diurna salariatii trebuie sa presteze activitatea in afara
locului de munca.

Delegarea reprezinta, potrivit art. 43 din Codul muncii, exercitarea temporara,

din dispozitia angajatorului, de catre salariat, a unor lucrari sau sarcini
corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca.

Asadar, salariatul delegat exercita temporar, pentru acelasi angajator, lucrari sau
sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca.

Prin urmare, daca conform contractului individual de munca salariatii au locul

de munca pe raza Directiei Silvice unde societatea castiga licitatii, atunci
oriunde s-ar afla pe raza Directiei Silvice se afla la locul de munca si nu pot
beneficia de diurna.

2.
Conform art. 25 din Codul muncii:
(1) Prin clauza de mobilitate partile in contractul individual de munca stabilesc
ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de
catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca. In acest caz salariatul
beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura.
(2) Cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor
suplimentare in natura sunt specificate in contractul individual de munca.

Salariatii din situatia expusa sunt salariati mobili intrucat nu isi desfasoara
activitatea intr-un loc de munca fix.

De aceea, in contractul individual de munca sunt mentionate toate locurile de

munca/aria geografica de pe raza Ocoalelor Silvice unde angajatorul castiga
licitatia.

Astfel cum puteti observa la alin. (2) de mai sus, textul stabileste imperativ
dreptul salariatilor mobili la prestatii pentru mobilitate fara sa stabileasca limite
minime sau maxime.

Aceasta reglementare:
b) Indemnizatii sub forma diurnelor de deplasare / delegare, dupa caz, in
conditiile legii si ale reglementarilor interne;
nu priveste prestatiile pentru mobilitate la care salariatii mobili au dreptul cand
se deplaseaza la locurile de munca inscrise in contractual individual de munca,
ci priveste indemnizatia de delegare la care salariatii au dreptul pe durata
delegarii.
Trebuie sa se faca distinctie intre diurna si indemnizatia de mobilitate. Distinctia
se realizeaza in functie de locul de munca al salariatilor.

Asadar, salariatul delegat exercita temporar, pentru acelasi angajator, lucrari sau
sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca
astfel incat in deplasare nu se afla la locul de munca, in timp ce salariatul mobil
in deplasare se afla la locul de munca.

Salariatii mobili din situatia prezentata beneficiaza de indemnizatie de

mobilitate neimpozabila daca sunt indeplinite cumulativ doua conditii:
1) se incadreaza in plafonul de 2,5 ori diurna stabilita pentru institutii publice;
2) se incadreaza in plafonul de 33 % din salariul de baza brut.

Indemnizatia de mobilitate acordata reprezinta venit salarial daca nu

indeplineste una dintre aceste conditii.

Suma reprezentand 2,5 ori nivelul stabilit pentru institutii publice.

Indemnizatia de mobilitate trebuie sa fie reglementata prin contractul individual

de munca avand in vedere dispozitiile art. 25 alin. (2) din Codul muncii.
Indemnizatia de mobilitate neimpozabila se acorda in baza unui document din
care sa rezulte indeplinirea conditiilor HG 714/2018: durata deplasarii trebuie sa
fie de cel putin 12 ore si sa aiba loc intr-o loacalitate aflata la o distanta de cel
putin 5 km.

Codul muncii nu reglementeaza limite pentru indemnizatia de mobilitate. Daca

insa se doreste acordarea acesteia fara taxe esre necesar sa se acorde in cuantum
de 50 lei/zi pentru fiecare deplasare de cel putin 12 ore, intr-o localitate aflata la
o distanta mai mare de 5km, lunar sa se incadreze in plafonul de 33% de mai
sus, sa fie acordata in baza unui document care poate fi un ordin de deplasare
sau un decont din care sa rezulte data si ora plecarii/data si ora intoarcerii,
localitatea unde s-a deplasat salariatul si scopul deplasarii.

In contractul individual de munca clauza ar putea fi stabilita astfel:

Salariatii beneficiaza de indemnizatie de mobilitate de 50 lei/zi pentru
fiecare deplasare de cel putin 12 ore, intr-o localitate aflata la o distanta
mai mare de 5 km de localitatea xxxx (aici treceti fie localitatea unde are
sediul societatea, fie localitatea unde salariatii au domiciliu, fie amandoua
depinde de unde pleaca salariatii).

3.
Potrivit art. 25 din Codul muncii:
(1) Prin clauza de mobilitate partile in contractul individual de munca stabilesc
ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de
catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca. In acest caz salariatul
beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura.
(2) Cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor
suplimentare in natura sunt specificate in contractul individual de munca.

