Ieri, 31 martie 2022, a fost publicată în Monitorul Oficial nr.

315, legea 72/2022 – pentru

anularea unor obligații fiscale și pentru modificarea unor acte normative. Legea intră în
vigoare de la data de 3 aprilie 2022.
Prin această lege se introduce o nouă amnistie fiscală pentru aceste diferențe de impozit pe
venit și contribuții sociale datorate stabilite de organele de control ca urmare a calificării
ulterioare a sumelor reprezentând indemnizații sau orice alte sume de aceeași natură,
primite pe perioada delegării, detașării sau desfășurării activității pe teritoriul altei țâri, de
către angajați ai angajatorilor români care și-au desfășurat activitate pe teritoriul altei țâri,
aferente perioadelor fiscale cuprinse între 1 iulie 2015 și data intrării în vigoare a acestei
legi, și neachitate.
Pentru aceste spețe, diurne reîncadrate ca fiind venituri de natură salarială, a mai existat o
amnistie, în anul 2015, prin legea 209/2015. Și atunci aceste sume au fost scoase din sfera
contribuțiilor salariale și a impozitului pe venit, dar cu toate acestea codul fiscal a rămas
neschimbat și în practică organele fiscale, pe fix aceleași prevederi care erau scutite de
reclasificare, au continuat controalele prin care au reconsiderat acele sume și au continuat
să calculeze diferențe de impozite și contribuții sociale.
Acum, prin Legea 72/2022, nu doar că se acordă această amnistie fiscală, dar se și
modifică legislația, codul fiscal mai exact, pentru a se introduce un plafon maximal al
sumelor care pot fi tratate ca diurne (indemnizații de delegare).
Așadar orice diferență de impozit sau contribuție socială precum și orice obligația accesorie
acestor diferențe, așa cum au stabilite prin decizie de impunere emisă și comunicată
contribuabilului, se vor anula. De asemenea pentru orice verificare în curs sau situații în
care există astfel de spețe începând cu iulie 2015 și până la data intrării în vigoare, organul
fiscal nu reîncadrează sumele de această natură și nici nu va mai emite o decizie de
impunere în legătură cu o astfel de reîncadrare pentru perioada iulie 2015 – 2 aprilie 2022.
ANAF va proceda astfel:
– pentru deciziile emise și comunicate deja contribuabilului – ANAF va anula din oficiu acele
diferențe emițând în acest sens o decizie de anulare a obligaților fiscale, care se comunică
contribuabilului.
– pentru cazul în care ANAF a emis decizie pentru diferențe, dar nu a comunicat acea
decizie contribuabilului, ANAF nu o va mai comunica acestuia, iar intern, ANAF, va scădea
acele diferențe din evidența sa în baza unui borderou de scădere.
– dacă diferențele de impozite și contribuții și/sau accesoriile au fost stinse deja prin plată
(fie plată voluntară, fie prin executare silită) acestea se vor restitui contribuabilului la cerere
acestuia.
Așadar contribuabilul va fi obligat să depună o cerere de restituire pentru cazul în care deja
a plătit diferențele stabilite în urma controlului.
Termenul de prescripție a dreptului de a solicita restituirea sumelor, de depunere a
cererii de restituie, începe să curgă de la data intrării în vigoare a legii, adică de la 3
aprilie 2022. Termenul de prescripție este de 5 ani.
Modificările aduse codului fiscal
Se limitează sumele ce sunt considerate ca fiind venituri scutite de impozit pe venitul din
salarii și contribuții sociale, ce pot fi acordate ca indemnizații de delegare, detașare, inclusiv
indemnizația detașării transnaționale, sau prestațiile suplimentare primite în baza clauzei de
mobilitate precum și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariați, potrivit legislației în
materie, pe perioada desfășurării activității în altă localitate, în țară sau în străinătate, în
interesul serviciului, la aceste plafoane:
– în țară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizație, prin hotărâre a Guvernului,
pentru personalul autorităților și instituțiilor publice, în limita a 3 salarii de bază
corespunzătoare locului de muncă ocupat;
– în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă, prin hotărâre a Guvernului,
pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter
temporar, în limita a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat.
Plafonul aferent valorii a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat se
calculează prin raportarea celor 3 salarii la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă,
iar rezultatul se multiplică cu numărul de zile din perioada de delegare/detașare/desfășurare
a activității în altă localitate, în țară sau în străinătate
Avem deci, două limite – prima este de 2,5 ori limita stabilită pentru personalul bugetar, iar
cea de-a doua este de maxim 3 salarii de bază aferente zilelor de detașare/delegare, cea
mai mică sumă dintre cele 2 plafoane și suma acordată efectiv fiind plafonul
neimpozabil.
Să nu se înțeleagă că se pot acorda direct diurne de maxim 3 salarii. Nu. Se acordă
2,5 ori limita stabilită pentru instituții publice, dar nu mai mult de echivalentul a 3
salarii de bază a salariatului.
În cazul administratorilor stabiliți potrivit actului constitutiv sau a contractului de
administrare/mandat, de către directorii care își desfășoară activitatea în baza
contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societățile
administrate în sistem dualist și ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum
și de către manageri, în baza contractului de management prevăzut de lege,
plafoanele se stabilesc la fel cu deosebirea că limita de 3 salarii există în cazul
salariaților se înlocuiește cu o limită de 3 remunerații prevăzute de raportul juridic
(contractul de management/administrare, etc).

