Proiect M.I.A.

ETAPA 1
Generalitati asupra frezelor agricole

Frezele agricole sunt masini destinate sa execute diferite lucrari de

maruntire si afanare a solului in vederea pregatirii patului germinativ,sau
lucrari de prasit,la adancimi de 6….25 cm,pentru culturile de camp, in
livezi,in legumicultura,in vii,la prelucrarea terenurilor pentru pasuni si
fanete,in terenurile mlastinoase si turboase .
Caracteristica de baza a procesului de lucru al frezelor consta in
pregatirea patului germinativin conditii bune,maruntindnafanand si
amestecand straturile de sol cu resturile organice existente la suprafata
terenului.Dezavantajul acestora consta in consumul specific mare de
energie in comparatie cu celelalte masini de lucrat solul.
Clasificarea frezelor agricole se face dupa urmatoarele criterii:
Dupa destinatie,se deosebesc mai multe tipuri:
 Freze de camp,destinate prelucrarii totale a solului in vederea
cultivarii plantelor de camp;
 Freze pentru livezi,destinate prelucrarii solului intre si pe randurile
de pomi fructiferi;
 Freze pentru vii,destinate prelucrarii solului intre randurile de vita
de vie in vederea afanarii solului si distrugerii buruienilor;
 Freze pentru legumicultura,destinate prelucrarii solului in sere si in
campsi pentru prasitul culturilor legumicole intre randurile de
plante;
 Freze pentru pasuni si fanete;
 Freze pentru mlastini si terenuri turboase.
Dupa modul de dispunere a rotorului fata de sol,se deosebesc urmatoarele
tipuri de freze:
 Cu rotor cu axa orizontala si perpendiculara pe directia de
inaintare;
 Cu rotor cu axa verticala;
 Cu rotor cu axa inclinata fata de directia de inaintare.
Dupa modul de actionare:
 Freze tractate de tractor;
 Freze semipurtate si purtate de tractoare;
 Freze autodeplasabile sau motofreze.
Frezele se compun din: un cadru pe care se monteaza rotorul cu cutitesi
mecanismele pentru transmiterea miscarii de rotatie de la priza de putere

1
Proiect M.I.A.

a tractorului la rotor;dispozitivul (cadrul) de cuplare la tractor existent la

frezele purtate si triunghiul de tractiune existent la frezele
tractate;mrcanismele pentru reglarea adancimii de lucru.

1.1.Tipuri principale de freze agricole

a) Freze pentru campsunt destinate prelucrarii totale a solului si
executa lucrarea fundamentala la o singura trecere,in vederea formarii
patului germinativpe adancimea de 20-25 cm.
Freza FU-18destinata lucrarilor in camp este purtata de tractorul
A-1800A si destinata pentru lucrarea totala a solului fara aratura, in
soluri mijlocii si grele ,pe teren plansi pentru prelucrarea araturilor
excesiv de bulgaroase.
Freza FU-18 se compune dintr-un cadru,transmisia formata
dintr-un arbore cardanic ,un cuplaj de siguranta,un reductor central,un
reductor lateral,rotorul cu cutite,mecanismele de reglare a adancimii de
lucru si carcasa pentru maruntirea suplimentara a solului prin impactul
acestuia pe carcasa.
Schema cinematica a transmisiei frezei FU-18 este reprezentata
in fig.1

Fig.1

Modificarea numarului de rotatii ale rotorului frezei se obtine

prin folosirea a doua perechi de roti dintate care se pot schimba intre ele.
b) Freze pentru livezi: sunt destinate lucrarilor de maruntire a
solului,de  spargere a crustei si de distrugere a buruienilor in livezi.Freza
dezaxabila pentru livezi FDL-1,3 este purtata de tractor si destinata
lucrarilor solului in livezi plantate pe terenuri plane sau pe pante pana la
0,34rad(20);adancimea de lucru este variabila in limitele 4-12 cm.
2
Proiect M.I.A.

Fig.2
In figura 2 este reprezentata schema cinematica a transmisiei
frezei FDL-1,3.De la priza de putere a tractorului ,prin arboreal cardanic
1 si cuplajul de siguranta cu frictiune 2,miscarea se retransmite la
reductorul 3,unde prin intermediul rotilor dintate ajunge la rotorul 4 al
frezei.
Rotorul cu cutite-impreuna cu transmisia-se poate deplasa fata
de cadrul principal,putandu-se astfel apropia sau departa de randul de
pomi.In acest scop,freza este prevazuta cu un mecanism de dezaxare
actionat cu ajutorul unui volan.
c)Frezele pentru vii
Sunt destinate,in principal,pentru prelucrarea solului intre
randurile de vita de vie,pentru maruntirea si afanarea solului si
distrugerea buruienilor.Freza purtata pentru vie FV-1-1,5 este folosita la
plantatiile cu distanta intre randuri de 1,6-2,25m,la lucrarile de intretinere
a solului si extirparea buruienilor.Daca distanta intre randuri este de 3-
3,6m,atunci se efectueaza doua treceripe acelasi nivel.Freza se utilizeaza
pe toate tipurile de sol,cu exceptia terenurilor pietroase.

3
Proiect M.I.A.

Fig.3
d)Freze pentru legumicultura sunt destinate maruntirii in conditii
foarte bune a solului in sere si pentru cultura in camp a legumelor.aceste
freze au constructia generala asemanatoare cu a frezelor de camp.De
asemena in legumicultura se folosesc si freze pentru prasit intre randurile
de plante.
In fig.4 se prezinta freza de prasit pentru legumicultura FPL-
4.Aceasta este purtata pe tractorsi destinata lucrarilor de distrugere a
buruienilor,spargera crustei,maruntire si afanare a solului intre randurile
de plante legumile.Concomitent cu prasitul,freza poate deschide canale si
brazed de udare in culturi legumicole irrigate.Latimea de lucru a unui
rotor ce lucreaza pe un interval este variabila in trepte dupa modul de
montare a cutitelor pe rotor astfel:29,43,56 si 70 cm.

Fig.4
e)Freze pentru pasuni sunt destinate prelucrarii stratului intelenit de
pe pasuni ,pentru crearea conditiilor necesare factorilor de vegetatie a
plantelor.

4
Proiect M.I.A.

Freza purtata pentru pasuni FPP-1,3 lucreaza la adancimea

maxima de 18 cm,iar la prelucrarea solului pentru culturile legumicole la
20 cm.Freza este dzaxata fata de axa agregatului.
f)Freza laterala cu palpator
Frezele pentru livezi echipate cu mecanisme speciale cu
palpatoare sunt destinate prelucrarii solului pe randul de pomi
De cadrul al masinii se monteaza articulat lonjeronul ,legatura
fiind facuta prin intermediul unui mecanism cu parallelogram
deformabil.Rotorul este montat pe lonjeronul .
Pe masina se monteaza instalatia hidraulica formata din rezervorul
Rz,pompa P ,distribuitorul D si cilindrul CH.Distribuitorul D este
comandat prin intermediul palpatorului .
In timpul lucrului,agregatul deplasandu-se printer randurile de
pomi,prelucreaza solul dintre pomi pe rand.Cand palpatorul intalneste
trunchiul pomului,datorita miscarii de inaintare a frezei,acestuia I se
imprima o miscare de rotatie in sensul acelor de ceasornic si printr-un
system de parghii comanda sertarul distribuitorului pentru retragera
rotorului cu cutite.Dupa depasirea pomului,palpatorul,sub actiunea
arcului ,revine in pozitia initiala,sertarul distribuitorului fiind deplasat in
sens invers pentru comanda deplasarii rotorului spre randul de pomi.
g)Frezelor cu rotor orizontal si cu axul acestuia perpendicular pe
directia de inaintare sunt cele mai raspandite.Asemenea rotoare
eschipeaza toate frezele prezentate anterior.
h)Frezele cu rotor vertical sunt putin raspandite ,fiind destinate
mai ales maruntirii araturilor bulgaroase.Aceste freze sunt executate din
mai multe rotoare ,de la 2 la 8 bucati,dispuse in linie,fiecare rotor fiind
prevazut cu mai multe cutite,mai frecvent 2-4 bucati de forme diferite
(repte,elicoidale,curbate).La aceste masini,actionarea rotoarelor se face
prin intermediul unei transmisii cu roti cilindrice,montate intr-o carcasa
comuna.
In tabelul 1 sunt prezentate caracteristicile principale ale unor
tipuri de freze fabricate in Romania.

5
Proiect M.I.A.

1.2.Cerinte agrotehnice impuse lucrarilor solului

executate cu freze agricole

Procesul de lucru executat de rotorul frezei consta in urmatoarele

faze:patrunderea cutitelor in sol,desprinderea feliilor de sol si antrenarea
lor in miscarea de rotatie;lovirea(ciocnirea)acestora de carcasa frezei,
maruntirea suplimentara a lor si nivelarea stratului de sol maruntit cu
ajutorul partii terminabile rabatabile a carcasei.
Principalele cerinte ce se impun lucrarilor solului executate cu
ajutorul
frezelor sunt:

 Solul sa fie bine maruntit si afanat;

 Freza in procesul de lucru nu trebuie sa contribuie la pulverizarea
si imburuienarea solului ceea ce din punct de vedere agrotehnic
reprezinta o mare deficienta;
 Fundul brazdei trebuie sa ramana neted,fara creste;
 Suprafata solului lucrat trebuie sa fie neteda si lipsita de resturi
vegetale.

