S7 - Amortizare Contabilă Versus Amortizare Fiscală

27.10.
2020 Amortizare contabilă versus amortizare fiscală
CECCAR Business Magazine ❖ Nr. 15-16, 25 aprilie - 8 mai 2017 ❖ Expertiza și auditul
a- a+
afacerilor
Amortizare contabilă versus amortizare fiscală

Lucian CERNUȘCA
REZUMAT
Articolul de față face o scurtă prezentare a conceptelor de amortizare contabilă și amortizare fiscală, precum
și a diferențelor dintre acestea. Problematica supusă atenției se referă la analiza amortizării din perspectiva
referențialelor contabile european și internațional, precum și a Codului fiscal.
Termeni-cheie: OMFP nr. 1.802/2014, OMFP nr. 2.844/2016, amortizare contabilă, amortizare fiscală,
formularul 101
Clasificare JEL: M41, K34
➔ Introducere
Amortizarea contabilă reprezintă alocarea valorii amortizabile a unui activ imobilizat pe întreaga sa durată de
utilizare previzionată, calculându-se pe baza unui plan de amortizare ce are în vedere duratele de utilizare
economică și condițiile de utilizare ale imobilizărilor corporale. Amortizarea fiscală constă în deducerea din
punct de vedere fiscal a cheltuielilor generate de achiziția/producția de active imobilizate pe baza unui
mecanism similar amortizării contabile, însă cu unele diferențe, calculându-se conform duratelor normale de
funcționare începând cu luna următoare celei în care imobilizarea corporală este pusă în funcțiune.
Trebuie să se facă distincție între durata de utilizare economică (durata de viață economică utilă) și durata
normală de funcționare (durata legală). Durata de utilizare economică reprezintă fie perioada în care un activ
este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către entitate, fie numărul unităților produse ori al unor unități
similare care se estimează că vor fi obținute de entitate prin folosirea activului respectiv. Duratele normale de
funcționare se stabilesc în baza Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a
mijloacelor fixe, în interiorul unei plaje de valori cuprinse între o valoare minimă și una maximă.
Spre deosebire de referențialul contabil internațional (IFRS), în care diferențele rezultate din aplicarea unor
metode/reguli diferite din punct de vedere fiscal față de cele contabile sunt tratate prin intermediul
standardului IAS 12 Impozitul pe profit, Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru
aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare Î
https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/printeaza-articolul-1984/ 1/11
27.10.2020 Amortizare contabilă versus amortizare fiscală
anuale consolidate, cu modificările și completările ulterioare, nu face precizări în acest sens. În mod logic,
nici Planul de conturi general aprobat prin reglementarea contabilă românească nu cuprinde conturi care să
facă referire la impozitele amânate. Pentru ca problematica impozitelor amânate să își găsească o soluție în
cuprinsul OMFP nr. 1.802/2014, este necesară deconectarea contabilității de fiscalitate. Entitățile care intră în
sfera de aplicare a acestui ordin tratează numai amortizarea contabilă, în timp ce amortizarea fiscală este
calculată doar extracontabil.
Astfel, în formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”, aprobat prin Ordinul președintelui Agenției
Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.386/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor
101 „Declarație privind impozitul pe profit” și 120 „Decont privind accizele”, contribuabilul va completa
rândul 11 cu suma reprezentând amortizarea fiscală determinată conform prevederilor art. 28 din Legea nr.
227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, iar la rândul 28 va înscrie valoarea
cheltuielilor cu amortizarea înregistrată în contabilitate.
Entitățile care aplică Standardele Internaționale de Raportare Financiară vor apela la IAS 12 în vederea
evidențierii problematicii amortizare contabilă versus amortizare fiscală. Ordinul ministrului finanțelor
publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de
Raportare Financiară cuprinde în Planul de conturi general conturi corespunzătoare de impozite amânate.
În practică se utilizează atât amortizarea din punct de vedere contabil, cât și cea din punct de vedere fiscal.
Concepția și modalitatea de determinare a amortizării imobilizărilor corporale reprezintă o problemă cu
implicații economice și fiscale. Termenii în care este rezolvată aceasta își găsesc expresie atât în sistemul de
evaluare a imobilizărilor amortizabile și în regimurile de amortizare opozabile agenților economici, cât și în
gradul de deductibilitate a amortizării la determinarea profitului impozabil (Ristea & Dumitru, 2012, p. 793).
➔ Amortizarea contabilă
Amortizarea contabilă reprezintă alocarea valorii amortizabile a unei imobilizări corporale pe durata sa de
viață estimată și se stabilește prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare, respectiv asupra
valorii reevaluate a activului. Contribuabilii vor calcula amortizarea pe baza unui plan de amortizare începând
cu luna următoare punerii în funcțiune a activului imobilizat până la recuperarea integrală a valorii acestuia.
În vederea elaborării planului de amortizare se iau în considerare perioadele de amortizare și condițiile de
utilizare ale imobilizărilor corporale. Perioada de amortizare este reprezentată de durata de utilizare
economică.
În conformitate cu pct. 139 alin. (3) din OMFP nr. 1.802/2014, prin durata de utilizare economică se înțelege
durata de viață utilă, aceasta reprezentând:
a) perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către o entitate; sau
b)
numărul unităților produse sau al unor unități similare ce se estimează că vor fi obținute de entitate prin
folosirea activului respectiv.
