Contabilitatea Cheltuielilor de Deplasare PDF

Contabilitatea cheltuielilor de deplasare
Cuprins:
1. Baza normativă şi legislativă a cheltuielilor de deplasare ...........................................................1
2. Drepturi şi obligaţii privind deplasările ......................................................................................1
2.1 Impozitul pe venit al rezidentului RM ce activează în cadrul companiei străine în RM și peste
hotare ...............................................................................................................................................7
2.2 Protejarea drepturilor sociale ale lucrătorilor detaşaţi ...............................................................8
3. Calculul, aspecte fiscale şi contabilizarea cheltuielilor de deplasare ........................................10
3.1 Cheltuieli pentru transport .......................................................................................................13
3.2 Cheltuieli pentru locaţiune.......................................................................................................15
3.3 Achitarea diurnelor ..................................................................................................................17
3.4 Alte cheltuieli ce ţin de delegare .............................................................................................21
5. Delegarea şi primirea salariaţilor în misiune pe principii de echivalenţă (fără speze valutare) 24
6. Modul de eliberare a mijloacelor băneşti şi de justificare a spezelor valutare ..........................24
1. Baza normativă şi legislativă a cheltuielilor de deplasare

a. Codul muncii nr 154 din 28.03.2003, cu modificările şi completările ulterioare;
b. Codul fiscal din 24 aprilie 1997, cu modificările şi completările ulterioare;
c. Legea contabilităţii şi raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017;
d. Legea contabilităţii nr. 113 din 27.04.2007 se aplică doar faţă de autorităţile/instituţiile
bugetare;
e. Standardele Naţionale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanţelor nr. 118 din
6 august 2013, actualizate prin Ordinul nr. 204 din 23 decembrie 2015;
f. Regulamentul cu privire la delegare a salariaţilor entităţilor din Republica Moldova (în continuare
– Regulament) nr. 10 din 5 ianuarie 2012;
g. Regulamentul nr. 632 din 24 august 1994 cu privire la modul şi mărimile de compensare a
cheltuielilor în cazul repartizării lucrătorilor din întreprinderi şi organizaţii în vederea executării lucrărilor
de montaj, reglare, construcţie, reparaţie şi restaurare, precum şi a cheltuielilor necesare pentru
lucrările cu un caracter mobil şi ambulant şi cele executate prin metoda de schimb.
h. Regulamentul nr. 362 din 30.06.1993 asupra modului şi mărimilor de recuperare a
cheltuielilor de întreţinere pentru personalul flotant din unităţile de telecomunicaţii, transport feroviar,
fluvial, auto şi cele de deservire a şoselelor, reţelelor electrice şi de gaze, precum şi a cheltuielilor de
deplasare în raza sectoarelor deservite de acesta.
2. Drepturi şi obligaţii privind deplasările

Este cunoscut faptul că orice entitate (este de menţionat că se au în vedere toate persoanele fizice şi
juridice, atît de drept public, precum şi de drept privat, care desfăşoară activitate de întreprinzător,
organizaţiile necomerciale, inclusiv, instituţiile publice indiferent de domeniul de activitate, tipul de
proprietate şi forma juridică de organizare) se confruntă cu necesitatea delegării salariaţilor săi pentru
îndeplinirea unor obligaţii de serviciu în afara locului permanent de muncă. Or, în activitatea acestora este
necesar a contacta permanent cu furnizorii de mărfuri şi/sau materii prime, cu cumpărătorii, a face schimb
de experienţă şi a desfăşura procese de negocieri şi/sau consultări etc.
Art. 174 CM şi pct. 1 al Regulamentului nr. 10 din 05.10.2012 prevede că prin deplasare în interes de
serviciu se înţelege delegarea salariatului, conform ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) angajatorului,
pe un anumit termen, pentru executarea obligaţiilor de muncă în afara locului de muncă permanent.
Potrivit pct.2, modificat prin HG 740 din 18.09.17, prezentul Regulament reglementează cheltuielile
entităţilor din Republica Moldova pentru deplasarea în interes de serviciu a salariaţilor încadraţi în statele
lor de personal sau a persoanelor care practică activităţi de voluntariat în conformitate cu Legea
voluntariatului nr.121 din 18 iulie 2010, pe teritoriul republicii şi peste hotarele ei. Astfel, din categoria
Autor: dr., conf. univ. Rodica Cuşmăunsă 1

persoanelor ce pot fi delegate au fost excluse persoanele care efectuează lucrări sau prestează servicii în
conformitate cu contractul (acordul) încheiat pe teritoriul RM şi peste hotarele ei.
Trebuie de menţionat că, potrivit p. 3 al Regulamentului „Călătoriile de serviciu pe teritoriul RM ale
salariaţilor a căror activitate permanentă se desfăşoară în timpul aflării în drum sau poartă un caracter
mobil ori ambulant, precum şi îndeplinirea lucrărilor de prospecţiuni şi geodezico-topografice în teren nu
se consideră deplasare.
BGPF 29.1.3.2.9 Se permite deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor pentru deplasarea
fondatorului entităţii, care nu este încadrat în statele de personal al acesteia?
Cheltuielile pentru deplasarea fondatorului entităţii care nu este încadrat în statele de personal al
entităţii nu sunt permise la deducere în scopuri fiscale.
Menţionăm, că, astfel aceste cheltuieli, în baza prevederilor art. 24 din CF, nu sunt
deductibile în scopuri fiscale şi trebuie corectate în VEN 12 rd.0302 Anexa 2 D.
În rubrica „Întrebări şi răspunsuri” al monitorulfiscal.md la data de 10.08.2018 a fost expusă
următoarea situaţie:
Entitatea X a încheiat un contract civil de prestări servicii cu un rezident pentru ca acesta să filmeze
un spot video în afara teritoriului RM. Ca clauză contractuală este stipulată atât remunerarea monetară,
cât şi suportarea cheltuielilor de transport — avia tur-retur şi cazare. Cum urmează a fi impozitate
veniturile persoanei fizice ţinând cont că ea prestează servicii în baza unui contract civil şi nu este
încadrată în statele de personal al entităţii?
Potrivit pct. 3 subpunctul 2) din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi
din alte plăti efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul
persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea
de lucrări, aprobat prin HG nr. 697 din 22.08.2014, pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate
de întreprinzător şi care prestează servicii şi/sau efectuează lucrări, obiectul impunerii este venitul în
formă monetară şi/sau nemonetară îndreptat spre achitare de către angajator în folosul acestora pentru
prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor în baza convenţiilor civile, precum şi facilităţile acordate,
exceptând deducerile la care au dreptul acestea.
Prin urmare, ţinând cont de prevederile legislaţiei în vigoare şi de situaţia expusă, comunicăm că
venitul obţinut de către persoanele care prestează servicii în baza unui contract civil şi care nu sunt
încadraţi în statele de personal al entităţii, atât sub formă monetară, cât şi nemonetară (compensarea
cheltuielilor aferente: biletele avia şi cheltuielile de cazare – clauză contractuală), urmează a fi supus
impozitării în modul general stabilit, conform cotelor de la art. 15 lit. a) din CF.
Din 2020 art. 24 din CF ce reglementează deducerea cheltuielilor aferente activităţii de

întreprinzător este completat cu prevederea că cheltuielile suportate de angajator pentru orice plăți
efectuate în folosul angajatului (ajutor material, plată pentru sărbători, abonamente la sport, etc.), în
raport cu care au fost calculate contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii, au fost reținute
primele de asigurare obligatorie de asistență medicală și impozitul pe venit din salariu vor fi premise
spre deducere.
!!! Art. 249 al CM nu se admite trimiterea în deplasare în interes de serviciu a persoanelor cărora
deplasarea le este contraindicată conform certificatului medical, persoanele cu dizabilităţi severe şi
accentuate, femeile gravide, părinţii singuri care au copii în vîrstă de pînă la 14 ani, salariaţii care au copii
în vîrstă de pînă la 4 ani sau copii cu dizabilităţi, persoanele care îmbină concediile pentru îngrijirea
copilului, prevăzute la art.126 şi 127 alin.(2), cu munca, precum şi salariaţii care îngrijesc de un membru
al familiei bolnav, în baza certificatului medical, pot fi trimişi în deplasare numai cu acordul lor scris.
Totodată, angajatorul este obligat să informeze în scris salariaţii menţionaţi despre dreptul lor de a refuza
plecarea în deplasare.

Domnului (nei) ___________________
Informaţie
Prin prezenta administraţia SRL „ ” Vă informează că persoanele cu dizabilităţi

severe şi accentuate, femeile gravide, părinţii singuri care au copii în vîrstă de pînă la 14 ani, salariaţii
care au copii în vîrstă de pînă la 4 ani sau copii cu dizabilităţi, persoanele care îmbină concediile
pentru îngrijirea copilului, prevăzute la art.126 şi 127 alin.(2), cu munca, părinte (tutorele, curatorul),
conform prevederilor art. 249 al CM alin. (2) din Codul muncii, dumneavoastră aveţi dreptul lor de a
refuza plecarea în deplasare în interes de serviciu.
Director SRL „ ” Numele, prenumele ___________________

semnătura
Am luat cunoştinţă şi sunt de acord să fiu trimis în deplasare în interes de serviciu.
___________________ ________
Numele, prenumele semnătura Data _________
Art. 256 al CM interzice trimiterea în deplasare a salariaţilor în vîrstă de pînă la 18 ani, cu excepţia
salariaţilor din instituţiile audiovizualului, din teatre, circuri, organizaţii cinematografice, teatrale şi
concertistice, precum şi din cele ale sportivilor profesionişti.
Delegarea salariatului se efectuează de către conducătorul entităţii sau altă persoană împuternicită
prin aprobarea ordinului (model prezentat în anexa nr. 1), cu indicarea scopului şi a termenului delegării,
precum şi a ţării gazdă.
Anexa nr. 1
O R D I N № _____- D
din __._____________ 202_

mun. Chişinău
„Cu privire la delegare”
În scopul îmbunătăţirii continue a capacităţilor profesionale a salariaţilor şi asigurării normale a

activităţii întreprinderii,
ORDON:
1. Se deleagă pentru vizita la __________ în scopul _________________ următorii salariaţi:
- dl _______________, funcţia deţinută ___________________;
- dl _______________, funcţia deţinută ___________________;
2. Deplasarea va avea loc în oraşul ______________, ţara ___________, în perioada
_______________________.
3. Salariaţilor delegaţi în interes de serviciu li se menţine locul de muncă şi achitarea salariului mediu
pentru perioada respectivă conform art.175 din Codul muncii.
4.Cheltuielile diurne, de transport şi cazare aferente deplasării sunt suportate de întreprindere, conform
normelor stabilite de legislaţia în vigoare.
5. În conformitate cu prevederile articolellor 1472-1502 din Codul civil cu privire la mandatul, a
împuternici mandatarul-salariatul ____________________ să efectueze toate operațiunile necesare în
numele întreprinderii, să achite toate cheltuielile necesare îndeplinirii scopului deplasării 1.
6. Controlul executării prezentului ordin se atribuie Serviciului personal.
Director general________________________
Nr. crt. Numele, prenumele Funcţia Semnătura

1
2
1
Poate fi specificată condiția de coordonare a cheltuielilor respective (pe rețelele de soacializare) cu conducerea
entității.
Dacă delegarea personalului este efectuată în baza de invitaţie, ofertă, este necesar de specificat acest
fapt şi în Ordin de delegare cu anexarea acesteia.
Prevederile prezentului Regulament se extind asupra salariatului delegat pentru îndeplinirea unor
misiuni provizorii, inclusiv:
a) încheierea şi îndeplinirea contractelor, soluţionarea altor probleme legate de producerea şi
comercializarea bunurilor şi de prestarea serviciilor;
b) exercitarea funcţiei de control în problemele ce ţin de specificul activităţii;
c) efectuarea vizitelor oficiale, purtarea tratativelor, consultărilor, pregătirea şi încheierea
convenţiilor, acordurilor;
d) realizarea schimburilor de experienţă, specializărilor, stagiilor, instruirilor;
e) participarea la vînzări şi expoziţii, studierea pieţei, realizarea de activităţi în domeniul cooperării
economice şi tehnico-ştiinţifice;
f) participarea la sesiuni, simpozioane, conferinţe, şedinţe, congrese, manifestări ştiinţifice, culturale,
artistice şi sportive;
g) primirea titlurilor, decoraţiilor şi premiilor decernate, etc.;
h) alte sarcini analogice.
Delegarea salariatului pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează în baza ordinului sau a
legitimaţiei de deplasare (model prezentat în anexa nr. 2) În legitimaţia de deplasare se indică: denumirea
entităţii pe care o reprezintă, numele, prenumele salariatului, funcţia deţinută, localităţile de destinaţie şi
denumirea entităţii la care este delegat, scopul şi termenul delegării.
În legitimaţia de deplasare se fac menţiuni despre plecarea în deplasare, sosirea la punctele de
destinaţie, plecarea din ele şi sosirea la locul de muncă permanent, care se autentifică prin ştampilele
entităţilor corespunzătoare. La delegarea în cîteva localităţi, datele despre sosire şi plecare se fac aparte,
în fiecare dintre ele.
Anexa nr. 2
ORDIN DE DEPLASARE
Entitatea _____________ ___ _________ 202_
Domnul/doamna ______________________ având funcţia de ____________________ este delegat/ă
pentru
____________________________________________________________________________________
la
____________________________________________________________________________________
Baza: ordinul nr. ______ din ______________ 202_
Durata deplasării: ____ zile de la ______________ 202_ până la ______________202_
Se legitimează cu ______________ seria ______ nr. _______________________
L.Ş. Director _______________