1.3.Generalitati asupra semanatului

Semanatul este lucrarea prin care se introduc semintele in sol,in

vederea infiintarii unei noi culturi..Aceeasi operatiune poarta denumirea
de plantat cand in sol se introduc organe vegetative de
inmultire(tuberculi,bulbi,radacini,tulpini).Lucrarea de semanat necesita o
atentie deosebita,deoarece prin executia ei corecta se creeaza premizele
pentru obtinerea unor productii ridicate.
Indicii de calitate urmariti la semanat sunt:
 Respectarea epocii optime;
 Distributia intregii norme de samanta,uniform pe toate brazdarele
sau sectiile semanatorii;
 Respectarea adancimii de semanat si a uniformitatii acesteia.

6
Proiect M.I.A.

Cerinte agrotehnice impuse lucrarilor de semanat

Cerintele agrotehnice principale se refera la o repartizare uniforma

a semintelor in stratul de sol in cantitati determinate fara ca acestea sa fie
vatamate in timpul semanatului.
Cerintele de exploatare se refera la problemele de deservire si
intretinere,siguranta constructiei,universalitatea,rezistenta
masinii,simplitatea si pretul de cost.O repartizare uniforma a semintelor
in stratul de sol poate fi indeplinita prin respectarea urmatoarelor conditii:
 Uniformitatea distantei dintre randuri sau intre brazdele effectuate
de brazdar chiar in conditiile in care suprafata solului nu este plana;
 Cantitatea de semintedistribuita de unul din aparate la o reglare
determinate sa ramana constanta pentru acelasi fel de samanta;
 Cantitatea de seminte distribuita pe randuri sa fie egala pe tot
timpul utilizarii masinii;
 Semintele dispuse pe rand sa se gaseasca la distante egale intre ele;
 Adancimea de ingropare a semintelor sa fie uniforma avand o
valoare determinate cuprinsa intre 3-8 cm;
 Calitatea semintelor in timpul semantuluisa nu se inrautateasca
datorita vatamarilor de ordin mecanic.
Din punct de vedere al exploatarii semanatorilor trebuie sa
indeplineasca cerintele:
 Reglarea debitului semanatorii pentru orice tip de seminte sa se
faca usor si sigur
 Adancimea de lucru a brazdarelor sa fie reglabila si sa se mentina
constanta in timpul lucrului.
 Semenatoarea sa asigure totala si in timp scurt a lazii de seminte si
aparatelor de semanat
 Constructia semanatorii sa asigure o usoara conducere, intretinere
si deservire

Scheme principale de semanatori

Masinile de semanat sunt destinate pentru repartizarea uniforma,in
randuri continue sau bob cu bob,si ingroparea in sol,la adancimi de lucru
prescrise,a semintelor diverselor culturi.
Cantitatea de seminte ce se repartizeaza,in timpul semanatului pe
unitatea de suprafata (N,in Kg),distanta intre randuri semanate(d,in cm) si
adancimea de ingropare a semintelor(a,in cm) depind de cerintele impuse
fiecarei culturi.

7
Proiect M.I.A.

Masinile de semanat folosite in prezent in agricultura se pot

clasifica dupa criteriile:
a)Dupa modul de distributie a semintelor:
 Masini de semanat cu distributia semintelor in flux continuu;
 Masini de semanat cu distributia semintelor in flux
discontinuu(bob cu bob sau in cuiburi).
Masinile de semanat cu distributia semintelor in flux continuu sunt
folosite la semanatul cerealelor
paioase,legumelor,ierburilor,inului,etc.Aceste masini efectueaza
semanatul in randuri,de obicei la distanta dintre randuri de 12-15cm.Ele
pot fi echipate pentru semanatul in benzi.Datorita faptului ca aceste
masini sunt folosite la semanatul mai multor culturi,ele au capatat
denumirea de masini de semant universale.
Masinile de semanat cu distributia semintelor in flux discontinuu
sunt folosite la semanatul porumbului,sfeclei de zahar,florii-
soarelui,fasolei,etc.Cu aceste masini se realizeaza semanatul in cuiburi,la
distante diferiteintre randurile de cuiburi(d>35cm) si intre cuiburi
(seminte)pe rand(dc=2,5-140cm).Fiind folosite la semanatul culturilor
prasitoare,aceceste masini au capatat denumirea de masini de semant
plante prasitoare.Masinile de semanat plante prasitoare asigura semanatul
la distante intre seminte pe rand aproximativ constante,cu abateri mici
fata de distanta reglata.Totodata,ele asigura semanatul in fiecare cuib a
aceluiasi numar de seminte.Datorita acestor incidente masinile de
semanat plante prasitoare se mai numesc masini de semanat de
precizie.Ele pot fi tractate,purtate si semipurtate.
Masini de semanat universale
Constructia unei masini de semanat universale include in
componenta sa urmatoarele parti:cutia cu seminte,aparate de
distributie,tuburi de conducere a semintelor,brazdare,transmisia pentru
actionarea aparatelorde distributie si marcatoare pentru asigurarea
conducerii agregatuluide semanat in timpul lucrului.Toate aceste parti
sunt montate pe un cadru sustinut pe roti.

a)Masini de semanat tractate

Schema este prezenta in fig6.Pe cadrul 1 al masinii sunt montate
urmatoarele subansambluri:cutia de seminte 2,cu agitatorul 3 si aparatele
de distributie 4,tuburile de conducere a semintelor 5,brazdarul 6 si
marcatoarele.

8
Proiect M.I.A.

Fig.6
Cadrul masinii de semanat tractate este realizat sub forma unei
forme plate.Cadrul este sustinut pe doua roti 7,care sunt rotile de
transport ale masinii.In partea anterioara,cadrul masinii este prevazut cu
triunghi de tractiune montat rigid de cadru .Pentru afanarea solului pe
urmele lasate de rotile tractorului,masina este prevazuta cu doua grupuri
de scormonitoare 8.Acoperirea suplimentara a semintelor cu sol si
nivelarea solului dupa semanat se realizeaza cu grupa de inele 9.
Ridicarea si coborarea brazdarelor masinii,la trecerea masinii din
pozitie de lucru in pozitie de transport si invers,se face cu ajutorul unui
mecanism actionat de cilindrul hidraulic.Actionarea aparatelor de
distributie se face de la una din rotile masinii.Pentru intreruperea
transmisiei miscarii la aparatele de distributieeste prevazut un cuplaj cu
gheara,actionat printr-unmecanism de cilindrul hidraulic CH.

b)Masini de semanat purtate

Au aceleasi organe componente casi cele tractate(fig7).Cadrul
masinii este prevazut in partea anteiroara cu triunghiul de prindere.Si
unele masini de semanat purtate se prevad cu scormonitoare pentru
afanarea solului tasat de rotile tractorului.Masinile de semanat purtate se
prevad cu dispozitive de protejare a brazdarelor.actionarea aparatelor de
distributie se face de la rotile masinii realizandu-se astfel concordanta
intre viteza de deplasare a masinii si viteza de rotatie a aparatelor de
distributie.

9
Proiect M.I.A.

Fig.7

c)Masini de semanat combinate

Acestea au in afara de de organele pt efectuarea semanatului,se
prevad cu organe pentru efectuarea altor lucrari.
La masinile de semanat combinate,pentru semanat si incorporat
ingrasaminte,echipamentul de incorporat ingrasaminte(fig8) este format
din cutia 1 pentru incorporat ingrasaminte,cu agitatorul 2 si aparatele de
distribuit ingrasaminte 3,tuburile de conducere a ingrasamintelor
4,brazdarele de incorporat ingrasaminte 5.Actionarea aparatelor de
distributie a ingrasamintelor se face tot la rotile masinii,cele doua procese
semanat si incorporat ingrasaminte desfasurandu-se concomitent.
In tara noastra se fabrica si se utilizeaza semanatorile SUP-21,SUP-
29 si SUP-48M.Schema functionala a masinii SUP-48 este prezentata in
fig9.

Fig.8
Semanatoarea SUP-48 este destinata pentrul semanatul culturilor de
camp(cereale,legume,ierburi,canepa,etc).Cadrul masinii este realizat din
teava,fiind format din 3 tronsoane.Tronsoanele laterale sunt articulate de
10
Proiect M.I.A.

tronsonul central si se pota rabate fata de acesta cu 90in

planvertical,ceea ce permite reducerea latimii masinii in timpul
transportului.Cutia de seminte este montatape tronsonul
central.Transportul semintelor de la aparatele de distributie spre brazdare
se face pneumatic.In acest scop masina este prevazuta cu un ventilator
actionat de la priza de putere a tractorului.
Mecanismul de protejare a brazdarelor este actionat prin intermediul
unui cilindru hidraulic.