Astfel, se constată că în ceea ce privește perioada de amortizare contabilă nu există limitări, aceasta fiind
stabilită de entitate prin raportare la durata de utilizare economică a activului, care poate fi diferită de la o
companie la alta chiar pentru același tip de activ. [1]
Date fiind prevederile destul de stricte ale legislației fiscale aplicabile în România, majoritatea entităților
optează pentru o durată de utilizare economică egală cu cea permisă din punct de vedere fiscal. Chiar dacă pot
exista diferențe semnificative de la o entitate la alta în ceea ce privește condițiile de utilizare a imobilizărilor
corporale, personalul decizional preferă alegerea duratei de viață din Catalogul privind clasificarea și duratele
normale de funcționare a mijloacelor fixe (Rapcencu, 2012, p. 220).
Referențialul contabil românesc definește mijloacele fixe din punct de vedere contabil. Clasificarea activelor
în circulante și imobilizate depinde de scopul căruia îi sunt destinate. Astfel, la pct. 190 alin. (1) din OMFP
nr. 1.802/2014, imobilizările corporale sunt definite drept active care:
a)
sunt deținute de o entitate pentru a fi utilizate în producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii, pentru
a fi închiriate terților sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; și
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
27.10.2020 Amortizare contabilă versus amortizare fiscală ➔ Amortizarea fiscală
Art. 28 alin. (2) din Codul fiscal definește mijlocul fix amortizabil ca fiind orice imobilizare corporală care
îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a)
este deținută și utilizată în producția, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriată
terților sau în scopuri administrative;
b)
are o valoare fiscală egală sau mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data intrării
în patrimoniul contribuabilului;
c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.
Conform Hotărârii Guvernului nr. 276/2013 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, începând
cu data de 1 iulie 2013, valoarea minimă de intrare a mijloacelor fixe este de 2.500 lei.
Din punct de vedere contabil, limita de 2.500 lei nu există. În baza prevederilor Codului fiscal, nivelul valoric
de la care activele se încadrează în categoria imobilizărilor corporale reprezintă o limitare fiscală, plafonul
minim recunoscut din punct de vedere fiscal în cuantum de 2.500 lei nefiind obligatoriu de respectat în
vederea înregistrării în contabilitate a mijloacelor fixe. Prin urmare, există posibilitatea ca în contabilitate să
se înregistreze imobilizări corporale care să îndeplinească din punct de vedere contabil celelalte condiții
prevăzute la art. 28 alin. (2) din Codul fiscal, dar să aibă o valoare sub 2.500 lei. În același timp, Codul fiscal
le dă posibilitatea contribuabililor să opteze pentru amortizarea fiscală a unui mijloc fix chiar și în situația în
care acesta are o valoare mai mică decât plafonul minim stabilit prin HG nr. 276/2013. În conformitate cu art.
28 alin. (21) din Codul fiscal, în cazul unei imobilizări corporale care la data intrării în patrimoniu are o
valoare fiscală mai mică decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, contribuabilul poate recupera aceste
cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor acestui articol. Conform pct. 31 din Hotărârea
Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind
Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în aplicarea art. 28 alin. (21) din Codul fiscal,
opțiunea se efectuează la data intrării imobilizării corporale în patrimoniul contribuabilului și determină
efecte din punctul de vedere al calculului rezultatului fiscal, în funcție de abordarea pentru care s-a optat, fie
la data punerii în funcțiune prin deducerea întregii valori fiscale de la data intrării în patrimoniu, fie începând
cu luna următoare celei în care imobilizarea corporală este pusă în funcțiune, prin efectuarea de deduceri de
amortizare fiscală, potrivit dispozițiilor art. 28 din Codul fiscal.
Conform pct. 2 al secțiunii I din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului
privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, cu modificările ulterioare, durata
normală de funcționare reprezintă durata de utilizare în care se recuperează din punct de vedere fiscal
valoarea de intrare a mijloacelor fixe pe calea amortizării. În consecință, durata normală de funcționare este
mai redusă decât durata de viață fizică a mijlocului fix respectiv. De asemenea, pct. 4 al secțiunii I prevede că,
în acest catalog, pentru fiecare mijloc fix nou-achiziționat se utilizează sistemul unor plaje de ani cuprinse
între o valoare minimă și una maximă, existând astfel posibilitatea alegerii duratei normale de funcționare
cuprinse între aceste limite. Astfel stabilită, durata normală de funcționare a mijlocului fix rămâne
neschimbată până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia sau scoaterea sa din funcțiune.
Exemplul de mai jos urmărește să evidențieze modalitatea de punere în practica contabilă a art. 28 alin. (21)
din Codul fiscal.
Exemplu
Entitatea X achiziționează la data de 20.12.N-1 un aparat de climatizare. Valoarea de achiziție este de 1.920
lei + TVA 19%. Societatea intră în perimetrul de aplicare a OMFP nr. 1.802/2014.
Din punct de vedere contabil
Conducerea entității apreciază, având în vedere specificul activității, că durata de utilizare economică a
aparatului de climatizare este de 3 ani. Activul este pus în funcțiune la data de 01.01.N.
Societatea utilizează drept bază de calcul al amortizării aparatului de climatizare costul de achiziție.
Managementul entității optează pentru regimul de amortizare liniar:
Amortizarea = 1.920 lei/3 ani = 640 lei/an
Î
Înregistrarea amortizării anuale se efectuează după cum urmează:

imobilizărilor” „Amortizarea instalațiilor
640 lei 6811 „Cheltuieli de exploatare și mijloacelor de transport”
privind amortizarea Din punct de vedere fiscal 640 lei
= 2813
Potrivit Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aparatul de
climatizare se regăsește în:
grupa 2 „Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații”,
subgrupa 2.1 „Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)”,
clasa 2.1.17 „Mașini, utilaje și instalații comune care funcționează independent”,
subclasa 2.1.17.3.1 „Aparate de climatizare”.
Codului de identificare 2.1.17.3.1 „Aparate de climatizare” îi corespunde o durată normală de funcționare

cuprinsă în intervalul 4-6 ani.
În vederea determinării amortizării fiscale, managementul entității decide utilizarea unei durate normale de
funcționare de 4 ani.
Societatea hotărăște să amortizeze din punct de vedere fiscal aparatul de climatizare folosind metoda
amortizării liniare:
Amortizarea = 1.920 lei/4 ani = 480 lei/an
Valoarea amortizării contabile și a amortizării fiscale aferente activului achiziționat - lei -

Anul fiscal Amortizare contabilă Amortizare fiscală
N 640 480
N+1 640 480
N+2 640 480
N+3 - 480
Total 1.920 1.920
În formularul 101, rândul 11 se completează cu suma reprezentând amortizarea fiscală determinată conform
prevederilor art. 28 din Codul fiscal, iar la rândul 28 se înscrie valoarea cheltuielilor cu amortizarea
înregistrată în contabilitate.
Evidențierea amortizării contabile și a amortizării fiscale în formularul 101

