Sunteți pe pagina 1din 4

Subiect pentru eseu

Redactați un eseu de minim 3 - maxim 4 pagini pe care îl veți trimite pe adresa de


email: gabriel-andrei.stan@lls.unibuc.ro

Data limită de trimitere a eseului este: 7 ianuarie 2017.

Documentul atașat trebuie denumit astfel: Nume_Prenume_2B (ex.: Popescu_Ion_2B)

Veți primi o confirmare pe mail că eseul a fost primit. În cazul în care nu primiți
confirmarea înseamnă că eseul nu a fost primit și trebuie să îl retrimiteți.

Veți alege unul dintre următoarele subiecte de eseu:

1. Iubirea este o temă recurentă în literatură, regăsindu-se în texte aparținând unor


perioade istorice și curente artistice diferite. În romantisc, iubirea este ridicată la nivelul
idealului. Exegeza a definit erosul romantic drept „iubire de iubire” (Denis de
Rougemont), o iubire imposibil care, pentru a-și păstra caracterul ideal, este nevoită, în
mod paradoxal, să-și „iubească” neîmplinirea.

Redactați un eseu de min. 3 – max. 4 pagini în care să analizați contrastiv articulația


romantică a iubirii (la alegere dintre textele Seri la bivuac de A. Bestujev-
Marlinski sau Viscolul de Sollogub) și concepția despre iubire dezvoltată într-un text
non-romantic (la alegere dintre Sărmana Liza de N. Karamzin, Prima iubire sau Părinți
și copii de I.S. Turgheniev). Vă veți dezvolta argumentați ținând cont de ideologia (setul
de valori) fiecărui text.

SAU

2. În epoca clasică peisajului i s-a conferit doar un rol decorativ, adică el nu era un
instrument care să contribuie la cristalizarea semnificației textului. Ulterior, peisajului i se
conferă tot mai multe funcții, susținând astfel ideea centrală a unei opere literare.

Redactați un eseu de min. 3 – max. 4 pagini în care să analizați contrastiv funcția/funcțiile


peisajului, bazându-vă argumentația pe două texte aparținând unor curente literare
distincte, dintre cele studiate la curs/seminar (puteți alege dintre Sărmana Liza de N.
Karamzin,Viscolul de Sollogub, Hori și Kalinîci, Moartea, Lunca Bejiei, Părinți și
copii de I.S. Turgheniev).

Atenție! Nerespectarea dimensiunii eseului (atât în minus, cât și în plus), va fi


penalizată!

Observații:

a. Eseul trebuie să aibă o structură bine definită (introducere, cuprins și încheiere).


b. În introducere trebuie să formulați teza eseului și metodologia (modul în care
alegeți să demonstrați ipoteza).

c. Argumentarea tezei se face prin paragrafe ce dezvoltă o singură idee. Fiecare


paragraf începe prin a aduce în discuție ideea respectivă.

Trebuie să formulați idei pe care să le susțineți cu exemple pe text. Argumentele


voastre pot fi întărite prin apelul la autoritatea criticii literare. Atât exemplele din
texte, cât și referințele critice trebuie menționate în paranteză, în interiorul textului,
nu ca notă de subsol.

Ex.: Mihail Platonovici este dezgustat de societatea vecinilor săi, pe care îi consideră
niște ființe monstruoase, întrucât „viața lor nu-i decât o grijă neîntreruptă ce nu-și
atinge scopul niciodată, căci se îngrijesc atât de mijloacele trebuincioase traiului, că
uită să mai și trăiască!” (Odoevski, 255).

Citatele mai mari de 4 rânduri vor fi separate de text cu un rând liber înainte și
după, apoi citatul cu Times New Roman 10, la un rând, fără ghilimele, indentare la
stânga de 1".

Ex.: Mihail Platonovici este dezgustat de societatea vecinilor săi, pe care îi consideră
niște ființe monstruoase, întrucât „viața lor nu-i decât o grijă neîntreruptă ce nu-și
atinge scopul niciodată, căci se îngrijesc atât de mijloacele trebuincioase traiului, că
uită să mai și trăiască!” (Odoevski, 255).

d. Orice sursă folosită (cărți, articole, studii on-line, bloguri, inclusiv pagini
Wikipedia) trebuie citată.

Notele de subsol le puteți folosi pentru a aduce explicații și completări unor idei,
concepte afirmate în textul eseului, dar cu un grad mai mic de relevanță pentru
argumentația voastră. Este o modalitate prin care vă asigurați că logica
argumentelor voastre nu va fi alterată de elemente mai puțin relevante.

e. Concluziile reprezintă finalul eseului, care readuce în discuție ideea centrală, o


pune în legătură cu semnificația mare a operei, evidențiază
noutatea/relevanța/importanța adusă de analiza făcută.

f. Bibliografia trebuie să respecte ordinea alfabetică a numelui de familie a autorilor.


Bibliografia nu se numerotează și nu se pune punct după nici o intrare bibliografică.
Ordinea indicării elementelor este: nume de familie autor, inițiala prenumelui, Titlul,
informații despre traducere, prefață/postfață/studiu introductiv, Editura, Locul,
Anul

Ex.: Odoevski, V., Mănușa neagră. Povestiri romantice:1830-1839, trad. Monica


Bilan, Ed. Univers, București, 1974

Ce să NU faceți:

Nu repovestiți textele, nu asta este cerința eseului. Puteți să readuceți în discuție o


scenă/episod atunci când vă servește argumentației.

Nu introduceți informații irelevante cum ar fi date biografice care nu vă susțin


argumentele. Încercați să fiți cât mai clari în exprimare și să nu vă îndepărtați de
subiect.

Nu folosiți generalități, tautologii și construcții oximoronice care opacizează textul.

Încercați să vă feriți de aprecieri sterile precum „cel mai mare scriitor...” și altele
asemenea.

S-ar putea să vă placă și