Conform art. 43 din Codul muncii:

Delegarea reprezinta exercitarea temporara, din dispozitia angajatorului, de

catre salariat, a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu
in afara locului sau de munca.

Astfel, fie salariatul se afla in deplasare la locul de munca intrucat este salariat
mobil, fie este delegat intrucat are locul de munca schimbat.

Nu se poate acorda pentru aceeasi deplasare atat indemnizatie de mobilitate

neimpozabila cat si diurna neimpozabila.

4.
Conform art. 3 alin. (2) din HG 905/2017 privind registrul general de evidenta a
salariatilor, mobilitatea nu reprezinta element Revisal.

Activarea clauzei de mobilitate

valabil la 17 Feb 2023

file_downloadfavorite
Raspuns oferit de
Vera Constantin
Expert contabil

Tags: clauza de mobilitatevenituri din salarii

Intrebare: In conformitate cu prevederile Codului fiscal, astfel cum sunt

enuntate prin art. 76 alin. (2), regulile de impunere proprii veniturilor din
salarii se aplica si pentru:

k) indemnizatia de delegare, indemnizatia de detasare, inclusiv

indemnizatia specifica detasarii transnationale, prestatiile suplimentare
primite de lucratorii mobili prevazuti in Hotararea Guvernului nr. 38/2008
privind organizarea timpului de munca al persoanelor care efectueaza
activitati mobile de transport rutier, cu modificarile ulterioare, precum si
orice alte sume de aceeasi natura, altele decat cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport si cazare, primite de salariati potrivit
legislatiei in materie, pe perioada desfasurarii activitatii in alta localitate, in
tara sau in strainatate, in interesul serviciului, pentru partea care depaseste
plafonul neimpozabil stabilit astfel:

(i) in tara, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatie, prin hotarare a
Guvernului, pentru personalul autoritatilor si institutiilor publice, in limita
a 3 salarii de baza corespunzatoare locului de munca ocupat;

(ii) in strainatate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurna, prin hotarare
a Guvernului, pentru personalul roman trimis in strainatate pentru
indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, in limita a 3 salarii de
baza corespunzatoare locului de munca ocupat.

Plafonul aferent valorii a 3 salarii de baza corespunzatoare locului de

munca ocupat se calculeaza prin raportarea celor 3 salarii la numarul de
zile lucratoare din luna respectiva, iar rezultatul se multiplica cu numarul
de zile din perioada de delegare/detasare/desfasurare a activitatii in alta
localitate, in tara sau in strainatate;

k1) prestatiile suplimentare primite de salariati in baza clauzei de

mobilitate potrivit legii, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit. k), pentru
partea care depaseste limitele prevazute la alin. (4.1) lit. a).

Potrivit art. (4.1) nu reprezinta venit impozabil in intelesul impozitului pe

venit, in limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de baza
corespunzator locului de munca ocupat sau din solda lunara/salariul lunar
acordata/acordat potrivit legii mai multe categorii de venituri cumulate
lunar, inclusiv:

a) prestatiile suplimentare primite de salariati in baza clauzei de mobilitate

potrivit legii, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit. k), in limita a 2,5 ori
nivelul legal stabilit pentru indemnizatia de delegare/detasare, prin
hotarare a Guvernului, pentru personalul autoritatilor si institutiilor
publice;

c) cazarea si contravaloarea chiriei pentru spatiile de cazare/de locuit puse

de catre angajatori la dispozitia angajatilor proprii, persoane fizice care
realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor, astfel cum este
prevazut in contractul de munca sau in regulamentul intern, in limita unui
plafon neimpozabil de 20% din salariul de baza minim brut pe tara
garantat in plata/luna/persoana (in anumite conditii).

De asemenea, asa cum prevede Codul fiscal, la art. 76 alin. (4) nu sunt
impozabile, in intelesul impozitului pe venit:

h) indemnizatia de delegare, indemnizatia de detasare, inclusiv

indemnizatia specifica detasarii transnationale, prestatiile suplimentare
primite de lucratorii mobili prevazuti in Hotararea Guvernului nr.
38/2008, cu modificarile ulterioare, precum si orice alte sume de aceeasi
natura, primite de salariati potrivit legislatiei in materie, pe perioada
desfasurarii activitatii in alta localitate, in tara sau in strainatate, in
interesul serviciului, in limita plafonului neimpozabil stabilit la alin. (2) lit.
k), precum si cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport si
cazare.