- lei -
Exercițiul financiar Amortizare fiscală Amortizare contabilă
(rândul 11 din formularul 101) (rândul 28 din formularul 101)
N 480 640
N+1 480 640
N+2 480 640
N+3 480 -
Total 1.920 1.920
Durata de utilizare economică stabilită de fiecare contribuabil poate fi diferită de durata normală de
funcționare reglementată. În practică pot exista cele trei situații prezentate în tabelul de mai jos:
Durata de utilizare Durata de utilizare economică Durata de utilizare

economică este inferioară este superioară duratei economică este egală cu
duratei normale de normale de funcționare durata normală de
funcționare funcționare
✔ Amortizarea contabilă este ✔ Amortizarea contabilă este ✔ Amortizarea contabilă este

superioară amortizării fiscale. inferioară amortizării fiscale. egală cu amortizarea fiscală.
✔ Doar amortizarea fiscală este ✔ În perioada care depășește ✔ Cheltuiala cu amortizarea
deductibilă la determinarea amortizarea fiscală, cheltuiala este deductibilă la determinarea
rezultatului fiscal. cu amortizarea contabilă va fi rezultatului fiscal.
nedeductibilă.
Sursa: Cernușca, 2013, p. 47.
Exemplele care urmează aduc în discuție principalele prevederi cuprinse în reglementările contabile și fiscale
cu privire la amortizarea imobilizărilor corporale în cazul entităților care intră în perimetrul de aplicare a
OMFP nr. 1.802/2014 și OMFP nr. 2.844/2016.
➔ Entitățile care intră în sfera de aplicare a OMFP nr. 1.802/2014
Exemplu
Entitatea X achiziționează la data de 18.12.N-1 un excavator sub 150 kW în vederea utilizării acestuia în
activitatea productivă. Valoarea de achiziție este de 90.000 lei + TVA 19%. Societatea intră în perimetrul de
aplicare a OMFP nr. 1.802/2014.
Din punct de vedere contabil
– Achiziționarea excavatorului:
% instalații de lucru)”
107.100 lei 90.000 lei 2131
„Echipamente tehnologice
17.100 lei (mașini, utilaje și
„TVA deductibilă”
= 404
„Furnizori de imobilizări”
107.100 lei
4426
107.100 lei 404

„Furnizori de imobilizări” = 5121 „Conturi la bănci
Din punct de vedere fiscal
– Achitarea contravalorii în lei”

excavatorului: 107.100 lei
Potrivit Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, excavatorul sub
150 kW se regăsește în:
grupa 2 „Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații”,
subgrupa 2.1 „Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)”,
clasa 2.1.20 „Mașini și utilaje pentru construcții”,
subclasa 2.1.20.1 „Excavatoare sub 150 kW”.
Codului de identificare 2.1.20.1 „Excavatoare sub 150 kW” îi corespunde o durată normală de funcționare
cuprinsă în intervalul 4-8 ani.
Cazul 1. Durata de utilizare economică este inferioară duratei normale de utilizare
Din punct de vedere contabil, conducerea entității apreciază, având în vedere specificul activității, că durata
de utilizare economică a excavatorului este de 3 ani și hotărăște să se ignore valoarea reziduală a activului.
Excavatorul este pus în funcțiune la data de 01.01.N.
Societatea utilizează drept bază de calcul al amortizării excavatorului costul de achiziție. Managementul
entității optează pentru regimul de amortizare liniar:
Amortizarea = 90.000 lei/3 ani = 30.000 lei/an

privind amortizarea „Amortizarea instalațiilor
30.000 lei 6811 „Cheltuieli de imobilizărilor” și mijloacelor de transport”
exploatare = 2813 30.000 lei
Societatea hotărăște să amortizeze utilajul din punct de vedere fiscal folosind metoda amortizării liniare:
Situația în care durata de utilizare economică (3 ani)

este inferioară duratei normale de funcționare (5 ani)
- lei -
Anul fiscal Amortizare Amortizare Sumă Sumă
contabilă fiscală deductibilă nedeductibilă
fiscal fiscal
N 30.000 18.000 18.000 12.000
N+1 30.000 18.000 18.000 12.000
N+2 30.000 18.000 18.000 12.000
N+3 - 18.000 18.000 -
N+4 - 18.000 18.000 -
Total 90.000 90.000 90.000 36.000

- lei -
N 18.000 30.000
N+1 18.000 30.000
N+2 18.000 30.000
N+3 18.000 -
N+4 18.000 -
Total 90.000 90.000
Cazul 2. Durata de utilizare economică este superioară duratei normale de funcționare
Din punct de vedere contabil, conducerea entității apreciază, având în vedere specificul activității, că durata
27.10.2020 Amortizare contabilă versus amortizare fiscală Excavatorul este pus în funcțiune la data
de 01.01.N.