Masini de semant plante prasitoare

Constructia unei masini de semanatplante prasitoare include in

componenta sa:sectii de semanat,montate pe un cadru,si marcatoare
pentru asigurarea conducerii agregatului de semanat in timpul
lucrului.Cadrul masinii pe care se monteaza sectiile este prevazut cu roti
proprii de sprijin.
In tara noastra se fabrica si se utilizeaza semanatoarea SPC-
6(fig10).Semanatoarea SPC-6 (semantoare pentru plante
prasitoare,combinata cu 6 sectii de semanat)este o masina
purtata,destinata pentru a lucra in agregat cu tractorul U-650.Concomitent
cu semanatul,masina poate efectua stropirea solului pe fasii,de-a lungul
randurilor sau pe intreaga latime de lucru cu substante erbicide sau
insecticide.

Fig.10

11
Proiect M.I.A.

Marcatoare de umbra si indicatoare

Pentru conducerea agregatelor de semanatin timpul lucrului se

folosesc marcatoare care fac parte din componeneta masinilor de semanat
cu tractiune mecanica,tractate sau purtate.
Marcatoare
Marcatorul este format dintr-un discsau gheara,montat pe o bara cu
lungime reglabila.Bara marcatorului se monteaza articulat cu cadrul
masinii.Discul marcatorului are diametrul de 250-300 mm.In timpul
lucrului,discul este dispus sub un unghi de 15-20fata de directia de
inaintare.
Conducerea agregatului de semanat in timpul lucrului se poate face
diferit,dirijand tractorul astfel incat roata din fata a acestuia sa calce pe
urma lasata de marcator.In cazul cand conducerea se face cu roata din
dreapta,deschiderea marcatoarelor masurate de la brazdarul extern vor fi:

Be=distanta dintre brazdarele extreme;

D=distanta dintre randuri;
B=Be+d;
C=ecartamentul rotilor tractorului.

1.5.Culturi de plante prasitoare

Caracteristici fizico-mecanice ale semintei

Cunoasterea proprietatilor si calitatii masei de seminte prezinta deosebit

interes pentru specialistul de mecanica agricola in ale caror atributii intrta
diverse operatiuni avand la baza masa de seminte,cum ar fi:
 Proiectarea si exploatarea masinilor de semanat,recoltat si sortat
seminte;
 Receptionarea si prelucraraea semintelor;
 Transportul,depozitarea si conservarea semintelor destinate
insemintarii,exportului,etc.
Materialul biologic folosit la infiintarea culturilor,ca si tehnica de
introducere a lui in sol reprezinta factori esentiali ai productivitatii reale a
culturilor agricole.
Notiunea generala de samanta se refera la acele parti ale
plantelor(seminte propriu-zise,fructe tuberculi,bulbi,butasi,plante tinere-
rasaduri)folosite in scopul inmultirii plantelor si infiintatii culturilor
agricole.

Insusirile fizice si fiziologice ale semintei

12
Proiect M.I.A.

Toate aceste insusiri:puritatea fizica ,masa a o mie de

seminte(MMB),masa hectolitrica(MH) ,umiditatea,culoarea ,luciul ,
capacitatea germinativa ,energia germinativa , puterea de strabatere a
tinerelor plante se determina pentru toate semintele destinate
insamantarilor ,in unitati specializate,care controleaza atat semintele
destinate insamantarii cat si pe cele pentru consum.
Puritatea fizica a semintelordestinate insamantarii reprezinta
raportul procentual intre masa semintelorpure –ce par capabile sa
germineze-si masa totala a acestora..Standardele de stat prevad valori
ridicate ale acestui indice de calitate ,variabile cu specia ,de regula mai
mari decat puritatea semintelor din buncarul combinei ,ceea ce determina
necesitatii conditionarii acestora ,alegand mijloacele adecvate cu natura
impuritatilor care le diminueaza puritatea.
Masa a o mie de seminte(MMB)(g),dand indicatii asupra marimii
si densitatii acestora,serveste la calculul normei de samanta la ha si la
alegerea mijloacelor de sortat.Germinatia,rasarirea demarajul culturii sunt
superioare la folosirea unor seminte cu masa mai mare .In afara de faptul
ca are valori foarte diferite cu specia,sunt si alti numerosi factori care o
pot influenta:soiul,conditiile climatice factori tehnologici,etc.
Masa specifica(densitatea reala)a semintelor(ρS)(g/m3)reprezinta
raportul intre masa si volumul semintelor si arata gradul de maturare a
acestora ,fiind folosita drept criteriu de conditionare si mai ales de sortare
cu gravitatoarele.
Masa hectolitrica(MH)(kg/hl) este masa unui hectolitru de
seminte,fiind influentata de umiditate , forma ,marime, puritate si masa
specifica.In practica are o serie de aplicatii cum ar fi :calculul volumului
cutiilor de la semanatori ,organizarea procesului de lucru la
semanat,calculul si normarea volumului de transporturi.
Viteza crtica de plutire(m/s) (insusire aerodinamica) viteza
curentului de aer care circula printr-o conducta de jos in sus,la care
boabele,lasate sa cada in acest curent,plutesc.Aceasta insusire este direct
proportionala u masa a o mie de seminte si densitatea,dar ,la aceeasi masa
si densitate se modifica cu forma semintelor si cu starea suprafetei lor.
Luciul,culoarea ,mirosul insusiri fizice caracteristice soiului
inate la laborator,intrucat ele se coreleaza cu calitatea semintelor si mai
als cu vechimea lor si conditiile de pastrare.
Germinatia reprezinta principala insusire fiziologica s semintelor
destinate inmultirii,constand in trecerea lor de la starea latenta (repaos
seminal) din timpul pastrarii,la o serie de procese ce au ca efect
producerea de germeni normali,viabiliatunci cand sunt puse in conditii
favorabile(temperatura,apa, oxigen,lumina).

13
Proiect M.I.A.

Energia germinativa este capacitatea semintelor de a germina

intr-un timp scurt.Semintele cu energie germinativa mare germineaza
rapid si unifor, iar capacitatea germinativa din timp se apropie de cea din
laborator.
Parazitarea semintelor(p-%) Totalitatea spatiilor libere dintre
semintele unui lot constituie spatiul intergranular sau parazitarea acestuia.
Parazitarea se exprima procentual fata de volumul total al mesei de
seminte si reprezinta raportul intre volumul spatiului intergranular S si
volumul total al semintelor(V).
P=S/V*100(%)
Ea exprima,deci,gradul de afanare a masei de produs.
Sticlozitatea semintelor(S-%) Este o insusire fizica de calitate
a boabelor unor cereale (grau,orez,orz si porumb), exprimand procentul
numeric de boabe care in sectiune normala au aspect in intregime
sticlos.Boabele sticloase sunt cele care privite in zare dau impresia ca
sunt transparente,iar sectiunea lor are un sidefat carnos,la sectionare opun
rezistenta,iar la zdrobire se transforma in crupe.
Sorbtiunea este proprietatea semintelor de a absorbi apa sau
gaze din mediul inconjurator prin: adsorbtie,absorbtie,condensare capilara
si chemosorbtie.Procesele prezinta intens in tehnica uscarii,curarii,gazarii
si conservarii semintelor.
Higroscopicitatea si umiditatea de echilibru a semintelor
Higroscopicitatea reprezinta proprietatea semintelor de a absorbi
umiditatea din aerul umed si are o importanta deosebita in pastrarea
semintelor.Ea este influentata de compozitia chimica a semintelor,de
marimea acestora,de integritatea boabelor si de umiditatea si temperatura
mediului inconjurator.
Umiditatea semintelor la care inceteaza schimbul de apa cu aerul
se numeste umiditate stabila sau de echilibru.La aceeasi specie,ea depinde
de umiditatea relativa a aerului,temperatura acestuia,umiditatea si
temperatura semintelor.
Termoconductibilitatea semintelor
Migrarea caldurii in masa de siminte se face prin conductibilitate
calorica,convectie si iradiere calorica.Conductibilitatea calorica creste la
semintele umede,ceea ce permite intinderea focarului de autoincingere.
Convectia –deplasarea caldurii prin aerul dintre seminte-se petrece de
asemenea,lent,avand ca directie straturile superioare ale mesei de
seminte.

14
Proiect M.I.A.

Semanatul.Norme de semanat.
Adancimi de incorporare

Sub raportul formei sectiunii spatiului de nutritie al fiecarei

plante,data de distanta intre randuri si de distanta intre plante p rand
(schema de semanat), se deosebesc mai multe metode de semanat,corelate
si cu necesitatea realizarii unosimi.
Semanatul in randuri obisnuite(10-15 au distanta intre
randuri,obisnuit 12,5) poarta aceasta denumire,fiind aproape generalizat
pentru culturile cu desime mare si foarte mare:cereale
paioase,leguminoase furajere etc.Pentru toate acestea realizeaza un spatiu
de nutritie de forma dreptunghiulara, pe rand desimea plantelor fiind prea
mare.
Semanatul in randuri apropiate(dese)(5,8cm intre
randuri si 1,7 cm intre plante pe rand,functie de desime) reprezinta
metoda optima de semanat pentru culturile care se seamana in randuri
obisnuite,mai ales pentru cele cu desimi foarte mari,peste 1000 b.g.m.p.
Semanatul in randuri indepartate echidistante la 30-100
cm- se practica pentru culturile cu desime mijlocie si mica,cu ajutorul
semanatorilor universale care debiteaza o cantitate uniforma de samanta
pe toata lungimea randului sau a celor de precizie care aseaza semintele la
locul definitiv,in cuiburi,de-a lungul randului.
Semanatul in benzi sau in fasii se deosebeste de celelalte
metode de semanat in randuri prin aceea ca randurile nu sunt
echidistante,alterand gnepuri de doua sau mai multe randuri
apropiate(12,5cm)sau distante (25-45cm)cu benzi sau fasii mai late (40-
70cm),destinate trecerii rotilor agregatului fara a deranja plantele din
interiorul benzii.