Fata de cele de mai sus, va rugam sa ne precizati, in interpretarea

dispozitiilor celor doua coduri, daca in cazul salariatilor pentru care este
activata clauza de mobilitate, altii decat lucratorii mobili prevazuti in
Hotararea Guvernului nr. 38/2008, cu modificarile ulterioare, cheltuielile
cu cazarea si transportul suportate de angajator:

a) sunt deductibile integral (nu sunt impozabile in intelesul impozitului pe

venit) prin aplicarea dispozitiilor art. 76 alin. (4) lit. h) Cod fiscal;

sau

b) se supun limitelor de deductibilitate definite prin art. 4.1 din Codul fiscal
la lit. a) si, eventual, lit. c)?

• Tip societate: S.R.L.

• Numar de angajati: peste 50 angajati
• Platitoare TVA: Da
• Cod CAEN: 4221

Raspuns: Prestatiile suplimentare primite de salariati in baza clauzei de

mobilitate potrivit legii, altele decat cele primite de lucratorii mobili prevazuti
in HG nr. 38/2008 (vezi alin. (2) lit. k)):

- reprezinta venit neimpozabil, limitat in prima instanta,in limita a 2,5 ori

nivelul legal stabilit pentru indemnizatia de delegare/detasare, prin HG pentru
personalul autoritatilor si institutiilor publice, care la randul sau se afla in limita
unui plafon lunar de cel mult 33% din salariul de baza corespunzator locului de
munca ocupat-Art. 76 alin. (41) lit. a). Aici nu se datoreaza CAS, CASS, CAM
Art. 142 lit. aa1 ), art. 157 alin. (2), art. 2204 alin. (2).

- reprezinta venit asimilat salariului impozabil pentru partea care depaseste

limitele de mai sus- Art. 76 alin. (2) lit. k1; prin urmare se datoreaza CAS,
CASS, CAM Art. 139 alin. (1) lit. t), art. 157 alin. (1) lit. u), art. 2204 alin. (1)
lit.n).

Cu ocazia activarii clauzei de mobilitate, trebuie sa aveti in vedere urmatoarele:

Clauza de mobilitate trebuie sa cuprinda, pe langa mentionarea unitatilor,

subunitatilor, localitatilor in care se va face deplasarea salariatului, si precizarea
naturii si cuantumului prestatiilor suplimentare de care va beneficia. De
asemenea se precizeaza in contractul de munca daca este cu caracter permanent
sau pe durata prestabilita.

Clauza de mobilitate obliga angajatul sa isi exercite obligatiile de serviciu in

anumite locatii stabilite (cu mentiunea exacta a acestora), pe un anume traseu,
inclusiv prin precizarea expresa a ariei de acoperire.

Prin urmare, clauza de mobilitate impusa, recompensata de angajator si

acceptata de angajat se desfasoara pe o raza geografica prestabilita, cum ar fi, de
exemplu, limitarea mobilitatii la perimetrul in care se gasesc punctele de lucru
ale angajatorului sau clientii pe care acesta trebuie sa-i deserveasca.

Este necesar ca in contract, sau in actul aditional sa se prevada, in termeni clari

si precisi clauza de mobilitate, aceasta sa reprezinte vointa partilor.

Angajatorul este in drept ca, ulterior, sa pretinda salariatului, ori de cate ori
este necesar, ca acesta sa presteze activitatea la un alt loc, aceasta modificare
perpetua determinata de natura activitatii, fiind esenta contractului individual
de munca al acelui salariat.

In situatia in care clauza de mobilitate se convine prin act aditional, angajatorul

trebuie sa aiba in vedere transmiterea in REVISAL a drepturilor banesti de care
va beneficia salariatul.

In schimbul acceptarii clauzei de mobilitate salariatul beneficiaza de prestatii

suplimentare in bani sau in natura. Codul muncii nu stabileste, in acest caz, o
valoare minima a prestatiilor, partile avand posibilitatea sa negocieze si sa
stabileasca de comun acord cuantumul acestor prestatii in momentul incheierii
clauzei de mobilitate. In cazul in care nu s-a stabilit acest cuantum, salariatul are
posibilitatea de a se adresa instantei de judecata (tribunalului) pentru
recuperarea cheltuielilor efectuate cu mobilitatea impusa de angajator.