Exemplu pentru delegații în țară

Un salariat angajat cu normă întreagă și cu salariu de bază egal cu salariul minim pe
economie care va merge în deplasare în țară pentru 5 zile în luna mai 2022, va putea
beneficia de o diurnă maxim neimpozabilă la următorul nivel:
– diurna stabilită pentru deplasări în țară este de 20 lei/zi pentru personalul bugetar (HG
714/2018), așadar o societate poate acorda 20 lei/zi x 2,5 = 50 lei/zi
– diurna – 50 lei/zi x 5 zile = 250 lei și se va verifica dacă cei 250 lei se încadrează în
limita de maxim 3 salarii:
– 2550 lei / 22 zile lucrătoare = 115,91 lei / zi
– 115,91 lei x 5 zile x 3 = 1738,65 lei
se constată că da, așadar se vor putea acorda 250 lei maxim.
Dacă însă luăm în considerare un salariat cu timp parțial, de 2 ore/zi, cu un salariu de bază
de 640 lei lunar, calculele se vor face astfel:
– diurna stabilită pentru deplasări în țară este de 20 lei/zi pentru personalul bugetar (HG
714/2018), așadar o societate poate acorda 20 lei/zi x 2,5 = 50 lei/zi
– diurna – 50 lei/zi x 5 zile = 250 lei și se va verifica dacă cei 250 lei se încadrează în
limita de maxim 3 salarii:
– 640 lei / 22 zile lucrătoare = 29,09 lei / zi
– 29,09 lei x 5 zile x 3 = 436,36 lei
și aici se încadrează în limita celor 3 salarii așadar nu e o problemă.

Exemplu pentru delegații în străinătate

Un salariat angajat cu normă întreagă și cu salariu de bază egal cu salariul minim pe
economie care va merge în deplasare în Germania pentru 5 zile în luna mai 2022, va putea
beneficia de o diurnă maxim neimpozabilă la următorul nivel:
– diurna stabilită pentru deplasări în Germania este de 35 EUR/zi pentru personalul bugetar
(HG 518/1995), așadar o societate poate acorda 35 EUR/zi x 2,5 = 87,50 EUR/zi
– diurna – 87,50 EUR/zi x 5 zile = 437,5 EUR (calculat în lei la un curs estimat de 5,01
lei/EUR ar însemna 2191,88 lei, pentru care se va verifica dacă se încadrează în limita
de maxim 3 salarii:
– 2550 lei / 22 zile lucrătoare = 115,91 lei / zi
– 115,91 lei x 5 zile x 3 = 1738,65 lei
se constată că NU, așadar se vor putea acorda maxim 1738,65 lei ca fiind diurnă
neimpozabilă, iar diferența de până la 2191,88 lei va fi tratată ca venit de natură
salarială.
Pragul de egalitate este 69,41 EUR în acest caz, mai exact salariul de bază/zi înmulțit cu
3 și împărțit la cursul EUR ((115,91 lei x 3) / 5,01 lei/EUR) = 69,41 EUR.
Adică la o diurnă acordată de 69 EUR, societatea s-ar încadra în plafonul neimpozabil.
Ne putem verifica simplu:
– 35 EUR/zi x 2,5 = 87,5 EUR așadar suma acordată de 69 EUR se încadrează în plafonul
maxim zilnic.
– 69 EUR x 5 zile = 345 EUR x 5,01 lei/EUR =1728,45 lei
Plafonul de maxim 3 salarii este 1738,65 lei – așadar diurna acordată se încadrează în
plafonul neimpozabil.

Limitarea la 2.5 ori nivelul stabilit pentru personalul bugetar, dar nu mai mult de 3
salarii de bază (remunerații conform raportului juridic) se aplică începând cu
veniturile lunii mai 2022.

Baza legală a reîncadrării fiscale a sumelor acordate sub forma indemnizației de delegare,
a indemnizației de detașare, inclusiv a indemnizației specifice detașării transnaționale, a
prestației suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate, primite de salariați, poate fi
realizată de organele fiscale în temeiul art. 11 alin. (1) din Codul fiscal, în urma
controalelor realizate de organele competente ale Inspecției Muncii, prin care se
constată situațiile de delegare, detașare, detașare transnațională în care se pot afla
salariații, după caz, potrivit legii.
Inspecția Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, are obligația să confirme,
în baza documentelor prezentate de către angajator, natura veniturilor acordate sub
forma indemnizației de delegare, indemnizației de detașare, inclusiv a indemnizației
specifice detașării transnaționale, prestației suplimentare acordate în baza clauzei de
mobilitate:
a) la cererea autorităților și instituțiilor publice, precum și a oricăror alte entități;
b) din oficiu, ca urmare a acțiunilor de control proprii, caz în care, în vederea valorificării,
rezultatul constatărilor se comunică organului fiscal competent din cadrul ANAF.
Aici am mai multe mențiuni și observații:
– este necesar un control al ITM care să constate situațiile de delegare, detașare,
– confirmarea ITM se poate face și la cererea angajatorului în opinia mea pentru că “a
oricăror alte entități” nu exclude angajatorul
– doar în cazul salariaților se poate face o astfel de reîncadrare. În cazul celor care nu
au contract de muncă, ITM nu are nici o competență și nici textul de lege nu spune
asta.
– rămân uimit în continuare de nonșalanța cu care se aplică art.11 alin.1 în România.
Nu de alta, dar statul român uită cu desăvârșire de alin.13 al acelui articol, iar în lipsa
procedurii prevăzută de alin.13 orice aplicare a alin.1 este una ce ține exclusiv de
opinia personală a celor de la ANAF.
 diurne
Buna dimineata,

Am uitat sa pun la dosar declaratiile angajatilor cu norma partiala:

Comsa Stefan - are grad de handicap

Mihaila Ion si Calcea Rodica - sunt pensionari

Mihaila Alexandra - este angajata cu 8 ore in alta parte