Norme de semanat
Este cel mai important element tehnic al lucrarii de semanat ,
reprezentandnumarul de seminte germinabile,introduse in sol , pe unitatea
de suprafata . Norma de semanat depinde de o serie de factori precum:
specia , soiul (hibridul),zona ecologica,rasarirea plantelorr,tehnologia
aplicata,etc. Marimea ei depinde de valoarea utila a semintelor,marimea
lor si desimea lor.
Se calculeaza cu relatia:
D  MMB
Q
su

15
Proiect M.I.A.

Unde: Q=norma de samanta (kg/ha)

D=desimea de semanat(pl/m2)
MMB=masa a o mie de seminte
Su=samanta utila(%)
Norma de semanat calculata teoretic trebuie materializata pe teren
printr-o perfecta reglare a masinilor de semanat pe baza notitei tehnice a
fiecareia.Nu este suficient ca semanatoarea sa distribuie toata norma ei ,
este absolut necesar ca aceasta norma sa fie uniform
distribuita.Uniformitatea desimii plantelor este un important indice de
calitate al lucrarii de semanat.
Adancimea de semant
Este adancimea la care trebuiesc incorporate semintele in sol,fiind
de o importanta esentiala pentru o buna germinare si rasarire.Ea trebuie sa
asigure la nivel optim toti factorii germinarii semintelor(apa ,
temeratura,oxigen),in corelatie cu capacitatea de strabatere a germenilor
diferitelor plante,de care depinde rasarirea,
La stabilirea adancimii de semanat se va tine seama de:
 Marimea semintelor si tipul de germinatie;
 Textura si umiditatea solului(capacitatea solului de a forma crusta
este legata de un continut mare de argila,iar crusta stanjeneste
rasarierea).
Pentru fiecare specie, functie de primul factor mentionat exista niste
limitede adancime de la care germinii pot strabate stratul de sol.Pentru
una si aceiasi cultura se va face superficial in solurile cu textura fina sau
atunci cand umiditatea in sol este suficienta pentru germinare.Semintele
semanate prea adanc nu rasar pentru ca n-au suficient oxigen si deci nu-si
pot procura energia necesara strabaterii stratului de sol de deasupra,cele
semanate prea superficial nu gasesc apa necesara in solul uscat,sunt
consumate de daunatori(insecte,pasari)
Semanatul la adancimea optimaasigura o buna ancorare a plantelor
in sol si le sporeste rezistenta la cadere.

16
Proiect M.I.A.

ETAPA II

2.1.Calculul parametrilor cinematici ai frezei

2.1.1. calculul valorii optime a raportului
viteza periferica /viteza de deplasare

In timpul procesului de lucru freza imprima rotorului doua miscari:o

miscare de translatie(deplasare)executata datorita tractarii frezei si o
miscare de rotatie executata de rotor in jurul axei reale ,miscare primita
de la priza de putere a tractorului prin intermediul transmisiei.Ambele
miscarisunt uniforme.Compunerea celor doua miscari relative executate
de varfurile cutitelor dau nastere la o miscare absolutacare descrie o curba
ce face parte din familia cicloidelor,numita trohoida sau cicloida
alungita .O astfel de traiectorie poate avea loc numai in cazul cand viteza
de rotatie a varfului este mai mare decat cea de translatie a frezei vd.
Pentru ca procesul de taiere si dislocare a feliilor de sol sub forma
de brazde sa aiba loc este necesar ca vp/vd=1 . Frezele agricole pe langa
dezavantajul imburuienarii prezinta si pe acela al pulverizarii solului in
cazul alegerii necorespunzatoare a raportului intre viteza masinii si viteza
rotorului,precum si crearea pe fundul brazdei de creste,adica portiuni de
sol nelucrat.
Crestele ramase pe fundul brazdei reprezinta portiuni de sol nelucrat
,deci pot fi considerate ca niste gresuri.De aceea cerintele impuse
procesului tehnologic de lucru al frezelor prevad ca valoarea inaltimii
acestora sa fie cat mai mica c>0,2a ,unde a reprezinta adancimea de lucru
a frezei.
Respectarea acestei cerinte depinde de raza R a rotorului,de
numarul de cutite z1,montate pe aceeasi parte a discului , de parametri
constructivi ai frezei si de regimul cinematic al acesteia ,exprimat prin
indicele λ.
Alegerea si proiectarea parametruluiregimului de lucru al frezeise
face astfelca inaltimea crestelor rezultate in urma executarii proceslui de
lucru sa se incareze in limitele de lucru impuse.
Valoarea inaltimii crestei c ,percum si corelatiadintre parametrii
constructivi si functionali ai frezei si marimea c,se determina cu relatia:
C=R-yA

Punctul A de intersectie (fig11) a celor doua trohoide invecinate

ramane in urma punctului inferior B al trohoidei 1cu o valoare s/2.

17
Proiect M.I.A.

Fig.11
Astfel ca abscisa xA a punctului A se determina cu relatia :
S
x A  xB 
2
Unde: xB-abscisa punctului inferior al trohoidei 1,ce se determina cu
expresia:
XB=vm·t+R·ω·t
 
Din figura se constata ca t 
2
,respectiv t 
2
D
Inlocuind aceasta relatie si tinand seama de faptul ca S  se deduce:
z1
 
x A  vm  vm
2 z1
Ecuatia miscarii oricarui punct al organului de lucru va avea urmatoarea
expresie:
vm y
xi  arcsin i  ri 2  yi2
 ri
Egaland partile din dreapta ale ecuatiilor vom avea:
  v y
vm  vm  m arcsin A  R 2  y A2
2 z1  R
Inlocuind expresia lui yA din relatia c=R-yA obtinem valoarea indicelui
cinematic λ:
vp R    z1  2 R  c
    arcsin 
vm 2 Rc  c 2  2 z1 R 
vp
 ; λ=(3……10)iar in unele cazuri la asa numitele freze rapide
vm
,aceste valori pot fi depasite λ=10……12.
Adancimea de lucru a frezeise stabileste conform cerintelor
tehnologice(agrotehnice)de lucru.Aleg:
18
Proiect M.I.A.

a=18cm
c  0,2a  0,2  18  3,6
aleg c=3
Diametrul rotorul frezei D=5cm(R=27cm)
Numarul de cutite de pe un disc z=4
Numarul de cutite de pe aceiasi parte a discului z1=2
 27  3 
27  (1  2)  arcsin
Deci 2 27 
   4,27
2  27  3  9
λmin=4,27
Din conditia de pulverizare a solului λmax=10

2.1.2.Avansul pe cutit.Graficele S=f(vp) si S=f(vd)

Pasul frezei S reprezinta distanta parcursa de freza in timpul t in

care rotorul s-a rotit cu un unghi egal la centru cu cel dintre doua cutite
2
invecinate,adica zz ,unde z1reprezinta numarul de cutite dispuse pe
aceeasi parte a unuidisc de pe rotor
2 2R
S=vmt ; t  
z1 z1v p
D
S 
z1
Pentru a stabili expresia avansului pe cutit luam in considerare
faptul ca acest S este un spatiu si ca expresia spatiului in miscare
rectilinie uniforma este S=vdt unde t=timpul in care rotorul se roteste
2 2 2
cu unghiul la centru  z  t dar
1
z  1
z1
deci z1
 t ; t 
z1
2
Inconsecinta expresia lui S este S=vdt vd 
z1
2R 2R
S  vd ; vp=ωR; S  vd
z1R z1v p
In situatia in care lantul cinematic al miscarii de la priza de putere la
rotor cere un raport de transmitere aceasta inseamna ca viteza periferica
este constanta intreagra grupa de termeni.
2R
 k1 ; S=vd·k1
z1v p

19
Proiect M.I.A.

fig 12
Daca freza are cutie de viteze,deci mai multe rapoarte de
2R 1 2R k
transmitere atunci: S  vd  ; vd  k2 ; S  2
z1 v p z1 vp
Tabelul 3
λmin vp Vd K1 S=S(vd)
4,27 3,6 0,69 23,56 16,35
4,27 5 0,96 16,96 16,28
4,27 6 1,15 14,14 16,26

Tabelul 4
Vd vp K2 S=S(vp)
0,7 3,16 59,37 18,72
0,7 4 59,37 14,84 Vd vp K2 S=S(vp)
0,7 4,5 59,37 13,19 0,8 4,5 67,85 15,07
0,7 5 59,37 11,87 0,8 5 67,85 13,57
0,7 6 59,37 9,89 0,8 6 84,82 11,30
0,8 3,16 67,85 21,47 0,1 3,16 84,82 26,84
0,8 4 67,85 16,96 0,1 4 84,82 21,20

