DIURNA

EC RT
L
SP PO
IA
RA
DIURNA
Noile modificări
legislative transpuse în
13 StUDII de CAz
Informaţii Specializate
www.rs.ro
Raport special - DIURNA: Noile modificari legislative transpuse in 13 Studii de Caz
Raport special:
DIURNA: Noile modificari legislative transpuse in 13 Studii de Caz
Acesta NU este un Raport special Gratuit!

Dvs. beneficiați Gratuit de acest raport deoarece faceți parte din comunitatea RENTROP &
STRATON.
Senior-Editor: George Straton

Director General: Octavian Breban
Manager Produs: Maria Ungureanu
Manager Departament Editorial: Georgiana Bălașa
© 2022 RENTROP & STRATON
_______________________________________________________________________________
Toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest material nu poate fi reprodusă, arhivată sau
transmisă sub nicio formă şi prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere,
înregistrare audio sau video, fără permisiunea în scris din parteaeditorului. Autorii sau editorii nu
sunt responsabili pentru nicio pierdere provocată vreunei persoane fizice sau juridice care
acţionează sau se abţine de la acţiuni ca urmare a citirii materialelor publicate în această lucrare.
1
www.diurna.legislatiamuncii.ro
Cuprins – Raport special DIURNA: Noile modificari legislative transpuse in 13 Studii de Caz
I. Reglementare legală
II. Studii de caz
1. Documentul în care se menționează diurna

2. Acordarea diurnei salariaților mobili
3. Poprirea diurnei
4. cordarea diurnei telesalariaților
5. Acordarea diurnei în perioada de detașare transnațională
6. Posibilitatea de acorda diurna în mod diferențiat
7. Perioada în care se acordă diurna externă
8. Diurna în perioada deplasării telesalariatului la sediul societății
9. Posibilitatea de a acorda diurnă organelor de conducere ale societății
10. Diurnă acordată administratorului în perioada de aplicare a măsurii Kurzarbeit
11. Salariatul rămâne în localitatea unde este delegat după încetarea delegării
12. Cumul tichet de masa și diurnă
13. Posibilitatea de a acorda diurnă șoferilor
2
Legislatie: reglementari legislative
Reglementare legală
1. Codul muncii;
2. Hotărârea Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile și obligațiile personalului autorităților

și instituțiilor publice pe perioada delegării și detașării în altă localitate, precum și în cazul
deplasării în interesul serviciului;
2. Hotărârea Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi și obligații ale personalului
român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;
3. Legea nr. 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii

transnaționale;
4. Normele Metodologice privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii

transnaționale pe teritoriul României aprobate prin HG nr. 337/2017 publicată în Monitorul
Oficial nr. 411 din 31 mai 2017;
5. Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 2.634/2015 privind documentele financiar-

contabile;
6. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal;
7. Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal;
3
Codul muncii reglementează dreptul salariaților detașați și delegați la indemnizația

de detașare/delegare (diurna) fără a fixa o limită a acestei indemnizații, lăsând părților
libertatea să negocieze cuantumul diurnei.
În sectorul privat, atât nivelul diurnei în țară, cât și nivelul diurnei în străinătate se stabilesc
prin negociere colectivă sau individuală în mod liber de angajator si salariat.
Din punct de vedere fiscal, impozitul pe venit si contribuțiile sociale se datorează în
funcție de nivelul diurnei stabilit pentru instituțiile publice.
Conform Codului fiscal indemnizațiile si orice alte sume de aceeași natură, altele
decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariați,
pe perioada delegării/detașării, după caz, in alta localitate, in tara si in străinătate, în
interesul serviciului sunt venituri impozabile pentru partea care depășește limita de 2,5 ori
nivelul stabilit pentru instituții publice.
În perioada de delegare, angajatorul trebuie să plătească salariatului pe lângă
cheltuielile de transport, cazare, diurnă precum și salariul inclusiv pentru perioada petrecută
pe drum până la locul unde este delegat.
Curtea de Justiție Europeană, n cauza E-11/20, Eyjólfur Orri Sverrisson/ statul