Plecat de la Sosit la _________________
(denumirea localităţii) (denumirea localităţii)
“____” 202_ “____”
202_
L.Ş. Semnătura __________________ L.Ş. Semnătura __________________________
Plecat de la ___________________________ Sosit la ______________________________

(denumirea localităţii) (denumirea localităţii)
„ _____ „ _______________ 202_ “____” ____________________ 202_
L.Ş. Semnătura __________________________ L.Ş. Semnătura _____________________
!!! Potrivit pct.7 al Regulamentului (modificat prin HG 740 din 18.09.17) la delegarea în ţări
străine, data trecerii hotarelor se determină potrivit documentelor de călătorie.
Astfel, în componenţa documentelor de călătorie 2 se pot include: paşaportul, bilete de călătorie,
legitimaţie de deplasare 3 , foia de parcurs pentru autoturism eliberat pentru perioada deplasării 4 , alte
documente ce atestă faptul că persoana efectiv s-a aflat peste hotare (cecurile de la staţiile PECO, de la
plata autobam, bon de plată la staţiile de parcare, etc).
La delegarea în ţări străine, data trecerii hotarelor şi în continuare poate fi determinată potrivit
însemnărilor efectuate în paşaport la punctele de trecere şi control la frontieră.
Un aspect interesant se creează în situaţia în care, lucrătorul delegat traversează hotarele RM în
baza paşaportului altei ţări (de exemplu României, Rusiei, Ucrainei, etc.). În Regulament nu este stipulat
expres care paşaport se poate utiliza în calitate de document de călătorie: numai paşaportul cetăţeanului
RM, eliberat în corespundere cu Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte nr.
273 din 09.11.1994 sau a paşaportului cetăţeanului altui stat. În acelaşi timp, identitatea salariatului -
rezident al Republicii Moldova este certificată de documentele sistemului naţional de paşapoarte, iar
paşaportul românesc conţine informaţii despre persoana - cetăţean român care are un cod de identificare
diferit şi, uneori, un nume diferit (numele de familie, data naşterii, înălţimea etc.). În această situaţie,
recomandăm angajaţilor cu dublă cetăţenie care sunt delegate într-o deplasare în interes de serviciu să
prezinte paşaport de cetăţean al RM pentru însemnarea în paşaport la punctele de trecere şi control la
frontieră a zilei de ieşire / intrare în / din RM pentru confirmarea zilelor de deplasare (cu anexarea copiei
paşaportului).
!!! Nu este obligatorie eliberarea legitimaţiei de deplasare în cazul în care salariatul revine din
deplasare la locul permanent de muncă în aceeaşi zi în care a fost delegat. Delegarea salariatului în
deplasare în aceste cazuri se efectuează în baza emiterii ordinului (dispoziţiei).
Delegarea în străinătate a membrilor Guvernului, a secretarilor generali de stat şi a secretarilor de
stat ai ministerelor, a conducerii Cancelariei de Stat, a directorilor serviciilor, birourilor, altor autorităţi
publice centrale de pe lîngă Guvern şi a adjuncţilor acestora se efectuează după coordonarea prealabilă cu
Prim-ministrul şi informarea misiunilor diplomatice respective ale RM prin intermediul Ministerului
Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
Alţi funcţionari publici din ministere, servicii, birouri, alte autorităţi publice centrale, cu excepţia
colaboratorilor Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, precum şi a celor care efectuează
investigaţii operative de serviciu, se deleagă după coordonarea prealabilă cu secretarul general al
Guvernului, doar în cazul reprezentării statului la diferite evenimente internaţionale (cu excepţia
seminarelor, instruirilor, altor tipuri de dezvoltare profesională, vizitelor de studiu etc.).
Delegarea în străinătate a conducătorilor şi funcţionarilor din cadrul autorităţilor administraţiei
publice locale de nivelul întîi se realizează prin dispoziţia primarului sau a persoanei care îl înlocuieşte, în
condiţiile legii. Delegarea în străinătate a conducătorilor şi funcţionarilor din cadrul autorităţilor
administraţiei publice locale de nivelul al doilea se realizează prin dispoziţia primarului general,
preşedintelui raionului sau a persoanelor care îi înlocuiesc, în condiţiile legii. Delegarea în străinătate a
funcţionarilor din cadrul Comitetului executiv al UTA Găgăuzia se realizează în baza dispoziţiei
başcanului sau a persoanei care îl înlocuieşte, în condiţiile legii.
Delegarea în străinătate a delegaţiilor oficiale conduse de Prim-ministru se efectuează în baza
hotărîrii respective a Guvernului, cu indicarea surselor de finanţare a cheltuielilor aferente deplasării.
Delegarea în străinătate a delegaţiilor conduse de alte persoane oficiale se efectuează în baza unei
hotărîri de Guvern, în cazul în care acoperirea cheltuielilor aferente deplasării se realizează în condiţiile
articolului 36 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014.
Coordonarea se face în baza unei informaţii despre scopul şi oportunitatea delegării, perioada,
localitatea/ţara gazdă precum şi a devizului de cheltuieli, cu indicarea sursei de acoperire a cheltuielilor
respective.
2
Documente de călătorie – paşaportul, biletele de călătorie sau alte documente care determină zilele aflării efective
în deplasare. Definiţie prezentată conform pct. 1 al Regulamentului nr. 10 din 05.10.2012.
3
Necătînd la faptul că, expres în Regulament nu este stipulată prevederea eliberării legitimaţiei de deplasare peste
hotare RM, entităţile pot utiliza documentul respectiv pentru determinarea numărului efectiv de zile de deplasare.
4
În cazul în care autoturismul personal este utilizat în scopul deplasării, atunci locatarul întocmeşte Contract de
leasing, iar în baza acestuia şi Actul de achiziţie a serviciilor de locaţiune şi a cheltuielilor aferente, aprobat prin
Ordinul comun al MF şi Biroului Naţional de Statistică nr.88/106 din 06.10.2008 sau, în cazul utilizării
autoturismului fără plată - Contract de comodatat.
După încheierea deplasării, persoanele menţionate la alineatele unu-trei prezintă, în termen de 5 zile
lucrătoare, conducătorului entităţii care i-a delegat şi consiliului autorităţii publice în cadrul căreia
activează o informaţie amplă privind scopul şi rezultatele deplasării (chestiunile abordate şi soluţionate,
deciziile luate, concluziile şi propunerile respective). La decizia conducătorului, raportul de deplasare este
prezentat Cancelariei de Stat, organelor ierarhic superioare sau altor entităţi interesate. Concomitent sînt
informaţi, după caz, colegiul şi conducătorii subdiviziunilor din organele cu atribuţii în domeniul vizat.
Monitorizarea implementării înţelegerilor atinse în cadrul vizitelor oficiale se efectuează în cadrul
organului public corespunzător, care stabileşte expres măsurile necesare pentru respectarea
angajamentelor asumate şi care, în caz de necesitate, elaborează în acest sens un plan de acţiuni.
În cazul în care, conform regulilor de protocol stabilite, Preşedintele Republicii Moldova,
Preşedintele Parlamentului, Prim-ministrul şi şefii misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova în
străinătate trebuie să fie însoţiţi, în timpul vizitelor oficiale peste hotarele ţării, de soţie (soţ), persoanelor
însoţitoare li se achită diurne conform categoriei I a normelor din anexa nr. 2 la Regulament. Cheltuielile
pentru diurnă, locaţiune şi transport se restituie persoanelor însoţitoare în modul stabilit pentru persoanele
însoţite.
Codul Muncii limitează termenul delegării.
Tabelul 1
Termenul delegării şi detaşării
Art. Perioada Perioada maximală
din
CM
Termenul delegării
Trimiterea salariatului în deplasare în Această perioadă poate fi prelungită
70 interes de serviciu poate fi dispusă pentru o pentru o perioadă de pînă la un an calendaristic
perioadă de cel mult 60 de zile numai cu acordul scris al salariatului, fără
calendaristice, în modul şi în condiţiile efectuarea modificărilor în contractul
prevăzute la art.174-176. individual de muncă, în cazul deplasării sau
detaşării conform art. 69 al. (1).
Termenul detaşării
Detaşarea poate fi dispusă numai cu În caz de necesitate, perioada detaşării
71 acordul scris al salariatului pentru o poate fi prelungită, prin acordul părţilor, cu
perioadă de cel mult un an şi se efectuează încă cel mult un an.
în temeiul unui contract individual de
muncă distinct pe durată determinată.
Persoanele angajate în funcţii Durata maximă a detaşării, constituie
diplomatice, administrativ-tehnice sau de pentru şefii misiunilor diplomatice şi ai
serviciu în cadrul Ministerului Afacerilor oficiilor consulare 4 ani, iar pentru ceilalţi
302 Externe şi Integrării Europene sînt salariaţi detaşaţi în cadrul misiunilor
detaşate, prin transfer, respectiv, în funcţii diplomatice – 3 ani.
diplomatice sau consulare, administrativ-
tehnice sau de serviciu la misiunile
diplomatice sau oficiile consulare ale RM.
Durata turei continue
Durata turei continue reprezintă În cazuri excepţionale, la anumite
perioada care include timpul îndeplinirii obiective, angajatorul, după consultarea
319 lucrărilor şi timpul de odihnă între reprezentanţilor salariaţilor, poate majora
schimburi în orăşelele speciale menţionate durata turei continue pînă la 3 luni.
la art. 317 alin.(3).
Durata unei ture continue nu trebuie să
depăşească o lună.
(1) La munca în tură continuă se stabileşte, conform art. 99, evidenţa globală a timpului de
muncă – pe lună, pe trimestru sau pe o perioadă mai îndelungată care nu va depăşi un an.
(2) Perioada de evidenţă va cuprinde tot timpul de muncă, timpul deplasării de la sediul

320 angajatorului pînă la locul de executare a lucrărilor şi înapoi, precum şi timpul de odihnă din
perioada calendaristică respectivă. Durata totală a timpului de muncă în perioada de evidenţă
nu poate să depăşească durata normală a timpului de muncă stabilită de prezentul cod.
(3) Angajatorul este obligat să ţină evidenţa timpului de muncă şi a timpului de odihnă al
fiecărui salariat care prestează munca în tură continuă, atît pentru fiecare lună, cît şi pentru
întreaga perioadă de evidenţă.
(1) Timpul de muncă şi timpul de odihnă în perioada de evidenţă sînt reglementate prin
programul muncii în tură continuă, care se aprobă de angajator după consultarea
reprezentanţilor salariaţilor şi se aduce la cunoştinţa salariaţilor cu cel puţin o lună înainte de
punerea lui în aplicare.
(2) Programul muncii în tură continuă prevede timpul necesar pentru transportarea
321 salariaţilor la locul de muncă şi înapoi. Timpul deplasării spre locul de executare a lucrărilor
şi înapoi nu se include în timpul de muncă şi poate coincide cu zilele de odihnă dintre
schimburi.
(3) Orele de muncă suplimentară în limitele programului muncii în tură continuă se pot
acumula pe parcursul anului calendaristic şi se pot constitui în zile complete, cu acordarea
ulterioară a unor zile libere suplimentare, conform ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii)
angajatorului.
(4) Zilele libere, acordate pentru munca prestată în afara duratei normale a timpului
de muncă în perioada de evidenţă, sînt retribuite în mărimea unui salariu de bază
zilnic dacă contractul individual sau cel colectiv de muncă nu prevede condiţii mai
avantajoase.
Articolul 69 al CM pe durata deplasării în interes de serviciu sau a detaşării la alt loc de muncă,
salariatul îşi menţine funcţia, salariul mediu şi alte drepturi prevăzute de contractul colectiv şi de cel
individual de muncă.
Practica fiscală din 05.11.2019
2.1 Impozitul pe venit al rezidentului RM ce activează în cadrul companiei străine în RM și peste
hotare
Un cetățean al Republicii Moldova activează în calitate de angajat în cadrul unei
reprezentanțe permanente de pe teritoriul RM a unei companii din România. Ulterior, acesta se
deleagă să activeze în cadrul entității-mame din România pe o perioada de 8 luni. Unde urmează a fi
impozitate veniturile salariale achitate de către angajatorul din Republica Moldova ale persoanei
vizate?
În conformitate cu prevederile art.4 alin.(1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care
reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea la care Republica Moldova
este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decât cele prevăzute de legislația fiscală, se aplică regulile şi
prevederile tratatului internaţional.
Art. 15 par. (1) din Convenția între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României pentru
evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, sub
rezerva prevederilor art. 16, 18, 19, 20 şi 21, prevede că salariile şi alte remuneraţii similare obţinute de
un rezident al unui Stat Contractant (Republica Moldova) pentru o activitate salariată vor fi impozabile
numai în acel stat (Republica Moldova), în afară de cazul în care activitatea salariată este exercitată în
celălalt Stat Contractant (România). Dacă activitatea salariată este exercitată în celălalt Stat Contractant
(România), remuneraţiile primite pot fi impuse în acel celălalt stat (România).
Concomitent, par.(2) din articolul prenotat specifică că, independent de prevederile menționate,
remuneraţiile obţinute de un rezident al unui Stat Contractant (Republica Moldova) pentru o activitate
salariată exercitată în celălalt Stat Contractant (România) vor fi impozabile numai în primul Stat
menţionat (Republica Moldova), dacă:
a) beneficiarul este prezent în celălalt Stat (România) pentru o perioadă sau perioade care nu depăşesc în
total 183 zile în orice perioadă de 12 luni; şi