0,1 4,5 84,82 18,84

0,1 5 84,82 16,36

0,1 6 84,82 14,13

20
Proiect M.I.A.

21
Proiect M.I.A.

22
Proiect M.I.A.

2.1.3.Traiectoria cutitului.Analitic si grafic pentru

doua valori ale lui λ(λmin si λmax)

Se considera un disc al volumului echipat cu patru cutite.Centrul O al

discului este in acelasi timp si originea axelor la care se raporteaza
sistemul. Se noteaza Гd raza discului pe care monteaza cutitele in miscare
relativa de notatie.
Vectorul viteza vp se reprezinta la scara astfel incat sa fie egala cu
raza R.Respectandu-se raportul vp/vd=1,se reprezinta la scara aleasa si
viteza relativa vd se dispune pe abcisa incepand din O in punctele
1’,2’,3’……..8’ la o dostanta de compas agala cu R din 0,1’,2’,3’…….8’
se intersecteaza dreptele ce trec prin punctele numerotate
analog,obtinandu-se intersectiile1”,2”,3”……8”.
Unindu-se aceste puncte se obtine pe cale grafica curba denumita
trahoida, ce reprezinta traiectoria absoluta descrisa de varfurile
cutitelor(fig.13).

Fig.13
Expresia analitica a traiectoriei

Determinarea acuatieiparametrice ale traciectoriilor cutitelor unui

rotor cu ax orizontal si perpendicular pe directia de inintare a masinii are
loc in conditiile compunerii celor doua miscari,vp si vm..
Considerandu-se ca origine a sistemului de coordonate punctul O,
adica centrul rotorului frezei atunci segmentul O, va reprezenta spatiul
parcurs de centrul rotonului in timpul t’=vm· t (fig.14).

23
Proiect M.I.A.

Fig.14
In acest timp,cutitele se rotesc cu unghiul la centru φ=ωt,iar punctul A se
va deplasa in A1.Coordonatele punctului A se determina analitic cu
ecuatia sub forma parametrica:
x=vmt+Rcosωt
y=Rsinωt
In cazul cand se considera ca originea coordonatelor la care se
raporteaza sistemul este in punctul de contact al rotorului cu fundul
brazdei sau cu alte cuvinte cercul descris de rotirea cutitelor se
rostogoleste pe axa Ox, adica pe fundul brazdei, ecuatiile devin:
X=vmt+Rcosωt
Y=-R(1-sinωt)
Traiectoriile cutitelor urmatoare, in ordinea succesiunii lor se vor
exprima:
2
x’=vmt+Rcos( t  z
)
2
y’=Rsin( t  z
) ;z=numarul de cutite dispuse pe un disc al
rotorului frezei
Eliminandu-se din ecuatia x=vm·t +Rcosωt si y=Rsinωt,timpul se
obtine ecuatia miscarii punctului A:

y
sin t 
R
y
t  arcsin ; timpul t se determina cu relatia:
R
1 y
t  arcsin
 R
Inlocuindu-se cos t  1  sin 2 t rezulta ecuatia:
2
vm y y
x arcsin  R 1 2
 R R

24
Proiect M.I.A.

vm y
x arcsin  R 2  y 2
 R
Ecuatia miscarii oricarui punct al organului de lucru va avea
urmatoarea expresie:
vm y 2 2
xi  arcsin i ri  yi
 ri
Forma traiectoriei descrisa de varful cutitului este determinata si
de valoarea indicelui cinematic al frezei:
vp R
 
vm vm
Daca λi=1 addica ωЃi=vm
Unde r=raza centroidei mobile,iar traiectoria miscarii punctului A
va fi o cicloida propriu-zisa.Punctele pentru care ri>r au traiectoria
miscarii de forma unei cicloide alungite,iar punctele pentru care ri>r au o
traiectorie de forma unei cicloide scurtate.

2.1.4.Geometria cutitului de freza in forma de L

Cutitele folosite in constructia frezelor prezinta o mare diversitate de

forme si profile care se clasifica in doua grupe: rigide si elastice.Montarea
cutitelor pe rotor se face rigid (solutia cea mai utilizata),articulat si prin
intermediul unor cuplaje cu frictiune.
Din grupa cutitelor rigide fac parte urmatoarele forme:drepte,
curbate, sub forma de dalta.
Dintre cutitele curbate, cele mai utilizate sunt cele in forma de L
Unghiul de ascutire i ≥0,26 rad.adica 15°.Aceste forme de cutite se
folosesc la majoritatea tipurilor de freze putand lucra in functie de
lungimea lor la adancimi de 6 ÷ 25cm..Cutitele in forma de L pot avea
aripa dispusa in partea dreapta sau in partea stanga.Cutitele se monteaza
pe disc in mod alternati,numarul de cutite pe disc fiind2 ÷ 8.Latimea de
lucru b a cutitului nu trebuie sa fie sub 50mm, deoarece in acest caz,
lucrul mecanic specific, raportat la volumul de sol dislocuit creste mult
din cauza influientei taierii laterale a feliilor de sol.
Variatia lucrului mecanic specific LS in functie de latimea aripei .
Din acest grafic rezulta ca cele mai indicate valori pentru b sunt
cele peste 55mm;mai frecvent se utilizeaza b =90 ÷ 130mm.
Raza de curbura r= 30-35mm;la valori mai mici poate duce la
cresterea lucrului mecanic specific,necesar taierii feliilor de sol.
La montarea cutitelor pe rotortrebuie sa se asigure un unghi ε de
asezare a cutitului,denumit si unghi de taiere posterior al taisului si
tangenta la cicloida in punctul M.Acest unghi pozitiv are valori cuprinse
intre 0,10 si 0,17rad(6-10˚)cu scopul de a reduce frecarea dintre partea
posterioara a cutitului i=0,26-0,34rad(15-20˚).
25
Proiect M.I.A.

Unghiul β este denumit unghi de taiere anterior β=i+ε.Consumul de

energie pentru desprinderea feliilor de sol este minim in cazul
cand :β=0,34-0,43rad adica β=20-25˚.
Unghiul ε0 este denumit unghi aparent de asezare acutitului este
masurat intre planul posterior al taisului si tangenta la cerc in punctul M.

26
Proiect M.I.A.

II. 1.5. Graficele Δε = f(λmin) si Δε = f(λmax)

Unghiul Δε, denumit unghi de convectie, este format intre tangenta la cerc
si tangenta la cicloida (vezi fig. 18).
Spre deosebire de masinile de lucrat solul cu organe de lucru passive
(groape si pluguri de discuri), care executa numai miscare de translatie si la care
unghiul de asezare ε ramane constant, indifferent de viteza, la cutitele de freza,
acest ε se schimba in functie de valoarea raportului dintre viteza periferica a
rotonului Vp si viteza de inaintare a masinii Vm.
Din figura 18 rezulta : ε = ε0 – Δε ; unde Δε se poate determina cu relatia :
v m cos 
tg Δε = ;
v p  v m sin 

ι fiind unghiul de rotatie al cutitului.

vp
Impartind cu vm si cunoscand ca 
vm

cos
Se obtine : tg Δε =
  sin 
cos
Δε = arctg
  sin 
cos cos
Δε = arctg   sin   arctg   sin 
min max

ι 0 15 30 45 60 75
Δε 13,18 13,54 12,93 11,22 8,35 4,45

ι 0 15 30 45 60 75
Δε 5,71 5,66 5,20 4,35 3,13 1,664

27
Proiect M.I.A.

Variatia Δε = f (λmin)
Δε = f (λmax)

II.2. Dispunerea cutitelor pe rotorul frezei

La montarea cutitelor pe rotor trebuie sa se asigure un unghi ε de asezare

a cutitului, denumit si unghi de taiere posterior.
Asezarea cutitelor pe rotorul frezei se poate face in mai multe moduri.
Cea mai utilizata este montarea cutitelor pe discuri rigidizate cu rotorul.
Cutiul se monteaza cu lamele laterale asezate alternativ pe dreapta si pe
stanga.
Dispunerea cutitelor pe rotorul frezei se face sa asa maniera incat
momentul rezistent pe rotor la o rotatie a rotonului sa fie cat mai uniform.
Z1 – numarul de cutite de pe aceeasi parte a discului
Z2 – numarul total de cutite de pe disc
Z3 – numarul total de cutite de pe rotor.
Z = m * Z2 ; unde m – numarul de discuri
ι – unghi la centru
2 2
ιZ1 = Z1 ; ι= Z2

28
Proiect M.I.A.

lZ = ιZ * R
2 2
ι=   0,11
Z 56

ι = 0,11 * 270 = 30,29

II.3. Calculul puterii necesare pentru antrenarea frezei

Puterea necesara actionarii frezei are patru componente :