islandez – CERERE adresată Curții, în temeiul articolului 34 din Acordul dintre statele AELS
privind instituirea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție, de către
Tribunalul districtual din Reykjavik (Héraðsdómur Reykjavíkur) cu privire la interpretarea
Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003
privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, în special articolul 2 alineatul (1),
Curtea, compusă din Páll Hreinsson, președinte, Per Christiansen și Bernd Hammerman
(judecător raportor), judecători, a pronunțat, la 15 iulie 2021, o hotărâre al cărei dispozitiv
prevede următoarele: Timpul necesar petrecut în deplasare, în afara programului normal de
lucru, de către un lucrător, precum reclamantul din litigiul principal, către un loc altul decât
locul său de prezență fix sau obișnuit pentru a-și exercita activitatea sau atribuțiile în acest
alt loc, astfel cum impune angajatorul său, constituie „timp de lucru” în sensul articolului 2
alineatul (1) din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din
4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru. Este irelevant
dacă deplasarea în cauză se efectuează în întregime în interiorul SEE sau către sau din țări
terțe în cazul în care contractul de muncă este încheiat în temeiul legislației naționale a unui
stat SEE și reglementat de aceasta.
4
2.Nu este necesară nicio evaluare a intensității activității desfășurate în timpul deplasării
Diurna reprezintă unul dintre veniturile frecvent reîncadrate de organele fiscale în venituri
salariale. De aceea, angajatorii trebuie să manifeste atenție atunci când acordă diurnă
pentru a nu risca plata dobânzilor și penalităților.
II. Studii de caz
1) Documentul în care se menționează diurna
Conform art. 44 alin. (2) din Codul muncii, salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor
de transport și cazare, precum și la o indemnizație de delegare, în condițiile prevăzute de
lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.
Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal stabilesc că în categoria cheltuielilor de
delegare și detașare se cuprind cheltuielile cu transportul, cazarea, precum și indemnizația
de delegare și de detașare în tară și în străinătate, stabilite în condițiile prevăzute de lege
sau în contractul de muncă aplicabil.
Deși textul din Codul muncii se referă exclusiv la contractul colectiv de muncă apreciem că
diurna poate fi reglementată și prin contractul individual de muncă.
Prin urmare, cuantumul diurnei va fi obligatoriu stabilit prin contractul individual sau colectiv
de muncă pentru a nu risca reconsiderarea diurnei.
2) Acordarea diurnei salariaților mobili
Locul muncii prezintă o importanță deosebită sub aspectul calificării din punct de vedere
fiscal a sumelor de bani acordate salariaților pe durata deplasărilor. Indemnizația de
deplasare acordată salariatului pe durata delegării și a detașării nu intră în baza de calcul al
contribuțiilor sociale si al impozitului pe venit în limita a 2,5 ori nivelul stabilit pentru instituțiile
publice.
5
Atât delegarea cât și detașarea presupun modificarea locului muncii prevăzut în contractul
individual de muncă.
Rezultă așadar că încadrarea sumelor acordate salariatului în categoria diurnei are ca punct
de pornire contractul individual de muncă. Evident si organele fiscale, in cadrul unui control
al indemnizațiilor de deplasare, vor avea același punct de pornire.
Potrivit Codului muncii (art. 17 alin. (3) lit. b) si alin. (4)), în contractul individual de muncă
se va înscrie locul muncii sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să
muncească în diverse locuri.
Prin urmare, distingem două situații:

- fie stabilirea in CIM a unui loc de muncă fix;
- fie posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri.
Fiecare dintre cele două situații este prevăzută distinct în modelul-cadru al contractului
individual de muncă, aprobat prin OMMSS 64/2003.
Conform modelului cadru al contractului individual de muncă, pentru locul de munca fix
înscrierile se fac la pct. 1 - Activitatea se desfășoară la
(secție/atelier/birou/serviciu/compartiment etc.) ......... din sediul social/punctul de lucru/alt
loc de munca organizat al angajatorului ...............
În cealaltă situație, înscrierile în contractul individual de muncă se fac la pct. 2 - În lipsa unui
loc de munca fix salariatul va desfășura activitatea astfel: ...............................
Salariatului nu i se va acorda niciodată diurna atunci când se deplasează la locul de muncă
sau locurile de munca înscrise în contractul individual de muncă întrucât aceste deplasări
nu sunt determinate de delegare sau detașare ci de exercitarea atribuțiilor de serviciu la
locul de muncă.
Atunci când atribuțiile salariatului în cadrul funcției pe care o deține presupun o anumita
mobilitate pentru îndeplinirea lor, angajatorul si salariatul stabilesc prin contractul individual
de muncă o clauză de mobilitate.
Prin clauza de mobilitate, părțile, în contractual individual de muncă, stabilesc că, în
considerarea specificului muncii, executarea obligațiilor de serviciu de către salariat nu se
realizează într-un loc stabil de muncă.
6
În acest caz, salariatul beneficiază de prestații suplimentare în bani sau în natura.