b) remuneraţiile sunt plătite de o persoană sau în numele unei persoane care angajează şi care nu este
rezidentă a celuilalt Stat (România); şi
c) remuneraţiile nu sunt suportate de un sediu permanent sau de o bază fixă pe care cel care angajează le
are în celălalt Stat.
În conformitate cu art. 793 alin. (1) din Codul fiscal, pentru interpretarea prevederilor tratatelor
internaţionale încheiate de Republica Moldova cu alte state se utilizează Comentariile la Modelul
Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
Potrivit Comentariilor, munca salariată este desfăşurată acolo unde salariatul este prezent fizic atunci
când desfăşoară activităţile pentru care este plătit venitul dintr-o muncă salariată. Regula generală este
supusă unei excepţii stabilită de par. 2 al articolului ce reglementeză regimul fiscal al salariilor și
remunerațiilor similare.
Prin urmare, în condițiile în care nu are loc întrunirea cumulativă a circumstanțelor specificate
în paragr.(2) din art.15 al Convenției, persoana delegată peste hotarele țării, în România, pentru
desfășurarea activității de muncă, urmează a fi impusă pe teritoriul României.
2.2 Protejarea drepturilor sociale ale lucrătorilor detaşaţi
Persoana angajată în baza unui contract de muncă pe teritoriul Republicii Moldova, cât şi lucrătorul
independent poate fi detaşat pe teritoriul altui stat contractant pentru a efectua o activitate, păstrând
statutul de persoană asigurată conform prevederilor legislaţiei naţionale.
Pentru a achita contribuţiile obligatorii de asigurări sociale de stat numai într-un singur stat, adică în
statul care îl detaşează, lucrătorul detaşat/lucrătorul independent sau reprezentatul legal al acestuia trebuie
să se adreseze la CNAS cu o solicitare, la care să anexeze documentele justificative necesare. Formularul
privind legislaţia aplicabilă emis de CNAS va servi drept temei pentru a scuti solicitantul de plata
contribuţiilor de asigurări sociale, pentru aceleaşi venituri, în statul de detaşare.
Acest fapt este posibil în condiţiile prevăzute de acordurile internaţionale în domeniul securităţii
sociale semnate de Republica Moldova cu Bulgaria, Portugalia, România, Luxemburg, Cehia, Austria,
Belgia, Polonia, Ungaria, Lituania, precum şi în baza Acordului în domeniul securităţii sociale cu
Republica Federală Germania, care a intrat în vigoare la 1 martie 2019.
!!! Pct.12 al Regulamentului menţionează că asupra salariaţilor aflaţi în deplasare se extinde regimul
timpului de lucru şi de odihnă al acelor entităţi în care ei sînt delegaţi. La întoarcerea din deplasare, în
locul zilelor de odihnă nefolosite în timpul deplasării, acestora nu li se acordă alte zile de odihnă.
Dacă salariatul este delegat pentru a lucra şi în zilele de odihnă sau sărbătoare, compensarea pentru
lucrul în aceste zile se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Articolul 158 al Codului Muncii prevede că munca prestată în zilele de repaus şi în cele de sărbătoare
nelucrătoare este retribuită:
b) salariaţilor a căror muncă este retribuită în baza salariilor tarifare pe oră sau pe zi - cel puţin în
mărimea dublă a salariului pe oră sau pe zi;
c) salariaţilor a căror muncă este retribuită cu salariu lunar - cel puţin în mărimea unui salariu pe
unitate de timp sau a remuneraţiei de o zi peste salariu, dacă munca în ziua de repaus sau cea de
sărbătoare nelucrătoare a fost prestată în limitele normei lunare a timpului de muncă şi cel puţin în
mărime dublă a salariului pe unitate de timp sau a remuneraţiei de o zi peste salariu, dacă munca a
fost prestată peste norma lunară.
La cererea scrisă a salariatului care a prestat munca în zi de repaus sau în zi de sărbătoare
nelucrătoare, angajatorul poate să-i acorde o altă zi liberă care nu va fi retribuită.
În cazul în care, conform ordinului conducătorului, salariatul pleacă în deplasare în zi de odihnă,
la întoarcerea din deplasare acestuia i se acordă, în modul stabilit, o altă zi de odihnă.
!!! Chestiunea ce ţine de prezentarea la lucru în ziua plecării în deplasare sau în ziua sosirii se
soluţionează de comun acord cu conducătorul.
Pct. 13 al Regulamentul stipulează că salariatului delegat în interes de serviciu i se păstrează locul de
muncă (funcţia) şi salariul lunar pentru timpul deplasării, inclusiv pentru timpul aflării în drum, conform
prevederilor articolului 175 din CM al RM „salariaţilor deplasaţi în interes de serviciu li se garantează
menţinerea locului de muncă (a funcţiei) şi a salariului mediu, precum şi compensarea cheltuielilor legate
de deplasarea în interes de serviciu”.
Salariaţilor care pleacă peste hotarele republicii la stagiere, instruire, specializare şi schimb de
experienţă din proprie iniţiativă sau fiind delegaţi, avînd invitaţii personale sau pentru a participa la
concursuri organizate de către diverse fundaţii şi entităţi din alte ţări, li se vor păstra locurile de muncă,
precum şi li se vor compensa cheltuielile de deplasare, potrivit deciziilor luate de conducătorii entităţilor
în care activează, în conformitate cu prevederile articolelor 213 5 şi 214 6 din CM al RM.
Salariul pentru timpul aflării salariatului în deplasare se menţine pentru toate zilele de lucru, conform
graficului stabilit la locul permanent de muncă.
Salariul la rugămintea salariatului, se expediază acestuia din contul entităţii care l-a delegat.
Pct. 14 al Regulamentului prevede că la delegarea persoanei care lucrează prin cumul, salariul se
păstrează la acea entitate care a delegat persoana respectivă. În cazul delegării în acelaşi timp de la lucrul
de bază şi de la cel prin cumul, salariul se păstrează la ambele funcţii, iar cheltuielile pentru plata
deplasării se repartizează de comun acord între entităţile care îl deleagă.
Salariul mediu se determină conform prevederilor HG nr.426 privind aprobarea Modului de
calculare a salariului mediu din 26.04.2004, cu modificări şi completări ulterioare. Pentru calcularea
salariului mediu se stabilesc următoarele perioade de decontare:
 pentru lucrătorii din unităţile agricole şi pentru lucrătorii al căror timp de lucru nu se supune
evidenţei (lucrătorii la domiciliu), recepţionerii de producţie agricolă, de materii prime
secundare şi de alt gen încadraţi în state, vînzătorii comerţului ambulant, agenţii
întreprinderilor foto, alte categorii similare de lucrători), pentru cadrele didactice din
învăţămîntul preuniversitar, pentru angajaţii salarizaţi în acord în cazurile în care sînt retribuiţi
o singură dată la momentul finalizării lucrărilor pentru toată perioada de executare a lor,
precum şi pentru salariaţii unităţilor, inclusiv pentru personalul medical şi farmaceutic, care pe
parcursul anului, au funcţionat în regimul zilei sau săptămînii de muncă incomplete cu o
durată diferită - ultimele 12 luni calendaristice precedente evenimentului de care depinde plata
respectivă (de la data de 1 pînă la data de 1). Angajaţilor care au lucrat la întreprinderea
respectivă mai puţin de un an salariul mediu se calculează pentru lunile calendaristice efectiv
lucrate. În lipsa datelor operative pentru ultima lună, la determinarea sumei plăţilor salariaţilor
în acord se va lua în calcul salariul mediu pe 12 luni premergătoare evenimentului, fără ultima
lună, care se înlocuieşte cu luna nemijlocit premergătoare perioadei de 12 luni;
 pentru salariaţii angajaţi la lucrări sezoniere, la calcularea indemnizaţiei pentru zilele de
concediu nefolosite - durata sezonului (pînă la 6 luni);
 pentru salariaţii cu contract individual de muncă pe un termen de pînă la 2 luni - termenul
contractului;
 în celelalte cazuri, la determinarea salariului mediu, se iau în calcul 3 luni calendaristice de
lucru premergătoare evenimentului de care depinde plata respectivă (de la data de 1 pînă la
data de 1). Pentru salariaţii care au lucrat la întreprinderea respectivă mai puţin de 3
luni perioada de decontare se stabileşte reieşind din timpul efectiv lucrat.
Dacă în careva din lunile perioadei de decontare de trei luni angajatul nu a lucrat şi nu a
avut cîştig, luna (lunile) în cauză din perioada de decontare nu se exclude şi nu se înlocuieşte cu altă
lună.
Pentru lucrătorii care, în perioada de decontare de 3 luni, nu au avut nici un cîştig, salariul mediu
se determină din cîştigul pe ultimele 3 luni din cele 12 luni premergătoare evenimentului de plată, în care
ei au avut zile efectiv lucrate şi au avut cîştig.
Pct. 6 al HG nr.426 din 26.04.2004 prevede că salariul mediu se calculează:
5
(4) În cazul în care participarea salariaţilor la cursurile sau stagiile de formare profesională este iniţiată de
angajator, toate cheltuielile aferente sînt suportate de către acesta.
(5) În cazul scoaterii din activitate a salariatului pe o durată scurtă, în scopul formării profesionale, acţiunea
contractului individual de muncă al acestuia continuă cu menţinerea salariului mediu. Dacă perioada respectivă
depăşeşte 60 de zile calendaristice, contractul individual de muncă al salariatului se suspendă, acesta beneficiind de
o indemnizaţie plătită de angajator conform prevederilor contractului colectiv de muncă.
6
(3) În cazul în care salariatul vine cu iniţiativa participării la o formă de formare profesională cu scoatere din
activitate, organizată în afara unităţii, angajatorul va examina solicitarea scrisă a salariatului în comun cu
reprezentanţii salariaţilor.
(4) În termen de 15 zile calendaristice de la data înregistrării solicitării, angajatorul va decide în ce condiţii poate
permite salariatului participarea la o formă de formare profesională conform alin.(3) şi dacă va suporta, integral sau
parţial, costul acesteia.
1) pe o zi calendaristică:
2) pe o zi lucrătoare, conform programului de muncă stabilit la întreprindere pentru plata salariului
mediu pe durata deplasării în interes de serviciu sau a detaşării la alt loc de muncă.
În cazul aplicării perioadei de decontare de 3 luni, salariul mediu se calculează potrivit pct. 10 al
HG nr.426 din 26.04.2004:
 pe o zi lucrătoare - prin împărţirea salariului pe 3 luni, în care se includ toate formele de cîştig şi
compensaţii, specificate la pct. 3 al prezentului Mod de calculare, precum şi salariul păstrat pe
durata deplasărilor, la numărul zilelor efectiv lucrate în această perioadă (inclusiv prestaţiile în
zilele de odihnă şi cele de sărbătoare);
La determinarea salariului mediu se aplică următoarele normative de timp pct. 7 al HG nr.426 din
26.04.2004:
- 29,4 zile - numărul mediu de zile calendaristice pe lună;
- 25,4 zile - numărul mediu de zile lucrătoare pe lună cu săptămîna de lucru de 6 zile;
- 21,1 zile - numărul mediu de zile lucrătoare pe lună cu săptămîna de lucru de 5 zile;
- 16,9 zile - numărul mediu de zile lucrătoare pe lună cu săptămîna de lucru de 4 zile.
Exerciţiul 1: Să se calculeze îndemnizaţia de deplasare în scop de serviciu pentru 14 zile (17-
31.05.202_) şefului secţiei de producţie Fiodorov Alexei, dacă salariul Fiodorov Alexei a constituit în
lunile februarie, martie şi aprilie ale anului 202_ cîte 5500 lei lunar.
Tabelul 2
Salariul calculat în ultimele 3 luni pentru d-nul Fiodorov Alexei
Luna Zile efectiv lucrate (tabelul de pontaj) Salariul calculat, lei
Februarie 202_ 20 5 500
Martie 202_ 22 5 500
Aprilie 202_ 20 5 500
TOTAL 62 16 500
Salariul pentru 1 zi de muncă, lei
(salariul total/ zilele efectiv lucrate după tabelul de pontaj) = 16 500/62 266,13
Îndemnizaţia de deplasare în scop de serviciu pentru 14 zile, lei = 14 z * 266,13 3 725,82
Art. 173 CM prevede că pe lîngă garanţiile şi compensaţiile generale prevăzute de CM (garanţii la
angajare, la transfer, în domeniul salarizării etc.), salariaţilor li se acordă garanţii şi compensaţii în caz de
deplasare în interes de serviciu.
Art. 322 al CM invocă garanţii şi compensaţii acordate salariaţilor care prestează munca în tură
continuă:
(1) salariaţilor care prestează munca în tură continuă li se plăteşte, pentru fiecare zi de aflare la locul de
executare a lucrărilor în perioada turei continue, precum şi pentru timpul deplasării de la sediul
angajatorului pînă la locul de executare a lucrărilor şi înapoi, un supliment pentru munca în tură
continuă în cuantumul stabilit de Guvern.
(2) pentru zilele deplasării de la sediul angajatorului pînă la locul de executare a lucrărilor şi înapoi,
prevăzute de programul muncii în tură continuă, precum şi pentru zilele de reţinere din cauza
condiţiilor meteorologice sau din vina transportatorului, salariatului i se plăteşte un salariu mediu
zilnic.
3. Calculul, aspecte fiscale şi contabilizarea cheltuielilor de deplasare
Potrivit prevederilor art. 176 CM în cazul deplasării în interes de serviciu, angajatorul este obligat să
compenseze salariatului:
a) cheltuielile de călătorie tur-retur;
b) cheltuielile de cazare;
c) diurna 7;
d) alte cheltuieli ce ţin de deplasare.
7
Diurnă – indemnizaţie zilnică, în moneda naţională sau în valuta străină, acordată în scopul compensării
cheltuielilor suportate suplimentar de salariat în timpul delegării, pentru hrană, diferite servicii, inclusiv costul
transportului pe teritoriul localităţii în care a fost delegat şi alte cheltuieli. Definiţie prezentată conform pct. 1 al
Regulamentului nr. 10 din 05.10.2018.
Modul şi mărimea compensării cheltuielilor legate de deplasările în interes de serviciu este aprobat
în Regulamentul cu privire la delegare a salariaţilor entităţilor din Republica Moldova nr. 10 din 5
ianuarie 2012, care pot fi redate prin următorul tabel:
Tabelul 3
Mărimea compensării cheltuielilor legate de deplasările în interes de serviciu
Tipul cheltuielilor de deplasare Mărimea compensării cheltuielilor
Cheltuielile de călătorie tur- se compensează la prezentarea documentelor primare la tarifele
retur clasei econom 8
Cheltuielile de cazare sunt limitate potrivit prevederilor anexei nr.2 la Regulament nr. 10
Diurna din 05.10.2012
Alte cheltuieli ce ţin de deplasare se restituie, potrivit documentelor primare prezentate
Normele diurnelor sînt diferenţiate pe categorii, ţinîndu-se cont de posturile deţinute de salariaţii
delegaţi, de scopul şi caracterul misiunii, conform anexei nr.1 la prezentul Regulament.
Cuantumul diurnelor pentru fiecare zi de aflare în deplasare a salariatului sînt prevăzute în anexa
nr.2 la prezentul Regulament.
Anexa nr.2 la Categoria a II-a
Regulament nr. 10
din 05.01.2012
privind normele
diurnelor pe categorii
Categoria I a) persoanele cu funcţii de demnitate publică,
a persoanelor delegate
conform anexei la Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu
privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate
publică;
b) secretarul general al Secretariatului
a) efectuarea schimbului de experienţă, specializări, Parlamentului şi adjuncţii lui, secretarul general al
stagii şi instruiri; Aparatului Preşedintelui RM şi adjuncţii lui şi
b) elaborarea lucrărilor sau a documentelor; secretarii de stat;
c) încheierea sau semnarea contractelor; c) şefii misiunilor diplomatice;
d) exercitarea funcţiei de control în problemele ce ţin d d) consilierii Preşedintelui RM, ai Preşedintelui
specificul activităţii; Parlamentului şi ai Prim-ministrului;
e) efectuarea vizitelor oficiale la invitaţia organelor e) directorii generali adjuncţi ai organelor centrale
guvernamentale ale altor state; de specialitate ale administraţiei publice şi ale altor
f) participarea la adunările generale şi speciale, la autorităţi administrative centrale şi vicepreşedinţii
sesiunile secţiilor de lucru ale organizaţiilor internaţionale CNAS;
şi regionale sau entităţilor specializate ale acestora; f) academicienii şi membrii corespondenţi ai
g) participarea la negocieri în vederea încheierii sau Academiei de Ştiinţe a Moldovei;
semnării acordurilor la nivel interguvernamental; g) preşedintele, vicepreşedinţii şi directorul
h) îndeplinirea misiunilor diplomatice. general executiv al Confederaţiei Naţionale a
În această categorie sînt incluşi, de asemenea, jurnalişti Patronatului;
(ziariştii), curierii diplomatici, persoanele destinse cu titlu h) preşedintele şi vicepreşedinţii Confederaţiei
onorific „al poporului”, „emerit”, precum şi sportivii de Naţionale a Sindicatelor din Moldova;
performanţă şi antrenorii lor, delegaţi pentru participarea i) preşedintele şi vicepreşedinţii CCI;
la competiţii internaţionale, voluntarii. j) preşedintele Curţii de Arbitraj Comercial
Internaţional de pe lîngă Camera de Comerţ şi
Industrie a RM;
k) directorul general şi vicedirectorii AGEPI.
Plafonul A
Plafonul B
Anexa nr.2 la Regulament nr. 10 din 05.01.2012