Pf = Pd + Pt + Pa ± Pi ; unde :
Pd – puterea necesara pentru deplasarea frezei
Pt – puterea necesara pentru taierea si desprinderea feliilor de sol
Pa – puterea necesara pentru aruncarea feliilor desprinse din sol
Pi – puterea de impingere a frezei
f * G * vd
a). Pd = [kw] ; unde :
1000
G – greutatea frezei; [N]
29
Proiect M.I.A.

f – coeficientul rezistentei la nulare

vd – viteza de deplasare a masinii [m/s]

G = 2200 kg f = 22 000 N
4 randuri * (70….85) cm = 3,3 m
B = 3,3 m
f = (0,1  0,15)
vd = 0,7 m/s
0,125 * 22000 * 0,7
Pd =  1,925KW
1000
L * Zc *
b). Pt = [ KW ] ; unde :
2 * 1000
L – lucrul mecanic efectuau de un cutit in procesul de lucru
[N*m]
Zc – numarul de cutite ale rotonului
ω – viteza de rotatie [rad/s]
L = s*a*b*K0 ; unde :
S – pasul frezei [m]
D  * 54 * 10 2
S=   0,198m
Z1 *  2 * 4,27

a – adancimea de lucru a cutitului [m]

a = 0,18 m
b – latimea de lucru a cutitului; [m]
b = 0,117 m

K0 – rezistenta solului la frezare

K0 = (8  17) * 104 N/m2
Zc = 56 cutite (14 discuri cu cate 4 cutite)
ω = 16,64 rad/s

S * a * b * k0 * Z c *
Pt  92.76 KW
2 * 1000

30
Proiect M.I.A.

c). Pa ≈ (0,1  0,2) Pt = 0,14 *92,76

Pa = 12 KW
Rrx * v d
d). Pi =
1000
Rrx = 4000 N => Pi = 2,8 KW
vd = 0,7 m/s

Deci puterea de actionare a frezei va fi :

Pf = 1,925 + 12 + 2,8 + 92,76 [KW]
Pf = 109,48 KW

31
Proiect M.I.A.

ETAPA A III A
Proiectarea semanatorii

Schema unei masini purta de semanat plante prasitoare include in

componenta sa urmatoarele parti : sectii de semanat, montate pe un cadru si
marcatoare pentru asigurarea conducerii agregatului de semanat in timpul
lucrului.
Masina este formata din cadrul 1 sustinut pe 2 roti, iar pe triunghiul de
prindere se monteaza sectiei de semananat si marcatoarele.
O sectie de semanat este formata dint-un cadru montat articulat de
cadrul masinii, pe care sunt dispuse urmatoarele parti componente : cutia de
seminte 3, aparatul de distributie 4, brazdarul 5 si roata de tasare – actionare 6.

III.1. Cutia de seminte

La masinile de semanat plante prasitoare cutiile de seminte alimenteaza

in general o singura sectie, foarte rar doua sectii si sunt de forma cilindrica,
cilindro-troncanica, prismatice, combinate.
Pentru urmarirea nivelului semintelor din cutiile de seminte, acestea se
prevad cu tije indicatoare de nivel, foarte obdurate cu materiale transparente,
sesizare automate de nivel, etc.
Capacitatea cutiilor de seminte este de 10-20 dm3 pentru un aparate de
distributie.
Volumul necesar al cutiei de seminte se poate determina tinand seama
atat de valoarea normei de insamantare, cat si de modul de alimentare a masinii
cu seminte in timpul exploatarii.
Astfel, considerand ca, intre doua alimentary cu seminte, masina
parcurge o lungime L, in m, volumul V al cutiei rezulta din relatia :
N
V=B*L* [m 3 ] ; unde :
 u *  *10 4

B – latimea de lucru a masinii : B = 3,3 m

32
Proiect M.I.A.

N – norma de insamantare, in kg/ha

ρ – masa volumetrica a semintelor in kg/m3
ηu – coeficientul de umplere al cutiei
ηu = 0,9 – 0,95

Consideram L = 2000 m = 2 km
N = 20 kg/ha
ρ = 1,3…1,4 g/cm3 = 1,35 * 103 kg/m3
20
V = 3,3 * 2000 * = 10,292 dm3
0,95 * 1350 * 10 4

V = 10,292 dm3

III.2. Alegerea si calculul distribuitorului

Distribuitoarele masinilor de semanat au rolul de a distribui o cantitate
de seminte pe unitatea de suprafata, indifferent de viteza de deplasare a masinii.
In constructia masinilor de semanat plante prasitoare se folosesc diferite
tipuri de aparate de distributie. Caracteristic tuturor acestor tipuri de aparate
este faptul ca elementele active ale acestora realizeaza antrenarea cate unei
seminte.
Aparatele cu distributie mecanica pot fi : cu discuri, cu orificii, cu discuri
de alveole, cu tambure cu alveole, cu tambure cu degete si cu benzi cu orificii.
La aceste aparate, fiecare orificiu sau alveola realizeaza antrenarea cate
unei seminte si evacuarea acesteia spre brazdar.

a). Aparate de distributie cu discuri sau orificii sau alveole.

Organul principal al acestor aparate este reprezentat printr-un disc
prevazut cu orificii sau alveole, ce primeste miscare de roatatie. Discurile pot
avea orificii sau alveole de forme si dimensiuni diferite, corespunzatoare
formelor si dimensiunile semintelor pentru semanatul carora sunt destinate.
Discul cu orificii sau alveole se dispune in partea inferioara a cutiei de
seminte, pe fundul acesteia.
Discul se dispune orizontal sau inclinat. Fundul cutiei este prevazut cu un
orificiu de evacuare a semintelor in brazdar.

33
Proiect M.I.A.

Pe partea superioara, pe o portiune discul este acoperit cu un capac 1.

Portiunea neacoperita a discului este in contact cu seminte din cutia de
seminte. Deasupra discului, pe portiunea acoperita a acestuia sunt prevazute
razuitorul de seminte 2 si degetul de evacuare 3, dispus deasupra orificiului de
evacuare a semintelor. Razuitorul si degetul de evacuare sunt mentinute de
capacul 1.
Semintele vin in contact permanent cu portiunea neacoperita a discului.
Ca urmare, cate o samanta intra in fiecare orificiu sau alveola, fiind antrenata
apoi in miscarea de rotatie a discului. Semintele care nu au intrat complet in
orificiu sau alveole, fiind antrenata apoi in miscarea de rotatie a discului.
Semintele care nu au intrat complet in orificiu sau alveole sunt indepartate de
razuitor. Semintele intrate in orificiu sau alveole sunt trasportate de disc si sunt
evacuate fortat de degetul de evacuare, prin orificiul e in brazdare.

b). Aparate de distributie cu tambur sau alveole.

Constructia unui aparat cu tambur cu alveole este prezentat in fig. 22.

34
Proiect M.I.A.

Tamburul 1 cu alveole este montat pe un arbore orizontal. Alveolele pe

tambur de dispun pe un rand sau pe doua randuri. Forma alveolelor depinde de
forma si marimea semintelor.
Semintele vin in contact cu partea superioara a tamburului si intra in
alveole, fiind automate in miscarea de rotatie a acestuia. Surplusul de seminte
antrenat de alveole este indepartat prin intermediul cilindrului de cauciuc 2. Ca
urmare, in fiecare alveola ramane cate o samanta. Evacuarea semintelor din
alveola se face prin cadere liber.
O alta construcie din aparat de distributie cu alveole este cea aratata in
fig.23.

Tamburul 1 cu alveole este montat pe un arbore orizontal. Pe fundul

fiecarei alveole este prevazut cate un orificiu. Umplerea alveolelor cu seminte se
face in timpul trecerii acestora prin dreptul stratului de seminte ce curge din
cutia de seminte 2. Intr-o alveola pot intra mai multe seminte. In procesul de
lucru, anveolele umplute cu seminte in timpul rotirii tamburului trec prin fata
ajutajului 3, prin care este suflat un current de aer debitat de un ventilator.

c). Aparate de distributie cu tambur cu degete.

Aparatul (fig. 24) este format din tamburul 1 pe care sunt montate
articulate degete 2. Fiecare deget este prevazut cu cate o planta 3.
Sub actiunea arcurilor 4, degetele sunt rotite astfel incat paletele sa vin in
contact cu discul fix 5.

35
Proiect M.I.A.

In spatele discului 5, pe acelasi arbore cu tamburul 1, este montat

tamburul 6 care reprezinta tamburul de antrenare al transportorului cu racleti
7. Acest transportor este montat pe tamburul 6 si pe tamburul de intindere 8.
Tamburul 1 si tamburul 6 primesc miscare de rotatie.
Degete 2 se indeparteaza de discul 5 si trec prin masa de seminte. Se
realizeaza astfel antrenarea semintelor intru disc si paleta.

d). Aparat de distributie cu banda cu orificii.

Astfel de aparate se folosesc pentru semanatul semintelor de sfecla de
zahar. Organul principal al aparatului este format din banda 1 (fig. 25) montata
pe role. Banda are latimea de 30 mm si latimea de 3 mm, fiind prevazuta cu
orificii. In partea inferioara a benzii cu orificii, este prevazuta o placa support 2.
Semintele, venind in contact cu banda de orificii, intra in orificiile acesteia si sunt
antrenate in miscarea benzii.
Dupa depasirea marginii benzii support, semintele cad in rigola deschisa
de brazdar. Indepartarea surplusului de seminte se face de rola 3. Banda este
antrenata de tamburul 4.