Cuantumul prestațiilor suplimentare în bani sau modalitățile prestațiilor suplimentare în
natura sunt specificate în contractul individual de munca.
Spre deosebire de delegare sau detașare – măsuri dispuse, de regula, unilateral, dar având
caracter temporar – salariatul care a acceptat o clauză de mobilitate își îndeplinește
activitatea la locurile de munca prevăzute în contractul individual de muncă.
Deplasările de serviciu sunt fie intermitente, fie continue pe întreaga durată a contractului
individual de muncă.
În acest caz, salariatul beneficiază de prestații suplimentare în bani sau în natura, deoarece
salariatul, în deplasările în interes de serviciu, neaflându-se în delegare sau detașare, nu
primește indemnizație de deplasare, drept ce se cuvine, potrivit contractului individual de
muncă sau/și contractului colectiv de munca, celor delegați sau detașați.
Prestațiile în bani sau în natura acordate salariatului mobil, în baza art. 25 alin. (2) din Codul
muncii, reprezintă din punct de vedere fiscal venituri din salarii ce intră în baza de calcul al
impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale obligatorii.
Clauza de mobilitate poate presupune atât deplasări „pe teren” ale salariatului, cat si între
departamentele, punctele de lucru, sucursalele sau filialele angajatorului.
Luăm, spre exemplu, cazul unui angajator care are sediul central în București și trei puncte
de lucru în Brașov, Constanța și Cluj. În contractul individual de muncă încheiat cu unul
dintre salariați s-a stabilit un loc de munca mobil atât la sediul central din București cât și la
două dintre cele trei puncte de lucru, respectiv Cluj și Brașov. Salariatul nu va avea dreptul
la diurna când prestează activitate în București, Cluj și Brașov la sediul central și punctele
de lucru. Dacă însă angajatorul îl va trimite să presteze activitate la punctul de lucru din
Constanța, perioadă în care salariatul prestează activitate la acest punct de lucru reprezintă
o perioada de delegare în care salariatul are dreptul la diurnă.
3) Poprirea diurnei
Conform art. 729 alin. (7) din Codul de procedura civilă:

(7) Alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului
bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate
de stat, diurnele, precum și orice alte asemenea indemnizații cu destinație specială, stabilite
potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii.
7
Așadar, diurna stabilită potrivit legii nu poate fi urmărită pentru niciun fel de datorii.
4) Acordarea diurnei telesalariaților
Conform art. 76 alin. (4) lit. h) din Codul fiscal, indemnizațiile și orice alte sume de aceeași
natură, primite de salariați, potrivit legii, pe perioada delegării/detașării, după caz, în altă
localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, nu sunt venituri impozabile, în
următoarele limite:
(i)în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin hotărâre a Guvernului pentru
personalul autorităților și instituțiilor publice;
(ii)în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru
personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;
În ceea ce privește contribuțiile sociale, art. 139 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, prevede că
intră în baza de calcul al contribuției de asigurări sociale indemnizațiile și orice alte sume de
aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și
cazare, primite de salariați, potrivit legii, pe perioada delegării/detașării, după caz, în altă
localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depășește
plafonul neimpozabil stabilit astfel:
Astfel cum se poate observa, prevederile Codului fiscal exclud din baza de calcul al
impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale diurna în limita a 2,5 ori nivelul stabilit pentru
instituțiile publice acordată pe durata delegării/detașării. Atât delegarea cât si detașarea
presupun modificarea locului muncii salariatului.
Prin urmare, diurna se acordă atunci când salariatul se deplasează să își exercite atribuțiile
la un alt loc de munca decât cel unde muncește in fapt si care este menționat in contractul
individual de munca. Dacă telesalariatul, în deplasare, se află la locul muncii, nu beneficiază
de diurnă.
8
5) Acordarea diurnei în perioada de detașare transnațională
Salariații au dreptul la diurnă neimpozabilă pe perioada detașării transnaționale întrucât