privind stabilirea plafoanelor de cazare pe categorii a persoanelor delegate
Figura 1. Categorii a persoanelor delegate pentru stabilirea normelor diurnelor şi plafoanele de cazare
8
Vezi excepţiile la pct. 15 al Regulamentului nr. 10 din 05.10.2012.
Normele diurnelor şi plafoanele de cazare pe categorii a persoanelor delegate şi în unităţi
monetare sunt determinate pentru 3 categorii, redate în următorul tabel:
Tabelul 4
Normele diurnelor şi plafoanele de cazare pe categorii a persoanelor delegate

Nr. d/o Denumirea ţării Moneda Normele de diurne Plafoane-limită de cazare
I II A B
1 2 3 4 5 6 7
I. Republica Moldova
1. Mun.Chişinău lei 130 130 405 1000
2. Mun.Bălţi, Tiraspol lei 120 120 380 600
3. Alte municipii şi lei 100 100 300 550
oraşe
4. Localităţile rurale lei 100 100 250 270
II. Ţările şi oraşele C. S. l.
Federaţia Rusă
5. Oraşele Moscova şi euro 40 50 220 250
Sankt Petersburg
6. Extremul Nord şi euro 40 50 150 160
Extremul Orient*
7. Celelalte localităţi euro 35 40 150 160
Alte ţări C.S.I.
8. Ucraina euro 35 40 140 150
9. Azerbaidjan euro 30 40 200 230
10. Belarus euro 30 40 120 150
11. Armenia euro 30 40 90 100
12. Kazahstan euro 35 40 130 160
13. Kîrgîzstan euro 30 40 90 100
14. Tadjikistan euro 30 40 90 100
15. Turkmenistan euro 30 40 90 100
16. Uzbekistan euro 30 40 90 100
III. Alte ţări şi oraşe
Alte ţări ale lumii Euro sau dolari
SUA
!!! Unităţile cu autonomie financiară pot stabili în contractul colectiv de muncă mărimi sporite ale
acestor compensaţii.
29.1.7.1.32 Va fi obligată entitatea, să aplice impozitul pe venit pe suma depăşirii limitei stabilite pentru
diurna achitată salariatului?
Astfel, compensarea cheltuielilor legate de deplasarea în interes de serviciu în limitele stabilite de
Regulament, precum şi compensarea cheltuielilor de cazare în cazul depăşirii limitelor stabilite prin
Regulamentul menţionat nu reprezintă venituri ale salariaţilor detaşaţi (art. 20 lit. d) din Codul fiscal).
Suma depăşirii limitelor stabilite prin Regulamentul menţionat, cu excepţia depăşirii limitelor de
cazare, potrivit prevederilor art. 18 şi 20 din Codul fiscal, pentru salariatul delegat reprezintă sursă de
venit impozabilă şi se va impozita conform art. 88 din Codul fiscal.
Potrivit prevederilor art. 24 CF (3) deducerea cheltuielilor de delegaţii se permite în limitele
stabilite de Guvern prin Regulamentul menţionat. Astfel, suma depăşirii limitelor stabilite trebuie
corectată în forma VEN 12 Anexa 2 D, rd.0302.
37.20. Care este regimul fiscal aferent cheltuielilor de deplasare a angajaților rezidenților parcurilor IT,
în cazul în care acestea depășesc normele stabilite de Regulamentul cu privire la delegarea salariaților
entităților din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.10 din 05.01.2012?
Potrivit art. 141 alin.(2) din Codul fiscal, plăţile salariale efectuate angajaţilor sau în folosul acestora
de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative
ce conţin norme ale dreptului muncii nu generează obligaţii suplimentare privind impozitul pe venit
aferent acestor plăţi conform titlului II din CF, impozitul în cauză fiind inclus în componenţa impozitului
unic reglementat de cap.1 titlul X din Codul fiscal.
Potrivit art. 367 pct. 4) din Codul fiscal, plăţi salariale reprezintă orice plată efectuată angajaţilor
sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei
muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii.
Astfel, impozitul pe venit nu se aplică față de cheltuielile de deplasare ce depășesc normele
stabilite de Guvern, calificate drept plăți salariale conform art. 367 din Codul fiscal, cu condiția
aprobării sumelor corespunzătoare de către angajator prin ordin ce constituie act normativ ce conţine
norme ale dreptului muncii.
Art. 302 al CM salariatul detaşat are dreptul la compensarea cheltuielilor de transport şi a celor de
cazare, precum şi la o indemnizaţie specială în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu contractul colectiv
şi/sau cu cel individual de muncă.
3.1 Cheltuieli pentru transport
Pct. 15 al Regulamentului prevede că potrivit documentelor primare, salariatului delegat i se achită
cheltuielile de transport pînă la locul de destinaţie şi retur – spre locul permanent de muncă cu transportul
aerian, feroviar, naval, transportul auto public la tarifele clasei econom, cu excepţia taximetrelor,
incluzînd plata pentru asigurarea de stat a pasagerului la transport şi pentru serviciul prestat la vînzarea
preliminară a biletelor de călătorie. Cheltuielile pentru utilizarea lenjeriei de pat în trenuri se compensează
fără prezentarea documentelor primare.
În cazuri excepţionale, cauzate de delegarea în regim de urgenţă în componenţa delegaţiei oficiale, se
permite delegarea în mod centralizat a biletelor de călătorie şi achitarea cheltuielilor de transport aerian,
la tarifele clasei business, pentru Prim-ministru şi viceprim-miniştri, precum şi pentru alţi delegaţi
conform categoriei a II-a.
Pentru salariaţii delegaţi, conform categoriei a II-a specificate în anexa nr.1 la prezentul Regulament,
se permite procurarea biletelor cu o clasă superioară celei econom în cazul zborurilor cu o durată mai
mare de 5 ore şi a biletelor la tren la tarifele clasei business dacă salariatul este delegat pentru o activitate
în interes de serviciu, cu excepţia delegării în scopuri de instruire (seminare, ateliere de lucru sau alte
tipuri de dezvoltare profesională).
!!! Pe data de 30.10.2018 în rubrica „Întrebări şi răspunsuri” în varianta electronică al monitorul.fisc.md a
fost publicată întrebarea „Procurarea biletelor avia”.
Persoana juridică rezident al RM procură bilet la avion de la nerezidentul RM şi face achitare prin
card bancar din Moldova. Aceasta este import de servicii şi se impozitează cu TVA conform art.93.9 CF,
dacă toată tranzacţia se efectuează prin internet din Moldova? Se achită impozitul la sursa de plată a
nerezindentului conform art.91 din CF? Cum se procedează în astfel de situaţii la persoane juridice?
Potrivit prevederilor art. 93 pct.9) din Codul fiscal, prin noţiunea de import de servicii se subânţelege
prestarea de servicii de către persoanele juridice şi fizice nerezidente ale RM persoanelor juridice şi fizice
rezidente sau nerezidente ale Republicii Moldova, pentru care locul prestării se consideră a fi RM.
În conformitate cu art.104 lit. a) din Codul fiscal, serviciile de comercializare a biletelor de călătorie în
trafic internaţional sunt scutite de TVA cu drept de deducere.
Astfel, serviciile legate de comercializare a biletelor de călătorie în trafic internaţional, acordate de
către nerezident al Republicii Moldova unui rezident, reprezintă livrare scutite de TVA cu drept de
deducere conform prevederilor art.104 lit. a) din Codul fiscal, şi nu reprezintă import de servicii.
!!! 29.1.3.8.8. În baza căror documente se va permite deducerea în scopuri fiscale a

cheltuielilor suportate cu transportul aerian?
Entitatea a procurat bilete de avion pentru angajaţii săi care urmează să participe la un atelier de
lucru în Slovenia. În baza căror documente vor fi admise la deducere cheltuielile de transport suportate
ţinând cont de faptul că compania aeriană nu a eliberat factura fiscală?
În conformitate cu prevederile art. 11 alin. (5) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr. 287
din 15.12.2017, faptele economice se contabilizează în baza documentelor primare şi
centralizatoare. Documentele primare întocmite pe suport de hârtie sau în formă electronică au aceeaşi
putere juridică.