Situația în care durata de utilizare economică (9 ani)

este superioară duratei normale de funcționare (8 ani)
- lei -
fiscal fiscal
N 10.000 11.250 11.250 -
N+1 10.000 11.250 11.250 -
N+2 10.000 11.250 11.250 -
N+3 10.000 11.250 11.250 -
N+4 10.000 11.250 11.250 -
N+5 10.000 11.250 11.250 -
N+6 10.000 11.250 11.250 -
N+7 10.000 11.250 11.250 -
N+8 10.000 - - 10.000
Total 90.000 90.000 90.000 10.000

- lei -
N 11.250 10.000
N+1 11.250 10.000
N+2 11.250 10.000
N+3 11.250 10.000
N+4 11.250 10.000
N+5 11.250 10.000
N+6 11.250 10.000
N+7 11.250 10.000
27.10.2020 Amortizare contabilă versus amortizare fiscală N+8 - 10.000
Total 90.000 90.000

Cazul 3. Durata de utilizare economică este egală cu durata normală de funcționare
Din punct de vedere contabil, conducerea societății apreciază, având în vedere specificul activității, că durata
Excavatorul este pus în funcțiune la data de 01.01.N.

Situația în care durata de utilizare economică este egală cu durata normală de funcționare
- lei -
fiscal fiscal
N 18.000 18.000 18.000 -
N+1 18.000 18.000 18.000 -
N+2 18.000 18.000 18.000 -
N+3 18.000 18.000 18.000 -
N+4 18.000 18.000 18.000 -
Total 90.000 90.000 90.000 -
În niciunul dintre cei 5 ani entitatea nu va înregistra cheltuieli nedeductibile fiscal. Cheltuiala cu amortizarea
în cuantum de 18.000 lei este deductibilă la determinarea rezultatului fiscal.

- lei -
N 18.000 18.000
N+1 18.000 18.000
N+2 18.000 18.000

N+3 18.000 18.000
N+4 18.000 18.000
Total 90.000 90.000
➔ Entitățile care intră în sfera de aplicare a OMFP nr. 2.844/2016

Entitățile care aplică Standardele Internaționale de Raportare Financiară vor apela la IAS 12 în vederea
evidențierii problematicii amortizare contabilă versus amortizare fiscală.
Diferențele temporare impozabile/deductibile conform IAS 12

Diferențe Impozabile:
temporare ✔ „Acele diferențe temporare ce vor avea drept rezultat valori impozabile la
determinarea profitului impozabil (sau a pierderii fiscale) al (a) perioadelor viitoare,
atunci când valoarea contabilă a activului sau a datoriei este recuperată sau decontată.”
(IAS 12)
✔ Conduc la constatarea unei datorii privind impozitul amânat.
Deductibile:
✔ „Acele diferențe temporare ce vor avea drept rezultat valori care sunt deductibile la
determinarea profitului impozabil (sau a pierderii fiscale) al (a) perioadelor viitoare,
atunci când valoarea contabilă a activului sau a datoriei este recuperată sau decontată.”
(IAS 12)
✔ Conduc la constatarea unei creanțe privind impozitul amânat.
Datoriile și creanțele privind impozitul amânat

Datorii Sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit, plătibile în perioadele contabile
privind viitoare, în ceea ce privește diferențele temporare impozabile.
impozitul
amânat Se constată atunci când:
✔ valoarea contabilă a unui activ depășește valoarea sa fiscală;
✔ valoarea contabilă a unei obligații este inferioară valorii sale fiscale.
Creanțe Sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit, plătibile în perioadele contabile

privind viitoare, în ceea ce privește diferențele temporare impozabile.
impozitul
amânat Se constată atunci când:
✔ valoarea contabilă a unui activ este inferioară valorii sale fiscale;
✔ valoarea contabilă a unei obligații depășește valoarea sa fiscală.
Sursa: Cernușca, 2010, p. 181.
Contabilizarea impozitului amânat presupune parcurgerea următoarelor etape:

pasul 1 – determinarea bazei contabile;
pasul 2 – determinarea bazei fiscale;
pasul 3 – stabilirea diferențelor temporare pentru fiecare activ și datorie din bilanț;
pasul 4 – stabilirea activului/pasivului de impozit amânat;
pasul 5 – recunoașterea în bilanț a datoriilor sau creanțelor privind impozitul amânat; pasul
6 – recunoașterea în contul de profit și pierdere/bilanț a variațiilor de impozit amânat.
Exemplu
Entitatea X achiziționează la data de 18.12.N-1 un excavator sub 150 kW în vederea utilizării acestuia în
activitatea productivă. Valoarea de achiziție este de 90.000 lei + TVA 19%. Societatea aplică Standardele
Internaționale de Raportare Financiară, intrând sub incidența prevederilor OMFP nr. 2.844/2016.
Vom lua în discuție cazul în care durata de utilizare economică este superioară duratei normale de
funcționare, aceasta din urmă fiind cuprinsă în intervalul 4-8 ani.
Activul imobilizat este amortizat pe baza metodei de amortizare liniară de-a lungul perioadei de viață utilă,
estimată la 9 ani, iar în vederea determinării amortizării fiscale managementul entității decide utilizarea unei
durate normale de funcționare de 8 ani.
Situația activului la sfârșitul primilor 8 ani

- lei -
Data Amortiz Amortiz Bază Bază Diferență Datorie Datorie Cheltuieli
are are contabilă fiscală tempor totală cu inițială cu
contabil fiscală ară impozitul cu impozitul
ă impozab amânat impozit pe profit
ilă ul amânat
amânat
(0) (1) (2) (3) (4) (5) = (3) – (6) = (5) x (7) =sold (8) = (6) –
(4) 16% cont 4412 (7)
31.12.N 10.000 11.250 80.000 78.750 1.250 200 0 200
31.12.N+1 10.000 11.250 70.000 67.500 2.500 400 200 200
31.12.N+2 10.000 11.250 60.000 56.250 3.750 600 400 200
31.12.N+3 10.000 11.250 50.000 45.000 5.000 800 600 200
31.12.N+4 10.000 11.250 40.000 33.750 6.250 1.000 800 200
31.12.N+5 10.000 11.250 30.000 22.500 7.500 1.200 1.000 200
31.12.N+6 10.000 11.250 20.000 11.250 8.750 1.400 1.200 200
31.12.N+7 10.000 11.250 10.000 0 10.000 1.600 1.400 200
La finalul fiecăruia dintre cei 8 ani se înregistrează în contabilitate cheltuiala cu impozitul pe profit amânat
după cum urmează:
= 4412 „Impozitul pe profit 200 lei
200 lei 692 „Cheltuieli cu impozitul
pe profit amânat”
amânat”
Situația activului la sfârșitul anului N+8

- lei -
Data Amortiz Amortiz Bază Bază Diferență Datorie Datorie Venituri
are are contabilă fiscală tempor totală cu inițială din
contabil fiscală ară impozitul cu impozitul
ă impozab amânat impozit pe profit
ilă ul amânat
amânat
(0) (1) (2) (3) (4) (5) = (3) – (6) = (5) x (7)sold (8) = (6) –
(4) 16% cont (7)
4412
31.12.N+8 10.000 0 0 0 0 0 1.600 1.600
La finalul anului N+8 se înregistrează în contabilitate venitul din impozitul pe profit amânat după cum
urmează:
„Venituri din impozitul
1.600 lei 4412 „Impozitul pe profit BIBLIOGRAFIE pe profit amânat”
amânat” = 792 1.600 lei
1. Cernușca, Lucian (2010), Amortizare contabilă versus amortizare fiscală, Gestiunea și contabilitatea
firmei, nr. 2.
2. Cernușca, Lucian (2013), Impozite și taxe. Aspecte contabile și fiscale, Editura Tribuna Economică,
București.
3. Rapcencu, Cristian (2012), Contabilitatea și fiscalitatea imobilizărilor corporale. De la A la Z. Spețe
practice și exemple rezolvate, Editura CECCAR, București.
4. Ristea, Mihai, Dumitru, Corina Graziella (2012), Libertate și conformitate în standardele și
reglementările contabile, Editura CECCAR, București.
5. IASB (2015), Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS). Norme oficiale emise la 1
ianuarie 2015, traducere, Editura CECCAR, București.
6. Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea și duratele
normale de funcționare a mijloacelor fixe, publicată în Monitorul Oficial nr. 46/13.01.2005, cu
modificările ulterioare.
7. Hotărârea Guvernului nr. 276/2013 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, publicată în
Monitorul Oficial nr. 313/30.05.2013.
8. Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 22/13.01.2016, cu modificările și
completările ulterioare.
9. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu
modificările și completările ulterioare.
10. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în
Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările și completările ulterioare.
11. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, publicat în Monitorul Oficial nr. 1.020
și 1.020 bis/19.12.2016.
12. Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.386/2016 pentru aprobarea
modelului și conținutului formularelor 101 „Declarație privind impozitul pe profit” și 120 „Decont
privind accizele”, publicat în Monitorul Oficial nr. 950/25.11.2016.
13. www.ccicov.com/ro/stiri/80-amortizare-fiscala-vs-amortizare-contabila, accesat la 26.12.2016.
NOTĂ
[1] http://www.ccicov.com/ro/stiri/80-amortizare-fiscala-vs-amortizare-contabila, accesat la 26.12.2016.
Cuvinte-cheie: expertiza și auditul afacerilor, OMFP nr. 1.802/2014, OMFP nr. 2.844/2016, amortizare
contabilă, amortizare fiscală, formularul 101