Codul fiscal prevede că diurna neimpozabilă în limita a 2,5 ori nivelul stabilit pentru instituții
publice.
Unul dintre motivele invocate de organele fiscale pentru reîncadrarea diurnei acordată în
perioada detașării transnaționale este acela că angajații detașați în străinătate nu au
desfășurat activități în România pentru angajator.
Această motivație nu este susținută legal întrucât din legislația privind detașările
transnaționale rezultă că detașarea nu este condiționată de desfășurarea unei activități în
beneficiul angajatorului o perioadă de timp anterior detașării, singura cerință impusă fiind
existența unui raport de muncă, pe perioada detașării, între salariat și întreprinderea care
face detașarea.
Mai mult, Regulamentul CEE nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate
socială nu impune ca salariatul să fi fost asigurat anterior detașării la angajatorul care îl
detașează. Acest Regulament impune ca salariatul să fi fost asigurat în România anterior
detașării. Asigurarea poate fi realizată la alt angajator sau prin realizarea altor venituri care
îi conferă calitatea de asigurat ori pe prin deținerea unei calități care îi conferă calitatea de
asigurat fără plata contribuției.
6) Posibilitatea de acorda diurna în mod diferențiat
Legea nu stabilește o interdicție expresa cu privire la acordarea diurnei in mod diferențiat

pe categorii de personal. Conform art. 5 alin. (2) din Codul munci, orice discriminare directa
sau indirecta fata de un salariat, bazata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici
genetice, vârsta, apartenenta naționala, rasa, culoare, etnie, religie, opțiune politica, origine
sociala, handicap, situație sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala,
este interzisă.
Astfel, in primul rând diferențierea diurnei nu trebuie sa fie întemeiată pe unul dintre aceste
motive.
9
Angajatorul trebuie sa aibă in vedere la stabilirea diurnei în mod diferențiat scopul acesteia
(de acoperire a cheltuielilor de hrana, in primul rând) astfel încât să poată justifica in mod
obiectiv de ce unui salariat ii acorda diurna in cuantum mai mare decât altuia.
În consecință, diurna poate fi acordata in mod diferențiat doar dacă angajatorul poate
justifica diferențierea pe criterii obiective.
7) Perioada în care se acordă diurna externă
Conform art. 7^1 alin. (1) din HG 518/1995 privind unele drepturi și obligații ale personalului
roman trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar:
(1)Perioada pentru care se acordă diurna în valută se determină în funcție de mijlocul de
transport folosit, avându-se în vedere:
a)momentul decolării avionului, la plecarea în străinătate, și momentul aterizării avionului,
la sosirea în țară, de și pe aeroporturile care constituie puncte de trecere a frontierei de stat
a României;
b)momentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele auto prin punctele de trecere a frontierei de
stat a României, atât la plecarea în străinătate, cât și la înapoierea în țară.
Astfel, pentru fracțiunile de timp care nu însumează 24 de ore, dar sunt până in 12 ore,
diurna se acordă 50%.
Presupunând că un salariat se deplasează în Belgia iar avionul a decolat în ziua de 15
decembrie 2021 la ora 14.00 și la întoarcere a aterizat la ora 21.00 în data de 18 decembrie,
diurna externa se acordă astfel:
1. 12.02 ora 14,00 – 13.02 ora 14,00 – integral;