Clauza de mobilitate permite angajatorului sa stabileasca si sa modifice

unilateral locul in care urmeaza sa isi desfasoare activitatea pentru durate mai
lungi sau mai scurte de timp, fara a presupune insa o mutare permanenta a
salariatului.

Conform art. 76 alin. (41) si (42) din Codul fiscal:

"(41) Urmatoarele venituri cumulate lunar nu reprezinta venit impozabil in

intelesul impozitului pe venit, in limita plafonului lunar de cel mult 33% din
salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat:

a) prestatiile suplimentare primite de salariati in baza clauzei de

mobilitate potrivit legii, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit. k), in limita a
2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia de delegare/detasare, prin
hotarare a Guvernului, pentru personalul autoritatilor si institutiilor publice;

b) contravaloarea hranei acordate de catre angajator pentru angajatii proprii,

persoane fizice care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor, in alte
situatii decat cea prevazuta la alin. (4) lit. c), astfel cum este prevazut in
contractul de munca sau in regulamentul intern, in limita valorii maxime,
potrivit legii, a unui tichet de masa/persoana/zi, prevazuta la data acordarii, in
conformitate cu legislatia in vigoare. La stabilirea plafonului lunar neimpozabil
nu se iau in calcul numarul de zile din luna in care persoana fizica desfasoara
activitate in regim de telemunca sau munca la domiciliu sau se afla in concediu
de odihna/medical/delegare. Prin hrana se intelege hrana preparata in unitati
proprii sau achizitionata de la unitati specializate. Prevederile nu sunt aplicabile
angajatilor care beneficiaza de tichete de masa, in conformitate cu legislatia in
vigoare;

c) cazarea si contravaloarea chiriei pentru spatiile de cazare/de locuit puse de

catre angajatori la dispozitia angajatilor proprii, persoane fizice care realizeaza
venituri din salarii sau asimilate salariilor, astfel cum este prevazut in contractul
de munca sau in regulamentul intern, in limita unui plafon neimpozabil de
20% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata/luna/persoana, in
urmatoarele conditii:

(i)angajatul, sotul/sotia acestuia nu detin o locuinta in proprietate personala sau

in folosinta in localitatea in care isi desfasoara activitatea;

(ii)spatiul de cazare/de locuit se afla in unitatile proprii, inclusiv de tip hotelier

sau intr-un imobil inchiriat in acest scop de la o terta persoana, de catre
angajator;

(iii)contractul de inchiriere dintre angajator si terta persoana este incheiat in

conditiile legii;

(iv)plafonul neimpozabil se acorda unuia dintre soti, in cazul in care ambii soti
desfasoara activitate in aceeasi localitate, la acelasi angajator sau la angajatori
diferiti, pe baza declaratiei pe propria raspundere a acestuia.

La determinarea plafonului de 20% din salariul de baza minim brut pe tara

garantat in plata se ia in calcul valoarea cea mai mica a salariului minim brut pe
tara, in vigoare in luna pentru care se acorda avantajele.

Verificarea indeplinirii conditiilor se efectueaza pe baza documentelor

justificative si constituie responsabilitatea angajatorului;

d) contravaloarea serviciilor turistice si/sau de tratament, inclusiv transportul, pe

perioada concediului, pentru angajatii proprii si membrii de familie ai acestora,
acordate de angajator, astfel cum este prevazut in contractul de munca,
regulamentul intern, sau primite in baza unor legi speciale si/sau finantate din
buget, in limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentand nivelul
unui castig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor
sociale de stat pe anul in care au fost acordate;

e) contributiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu

modificarile si completarile ulterioare, si cele reprezentand contributii la scheme
de pensii facultative, calificate astfel in conformitate cu legislatia privind
pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara,
administrate de catre entitati autorizate stabilite in state membre ale Uniunii
Europene sau apartinand Spatiului Economic European, suportate de angajator
pentru angajatii proprii, in limita a 400 euro anual pentru fiecare persoana;

f) primele de asigurare voluntara de sanatate, precum si serviciile medicale

furnizate sub forma de abonament, suportate de angajator pentru angajatii
proprii, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei al
sumei de 400 euro, pentru fiecare persoana;

g) sumele acordate angajatilor care desfasoara activitati in regim de telemunca

pentru sustinerea cheltuielilor cu utilitatile la locul in care angajatii isi
desfasoara activitatea, precum electricitate, incalzire, apa si abonamentul de
date, si achizitia mobilierului si a echipamentelor de birou, in limitele stabilite
de angajator prin contractul de munca sau regulamentul intern, in limita unui
plafon lunar de 400 lei corespunzator numarului de zile din luna in care
persoana fizica desfasoara activitate in regim de telemunca.