Nr. Cultura Nr. de boabe Nr. de orificii pe discul Diametrul

crt in cuib distribuitor orificiilor (mm)
1. Porumb 1 7 5,5
2. Porumb 1 14 5,5
3. Porumb 1 16 5,5
4. Porumb 2 6x2 5,5
5. Floarea-soarelui 1 14 3
6. Floarea-soarelui, ricin 2 6x2 3
7. Bob 1 14 6
8. Fasole 1 14 5,5
9. Castraveti 1 34 5
10. Soia, naut, bumbac 1 40 4,5
11. Sfecla de zahar, sorg, 1 68 2,5
canepa, coriandru

36
Proiect M.I.A.

12 Pepeni 2 3x2 4

Aleg aparat de distributie cu disc cu alveole.

III.3. Calculul cinematic al semanatorii

a. Porumb (1 bob in cuib)

10 8 * n
b = 70 cm amin =
N max * bmax

bmax = 100 cm
10 8 * n
Nmin = 19 000 amax =
N min * bmiu

Nmax = 103 000

10 8 * 1
amin = 9,7cm
103000 * 100
10 8 * 1
amax = 75,18cm
19000 * 70
D  * 10,4
it min =   1,67
a max 0,75

D = 40 cm = 0,4 m
D  * 0,4
it max = a  0,097  12,95
min

b). Fasole (1 bob in cuib)

Nmin = 92 000 ; bmin = 70 cm
Nmax = 255 000 ; bmax = 80 cm
10 8 * 1
amin =  4,9cm
255000 * 80
10 8
amax =  15,52cm
92000 * 70
D  * 0,4
it min =   8,1
a max 0,155

37
Proiect M.I.A.

 * 0,4
it max = 0,049  25,64

c). Soia, naut (un bob in cuib)

Nmin = 23000 ; bmin = 70 cm
Nmax = 297000 ; bmax = 90 cm
10 8 * 1
amin =  3,74cm
297000 * 90
10 8 *1
amax =  13,4cm
23000 * 70
D  * 0,4
it min = a   9,37
max 0,134

D  * 0,4
it max =   33,59
a min 0,0374

d). Floarea-soarelui
Nmin = 30 000 ; bmin = 70 cm
Nmax = 90 000 ; bmax = 100 cm
amin = 11,11 cm => it max = 11,32
amax = 47,61 cm => it min = 2,63

e). Sfecla de zahar

Nmin = 298 000 ; bmin = 45 cm
Nmax = 542 000 ; bmax = 50 cm
amin = 3,69 cm => it max = 34,05
amax = 7,45 cm => it min = 16,98

f). Mazare
Nmin = 600 000 ; bmin = 50 cm
Nmax = 800 000 ; bmax = 70 cm
amin = 1,78 cm => it max = 70,59
amax = 3,33 cm => it min = 38,07

g). Bob marunt

Nmin = 47 500 ; bmin = 70 cm

38
Proiect M.I.A.

Nmax = 162 000 ; bmax = 100 cm

amin = 6,17 cm => it max = 20,36
amax = 30,07 cm => it min = 4,18

h). Sorg
Nmin = 149 000 ; bmin = 50 cm
Nmax = 400 000 ; bmax = 80 cm
amin = 3,125 cm => it max = 40,21
amax = 13,42 cm => it min = 9,37

i). Castraveti
Nmin = 26 000 ; bmin = 100 cm
Nmax = 62 000 ; bmax = 150 cm
amin = 10,75 cm => it max = 11,74
amax = 38,46 cm => it min = 3,27

j). Pepeni
Nmin = 10 000 ; bmin = 120 cm
Nmax = 20 100 ; bmax = 300 cm
amin = 16,58 cm => it max = 7,61
amax = 83,33 cm => it min = 1,70

itmac 70,59
φ= q 1 ; φ= 31  1,127
it min 1,70

φSTAS = 1,12 = R20

φ = 1,12 b20 = 14,64

b1 = 1,7 b25 = 25,80
b2 = 1,7 * 1,12 b30 =
b3 = 1,7 * (1,12)2 = 2,13

39
Proiect M.I.A.

b4 = 1,7 * (1,12)3 = 2,38

b5 = 1,7 * (1,12)4 = 2,67
b6 = 1,7 * (1,12)5 = 2,99
b7 = 1,7 * (1,12)6 = 3,35
b8 = 1,7 * (1,12)7 = 3,75
b9 = 1,7 * (1,12)8 = 4,20
b10 = 1,7 * (1,12)9 = 4,71
.
.
b15 = 8,3

III.3. Calculul cinematic al transmisiei semanatorii

Transmisiile semanatorii sunt realizate din una sau mai multe grupa
cinematice, cu lant sau cu roti dintate. La transmisiile cu mai multe grupe
cinematice, fiecare grupa poate realize un numar determinat de rapoarte de
transmitere intermediare.
Schema transmisiei cu 32 rapoarte de transmitere este prezentata in fig.
25. Intre roata A si grupul de 2 roti de lant B se obtin 2 rapoarte de transmitere.
Forumula structurala optima : 24 x 41 x 48
Intre rotile Z4 si Z5 se obtine un raport de transmitere constant.
Intre roata Z5 si grupul de roti C se obtin patru rapoarte de transmitere
prin angrenarea succesiva a rotii Z5 cu Z6 respectiv Z7, Z8 si Z9.
Criterii de stabilire a rapoartelor de transmitere
Numarul total de rapoarte de transmitere cu care trebuie prevazuta
transmisia unei masini de semanat universale depinde de tipul aparatelor de

40
Proiect M.I.A.

distributie, precum si de domeniul de reglare al normelor de insamantare, in

conditiile utilizarii masinii la semanatul diferitelor culture.
Numarul rapoartelor de transmitere necesar a fi obtinut corespunde
numarului de norme de insamantare impuse prin diferite culturi.
Numarul rapoartelor de transmitere q = 32
it max = 70,59
ln 70,59
φx = 70,59 => x = ln 1,12  37,56  37

Calculul numarului de orificii ale discurilor

m1 = 2
m2 = m1 * φ8 = 4,95 ≈ 5
m3 = m1 * φ16 = 12,26 ≈ 13
m4 = m1 * φ24 = 30,35 ≈ 31

ln 31
φy = 31 => y = ln 1,12  3,03

y ≈ 31
Diagrama structurala
24 x 41 x 48

Calculul numarului de dinti ai rotilor

Z2
it 11 =   2
Z1

adopt Z1 = 11 => it11 = φ-2

Z2 = Z1 * φ-2 = 11 * 1,12-2 = 8,76

41
Proiect M.I.A.

Z2 ≈ 9 dinti
Z3
it 12 = 2
Z1

Z1 = 11 => Z3 = Z1 * φ2 = 11 * 1,122 = 13,79

Z3 ≈ 14
Z5
it2 = 4
Z4

adopt Z4 = 17 nr. minim de dinti la roti dintate

Z5 = Z4 * φ4 = 17 * 1,124 = 26,74
Z5 ≈ 27 dinti
Z6
it 31 =   3
Z5

Z6 = Z5 * φ-3 = 27 * 1,12-3 = 19,21

Z6 = 20 dinti
Z7
it 32 =   2
Z5

Z7 = Z5 * φ-2 = 21,52
Z7 ≈ 22 dinti
Z8
it 33 =   1
Z5

Z8 = Z5 * φ-1 = 271,12-1 = 24,1

Z8 ≈ 25 dinti
Z9
it 34 =  o
Z5

Z9 = Z5 = 27 dinti

Rapoarte de transmitere reale

Z2 9
it 11 =   0,81 it 32 = 0,81
Z 1 11

it 12 = 1,27 it 33 = 0,92
it 2 = 1,58 it 34 = 1
it 31 = 0,74

42
Proiect M.I.A.

III.4. Calculul normelor de insamantare si intocmirea tabelului

de exploatare al masinii

A1BC1D1 : it1 = it 11*it2*it31*m1 = 1,89

A1BC1D1 : it2 = it11*it2*it31*m2 = 4,73
A1BC1D3 : it3 = it11*it2*it31*m3 = 12,32
A1BC1D4 : it4 = it11*it2*it31*m4 = 29,35
A1BC2D1 : it5 = it11*it2*it32*m1 = 2,07
A1BC2D2 : it6 = it11*it2*it32*m2 = 5,183
A1BC2D3 : it7 = it11*it2*it32*m3 = 13,47
A1BC2D4 : it8 = it11*it2*it32*m4 = 32,13
A1BC3D1 : it9 = it11*it2*it33*m1 = 2,35
A1BC3D2 : it10 = it11*it2*it33*m2 = 5,88
A1BC3D3 : it11 = it11*it2*it33*m3 = 15,30
A1BC3D4 : it12 = it11*it2*it33*m4 = 36,49
A1BC4D1 : it13 = it11*it2*it34*m1 = 2,55
A1BC4D2 : it14 = it11*it2*it34*m2 = 6,39
A1BC4D3 : it15 = it11*it2*it34*m3 = 16,63
A1BC4D4 : it16 = it11*it2*it34*m4 = 39,67
A2BC1D1 : it17 = it12*it2*it31*m1 = 2,96
A2BC1D2 : it18 = it12*it2*it31*m2 = 7,42
A2BC1D3 : it19 = it12*it2*it31*m3 = 19,30
A2BC1D4 : it20 = it12*it2*it31*m4 = 46,03
A2BC2D1 : it21 = it12*it2*it32*m1 = 1,25
A2BC2D2 : it22 = it12*it2*it32*m2 = 8,126
A2BC2D3 : it23 = it12*it2*it32*m3 = 21,12
A2BC2D4 : it24 = it12*it2*it32*m4 = 50,38
A2BC3D1 : it25 = it12*it2*it33*m1 = 3,69
A2BC3D2 : it26 = it12*it2*it33*m2 = 9,23
A2BC3D3 : it27 = it12*it2*it33*m3 = 23,99
A2BC3D4 : it28 = it12*it2*it33*m4 = 57,22
A2BC4D1 : it29 = it12*it2*it34*m1 = 4,01
A2BC4D2 : it30 = it12*it2*it34*m2 = 10,03