2. 13.02 ora 14,00 – 14,02 ora 14,00 – integral;
3. 14.02 ora 14,00 – 15.02 ora 14,00 – integral;
4. 15.02 ora 14,00 – 16.02 ora 14,00 – integral;
5. 16.02 ora 14,00 – 17.02 ora 14,00- integral;
6. 17.02 ora 14,00 – 18.02 ora 14, 00 - integral
7. 18.02 ora 14,00 – 18.02 ora 21,00 - 50% .
10
Salariatul are dreptul la diurna externă pentru 6 zile integral. iar pentru ultima zi are dreptul
la diurna 50% întrucât nu are 12 ore.
Diurna de 50% pentru fracțiunile de timp de pana la 12 ore se acorda doar în cazul diurnei
externe.
8) Diurna în perioada deplasării telesalariatului la sediul societății
Conform art. 5 alin. (2) din Legea 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă, în
cazul activității de telemuncă, contractul individual de munca conține, in afara elementelor
prevăzute la art. 17 alin. (3) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, următoarele:
a)precizarea expresă că salariatul lucrează în regim de telemuncă;

b)perioada și/sau zilele în care telesalariatul își desfășoară activitatea la un loc de muncă
organizat de angajator;
c)[textul din Art. 5, alin. (2), litera C. a fost abrogat la 06-mai-2021 de Art. II, punctul 3. din
Ordonanta urgenta 36/2021]
d)programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului
și modalitatea concretă de realizare a controlului;
e)modalitatea de evidențiere a orelor de muncă prestate de telesalariat;
f)responsabilitățile părților convenite în funcție de locul/locurile desfășurării activității de
telemuncă, inclusiv responsabilitățile din domeniul securității și sănătății în muncă în
conformitate cu prevederile art. 7 și 8;
g)obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la locul desfășurării activității de
telemuncă al materialelor pe care telesalariatul le utilizează în activitatea sa, după caz;
h)obligația angajatorului de a informa telesalariatul cu privire la dispozițiile din reglementările
legale, din contractul colectiv de muncă aplicabil și/sau regulamentul intern, în materia
protecției datelor cu caracter personal, precum și obligația telesalariatului de a respecta
aceste prevederi;
i)măsurile pe care ie ia angajatorul pentru ca telesalariatul să nu fie izolat de restul
angajaților și care asigură acestuia posibilitatea de a se întâlni cu colegii în mod regulat;
j)condițiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activității în regim de telemuncă.
11
Astfel cum se prevede la lit. b) de mai sus in contractul individual cu clauza de telemunca/act
adițional trebuie sa se menționeze perioada si/sau zilele in care telesalariatul își desfășoară
activitatea la un loc de munca organizat de angajator. Locul de munca organizat de
angajator poate fi sediul social sau punctele de lucru.
In zilele in care salariatul prestează activitate la sediul social sau la punctele de lucru așa
cum sunt menționate in contractul individual de munca, salariatul nu este delegat întrucât
se deplasează la locul de munca prevăzut in contractul individual de munca.
In aceste condiții angajatorul nu are obligația sa suporte contravaloarea transportului și a
cazării întrucât salariatul nu este delegat. De asemenea, salariatul nu are dreptul la diurnă.
În situația în care angajatorul suportă aceste cheltuieli vor reprezenta venituri salariale
pentru salariat impozitate cu impozit pe venit și contribuții sociale.
9) Posibilitatea de a acorda diurnă organelor de conducere ale societății
Administratorii și directorii care au încheiat cu societatea contracte de mandat sau contracte

de administrare au dreptul la diurnă neimpozabilă în limita a 2,5 ori nivelul stabilit pentru
instituțiile publice, întocmai ca și salariații. Cuantumul diurnei, precum și condițiile de
acordare trebuie să fie prevăzute în contractul de mandat sau contractul de administrare.
Temeiul legal îl constituie art. 76 alin. (2) lit. m) din Codul fiscal, conform căruia sunt venituri
impozabile indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate
pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare primite pe perioada deplasării, în altă
localitate, în țară și în străinătate, în interesul desfășurării activității, astfel cum este prevăzut
în raportul juridic, de către administratorii stabiliți potrivit actului constitutiv, contractului de
administrare/mandat, de către directorii care își desfășoară activitatea în baza contractului
de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societățile administrate în
sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum și de către manageri,
în baza contractului de management prevăzut de lege, pentru partea care depășește
12
Plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă durata deplasării este mai mare de 12
ore, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în interesul desfășurării
activității.
Exemplu:
Conform contractului de mandat încheiat de administratorul firmei, acesta are dreptul, în
perioada în care se deplasează în interesul societății, la diurnă în valoare de 150 de lei/zi.
În acest caz, suma de 100 lei/zi (150 lei – 50 lei) reprezintă din punct de vedere fiscal
remunerație de administrare, asupra căreia se datorează impozit pe venit și contribuții
sociale.
10) Diurnă acordată administratorului în perioada de aplicare a măsurii Kurzarbeit
Conform art. 1 alin. (15) și alin. (20) din OUG 132/2020:
(15) Pe perioada de aplicabilitate a măsurii prevăzute la alin. (1), salariatul beneficiază de