Sumele sunt acordate fara necesitatea de prezentare a documentelor

justificative.

(42) Ordinea in care veniturile prevazute la alin. (41) se includ in plafonul lunar
de cel mult 33% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat se
stabileste de angajator.

Astfel, indemnizatia de mobilitate neimpozabila trebuie sa indeplineasca

doua conditii:
1) sa se incadreze in plafonul de 2,5 ori diurna stabilita pentru institutii
publice;
2) sa se incadreze in plafonul de 33 % din salariul de baza brut impreuna
cu veniturile mai sus prevazute (daca se acorda astfel de venituri).

Intrucat indemnizatia de mobilitate se limiteaza la nivelul de 2,5 ori stabilit

pentru institutii publice prin hotarare a Guvernului este necesar sa se aplice HG
714/2018.

In perioada de delegare, salariatul se deplaseaza in afara locului de munca

prevazut in contractul individual de munca.

In cadrul clauzei de mobilitate, salariatul se deplaseaza la locurile de munca

prevazut in contractul individual de munca.

Daca salariatul a stat la sediul societatii o perioada desi locul sau de munca este
mobil, nu poate fi relevanta aceasta perioada in care a luat o pauza in
exercitarea atributiilor cum ati convenit initial.

Daca situatia se generalizeaza, modificati si termenii contractului de munca si

fixati un singur loc de munca.

Pentru salariatii care se supun clauzei de mobilitate, articolul 119 din Codul
Muncii stabileste ca angajatorul trebuie sa tina o evidenta stricta a orelor
lucrate, deplasarea dintr-un punct in altul a angajatului fiind considerata timp de
munca.

Indemnizatia de mobilitate in tara se va acorda in cuantum de 50 lei/zi pentru o

deplasare de cel putin 12 ore la o localitate aflata la distanta mai mare de cel
putin 5 km cu respectarea plafonului de 33% conform celor de mai sus
Prestatii pentru mobilitate. Reglementare in CIM
valabil la 05 Iun 2022file_downloadfavorite
Raspuns oferit de
Rodica Mantescu
Specialist Legislatia Muncii

Tags: salariatidelegarecontract de muncaindemnizatii de

mobilitatediurnadecontare cheltuieliRevisalact aditional

Intrebare: Angajatii nostri desfasoara activitate atat la sediul societatii, cat

si la terti. In detaliu exista diverse contracte legate de activitati de cadastru
si topografie, activitati de mentenanta turnuri telefonie mobila, activitati de
masurare deformari turnuri etc.

Salariatii, 2 la numar, sunt in delegare cca 12 -13 zile pe luna, restul sunt la
sediu si prelucreaza informatiile din masuratori (in lunile de vara). Din
octombrie si pana in martie isi desfasoara activitate cu preponderenta la
sediu. In contractul de munca avem trecut la locul muncii ca activitatea se
desfasoara la sediu si la terti.

Ce pot acorda salariatilor? Indemnizatii de mobilitate sau diurna? Daca le

acord indemnizatie de mobilitate, cum specific in contractul de munca la
J2b1): de exemplu 50 lei/zi deplasare? Firma doreste sa acorde aceasta
indemnizatie numai pentru perioada in care salariatul este in deplasare.

In cazul in care prevad clauza de mobilitate in contractul de munca,

trebuie sa specific si ca salariatii beneficiaza de decontarea cheltuielilor de
cazare, telefonie, decontare combustibil, decontare cheltuieli reparatii,
asigurare masina? Masina cu care se deplaseaza este a firmei. Trebuie
transmisa aceasta modificare a contractului de munca in Revisal inainte de
aplicare, de exemplu in 02.06, cu aplicare din 03.06? Aveti un model de act
aditional cu clauza de mobilitate?

• Tip societate: S.R.L.

• Numar de angajati: 1-10 angajati
• Cod CAEN: 7112

Raspuns: Conform art. 25 din Codul muncii:

(1) Prin clauza de mobilitate partile in contractul individual de munca stabilesc

ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de
catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca. In acest caz salariatul
beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura.
(2) Cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor
suplimentare in natura sunt specificate in contractul individual de munca.

In situatia expusa ati inscris deja in contractul individual de munca o clauza de

mobilitate intrucat ati stabilit ca salariatul nu desfasoara activitatea intr-un loc
de munca fix.