De asemenea, conform art. 20 alin. (4) din Legea contabilităţii, pentru operaţiunile de export-import
al activelor şi serviciilor, drept documente primare pot fi utilizate documentele aplicate în practica
internaţională sau cele prevăzute de contract.
Totodată, ţinând cont de prevederile art. 104 lit. a) şi art. 117 alin. (1) din CF, la cota zero a TVA se
impozitează toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri (inclusiv de expediţie) şi pasageri, şi
respectiv, nu se eliberează factura fiscală.
De asemenea, în conformitate cu HG privind aderarea RM la unele acte internaţionale în domeniul
aviaţiei civile (nr. 766-XIII din 6 martie 2006), RM a aderat la Convenţia pentru unificarea unor reguli
privitoare la transportul aerian internaţional, semnată la Varşovia la 12 octombrie 1929. Prevederile
Convenţiei date se referă la transportul internaţional de persoane efectuat prin aeronavă contra plată, în
calitate de document de transport fiind considerat biletul de călătorie.
Totodată, în conformitate cu art. 24 alin. (3) din CF, deducerea cheltuielilor de delegaţii se permite
în limitele stabilite de Regulamentul, aprobat prin HG nr. 10 din 5 ianuarie 2012.
Astfel, ţinând cont de prevederile legislaţiei în vigoare menţionate, drept document confirmativ
pentru deducerea cheltuielilor suportate aferente transportului aerian vor servi biletele de călătorie,
eliberate de compania ce oferă serviciile de transport, fie pe suport de hârtie, fie în formă electronică.
!!! În cazul neprezentării documentelor de călătorie, compensarea cheltuielilor pentru serviciile de
transport pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează conform tarifului minim.
Atenţie!!! Potrivit art. 24 alin. 10 al Codului Fiscal “se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi
necesare suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, neconfirmate documentar, în mărime de
0,2% din venitul impozabil”.
Pct. 16 al Regulamentului prevede că salariatului delegat i se achită şi cheltuielile pentru călătoria în
transportul public (cu excepţia taximetrelor) pînă la gară, aerogară, debarcader şi retur, în cazul în care ele
nu sînt amplasate în raza localităţii unde a fost delegat, sau cu taximetrul în cazul în care ora sosirii sau
plecării delegatului nu corespunde cu orarul de timp al transportului public, conform actelor de călătorie
prezentate, iar la delegarea în străinătate, salariatului i se achită cheltuielile pentru deplasarea tur-retur pe
distanţa dintre aeroport, gară sau debarcader şi locul de cazare cu transportul public sau cu taximetrul, în
cazul în care ora sosirii sau plecării detaşatului nu corespunde cu orarul de timp al transportului public din
ţara respectivă.
Pct. 17 al Regulamentului stipulează că în cazul existenţei mai multor tipuri de transport care leagă
locul de muncă permanent şi locul deplasării, conducătorul poate să propună persoanei delegate tipul de
transport pe care urmează să-l folosească. În cazul în care o astfel de propunere lipseşte, salariatul rezolvă
de sine stătător problema privind alegerea transportului.
Pct. 18 al Regulamentului indică că în caz de utilizare de către salariatul delegat a transportului de
serviciu sau a transportului auto personal, acestuia i se compensează cheltuielile pentru combustibil şi
lubrifiante, în conformitate cu ruta şi kilometrajul aprobate de conducătorul entităţii, precum şi cantitatea
necesară de materiale de marca respectivă, dacă sînt prezentate documentele (chitanţele, cecurile)
eliberate de staţiile de alimentare cu combustibil, precum „Cartea Verde” care confirmă cheltuielile
menţionate.
29.2.1.17 Se va considera drept facilitate impozabilă acordată de angajator compensarea cheltuielilor
pentru închirierea unui automobil de către salariatul entității care a fost delegat în interes de serviciu?
Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din RM, aprobat prin HG nr. 10 din
05.01.2010, reglementează particularitățile delegării și compensarea cheltuielilor pentru deplasarea în
interes de serviciu a salariaților încadrați în statele lor de personal sau a persoanelor care practică
activități de voluntariat în conformitate cu Legea voluntariatului nr.121 din 18.07.2010, pe teritoriul
republicii şi peste hotarele ei.
Conform pct. 1 din Regulamentul menționat, noțiunea de diurnă reprezintă indemnizație zilnică, în
monedă națională sau în valută străină, acordată în scopul compensării cheltuielilor suportate suplimentar
de salariat în timpul delegării, pentru hrană, diferite servicii, inclusiv costul transportului pe teritoriul
localității în care a fost delegat şi alte cheltuieli.
De asemenea, conform pct. 22 din Regulamentul menționat, normele diurnelor sunt diferențiate
pe categorii, ținând cont de posturile deţinute de salariații delegați, de scopul şi caracterul misiunii,

conform anexei nr.1 la Regulament. Cuantumul diurnelor pentru fiecare zi de aflare în deplasare a
salariatului sunt prevăzute în anexa nr.2 la Regulament.
Prin urmare, cheltuielile ce ţin de utilizarea transportului pe teritoriul localității sunt compensate
prin achitarea diurnei. Particularitățile specifice aferente modului de compensare a cheltuielilor de
transport sunt prevăzute la pct. 15-18 din Regulamentul menționat.
Totodată, potrivit prevederile art. 20 lit.d) din Codul fiscal, drept surse de venit neimpozabile
reprezintă compensarea cheltuielilor salariaților legate de îndeplinirea obligațiilor de serviciu, în limitele
stabilite de actele normative şi în modul stabilit de Guvern.
De asemenea, potrivit art. 19 din Codul fiscal, plățile acordate salariatului de
către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale, se constată ca facilitate impozabilă acordată
de angajator în favoarea salariatului, cu excepția plăților aferente cheltuielilor suportate şi determinate
de angajator pentru transportul, hrana şi studiile profesionale ale angajatului, conform modului stabilit de
Guvern.
Astfel, compensarea sumelor aferente cheltuielilor suportate pentru închirierea autoturismului se
vor constata drept recompense şi facilități impozabile acordate de către angajator, potrivit prevederilor
art. 19 lit.a) din Codul fiscal, și urmează a fi supuse impozitării în modul general stabilit, la cota
prevăzută la art. 15 lit. a) din Codul fiscal.
3.2 Cheltuieli pentru locaţiune

Pct. 19 al Regulamentului prevede că salariatului delegat i se compensează cheltuielile efective
pentru locaţiune, inclusiv pentru serviciile obligatorii prestate în hoteluri, conform cerinţelor privind
utilarea camerelor din hoteluri, în mărime ce nu va depăşi plafoanele de cazare pentru fiecare 24 ore,
prevăzute în anexa nr.2 la prezentul Regulament. De asemenea, se compensează cheltuielile pentru
rezervarea locurilor în hoteluri în mărime de 50 % din valoarea compensată a locului pentru 24 ore.
Cheltuielile efective pentru locaţiune se confirmă prin anexarea documentelor primare la decontul
de avans. Nu se permite achitarea cheltuielilor pentru locaţiune în hoteluri în baza conturilor comune,
fără a fi indicate în ele numerele camerelor ocupate, perioada aflării, numele celor cazaţi, tipurile
cheltuielilor etc.
!!! În acelaşi mod se compensează cheltuielile de locaţiune suportate în timpul opririi forţate în drum,
confirmate documentar.
În situaţiile în care nu sînt prezentate documente primare privind cazarea, eliberate de unităţile
hoteliere sau de altele similare, în calitate de document primar poate servi contractul de locaţiune 9
încheiat între persoana delegată şi proprietarul locuinţei. În acest caz, compensarea cheltuielilor se va
efectua în conformitate cu documentele prezentate, cu condiţia că aceste cheltuieli nu vor depăşi 70% din
plafoanele de cazare stabilite prin anexa nr.2 la Regulament pentru persoanele prevăzute la categoria
„A”.
Membrilor delegaţiei oficiale, care se deleagă în străinătate pentru a participa la diverse evenimente
cu caracter internaţional, cu participarea reprezentanţilor altor ţări şi cu organizarea de către ţara gazdă a
cazării participanţilor în hotel cu tarife mai înalte decît plafoanele stabilite în anexa nr. 2 la prezentul
Regulament, cheltuielile de locaţiune se restituie conform tarifelor hotelului respectiv, confirmate prin
documentele primare şi recomandarea de cazare în hotelul dat eliberată în scris de partea organizatoare a
evenimentului sau misiunea diplomatică a Republicii Moldova în ţara respectivă.
Pct. 20 al Regulamentului indică că în cheltuielile de locaţiune se includ, în afară de tarif, plăţile şi
posibilele taxe locale obligatorii, reflectate în conturile pentru chirie.
!!! Trebuie de avut în vedere că cheltuielile pentru hrană şi alte servicii personale (spălatul, călcatul,
frizeria etc.), incluse în conturile pentru locaţiune, se achită din contul diurnelor şi nu sînt supuse
compensării.
9
La Contractul de locaţiune, trebuie anexat Actul de achiziţie a serviciilor de locaţiune şi a cheltuielilor aferente şi
Actul de prestare a serviciilor de locaţiune.
Pct. 21 al Regulamentului stipulează că în cazul în care nu sînt prezentate documentele
primare a cheltuielilor de locaţiune, aceste cheltuieli se compensează salariatului la delegarea în
hotarele RM în mărime de 25 lei, iar peste hotare – în mărime de 10 % din norma-limită a cheltuielilor
de locaţiune pentru fiecare noapte aflată în deplasare, excluzîndu-se timpul aflării în drum. Compensarea
cheltuielilor nominalizate se efectuează în cazul în care salariatului delegat nu i s-a acordat locuinţă fără
plată.
Dacă entitatea recupereză angajaţilor săi cheltuielile de cazare neconfirmate documentar într-o
mărime mai mare, suma depăşirii nu se va permite spre deducere şi se va include în venitul impozabil al
angajaţilor.
!!! Pct. 45 al Regulamentului indică că cheltuielile de locaţiune pe perioada delegării în interes de
serviciu suportate de salariatul delegat peste plafoanele stabilite se restituie, la decizia conducătorului, în
baza documentelor primare prezentate, cu atribuirea acestora la cheltuieli curente.
Prin derogare de la art. 23 din Legea nr.489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de
asigurări sociale, nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii 10 (inclusiv contribuţia
individuală de asigurări sociale de stat obligatorii de 6% din salariu şi din alte drepturi plătite de angajator
angajatului) din sumele compensatorii ca cheltuielile de deplasare în interes de serviciu.
La fel nu se calculează primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală stabilite în formă de
contribuţie procentuală din sumele compensatorii, legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu a
salariaţilor agenţilor economici, în limitele stabilite de actele normative şi în modul stabilit de Guvern,
precum şi compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu în cazul
depăşirii limitelor de cazare stabilite de Guvern, potrivit Legii cu privire la mărimea, modul şi termenele
de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală Nr. 1593 din 26.12.2002, care face
trimitere la p. d) al art. 20 din CF.
Deoarece lit. d al art. 20 al CF indică expres că plăţile menţionate mai sus fac parte din sursele de
venit neimpozabile 11 , din aceste plăţi efectuate nu se reţine impozitul pe venit, dacă sunt perfectate
documentar.
29.1.15.1.8 Urmează de a reţine impozit pe venit la sursa de plată din cheltuielile de închiriere, diurne
pentru deplasarea salariaţilor sau persoanelor care îndeplinesc lucrări şi servicii în conformitate cu
contractul (acordul) încheiat, pe teritoriul RM suportate peste plafoanele stabilite prin Hotărîrea
Guvernului nr. 10 din 05.01.2012?
Prin urmare, diurnele achitate peste plafoanele stabilite prin Anexa nr.2 la Hotărârea dată,
constituie sursele de venit impozabile cu impozitul pe venit, potrivit prevederilor art. 18 lit. o) din Codul
fiscal, care se impozitează în modul general stabilit, conform cotelor stabilite prin art. 15 lit. a) din CF.
În ceia ce priveşte, cheltuielile de cazare suportate de salariat pe perioada delegării în interes de
serviciu, peste plafoanele stabilite, menţionăm că acestea se restituie la decizia conducătorului în baza
documentelor justificative prezentate.
De asemenea, potrivit punctului 21 din Hotărârea nominalizată, în cazul în care nu sînt prezentate
documentele primare a cheltuielilor de locaţiune, aceste cheltuieli se compensează salariatului la
delegarea în hotarele Republicii Moldova în mărime de 25 lei.
Astfel, în cazul în care lipsesc documentele ce ar confirma cheltuielile aferent închirierii locuinţei,
cheltuielile peste plafoanele stabilite la Hotărârea dată, urmează a fi impozitate în modul general stabilit
de legislaţia fiscală.
În cazul achitării diurnelor şi a cheltuielilor de cazare în mărime ce depăşeşte limita stabilită de
10
Potrivit anexei 3 la Legea nr.489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale „Tipuri de
drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii”:
4) sumele compensatorii (cheltuielile de deplasare în interes de serviciu, compensarea prejudiciului cauzat
angajaţilor prin mutilare sau prin altă vătămare a sănătăţii în procesul muncii), cu excepţia compensaţiei pentru
concediul nefolosit în caz de concediere;
11
d) compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu: pentru aparatul
Preşedintelui Republicii Moldova, Parlament şi aparatul acestuia, aparatul Guvernului, în limitele şi în modul
stabilite de Preşedintele Republicii Moldova, Parlament şi, respectiv, de Guvern. Compensarea cheltuielilor
salariaţilor agenţilor economici legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, în limitele stabilite de actele
normative şi în modul stabilit de Guvern. Compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiilor
de serviciu în cazul depăşirii limitelor de cazare stabilite de Guvern;
Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din RM, potrivit art. 24 al CF, agentul
economic este obligat să includă în venitul impozabil al entităţii (forma VEN 12, anexa 2 D rd. 0302),
care va fi impozitat cu 12 % suma ce depăşeşte limita stabilită de Regulament.
3.3 Achitarea diurnelor
Pct. 23 al Regulamentului indică că dacă timpul aflării salariatului în statele de tranzit depăşeşte 24
de ore sau pe parcursul itinerarului (tur-retur) de deplasare au loc staţionări forţate, cu aflarea în hotel în
statul de tranzit pe timpul nopţii, diurnele pentru zilele menţionate se plătesc conform normei stabilite
pentru acel stat. În celelalte cazuri diurnele se achită potrivit normei stabilite pentru punctul de destinaţie
(delegare).
Pct. 24 al Regulamentului prevede că pentru zilele de plecare şi sosire diurnele se plătesc în
mărime de 100 % din normele stabilite.
în teritoriul În cazul delegării pentru o peste hotarele