toate celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă sau în contractul colectiv
de muncă.
(20) Prin excepție de la prevederile alin. (15), în cazul angajatorilor care aplică măsura de
la alin. (1), acordarea de prime sau alte venituri în afară de salariul de bază stabilit prin
contract, pentru persoanele care asigură conducerea și/sau administrarea societăților,
potrivit Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se
efectuează după finalizarea perioadei de aplicare a măsurii.
Astfel cum puteți observa este interzis sa se acorde alte venituri, cu excepția salariului de
baza, persoanelor care asigura conducerea si/sau administrarea societăților, potrivit Legii
nr. 31/1990. Or, administratorii unei societăți cu răspundere limitata sunt persoane care
asigura conducerea societății in baza Legii 31/1990.
Prin urmare, consideram in afara salariului de baza, acestor persoane nu li se poate acorda
niciun venit.
Cu toate acestea diurna se va acorda inclusiv acestor persoane când se deplasează în
interes de serviciu.
Conform art. 44 alin. (2) din Codul muncii:
13
Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o

indemnizație de delegare, în condițiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de
munca aplicabil.
Diurna se acorda în vederea acoperirii cheltuielilor de hrană, a celor mărunte uzuale,
precum și a costului transportului în interiorul localității în care își desfășoară activitatea. În
consecință, aceasta nu reprezintă un venit salarial ci o sume de bani acordata cu o destinație
speciala si poate fi acordata in perioada aplicării măsurii Kurzarbeit persoanelor care asigura
conducerea societății.
11) Salariatul rămâne în localitatea unde este delegat după încetarea delegării
Prevederile Codului fiscal exclud din baza de calcul al impozitului pe venit și al contribuțiilor
sociale diurna în limita a 2,5 ori nivelul stabilit pentru instituțiile publice acordată pe durata
delegării/detașării.
În aceste condiții, sumele acordate cu titlu de diurnă după încetarea perioadei de delegare
nu mai reprezintă diurnă așa încât asupra acestora se va datora impozitul pe venit și
contribuțiilor sociale aferente veniturilor din salarii.
12) Cumul tichet de masa și diurnă
Conform art. 10 alin.(1) lit. c) din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018
privind acordarea biletelor de valoare:
(1)În cazul tichetelor de masă, angajatorii nu pot acorda mai mult de un tichet de masă
pentru fiecare zi lucrătoare din luna pentru care se efectuează distribuirea/ transferul valorii
nominale a tichetelor de masă, după caz. În sensul prezentelor norme nu se consideră zile
lucrate perioadele în care salariații:
c)potrivit dispozițiilor legale, sunt delegați sau detașați în afara localității în care își au locul
permanent de muncă și primesc indemnizație de delegare sau de detașare;
Astfel, salariaților nu trebuie să li se acorde tichet de masă în ziua în care primesc
indemnizație de delegare sau detașare.
14
Dacă se acordă tichetul de masa, acesta va fi taxat inclusiv cu contribuții sociale alături de
impozitul pe venit.
13) Posibilitatea de a acorda diurnă șoferilor
Conform art. 76 alin. (4) lit. h) din Codul fiscal, indemnizațiile și orice alte sume de aceeași
natură, primite de salariați, potrivit legii, pe perioada delegării/detașării, după caz, în altă
localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, nu sunt venituri impozabile, în
următoarele limite:
În ceea ce privește contribuțiile sociale, art. 139 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, prevede că
intră în baza de calcul al contribuției de asigurări sociale indemnizațiile și orice alte sume de
aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și
cazare, primite de salariați, potrivit legii, pe perioada delegării/detașării, după caz, în altă
localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depășește
Astfel cum se poate observa, prevederile Codului fiscal exclud din baza de calcul al
impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale diurna în limita a 2,5 ori nivelul stabilit pentru
instituțiile publice acordată pe durata delegării/detașării. Atât delegarea cât si detașarea
presupun modificarea locului muncii salariatului.
Prin urmare, conducătorii auto, ca orice alți salariați au dreptul la diurna neimpozabilă în
limita a 2,5 ori nivelul stabilit pentru instituțiile publice în perioada în care locul muncii
prevăzut în contractul individual de muncă este modificat prin detașare/delegare.
15
În cazul în care salariații conducători auto sunt angajați pentru a presta activitate pe teritoriul
UE, ei nu au locul muncii obișnuit în România și sunt trimiși temporar pe teritoriul altui stat
membru UE. Din contra ei sunt angajați pentru munca în afara României pe teritoriile altor
state membre UE.
Conform art. 3 alin.(1) lit. e) din HG 38/2008 prin lucrător mobil se înțelege orice angajat al
unei întreprinderi care efectuează transporturi rutiere publice si/sau in cont propriu și face
parte din personalul implicat efectiv în operațiuni de transport rutier. Cursanții si stagiarii
implicați efectiv în operațiuni de transport rutier sunt considerați lucrători mobili.
Așadar, conducătorii auto sunt considerați lucrători mobili!