S7 - Amortizare Contabilă Versus Amortizare Fiscală

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S7 - Amortizare Contabilă Versus Amortizare Fiscală

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

27.10.

2020 Amortizare contabilă versus amortizare fiscală

Amortizare contabilă versus amortizare fiscală

Clasificare JEL: M41, K34

Din punct de vedere contabil

Amortizarea = 1.920 lei/3 ani = 640 lei/an

Înregistrarea amortizării anuale se efectuează după cum urmează:

Codului de identificare 2.1.17.3.1 „Aparate de climatizare” îi corespunde o durată normală de funcționare

Amortizarea = 1.920 lei/4 ani = 480 lei/an

Valoarea amortizării contabile și a amortizării fiscale aferente activului achiziționat - lei -

N+1 640 480

N+2 640 480

Total 1.920 1.920

Evidențierea amortizării contabile și a amortizării fiscale în formularul 101

N+1 480 640

N+2 480 640

Total 1.920 1.920

Durata de utilizare Durata de utilizare economică Durata de utilizare

✔ Amortizarea contabilă este ✔ Amortizarea contabilă este ✔ Amortizarea contabilă este

Sursa: Cernușca, 2013, p. 47.

➔ Entitățile care intră în sfera de aplicare a OMFP nr. 1.802/2014

Din punct de vedere contabil

107.100 lei 404

Din punct de vedere fiscal

– Achitarea contravalorii în lei”

Cazul 1. Durata de utilizare economică este inferioară duratei normale de utilizare

Amortizarea = 90.000 lei/3 ani = 30.000 lei/an

Înregistrarea amortizării anuale se efectuează după cum urmează:

Amortizarea = 90.000 lei/5 ani = 18.000 lei/an

Situația în care durata de utilizare economică (3 ani)

N 30.000 18.000 18.000 12.000

N+1 30.000 18.000 18.000 12.000

N+2 30.000 18.000 18.000 12.000

N+3 - 18.000 18.000 -

N+4 - 18.000 18.000 -

Total 90.000 90.000 90.000 36.000

Evidențierea amortizării contabile și a amortizării fiscale în formularul 101

N+1 18.000 30.000

N+2 18.000 30.000

Total 90.000 90.000

Cazul 2. Durata de utilizare economică este superioară duratei normale de funcționare

Managementul entității optează pentru regimul de amortizare liniar:

Amortizarea = 90.000 lei/9 ani = 10.000 lei/an

Înregistrarea amortizării anuale se efectuează după cum urmează:

Amortizarea = 90.000 lei/8 ani = 11.250 lei/an

Situația în care durata de utilizare economică (9 ani)

N 10.000 11.250 11.250 -

N+1 10.000 11.250 11.250 -

N+2 10.000 11.250 11.250 -

N+3 10.000 11.250 11.250 -

N+4 10.000 11.250 11.250 -

N+5 10.000 11.250 11.250 -

N+6 10.000 11.250 11.250 -

N+7 10.000 11.250 11.250 -

N+8 10.000 - - 10.000

Total 90.000 90.000 90.000 10.000

Evidențierea amortizării contabile și a amortizării fiscale în formularul 101

N+1 11.250 10.000

N+2 11.250 10.000

N+3 11.250 10.000

N+4 11.250 10.000

N+5 11.250 10.000

N+6 11.250 10.000