Este necesar sa mentionati in contractul individual de munca si cuantumul

prestatiilor in bani pentru mobilitate cum ar fi prestatii pentru mobilitate: 50
lei/zi pentru fiecare deplasare de cel putin 12 ore.

Nu este obligatoriu sa se mentioneze in contractul individual de munca si

celelalte drepturi de care beneficiaza salariatii, dar acestea trebuie sa fie
mentionate intr-un document intern
Salariatilor li se va acorda prestatii in bani pentru mobilitate cu acelasi regim
fiscal cu al diurnei.

Astfel, conform art. 76 alin. (2) lit. k) si art. 142 lit. g) din Codul fiscal in forma
modificata prin Legea 72/2002 intra in baza de calcul al impozitului pe venit si
al contributiilor sociale indemnizatia de delegare, indemnizatia de detasare,
inclusiv indemnizatia specifica detasarii transnationale, prestatiile suplimentare
primite de salariati in baza clauzei de mobilitate, precum si orice alte sume de
aceeasi natura, altele decat cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de
transport si cazare, primite de salariati potrivit legislatiei in materie, pe perioada
desfasurarii activitatii in alta localitate, in tara sau in strainatate, in interesul
serviciului, pentru partea care depaseste plafonul neimpozabil stabilit astfel:

(i) in tara, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatie, prin hotarare a
Guvernului, pentru personalul autoritatilor si institutiilor publice, in limita a 3
salarii de baza corespunzatoare locului de munca ocupat;
(ii) in strainatate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurna, prin hotarare a
Guvernului, pentru personalul roman trimis in strainatate pentru indeplinirea
unor misiuni cu caracter temporar, in limita a 3 salarii de baza corespunzatoare
locului de munca ocupat.

Plafonul aferent valorii a 3 salarii de baza corespunzatoare locului de munca

ocupat se calculeaza prin raportarea celor 3 salarii la numarul de zile lucratoare
din luna respectiva, iar rezultatul se multiplica cu numarul de zile din perioada
de delegare/detasare/desfasurare a activitatii in alta localitate, in tara sau in
strainatate.

Astfel cum se poate observa, inclusiv indemnizatia de mobilitate se limiteaza la

nivelul de 2,5 ori stabilit pentru institutii publice prin hotarare a Guvernului.

Daca ne raportam la diurna stabilita pentru institutii publice este necesar sa se

aplice HG 714/2018. Aceasta hotarare nu se refera insa la mobilitate ci la
delegare si detasare. Asadar, nu avem o reglementare pentru institutii publice cu
privire la mobilitate, dar art. 76 alin. (4) lit. h) mai sus citat trimite la nivelul
legal stabilit pentru indemnizatie prin hotarare a Guvernului.

Intrucat lucrurile nu sunt foarte clare, prudent este sa aplicam regulile de la

diurna si in ceea ce priveste indemnizatia de mobilitate.

In consecinta, consideram ca adoptarea unei masuri prudente implica acordarea

indemnizatiei de mobilitate in tara doar pentru o perioada de cel putin 12 ore de
deplasare in alta localitate la o distanta de cel putin 5 km.

Asadar, prestatiile pentru mobilitate neimpozabile se acorda, in varianta

prudenta, in mod identic cu modalitatea in care se acorda diurna neimpozabila.
Practic trebuie sa existe un decont al salariatului in care acesta va mentiona data
si intervalul orar al deplasarii, locul si scopul deplasarii. In baza acestui decont,
se poate acorda suma de 50 lei fara taxe salariale pentru fiecare 24 de ore de
deplasare. In cazul fractiunilor de timp, indemnizatia de mobilitate
neimpozabila se acorda cu conditia ca deplasarea sa dureze cel putin 12 ore.

In aceasta maniera consideram ca se calculeaza prestatiile pentru mobilitate

neimpozabile (spor, indemnizatie etc).

Conform art. 4 alin. (3) din HG 905/2017 privind registrul general de evidenta a
salariatilor:
(3) Orice modificare a datelor prevazute la art. 3 alin. (2) lit. h) se transmite in
registru in termen de 20 de zile lucratoare de la data producerii modificarii.
Exceptie fac situatiile in care modificarea se produce ca urmare a unei hotarari
judecatoresti cand transmiterea in registru se face in termen de 20 de zile
lucratoare de la data la care angajatorul a luat cunostinta de continutul acesteia.