Pornind de aceste considerente exista riscul reconsiderării diurnei de organele fiscale.
16
V-ar mai putea interesa:
www.portalresurseumane.ro
17

DIURNA

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DIURNA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EC RT

Acesta NU este un Raport special Gratuit!

Senior-Editor: George Straton

© 2022 RENTROP & STRATON

II. Studii de caz

1. Documentul în care se menționează diurna

Legislatie: reglementari legislative

2. Hotărârea Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile și obligațiile personalului autorităților

3. Legea nr. 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii

4. Normele Metodologice privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii

5. Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 2.634/2015 privind documentele financiar-

6. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal;

7. Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

Codul muncii reglementează dreptul salariaților detașați și delegați la indemnizația

Curtea de Justiție Europeană, n cauza E-11/20, Eyjólfur Orri Sverrisson/ statul

II. Studii de caz

1) Documentul în care se menționează diurna

2) Acordarea diurnei salariaților mobili

Prin urmare, distingem două situații:

În acest caz, salariatul beneficiază de prestații suplimentare în bani sau în natura.

Conform art. 729 alin. (7) din Codul de procedura civilă:

4) Acordarea diurnei telesalariaților

5) Acordarea diurnei în perioada de detașare transnațională

Salariații au dreptul la diurnă neimpozabilă pe perioada detașării transnaționale întrucât

6) Posibilitatea de acorda diurna în mod diferențiat

Legea nu stabilește o interdicție expresa cu privire la acordarea diurnei in mod diferențiat

7) Perioada în care se acordă diurna externă

1. 12.02 ora 14,00 – 13.02 ora 14,00 – integral;

8) Diurna în perioada deplasării telesalariatului la sediul societății

a)precizarea expresă că salariatul lucrează în regim de telemuncă;

9) Posibilitatea de a acorda diurnă organelor de conducere ale societății

Administratorii și directorii care au încheiat cu societatea contracte de mandat sau contracte

10) Diurnă acordată administratorului în perioada de aplicare a măsurii Kurzarbeit

Conform art. 1 alin. (15) și alin. (20) din OUG 132/2020:

(15) Pe perioada de aplicabilitate a măsurii prevăzute la alin. (1), salariatul beneficiază de

Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o

12) Cumul tichet de masa și diurnă

13) Posibilitatea de a acorda diurnă șoferilor

Așadar, conducătorii auto sunt considerați lucrători mobili!

V-ar mai putea interesa:

S-ar putea să vă placă și