Republicii Moldova singură zi: republicii
diurnele nu se plătesc diurnele se plătesc în

mărime de 50 % din
norma stabilită
Figura 2. Înregistrarea cheltuielilor efective în contabilitate potrivit pct. 24 al Regulamentului
Dacă durata deplasării peste hotarele Republicii Moldova depăşeşte 30 de zile calendaristice,
cuantumul diurnei se reduce cu 20 % pentru fiecare zi suplimentară.
Potrivit pct. 25 al Regulamentului în cazul în care organizatorul acordă delegatului mijloace
financiare sub formă de diurnă, burse, alte plăţi confirmate documentar (invitaţie, scrisoare electronică,
alte documente emise de organizator) pentru compensarea cheltuielilor curente, entitatea care l-a
delegat nu achită acestuia diurna stabilită.
!!! Dacă mijloacele financiare acordate de organizator pentru o zi sînt mai mici decît normele pentru
diurnă stabilite prin prezentul Regulament, entitatea care a delegat va compensa diferenţa la prezentarea
documentelor confirmative (demers oficial al organizatorului).
În cazul în care ziua plecării şi/sau sosirii diferă de perioada pentru care au fost acordate mijloace
financiare de organizator, diurna aferentă acestor zile va fi achitată de angajator.
Pct. 26 al Regulamentului indică că la delegarea unei persoane în două şi mai multe ţări, diurna
pentru ziua deplasării dintr-o ţară în alta se plăteşte în mărime de 50% în valută străină, conform
plafonului stabilit pentru fiecare ţară.
De exemplu: Angajatul delegat în Bulgaria (diurna 35 EURO) din România (diurna 30 EURO).
Astfel, mărimea diurnelor pentru ziua deplasării va constitui 32,5 EURO (35 EURO * 50 % + 30 EURO *
50 %).
Pentru reţinerea nemotivată în drum diurna nu se plăteşte şi cheltuielile de locaţiune nu se
compensează.
Pct. 27 al Regulamentului prevede că în cazul delegării salariatului într-o localitate de unde el are
posibilitate să revină zilnic la locul său permanent de trai, diurnele nu se plătesc. Dacă persoana delegată,
la încheierea programului zilei de lucru, rămîne din propria iniţiativă la locul delegării, la prezentarea
actelor de cazare lui i se restituie cheltuielile efective.

Problema cu privire la posibilitatea revenirii zilnice a salariatului de la locul de delegare la locul său
permanent de trai este rezolvată, în fiecare caz concret, de către conducătorul entităţii la care activează
salariatul.
29.1.3.2.4. Cum urmează a fi deduse cheltuielile de delegare în cazul în care în factura eliberată de
hotel nu este specificată valoarea micului dejun? Este sau nu aceasta considerată diurnă sau nu?
Pornind de la prevederile pct. 1 şi 19 al Regulamentului, în cazul în care valoarea micului dejun nu este
specificată separat în factura eliberată de hotel, aceasta se consideră parte componentă a cheltuielilor de
locaţiune, ci nu ca parte componentă a diurnei.
29.1.7.1.32. Va fi obligată entitatea, să aplice impozitul pe venit pe suma depăşirii limitei stabilite
pentru diurna achitată salariatului?
Prevederile Regulamentului cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova,
aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 10 din 5 ianuarie 2012, determină modul de delegare şi se aplică
tuturor persoanelor fizice şi juridice, atât de drept public, cât şi de drept privat, care desfăşoară activitate
de întreprinzător, organizaţiilor necomerciale, inclusiv instituţiilor publice (denumite în continuare
entităţi), indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.
Regulamentul menţionat reglementează cheltuielile entităţilor din RM pentru deplasarea în
interes de serviciu a salariaţilor încadraţi în statele lor de personal sau a persoanelor care practică
activităţi de voluntariat în conformitate cu Legea voluntariatului nr.121 din 18 iulie 2010, pe teritoriul
Republicii şi peste hotarele ei.
Cuantumul diurnelor pentru fiecare zi de aflare în deplasare a salariatului sunt prevăzute în anexa
nr. 2 la Regulamentul menţionat.
Astfel, compensarea cheltuielilor legate de deplasarea în interes de serviciu în limitele stabilite de
Regulament, precum şi compensarea cheltuielilor de cazare în cazul depăşirii limitelor stabilite prin
Regulamentul menţionat nu reprezintă venituri ale salariaţilor detaşaţi. (art. 20 lit. d) din Codul fiscal)
Suma depăşirii limitelor stabilite prin Regulamentul menţionat, cu excepţia depăşirii limitelor de
cazare, potrivit prevederilor art. 18 şi 20 din Codul fiscal, pentru salariatul delegat reprezintă sursă de
venit impozabilă şi se va impozita conform art. 88 din Codul fiscal.
Tabelul 5
Particularităţile achitării diurnelor salariaţilor entităţilor de transport auto,
feroviar şi aerian, delegaţi peste hotare în interes de serviciu
Pct. din Diurna
Regulamentul
nr. 10 din
5.01.2012
31 Şoferilor, expeditorilor auto, ghizilor şi altor salariaţi antrenaţi în rutele
traficului auto internaţional de mărfuri şi călători li se plătesc diurne în funcţie
de timpul aflării lor peste hotare, aplicîndu-se normele diurnelor în valută
străină stabilite conform categoriei I
a) 20 % din diurnă, în cazul în care salariatul se află peste hotare pînă la 8 ore;
b) 40 % din diurnă, în cazul în care salariatul se află neîntrerupt peste hotare mai
mult de 8 ore, dar nu mai mult de 24 ore;
c) în cazul aflării salariatului peste hotare peste 24 ore diurnele se achită în
modul general stabilit de prezentul Regulament.
Cheltuielile de deplasare, în cazul descărcării pe teritoriul unei ţări şi a
încărcării pe teritoriul altei ţări, se achită în mărime de 50 % din suma
cheltuielilor de deplasare stabilite pentru fiecare dintre aceste ţări.
Taxele economice şi veterinare, plăţile pentru serviciile de reperfectare a
documentelor de transport, cîntărire a automobilelor, expediere şi alte servicii,
taxele rutiere şi vamale, cheltuielile pentru asigurarea automobilelor, procurarea
combustibilului, achitarea tranzitului, trecerea frontierei şi parcarea
automobilelor se compensează în baza documentelor primare.
32 Personalului de serviciu al trenurilor de călători şi mărfarelor i se plăteşte
diurna în moneda ţării de destinaţie, în funcţie de timpul aflării peste hotare
a) 25 % din diurnă, la aflarea salariatului neîntrerupt peste hotare mai mult de 8
ore, dar nu mai mult de 24 ore;
b) 50 % din diurnă, pentru fiecare 24 ore de aflare peste hotare, dacă salariatul
se află peste hotare mai mult de 24 ore.
În cazul în care personalul de serviciu s-a aflat peste hotare mai puţin de
8 ore, diurna nu se achită.
La calcularea sporurilor salariaţilor entităţilor transportului auto şi feroviar
pentru munca exercitată în timpul călătoriei, din timpul total al aflării lor în
călătorie se vor exclude perioadele deplasării pentru care s-au plătit diurne în
valută străină.
33 La efectuarea rutelor aeriene internaţionale, salariaţilor incluşi în misiune de
zbor li se plătesc diurne în monedă ţării de destinaţie, în funcţie de timpul aflării
peste hotare
a) 15 % din diurnă, în cazul în care salariatul se află peste hotare mai puţin de 4
ore;
b) 25 % din diurnă, în cazul în care salariatul se află peste hotare neîntrerupt mai
mult de 4 ore, fără a se include timpul zborului, dar nu mai mult de 8 ore;
c) 50 % din diurnă, în cazul în care timpul aflării salariatului peste hotare
depăşeşte 8 ore, fără a se include timpul zborului, dar nu mai mult de 12 ore;
d) 80 % din diurnă, în cazul în care timpul aflării salariatului peste hotare este
între 12 şi 24 ore, fără a se include timpul zborului.
Dacă salariatul s-a aflat peste hotare mai mult de 24 ore în afara timpului de
zbor, diurna se achită în modul general stabilit de prezentul Regulament.
Salariaţilor entităţilor transportului auto, feroviar şi aerian li se plătesc diurne în cuantumurile

menţionate în cazul în care nu sînt soluţionate problemele hranei la locul de destinaţie. Dacă hrana
personalului este asigurată de către beneficiar şi aflarea peste hotare depăşeşte 8 ore, plata se efectuează
în mărime de 20 % din normele diurnelor indicate.
Pct. 28 al Regulamentului indică că muncitorilor, conducătorilor şi specialiştilor entităţilor, delegaţi
în teritoriul RM pentru executarea lucrărilor în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor
electronice şi poştale, lucrărilor de montaj, ajustare, construcţie, reparaţie şi restaurare, în locul diurnelor
li se plăteşte, în modul stabilit, un supliment la salariul tarifar (de funcţie). La efectuarea lucrărilor
menţionate peste hotarele RM, problema cu privire la achitarea diurnelor sau suplimentelor la salariul
tarifar (salariul de funcţie) se soluţionează de către conducătorii entităţilor respective de comun acord cu
beneficiarii. În aceste cazuri, potrivit înţelegerii dintre părţile menţionate, mărimea diurnelor poate fi mai
mică decît normele stabilite, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 632 din 24 august 1994.
Tabelul 6
Supliment, stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr. 632 din 24 august 1994
Denumirea Posibilitatea Timpul Mărimea Excepţii
suplimentului revenirii la călătoriei suplimentului
domiciliul
Suplimentul în nu au - 50 % din salariul tarifar -
cazul detaşării posibilitate (salariul de funcţie), care
pentru executarea însă nu va depăşi norma
lucrărilor la în vigoare a diurnelor
pentru deplasări de
locul de muncă
serviciu.
provizoriu şi de
trai
Suplimentul - 30 % din salariul tarifar Suplimentul pentru caracterul
pen-tru caracterul este (salariul de funcţie), fără a mobil al lucrărilor nu se plăteşte:
mobil al lucrărilor se lua în calcul a) lucrătorilor pentru timpul
coeficienţii şi plăţile aflării în concediu, la tratament
suplimentare, care însă balneo-sanatorial şi pentru zilele
nu va depăşi diurnile de absenţă nemotivată de la
plătite pentru deplasări de serviciu;
serviciu 12. b) lucrătorilor care execută
lucrările de construcţie, montaj,
reglare, reparaţie şi restaurare şi
primesc suplimente în loc de
diurne;
c) lucrătorilor care
execută lucrările prin metoda de
schimb şi primesc pentru ele
suplimente corespunzătoare.
Suplimentul este cel puţin 3 ore 20 % din salariul tarifar Dacă lucrătorii se află în
pentru caracterul în zilele lunar, care însă nu va deplasare nu toată luna, plata
ambulant al nelucrătoare depăşi norma în vigoare a suplimentului se efectuează
lucrări-lor de la locul diurnelor pentru deplasări conform numărului real al zilelor
aflării de serviciu. de călătorie spre/de la locul de
organizaţiei muncă (de executare a lucrărilor).
sau punctului Lucrătorilor care primesc
de adunare supliment pentru caracte-
pînă la locul rul ambulant al lucrărilor nu li se
de muncă plăteşte supliment pentru
cel puţin 2 ore 15 % din salariul tarifar caracterul mobil al lucrărilor.
lunar, care însă nu va
depăşi norma în vigoare a
diurnelor pentru deplasări
de serviciu.
Supliment nu au - 30 % din salariul tarifar -
pentru lucrările posibilitate lunar (salariul de funcţie),
care însă nu va depăşi
prin meto-da de
norma în vigoare a
schimb diurnelor pentru deplasări
de serviciu.
29.1.3.2.12 În ce mărime urmează a fi dedus suplimentul la salariul tarifar (de funcţie)