Astfel, prestatiile pentru moblitate pot fi inregistrate in Revisal in termen de 20

de zile lucratoare.
valabil la 08 iun 2022
Intrebare: Unul din angajati are 2 contracte de munca la aceiasi firma, unul de
inginer geodez (2 ore) si alpinist utilitar (6 ore). Influenteaza faptul ca este
angajat cu timp partial modul in care se poate acorda indemnizatia de
mobilitate? Se poate acorda aceasta indemnizatie pe un contract sau poate fi
acordata pe ambele contracte de munca, dar sa nu fie asimilata salariului?
Raspuns: Asa cum am aratat in raspunsul initial se recomanda ca indemnizatia
de mobilitate sa se acorde pentru o perioada de cel putin 12 ore, iar aceasta
indemnizatie neimpozabila se stabileste pe fiecare contract.

Nu este posibil ca indemnizatia de mobilitate neimpozabila sa se stabileasca

cumulat pe doua contracte individuale de munca.

Este posibil ca indemnizatia de mobilitate neimpozabila sa aiba un cuantum mai

mic decat 2,5 ori nivelul stabilit pentru institutii publice mai ales daca
deplasarea are loc in afara tarii si salariatul primeste diurna externa.

Aceasta, intrucat, Codul fiscal reglementeaza doua plafoane in ceea ce priveste

indemnizatia de mobilitate neimpozabila. Se stabilesc cele doua plafoane, iar
indemnizatia de mobilitate neimpozabila o reprezinta plafonul mai mic.

Conform art. 76 alin. (2) lit. k) si art. 142 lit. g) din Codul fiscal intra in baza de
calcul al impozitului pe venit si al contributiilor sociale indemnizatia de
delegare, indemnizatia de detasare, inclusiv indemnizatia specifica detasarii
transnationale, prestatiile suplimentare primite de salariati in baza clauzei de
mobilitate, precum si orice alte sume de aceeasi natura, altele decat cele
acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare, primite de
salariati potrivit legislatiei in materie, pe perioada desfasurarii activitatii in alta
localitate, in tara sau in strainatate, in interesul serviciului, pentru partea care
depaseste plafonul neimpozabil stabilit astfel:
(i) in tara, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatie, prin hotarare a
Guvernului, pentru personalul autoritatilor si institutiilor publice, in limita a 3
salarii de baza corespunzatoare locului de munca ocupat;
(ii) in strainatate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurna, prin hotarare a
Guvernului, pentru personalul roman trimis in strainatate pentru indeplinirea
unor misiuni cu caracter temporar, in limita a 3 salarii de baza corespunzatoare
locului de munca ocupat.

Plafonul aferent valorii a 3 salarii de baza corespunzatoare locului de munca

ocupat se calculeaza prin raportarea celor 3 salarii la numarul de zile lucratoare
din luna respectiva, iar rezultatul se multiplica cu numarul de zile din perioada
de delegare/detasare/desfasurare a activitatii in alta localitate, in tara sau in
strainatate.

Din aceste prevederi legale rezulta ca trebuie sa stabiliti plafonul zilnic

neimpozabil.

Acest plafon se stabileste luand in considerare salariul de baza de care

beneficiaza salariatul, numarul de zile lucratoare din luna de deplasare, nivelul
diurnei legale.

Un salariat mobil incadrat cu timp partial cu un salariu de baza in cuantum de

700 lei se deplaseaza din Bucuresti la Ploiesti intr-o luna cu 20 zile lucratoare
pentru o perioada de 2 zile.

Diurna stabilita pentru personalul institutiilor publice in tara este de 20 lei/zi.

Plafonul de 2,5 ori nivelul pentru institutii publice este 50 lei/zi. Se compara
aceasta suma cu limita a 3 salarii de baza de care beneficiaza salariatul raportat
la numarul de zile lucratoare din luna si se acorda suma mai mica.
700 x 3/20 = 105 lei unde 20 reprezinta zilele lucratoare din luna.

