Ghid pentru eseul argumentativ

(eseu de cinci paragrafe)

Filosofie medievală

Eseul este un exerciţiu care oferă studentului posibilitatea să exploreze, în legătură cu subiectul
ales, un număr limitat de texte şi să-şi formeze câteva idei relativ clare. Eseul indică măsura în
care studentul a înţeles ce spun autorii consultați şi dacă este capabil să-i situeze într-un context
particular, să facă o evaluare privind importanţa lor, să prezinte şi să justifice perspectiva lor.
Eseul nu trebuie confundat cu o compunere menită să exprime părerea pur personală („eu cred
că...”, „opinia mea este ca...”). Din contră, trebuie privit ca o lucrare de cercetare în care se aplică
o metodologie critică şi se foloseşte o bibliografie minimală. Redactarea eseului se face
respectând o serie de reguli sau norme.
Într-un eseu argumentativ, se ia poziție asupra unei probleme. Autorul încearcă să
convingă cititorii u privire la punctul de vedere pe care îl susține în legătură cu un subiect,
furnizând dovezi în acest sens.

Colocviul la disciplina Filosofie medievală

Pentru Colocviul la disciplina Filosofie medievală (an univ. 2022-2023, sem II), studenții vor
realiza și un eseu argumentativ de cinci paragrafe.
Eseul de cinci paragrafe este o formulă des folosită pentru scrierea eseurilor
argumentative. Este denumit astfel deoarece are cinci paragrafe:
 introducerea,
 trei paragrafe ale corpului argumentativ
 concluzia.

Introducerea
 Introducerea dezvăluie cititorului subiectul lucrării, precum și opinia autorului despre
acest subiect, prezentând în avans întreaga structură a eseului şi oferind acele informații
generale de care cititorul are nevoie pentru a înțelege despre ce este vorba în eseu.
 Introducerea începe cu o consideraţie de ordin general prin care, însă, trebuie să capteze
atenția cititorului.
 Urmează unul sau două enunţuri care au menirea să restrângă sau să îngusteze subiectul,
făcând trecerea de la aspectul general afirmat în primul enunţ la aspectul particular
precizat în teza eseului.
 Cel mai important enunţ din paragraful introductiv conține TEZA eseului. În TEZĂ este
precizat subiectul eseului şi poziţia autorului în privinţa subiectului abordat. Este un fel
 de indicator care arată cititorului direcţia; pentru enunţarea tezei se va folosi persoana
întâi singular: „În acest eseu voi argumenta (voi aduce argumente) că...”.
 În plus, se spune despre ce se va trata în fiecare din cele trei paragrafe ale corpului
argumentativ. Se va folosi persoana întâi singular: „întâi, voi...”; „apoi, voi... / după
aceea, voi...”; „în final, voi...”; ordinea poate fi indicată şi prin folosirea numeralelor
ordinale: „în primul rând, voi...”, „în al doilea rând, voi...” etc.

Cele trei paragrafe ale corpului argumentativ

 Fiecare din cele trei paragrafe va conţine un argument în susţinerea TEZEI.
 Primul enunţ din fiecare paragraf indică cititorului argumentul ce va fi dezvoltat prin
explicaţii, descrieri sau analize.
 Ultimul enunţ al paragrafului, de regulă concluziv, semnalează faptul că a fost terminată
o idee şi se trece la următoarea.

Concluzia
 Paragraful de încheiere – concluzia – reamintește cititorului care a fost subiectul propus
pentru eseul respectiv (reafirmă teza), rezumând principalele puncte, și oferă o ultimă
ocazie de susținere a punctului de vedere.
 Concluzia trebuie să elimine orice încheiere vagă; să rezume ideile principale; să
reconecteze cititorul la tema generală.

Cum se face trecerea de la un paragraf la altul

În ce privește felul în cere se face trecerea de la un paragraf la altul, se va căuta să se
exprime legătura între acestea.
 Dacă paragraful care urmează conține un argument mai important decât cel precedent,
atunci se vor folosi expresii precum: „mai important” ,„mai mult decât atât”.
 Dacă paragraful care urmează conține un argument cu referire la ceva anterior în timp
celui de dinainte, se va apela la o formulă de felul: „chiar mai înainte”.
 Dacă argumentul următor presupune o considerație de un fel diferit, se poate apela la
expresii precum „versus” sau „din contră”, „pe de altă parte” sau „în altă ordine de idei”
etc.
 În general, dacă este vorba de încă o informație, trecerea se va face prin expresii ca: „în
afară de”, „într-adevăr”, „în primul rând”, „în al doilea rând” etc.
 Trecerea la concluzie va începe cu expresii de felul: „în concluzie”, „de aceea”, „astfel”,
„pentru a conchide” etc.