calculat salariatului delegat pe teritoriul republicii pentru executarea lucrărilor de montaj şi
construcţie?
În conformitate cu prevederile pct.28 din Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor
entităţilor din Republica Moldova , aprobat prin HG nr.10 din 05.01.2012, muncitorilor, conducătorilor şi
specialiştilor entităţilor, delegaţi în teritoriul RM pentru executarea lucrărilor în domeniul tehnologiei
informaţiei şi comunicaţiilor electronice şi poştale, lucrărilor de montaj, ajustare, construcţie, reparaţie şi
restaurare, în locul diurnelor li se plăteşte, în modul stabilit, un supliment la salariul tarifar (de funcţie) în
conformitate cu HG nr.632 din 24 august 1994.
Potrivit pct.8 şi 11 din Regulamentul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 632 din 24.08.94,
suplimentul pentru caracterul mobil al lucrărilor executate de muncitorii organizaţiei de construcţie
(subdiviziunii ei), transferaţi în altă localitate, se plăteşte pe un termen de pînă la 3 ani şi se stabileşte în
mărime de 30 la sută din salariul tarifar (salariul de funcţie), fără a se lua în calcul coeficienţii şi plăţile
suplimentare, care însă nu va depăşi diurnele plătite pentru deplasări de serviciu.
Totodată, prevederile pct. 21 şi 22 stabilesc că, suplimentele plătite în mărimile prevăzute de
Regulamentul dat nu se iau în considerare la calcularea salariului mediu şi la calcularea cotizaţiilor pentru
asigurări sociale de stat şi sînt neimpozabile, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Lucrătorilor, cărora
în baza Regulamentului menţionat, li s-au stabilit suplimente nu li se plătesc diurnele prevăzute pentru
deplasări.
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea
cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal,
exclusiv în cadrul activității de întreprinzător, iar prevederile alin. (3) al aceluiași articol stabilesc că,
deducerea cheltuielilor de delegații se permite în limitele stabilite de HG nr.632 din 24 august 1994.
12
Suplimentul pentru caracterul mobil al lucrărilor executate de muncitorii organizaţiei de construcţie (subdiviziunii
ei), transferaţi în altă localitate, se plăteşte pe un termen de pînă la 3 ani.
Actualmente este vigoare şi Regulamentul asupra modului şi mărimilor de recuperare a
cheltuielilor de întreţinere pentru personalul flotant din unităţile de telecomunicaţii, transport feroviar,
fluvial, auto şi cele de deservire a şoselelor, reţelelor electrice şi de gaze, precum şi a cheltuielilor de
deplasare în raza sectoarelor deservite de acesta nr. 362 din 30.06.1993, care de asemenea determină
modul determinării suplimentelor la salariului, inclusiv lucrătorilor din transportul feroviar şi auto.
În conformitate cu pct. 4 al HG nr. 362 din 30.06.1993 lucrătorilor care, în conformitate cu punctul
1 al prezentului Regulament, beneficiază de adaosuri, nu li se plătesc diurne prevăzute pentru
deplasare.
Astfel, condiţiile de calculare a „compensaţiilor” lucrătorilor din transportul feroviar şi auto delegaţi
în deplasările de serviciu sunt reglementate de către două acte normative, care prevăd două concepte
diferite la aceasta problemă.
Prin urmare, trebuie să fie aplicate prevederile Regulamentului nr. 10 din 5 ianuarie 2012 deoarece în
cazul în care între două acte normative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme, se aplică
prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis, potrivit art. 7 al Legii cu privire la actele
normative nr. 100 din 22.12.2017.
Astfel, salariaţilor entităţilor transportului auto şi feroviar trebuie să se plătească diurnele în
cuantumurile menţionate în Capitolul XI „Particularităţile achitării diurnelor salariaţilor entităţilor de
transport auto, feroviar şi aerian, delegaţi peste hotare în interes de serviciu” din Regulamentului nr. 10
din 05.10.2012, în cazul în care nu sînt soluţionate problemele hranei la locul de destinaţie.
În acelaşi rînd, asupra lucrătorilor din celelalte sfere, enumerate în Regulamentul nr. 362 din
30.06.1993 (telecomunicaţii, transport fluvial, de deservire a şoselelor, reţelelor electrice şi de gaze, în
cazul deplasărilor de serviciu în raza sectoarelor deservite de acesta), trebuie să aplice prevederile
Regulamentului respectiv şi să se calculeze mărimile suplimentelor la salariului.
Necătînd la faptul, că potrivit pct. 21 al HG nr. 362 din 30.06.1993 şi pct. 8 HG nr. 632 din
24.08.1994 „suplimentele plătite în mărimile prevăzute nu se iau în considerare la calcularea salariului
mediu şi la calcularea cotizaţiilor pentru asigurări sociale de stat şi sînt neimpozabile, în conformitate cu
legislaţia în vigoare”, considerăm că aceste suplimente nu sunt indicate ca fiind neimpozabile în anexa 3
al Legii privind sistemul public de asigurări sociale de stat 489 din 08.07.1999).
29.1.7.1.34 Se va reține impozitul pe venit din suplimentul la salariul tarifar (de funcţie) a
salariatului delegat pe teritoriul republicii pentru executarea lucrărilor de montaj şi construcţie?
Conform prevederilor pct.21 din Regulamentul cu privire la modul şi mărimile de compensare a
cheltuielilor în cazul repartizării lucrătorilor din întreprinderi şi organizaţii în vederea executării lucrărilor
de montaj, reglare, construcţie, reparaţie şi restaurare, precum şi a cheltuielilor necesare pentru lucrările
cu un caracter mobil şi ambulant şi cele executate prin metoda de schimb, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 632 din 24.08.94, suplimentele plătite în mărimile prevăzute de Regulamentul dat nu se
iau în considerare la calcularea salariului mediu şi sînt neimpozabile, în conformitate cu legislaţia în
vigoare.
Pct. 28 al Regulamentului nr. 10 din 05.01.2012 indică că în cazul executării lucrărilor de cercetări
ştiinţifice, de proiectare şi experimentare peste hotarele Republicii Moldova, mărimile diurnelor pot fi
stabilite, de asemenea, potrivit înţelegerii cu beneficiarii, în limitele normelor prevăzute.
3.4 Alte cheltuieli ce ţin de delegare

Pct. 29 al Regulamentului prevede că salariatului delegat i se restituie, potrivit documentelor primare
prezentate de el, cheltuielile pentru:
a) obţinerea vizei, precum şi a vizei de reşedinţă în paşaport şi alte taxe aferente obţinerii acestora;
b) comisioanele şi taxele bancare pentru schimbarea valutei străine, la utilizarea cardului bancar sau
a cecului de numerar în bancă în moneda corespunzătoare;
c) telefaxuri, internet, convorbiri interurbane de serviciu cu entitatea care l-a delegat sau cu alte
entităţi, ce ţin de scopul delegării şi care se compensează conform ordinului conducătorului;
d) asigurarea medicală obligatorie în străinătate;
e) taxele rutiere şi alte cheltuieli specifice la plecarea salariatului cu transportul auto, care nu este de
uz public;
f) transportul bagajelor;

g) spezele pentru asistenţa medicală în condiţiile şi în cazurile stabilite de Ministerul Sănătăţii, cum
ar fi vaccinarea şi procurarea medicamentelor specifice ţărilor şi localităţilor cu o climă greu de suportat,
spitalizarea şi intervenţiile chirurgicale, în caz de necesitate acută (pentru zilele de spitalizare diurna nu se
acordă);
i) cheltuielile în legătură cu decesul salariatului în străinătate şi transportarea lui în patrie.
Se restituie cheltuielile enumerate la literele a)-g) în cazul în care deplasarea a fost anulată din motive
ce nu depind de persoana delegată.
Pct. 30 al Regulamentului indică că în cazul incapacităţii temporare de muncă a persoanei delegate,
acesteia i se restituie, pe principii generale, cheltuielile pentru locaţiune (în afara cazurilor în care se află
în staţionar la tratament) şi i se plătesc diurnele pe întreaga perioadă de timp pînă cînd, conform stării
sănătăţii, poate intra în exerciţiul funcţiilor sau poate reveni la locul permanent de trai, dar nu mai mult de
două luni.
Incapacitatea temporară de muncă a salariatului delegat, precum şi imposibilitatea de a reveni la locul
permanent de trai din cauza bolii urmează să fie confirmate în modul stabilit.
Pentru perioada de incapacitate temporară de muncă, salariatului delegat i se plăteşte, pe principii
generale, o indemnizaţie pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă. Zilele de incapacitate
temporară de muncă nu se includ în termenul de deplasare.
29.1.3.2.6. Cum urmează a fi efectuate deducerile cheltuielilor ce ţin de procurarea vizei pentru
angajatul delegat în interes de serviciu, dacă durata pentru care se eliberează viza depăşeşte
perioada aflării nemijlocită a angajatului peste hotare în interes de serviciu?
În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Codul fiscal, deducerea cheltuielilor de
delegaţii, de reprezentanţă, de asigurare a agenţilor economici se permite în limitele stabilite de Guvern.
Astfel, potrivit pct. 29 lit. a) din Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din
Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 10 din 5 ianuarie 2012, salariatului delegat i se
restituie, potrivit documentelor primare prezentate de el, cheltuielile pentru obţinerea vizei, precum şi a
vizei de reşedinţă în paşaport şi alte taxe aferente obţinerii acestora.
De asemenea, conform prevederilor art. 44 alin. (1) şi (3) din Codul fiscal, persoanele juridice
utilizează metoda contabilităţii de angajamente, prin care se înţelege metoda conform căreia:
a) venitul este raportat la perioada fiscală în care a fost cîştigat;
b) deducerea se permite în perioada fiscală în care au fost calculate sau au fost suportate
cheltuielile ori au fost efectuate alte plăţi, cu condiţia că aceste cheltuieli şi plăţi nu trebuie raportate la o
altă perioadă fiscală în scopul reflectării corecte a venitului;
c) pierderile aferente returnării activelor livrate în anii precedenţi, sumele reducerii de preţ,
disconturilor şi rabaturilor acordate/primite în perioada de gestiune pentru livrările/achiziţiile efectuate în
anii precedenţi se raportează şi se deduc respectiv în scopuri fiscale în perioada fiscală în care acestea au
fost constatate şi/sau calculate, şi/sau acordate;
d) cheltuielile aferente sumei T.V.A. care se exclude din deducere conform art.102 alin.(6) se
raportează şi se deduc respectiv în scopuri fiscale în perioada fiscală în care acestea au fost raportate la
cheltuieli;
e) venitul aferent sumei T.V.A., atribuită anterior la costuri sau la cheltuieli, care se deduce conform
art.102 alin.(7) se raportează în scopuri fiscale în perioada fiscală în care aceasta a fost dedusă.
Astfel, dat fiind faptul că nici Codul fiscal, nici Regulamentul nominalizat nu specifică o careva
restricţie în ceea ce ţine de mărimea cheltuielilor ce urmează a fi deduse şi nici necesitatea determinării
unui cuantum procentual aferent aflării persoanei delegate în interes de serviciu peste hotarele ţării,
cheltuielile vor fi permise la deducere în cuantum întreg în perioada fiscală, în care persoana s-a aflat în
deplasare şi în care aceasta va utiliza paşaportul străin şi visa în scopul deplasării.
!!! Pe data de 18.12.2017 în rubrica „Întrebări şi răspunsuri” în varianta electronică al monitorul.fisc.md a

fost publicată întrebarea „О вычете расходов, связанных с оплатой визы”
Экономический агент оплатил расходы, связанные с открытием визы для
откомандирования 11 работников за пределы Республики Молдова. Вправе ли данный
экономический агент отнести на вычеты расходы, связанные с оплатой визы, если документ,
подтверждающий оплату, не является бланком строгой отчетности, а выдан банком, через
который осуществлена оплата?

В соответствии со ст. 24 НК, налогоплательщик имеет право на вычет расходов, связанных
с открытием визы, если необходимость ее открытия связана с осуществлением
предпринимательской деятельности, а расходы, связанные с оплатой за открытие визы,
документально подтверждены.
В то же время оплата консульского сбора за открытие посольством визы производится
через любое отделение банка, а в качестве документа, подтверждающего оплату сбора,
плательщику выдается ордер на оприходование наличности (ordin de încasare a numerarului).
Консульский сбор уплачивается лицом независимо от того, будет выдана виза или нет, а
оплаченный единожды он не может быть передан другому лицу. В то же время, без его оплаты
лицо, намеренное запросить открытие визы, не сможет записаться на собеседование.
Таким образом, в случае если работниками экономического агента в качестве
подтверждающегося документа к авансовому отчету будет приложен ордер на оприходование
наличности, а в разделе «информация по операции» будет указано: «оплата консульского сбора»,
то данный документ будет являться основанием для отнесения этих расходов в налоговых целях
на вычеты. Следует помнить, что данные расходы должны быть понесены исключительно в
предпринимательских целях.
29.1.3.2.3. Se permite deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor pentru asigurarea facultativă a

sănătăţii angajatului detaşat peste hotare?
În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (20) din Codul fiscal, se permite deducerea
cheltuielilor anuale suportate de angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistenţă medicală
ale angajatului în mărime de pînă la 50% din prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
calculată în sumă fixă în valoare absolută, stabilită pentru categoriile de plătitori prevăzute în anexa nr. 2
la Legea nr.1593-XV din 26 decembrie 2002, pe anul respectiv.
Astfel, în cazul în care cheltuielile suportate pentru primele de asigurare facultativă de sănătate,
care reprezintă asigurare de asistenţă medicală, depăşesc mărimea limitei stabilite, depăşirea se va
impozita la angajat în modul general stabilit.
Totodată, potrivit prevederilor art. 19 lit. a) din Codul fiscal, mărimea depăşirii stabilite pentru
primele de asigurare facultativă de asistenţă medicală reprezintă facilitate acordată de patron, care
conform art. 14 lit. b) din Codul fiscal, constituie obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru angajat.
29.1.3.8.1. Este oare necesar eliberarea documentului primar cu regim special pentru prestarea
serviciilor de asigurare, dacă există poliţa de asigurare respectivă?
În conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1) lit. b) din Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27
aprilie 2007, formularele tipizate cu regim special se utilizează la prestarea serviciilor, cu excepţia
serviciilor financiare prestate de către instituţiile financiare, organizaţiile de microfinanţare, asociaţiile de
economii şi împrumut.
Conform prevederilor pct. 7 din anexa nr. 1 la HG RM nr. 294 din 17 martie 1998, la
compartimentul „Formulare de documente primare cu regim special ale Comisiei Naţionale a Pieţei
Financiare” sunt incluse următoarele: Poliţa de asigurare RCA, Certificat de asigurare „Carte Verde”,
Factura de prestare a serviciilor de asigurare, şi Factura de prestare a serviciilor de intermediere în
asigurări.
Totodată, conform prevederilor pct. 3 din Instrucţiunea privind completarea formularului tipizat
de document primar cu regim special „Factura fiscală”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.
118 din 28 august 2017, factura fiscală este un formular tipizat de document primar cu regim special pe
suport de hîrtie sau în formă electronică, care se utilizează în cazurile:
1) Livrării mărfurilor:
a) impozabile cu TVA conform prevederilor Titlului III al Codului fiscal;
b) neimpozabile cu TVA.
2) Prestării serviciilor şi executării lucrărilor:
a) impozabile cu TVA;
b) neimpozabile cu TVA.
3) Transportării activelor în cadrul entităţii dezintegrate din punct de vedere teritorial şi în afara
entităţii fără transmiterea dreptului de proprietate.
4) Transmiterii activelor în leasing, arendă, locaţiune.
5) Refacturarea cheltuielilor compensate, în conformitate cu prevederile art.1171 alin.(10) din
Codul fiscal.
Astfel, luînd în consideraţie că poliţele de asigurare nu confirmă mărimea cheltuielilor suportate,
pentru prestarea serviciilor de asigurare se va utiliza formularul factura fiscală.
5. Delegarea şi primirea salariaţilor în misiune pe principii de echivalenţă