Prestatiile suplimentare netaxabile sunt in suma de 50 lei/zi calendaristica

intrucat plafonul raportat la salariul de baza este mai mare. Daca plafonul
raportat la salariu de baza este mai mic, se acorda acest plafon.
Clauza de mobilitate 2023

valabil la 11 Feb 2023

file_downloadfavorite

Raspuns oferit de
Anca Bilas
Expert contabil si Consultant fiscal

Tags: clauza de mobilitateact aditionalcontract de munca

Intrebare: In cazul soferilor care transporta betoane de la statia de betoane

la clienti in municipiu/ judet, se poate acorda clauza de mobilitate cu
incadrarea de 33%? Fiecare transport se incheie in aceeasi zi, nu
presupune detasare. Se poate face act aditional la contractul de munca al
fiecarui salariat in care se mentioneaza ca specificul muncii nu se
realizeaza intr-un loc fix si angajatul va putea beneficia de o clauza de
mobilitate in limita in care societatea doreste sa acorde un procent x sau o
suma fixa, cu incadrarea in procentul de 33% pe luna? Daca se acorda
aceasta facilitate se poate acorda doar in lunile in care doreste angajatorul
si are disponibilitati suficiente pentru acordarea sumelor, in sensul sa nu se
acorde obligatoriu fiecare luna aceasta suma?

• Tip societate: S.R.L.

• Numar de angajati: 1-10 angajati
• Platitoare TVA: Da
• Cod CAEN: 2363

Raspuns: Conform art. 25 din codul muncii

(1) Prin clauza de mobilitate partile in contractul individual de munca stabilesc
ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de
catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca. In acest caz salariatul
beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura.
(2) Cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor
suplimentare in natura sunt specificate in contractul individual de munca.
Astfel, conform art. 76 alin. (2) lit. k) si art. 142 lit. g) din Codul fiscal in forma
modificata prin Legea 72/2002 intra in baza de calcul al impozitului pe venit si
al contributiilor sociale ....prestatiile suplimentare primite de salariati in baza
clauzei de mobilitate, precum si orice alte sume de aceeasi natura, altele decat
cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare, primite de
salariati potrivit legislatiei in materie, pe perioada desfasurarii activitatii in alta
localitate, in tara sau in strainatate, in interesul serviciului, pentru partea care
depaseste plafonul neimpozabil stabilit astfel:

(i)in tara, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatie, prin hotarare a
Guvernului, pentru personalul autoritatilor si institutiilor publice, in limita a 3
salarii de baza corespunzatoare locului de munca ocupat;

(ii)in strainatate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurna, prin hotarare a
Guvernului, pentru personalul roman trimis in strainatate pentru indeplinirea
unor misiuni cu caracter temporar, in limita a 3 salarii de baza corespunzatoare
locului de munca ocupat.

Plafonul aferent valorii a 3 salarii de baza corespunzatoare locului de munca

ocupat se calculeaza prin raportarea celor 3 salarii la numarul de zile lucratoare
din luna respectiva, iar rezultatul se multiplica cu numarul de zile din perioada
de delegare/detasare/desfasurare a activitatii in alta localitate, in tara sau in
strainatate.

Incepand cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023 (cu exceptia anumitor

conducatori auto), ca urmare a intrarii in vigoare a OUG 16/2022, se mentin
regulile de mai sus si, in plus, cuantumul indemnizatiei neimpozabile nu trebuie
sa depaseasca cel mult 33% din salariul de baza corespunzator locului de munca
ocupat impreuna cu celelalte venituri neimpozabile prevazute la art.76, alineatul
(4 1) din codul fiscal.

In concluzie, da, se poate face un act aditional la contractul de munca unde sa se

specifice acordarea procentuala sau in suma fixa a unei indemnizatii de
mobilitate care sa se incadreza in plafonul de 33% din salariul de baza. Atentie,
daca angajatul mai are in aceeasi luna si alte venituri neimpozabile incadrabile
in acest plafon ( hrana, concediu de odihna, pensia faculativa, asigurare de
sanatate facultativa, abonament la sala de sport) se va avea in vedere ca per total
venituri sa nu se depaseasca acest plafon.

Consider ca in masura in care ati stipulat in contractul de munca faptul ca

salariatul beneficiaza de indemnizatia de mobilitate, aceasta clauza trebuie
respectata lunar si nu doar cand exista disponibilitati banesti, deoarece prin
incheierea acestui act aditional, i-ati recunoscut salariatului un drept chiar daca
este neimpozabil.

Asfel salariatul are posibilitatea de a se adresa instantelor de drept in cadrul

termenului de prescritie de 3 ani.

Articolul 171 din Codul muncii

(1) Dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la
daunele rezultate din neexecutarea in totalitate sau in parte a obligatiilor privind
plata salariilor se prescrie in termen de 3 ani de la data la care drepturile
respective erau datorate.
(2) Termenul de prescriptie prevazut la alin. (1) este intrerupt in cazul in care
intervine o recunoastere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale
sau derivand din plata salariului.