Format
 Eseul va fi scrisă în WORD, font 12, c. 1000 de cuvinte.
 Obligatoriu, referințele la lucrările din literatura secundară, după modelul:
(Gilson, 243)
unde: Gilson este autorul, iar 243 este pagina.
 Obligatoriu, referințele la textele medievale se fac ţinând cont de diviziunile standard ale
diferitelor forme de scrieri.
 Exemple:
 (Proslogion 14)
unde, Proslogion este titlul lucrării, iar 14 este capitolul.
(De ente et essentia 2)
unde De ente et essentia este titlul lucrării, iar 2 este capitolul)
 Eseul va fi trimis prin email, ca document WORD (NU pdf) atașat până la data stabilită.

Punctaj: 30 de puncte
 5 puncte – introducere
 15 puncte – conținutul: câte 5 puncte pentru fiecare paragraf
 5 puncte – concluzii
 5 puncte pentru:
 Organizarea lucrării (împărțirea și echilibrul părților)
 Calitatea expunerii și argumentării (stăpânirea conceptelor, argumentare
riguroasă)
 Stil, exprimare (coerență, fluență, corectitudine)
 Citarea corectă a surselor (folosește / nu folosește și alte surse decât cele
recomandate; lucrarea este / nu este suspectă de plagiat)
 Tehnoredactare (cu greșeli/corectă, îngrijită)

ATENȚIE!
 Nu se vor folosi alte surse decât cele menționate în cerințe. În caz contrar, lucrarea
va fi respinsă.
 Nu vor fi folosite pasaje din prezentările de seminar (auto-plagiat).
 În caz de plagiat, va fi sesizat Consiliul Facultății în vederea sancționării.
 Subiecte pentru eseul argumentativ (de cinci paragrafe)

Varianta 1:
Scrieți un eseu de cinci paragrafe în care susțineți / criticați argumentul în favoarea
existenței lui Dumnezeu formulat de Anselm în lucrarea Proslogion și reformulat în
Contra Gaunilonem respondentem pro insipiente.

Bibliografie obligatorie:
Texte medievale (în orice traducere):
ANSELM DE CANTERBURY
1. S. Anselmi Proslogion cap. 2-5; 15-16; 22.
2. Gaunilonis Liber pro Insipiente VI.
3. Liber apologeticus S. Anselmi. Contra Gaunilonem respondentem pro
insipiente III, V.
Literatură secundară:
1. GILSON, Etienne 1996. Filosofia în Evul Mediu (trad.). Bucureşti: Humanitas,
pp. 224-234.
2. COPLESTON, Frederick 2009. Istoria filosofiei. Vol. Il: Filosofia medievală.
București: ALL. pp. 155-164.
3. DAVIES Brian 1997. Introducere în filozofia religiei. Traducere din engleză de
Dorin Oancea. București: Humanitas. cap. 4: „Argumentul ontologic”, pp. 42-58.

Varianta 2:
Scrieți un eseu de cinci paragrafe în care veți arăta de ce, după Thoma de Aquino,
cunoașterea substanțelor compuse trebuie să preceadă cunoașterea substanțelor simple.

Bibliografie obligatorie:
Texte medievale (orice traducere):
THOMA DE AQUINO
De ente et essentia în: Thoma de Aquino 1998. De ente et essentia. Despre fiind
şi esenţă. traducere, introducere şi comentarii de Eugen Munteanu. Iaşi: Polirom.
Literatură secundară:
1. GILSON, Etienne 1996. Filosofia în Evul Mediu (trad.). Bucureşti: Humanitas, pp.
487-499
2. COPLESTON, Frederick 2009. Istoria filosofiei. Vol. II: Filosofia medievală (trad.).
București: ALL. pp. 323-334
3. KENNY, ANTHONY, Toma d'Aquino (trad.) Bucureşti: Humanitas, 2006, cap. 2:
„Ființa”, pp. 57-101.

Marin BALAN
marin.balan@filosofie.unibuc.ro