(fără speze valutare)
Pct. 34 al Regulamentului prevede că în conformitate cu contractele încheiate de entităţile RM cu
cele din străinătate, delegarea şi primirea reciprocă în misiune a colaboratorilor ştiinţifici şi a specialiştilor
pot fi efectuate fără cheltuieli în valută străină şi/sau în moneda naţională. Echivalentul acestor schimburi
se stabileşte în om-zile.
În cazul în care schimbul reciproc de delegaţi nu a fost stipulat în contract, cheltuielile pentru
primirea colaboratorilor ştiinţifici şi a specialiştilor străini nu se suportă.
Cheltuielile pentru deplasarea specialiştilor pînă la locul de destinaţie şi retur sînt suportate de partea
care deleagă, dacă contractul privind schimbul reciproc pe principii de echivalenţă nu prevede altceva.
În cazul în care delegarea personalului ştiinţific şi a specialiştilor străini depăşeşte echivalentul
prevăzut în contract, spezele suplimentare sînt suportate de partea care a delegat personalul în misiune.
Pct. 35 al Regulamentului indică că achitarea cheltuielilor pentru primirea salariaţilor şi a
specialiştilor străini se efectuează conform devizului de cheltuieli, întocmit pentru fiecare caz şi aprobat
de conducătorul entităţii, iar în instituţiile publice – de executorul principal de buget (ordonatorii
principali de credite).
Conform devizului de cheltuieli se recuperează următoarele cheltuieli zilnice pentru primirea unui
delegat, calculate pentru o persoană:
 cheltuielile pentru hrană şi servicii – în limita a 1,5 din normele diurnelor, stabilite pentru deplasările
de serviciu în hotarele Republicii Moldova;
 cheltuielile de locaţiune – conform documentelor anexate care confirmă plata (cu excepţia camerelor
„de lux”).
La devizul de cheltuieli se anexează informaţia care cuprinde următoarele:
a) numele, prenumele salariatului;
b) ţara de origine;
c) entitatea pe care o reprezintă;
d) funcţia deţinută;
e) scopul misiunii;
f) perioada aflării în ţară.
Pct. 36 al Regulamentului prevede că cheltuielile pentru primirea colaboratorilor ştiinţifici şi a
specialiştilor străini de către entităţi se includ în cheltuielile administrative, iar cele efectuate de organele
de conducere şi alte instituţii publice se suportă din contul devizului de cheltuieli pentru întreţinerea
acestor organe şi entităţi.
6. Modul de eliberare a mijloacelor băneşti şi de justificare a spezelor valutare

Potrivit pct. 37 al Regulamentului la delegarea salariatului în hotarele RM, acestuia i se plăteşte un
avans în moneda naţională, iar în cazul delegării peste hotarele republicii – în valută străină conform
anexei nr. 2 la Regulament.
Avansul poate fi virat pe BUSSINES card, cardul bancar al salariatului, la solicitarea acestuia, ori
eliberat în numerar.
!!! Băncile licenţiate eliberează persoanelor juridice rezidente valută străină în numerar/cecuri de
călătorie pentru cheltuielile de deplasare potrivit Regulamentului privind condiţiile şi modul de efectuare
a operaţiunilor valutare, aprobat prin HCA al BNM nr.8 din 28.01.2010.
Actualmente băncile comerciale emit carduri de afaceri sub egida a două sisteme de plăţi
MasterCard International şi Visa International. Cardul de afaceri poate fi emis în USD, EUR şi MDL.
Cardul de afaceri (BUSSINESS CARD este un produs de tip debit care se adresează persoanelor juridice
ai căror salariaţi efectuează deplasări în interesul firmei, atât în ţara cît şi în străinătate. La solicitare,
cardul poate fi emis cu facilitate de overdraft (card de credit).
Avantajele cardului de afaceri:
• permite efectuarea de tranzacţii comerciale şi retrageri de numerar în orice colţ al lumii;
• oferă posibilitatea de a limita cheltuielile anumitor angajaţi la nivelul fiecărui card în parte sau de
a face cheltuieli în limita soldului contului;
• cheltuielile pot fi efectuate în orice valută;
• extrasul de cont permite verificarea cheltuielilor făcute de fiecare deţinător;
• serviciu clientelă disponibil 24/24 ore.
Cardul este o soluţie de neînlocuit pentru angajaţii mobili. Organizaţia poate uşor alimenta Contul în
caz că angajatul aflat în deplasare necesită bani, suplimentar celor planificaţi.
La achitarea cu cardul în ţările unde valuta naţionala nu este EURO sau dolari SUA se petrec
următoarele convertiri:
o din valuta contului => în lei,
o din lei => în dolari,
o din dolari => în valuta naţională.
Notă! În cazul când cardul va fi utilizat pentru operaţii în străinătate, atât în EUR, cât şi în alte valute,
se recomandă să fie deschis cont în MDL, pentru evitarea convertirii duble a valutelor.
Dacă cardul va fi alimentat de client special pentru utilizare în Moldova la bancomate şi puncte
comerciale, mai convenabil e de deschis card cu contul în lei.
Banca, lunar sau la cerere, oferă companiei extrasul din contul de card, în care sunt indicate toate
tranzacţiile, divizate pe carduri.
Pct. 38 al Regulamentul stipulează că raportul privind cheltuielile efectuate se prezintă de
către salariatul delegat în termen de 5 zile lucrătoare de la revenirea în ţară. În acelaşi termen se restituie
şi soldul avansului eliberat.
În cazul în care sumele eliberate pentru deplasarea de serviciu nu au fost restituite în termenul stabilit,
ele se reţin din salariul persoanei delegate, în modul prevăzut de legislaţie.
Eliberarea mijloacelor financiare spre decontare se efectuează cu condiţia prezentării raportului
privind sumele eliberate anterior spre decontare.
Pct. 39 al Regulamentul prevede că decontul de avans se întocmeşte de către salariaţii delegaţi în
acea monedă în care a fost eliberat avansul. Totodată, în decontul de avans se indică cheltuielile de
deplasare, efectuate în moneda ţării de destinaţie, conform documentelor primare şi cu recalcularea în
acea monedă în care a fost eliberat avansul. Recalcularea se efectuează potrivit cursului valutar din
documentele prezentate de salariatul delegat, eliberate de entităţile care efectuează operaţiunile de schimb
valutar (la sumele valutei străine menţionate în ele), extrasele de conturi de card, cecurilor de numerar, iar
în cazul lipsei acestora – potrivit cursului oficial al leului moldovenesc valabil la data eliberării avansului.
Salariatul delegat poartă răspundere deplină pentru veridicitatea informaţiei prezentate în documentele
primare.
Pct. 40 al Regulamentului indică că soldul avansului nejustificat prin documentele primare se
restituie de către salariatul delegat în:
 moneda în care a fost eliberat avansul;
 sau, la înţelegerea dintre conducătorul entităţii care trimite în deplasare şi salariatul delegat – în
moneda naţională a RM, la cursul oficial al leului moldovenesc valabil la data rambursării soldului
avansului eliberat.
!!! Dacă salariatul delegat nu a primit un avans de mijloace băneşti, compensarea cheltuielilor
efectuate în deplasarea în interes de serviciu se face în moneda naţională a RM, cu aplicarea la cheltuielile
efectuate în moneda ţării de destinaţie a cursului valutar de recalculare, conform documentelor prezentate,
eliberate de entităţile care efectuează operaţiunile de schimb valutar, sau conform extrasului cardului
bancar privind schimbul monedei naţionale a RM în moneda ţării de destinaţie. Dacă asemenea
documente nu sînt prezentate, recalcularea cheltuielilor reale în raport cu moneda naţională a RM se
efectuează potrivit cursului oficial al leului moldovenesc valabil la data precedentă delegării, potrivit pct.
41 al Regulamentului.
Potrivit pct. 42 al Regulamentului evidenţa mijloacelor eliberate spre decontare pentru delegarea în
interes de serviciu se ţine în moneda naţională a RM, cu aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc
valabil la data eliberării avansului.

Cheltuielile efective se
înregistrează în
la ziua eliberării contabilitate în moneda în caz de neacordare a
avansului naţională a RM, însă cu avansului – la ziua
aplicarea cursului oficial al precedentă delegării
leului moldovenesc valabil
faţă de valutele străine
Figura 3. Înregistrarea cheltuielilor efective în contabilitate potrivit pct. 43 al Regulamentului

Diferenţa de curs valutar care a apărut în legătură cu aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc
faţă de valutele străine şi cu aplicarea cursului valutar la care se recalculează o monedă în alta, conform
documentelor prezentate, eliberate de entităţile care efectuează operaţiunile de schimb valutar, se atribuie
de către entităţi la cheltuieli financiare (722) sau la venituri financiare (622), iar de către instituţiile
publice – la cheltuielile efective din devizul de cheltuieli la articolul „Deplasări în scopuri de serviciu”.
Pct. 44 al Regulamentului indică că cheltuielile pentru procurarea valutei străine sînt suportate de
entitatea care a delegat salariatul în misiune.
Notă: Vă atragem atenția asupra faptului că, pot fi efectuate actualizări ale răspunsurilor oferite de
către Serviciul Fiscal de Stat, de aceea vă rugăm să consultați suplimentar răspunsurile actualizate ale
bazei de date.

Contabilitatea Cheltuielilor de Deplasare PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitatea Cheltuielilor de Deplasare PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitatea cheltuielilor de deplasare

1. Baza normativă şi legislativă a cheltuielilor de deplasare

2. Drepturi şi obligaţii privind deplasările

Autor: dr., conf. univ. Rodica Cuşmăunsă 1

Din 2020 art. 24 din CF ce reglementează deducerea cheltuielilor aferente activităţii de

Autor: dr., conf. univ. Rodica Cuşmăunsă 2

Prin prezenta administraţia SRL „ ” Vă informează că persoanele cu dizabilităţi

Director SRL „ ” Numele, prenumele ___________________

din __._____________ 202_

În scopul îmbunătăţirii continue a capacităţilor profesionale a salariaţilor şi asigurării normale a

Nr. crt. Numele, prenumele Funcţia Semnătura

L.Ş. Director _______________

Plecat de la ___________________________ Sosit la ______________________________

L.Ş. Semnătura __________________________ L.Ş. Semnătura _____________________

Autor: dr., conf. univ. Rodica Cuşmăunsă 6

Autor: dr., conf. univ. Rodica Cuşmăunsă 7

3. Calculul, aspecte fiscale şi contabilizarea cheltuielilor de deplasare

Anexa nr.2 la Regulament nr. 10 din 05.01.2012

Normele diurnelor şi plafoanele de cazare pe categorii a persoanelor delegate

!!! 29.1.3.8.8. În baza căror documente se va permite deducerea în scopuri fiscale a

Autor: dr., conf. univ. Rodica Cuşmăunsă 13

Autor: dr., conf. univ. Rodica Cuşmăunsă 14

3.2 Cheltuieli pentru locaţiune

în teritoriul În cazul delegării pentru o peste hotarele

diurnele nu se plătesc diurnele se plătesc în

Autor: dr., conf. univ. Rodica Cuşmăunsă 17

Salariaţilor entităţilor transportului auto, feroviar şi aerian li se plătesc diurne în cuantumurile

29.1.3.2.12 În ce mărime urmează a fi dedus suplimentul la salariul tarifar (de funcţie)

3.4 Alte cheltuieli ce ţin de delegare

Autor: dr., conf. univ. Rodica Cuşmăunsă 21

!!! Pe data de 18.12.2017 în rubrica „Întrebări şi răspunsuri” în varianta electronică al monitorul.fisc.md a

Autor: dr., conf. univ. Rodica Cuşmăunsă 22

29.1.3.2.3. Se permite deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor pentru asigurarea facultativă a

5. Delegarea şi primirea salariaţilor în misiune pe principii de echivalenţă

6. Modul de eliberare a mijloacelor băneşti şi de justificare a spezelor valutare

Autor: dr., conf. univ. Rodica Cuşmăunsă 25

Figura 3. Înregistrarea cheltuielilor efective în contabilitate potrivit pct. 43 al Regulamentului

Autor: dr., conf. univ. Rodica Cuşmăunsă 26

S-ar putea să vă placă și

din .___________ 202_

Plecat de la _ Sosit la ____

L.Ş. Semnătura ______ L.Ş. Semnătura _