43
Proiect M.I.A.

A2BC4D3 : it31 = it12*it2*it34*m3 = 26,08

A2BC4D4 : it32 = it12*it2*it34*m4 = 62,20

10 8 10 8
10 8 
a= ; N = a * b D
N *b *b
i
D
i=
a

SOIA, RAUT
b = 70 b=80 b = 90
N = 114 023 pl/ha N = 99 770 pl/ha N = 88 684 pl/ha
N = 140 056 pl/ha N = 122 549 pl/ha N = 108 932 pl/ha
N = 153 129 pl/ha N = 133 998 pl/ha N = 119 000 pl/ha
N = 173 933 pl/ha N = 152 191 pl/ha N = 135 281 pl/ha
N = 189 053 pl/ha N = 165 421 pl/ha N = 147 041 pl/ha
N = 219 406 pl/ha N = 191 980 pl/ha N = 170 649 pl/ha
N = 240 096 pl/ha N = 210 084 pl/ha N = 166 741 pl/ha
N = 272 723 pl/ha N = 238 632 pl/ha N = 212 118 pl/ha
N = 296 482 pl/ha N = 259 422 pl/ha N = 230 597 pl/ha
N = 333 656 pl/ha N = 291 949 pl/ha N = 259 510 pl/ha
N = 365 260 pl/ha N = 319 603 pl/ha N = 284091 pl/ha

Floarea-soarelui
b = 70 b = 80
N = 33 649 pl/ha N = 29 443 pl/ha

44
Proiect M.I.A.

N = 36 946 pl/ha N = 32 328 pl/ha

N = 41 984 pl/ha N = 36 705 pl/ha
N = 45 586 pl/ha N = 39 888 pl/ha
N = 53 771 pl/ha N = 47 050pl/ha
N = 58 887 pl/ha N = 51 526 pl/ha
N = 66 845 pl/ha N = 58 489 pl/ha
N = 72 642 pl/ha N = 63 562 pl/ha
N = 84 352 pl/ha N = 73 808 pl/ha
N = 92 309 pl/ha N = 80 771 pl/ha
N = 104 928 pl/ha N = 91 812 pl/ha
N = 114 023 pl/ha N = 99 770 pl/ha

b = 90 b = 100

N = 26 172 pl/ha N = 23 554 pl/ha

N = 28 736 pl/ha N = 25 862 pl/ha
N = 32 626 pl/ha N = 29 364 pl/ha
N = 35 456 pl/ha N = 31 910 pl/ha
N = 41 822 pl/ha N = 37 364 pl/ha
N = 45 801 pl/ha N = 41 222 pl/ha
N = 51 990 pl/ha N = 46 791 pl/ha
N = 56 500 pl/ha N = 50 850 pl/ha
N = 65 607 pl/ha N = 59 046 pl/ha

10 8 * 7,42
N=  84352,11 pl/ha
 * 0,4 * 70 * 100

10 8 * 8,12
N=  92309,86 pl/ha
 * 0,4 * 70 * 100

10 8 * 7,42
N=  73808,48 pl/ha
 * 0,4 * 80 * 100

45
Proiect M.I.A.

10 8 * 8,12
N=  80771,13 pl/ha
 * 0,4 * 80 * 100

10 8 * 7,42
N=  59046,48 pl/ha
 * 0,4 * 100 * 100

10 8 * 8,12
N=  64616,90 pl/ha
 * 0,4 * 100 * 100

10 8 * 9,23
N=  104928,58 pl/ha
 * 0,4 * 70 * 100

10 8 * 10,03
N=  114023,14 pl/ha
 * 0,4 * 70 * 100

10 * 9,23
N=  91812,50 pl/ha
 * 0,4 * 80 * 100

10 8 * 10,3
N=  99770,25 pl/ha
 * 0,4 * 80 * 100

10 8 * 9,23
N=  73450,00 pl/ha
 * 0,4 * 100 * 100

10 8 * 10,03
N=  79816,20 pl/ha
 * 0,4 * 100 * 100

10 8 * 12,32
N= 140056,34 pl/ha
 * 0,4 * 70 * 100

10 8 * 12,32
N=  122549,30 pl/ha
 * 0,4 * 80 * 100

10 8 * 12,32
N=  98039,44 pl/ha
 * 0,4 * 100 * 100

La fel pentru celelalte culture.

b). Fasole
b = 70 cm b = 80 cm
N = 92 309,86 pl/ha N = 80 771 pl/ha
N = 104 928, 58 pl/ha N = 91 812 pl/ha
N = 114 023,14 pl/ha N = 99 770 pl/ha
N = 140 056,34 pl/ha N = 122 549 pl/ha
N = 153 129,79 pl/ha N = 133 988 pl/ha
N = 173 933,61 pl/ha N = 152 191 pl/ha
N = 189 053,33 pl/ha N = 165 421 pl/ha
N = 219 406,45 pl/ha N = 191 980 pl/ha

46
Proiect M.I.A.

N = 240 096 pl/ha N = 210 084 pl/ha

N = 272 723 pl/ha N = 238 632 pl/ha

Calculul normelor de insamantare

Porumb
10 8 * 1,89
N= 21485,91 pl/ha
 * 0,4 * 70 *100

10 8 * 2,07
N=  23532,19 pl/ha
 * 0,4 * 70 * 100

10 8 * 1,89
N=  18800,17 pl/ha
 * 0,4 * 80 * 100

10 8 * 2,07
N=  20590,67 pl/ha
 * 0,4 * 80 * 100

10 8 * 1,89
N=  15040,14 pl/ha
 * 0,4 * 100 * 100

10 8 * 2,07
N=  16472,53 pl/ha
 * 0,4 * 100 * 100

10 8 * 2,35
N=  26715,29 pl/ha
 * 0,4 * 70 * 100

10 8 * 2,55
N=  28988,93 pl/ha
 * 0,4 * 70 * 100

10 8 * 2,35
N=  23375,88 pl/ha
 * 0,4 * 80 * 100

10 8 * 2,55
N=  25365,31 pl/ha
 * 0,4 * 80 * 100

10 8 * 2,35
N=  18700,00 pl/ha
 * 0,4 * 100 * 100

10 8 * 2,55
N=  20292,25 pl/ha
 * 0,4 * 100 * 100

10 8 * 2,96
N=  33649,90 pl/ha
 * 0,4 * 70 * 100

47
Proiect M.I.A.

10 8 * 3,25
N=  36946,68 pl/ha
 * 0,4 * 70 * 100

10 8 * 2,96
N=  29443,66 pl/ha
 * 0,4 * 80 * 100

10 8 * 3,25
N=  32328,34 pl/ha
 * 0,4 * 80 * 100

10 8 * 2,96
N=  23554,93 pl/ha
 * 0,4 *100 * 100

10 8 * 3,25
N=  25862,67 pl/ha
 * 0,4 * 100 * 100

10 8 * 3,69
N=  41984,69 pl/ha
 * 0,4 * 70 * 100

108 * 4,01
N=  45586,52 pl/ha
 * 0,4 * 70 * 100

10 8 * 3,69
N=  36705,10 pl/ha
 * 0,4 * 80 * 100

10 8 * 4,01
N=  39888,20 pl/ha
 * 0,4 * 80 * 100

10 8 * 3,69
N=  29634,08 pl/ha
 * 0,4 * 100 * 100

10 8 * 4,01
N=  31910,56 pl/ha
 * 0,4 * 100 * 100

10 8 * 4,73
N=  53771,63 pl/ha
 * 0,4 * 70 * 100

10 8 * 5,18
N=  58887,32 pl/ha
 * 0,4 * 70 * 100

10 8 * 4,73
N=  47050,18 pl/ha
 * 0,4 * 80 * 100

10 8 * 5,18
N=  51526,41 pl/ha
 * 0,4 * 80 * 100

10 8 * 4,73
N=  37364,08 pl/ha
 * 0,4 * 100 * 100

10 8 * 5,18
N=  41221,13 pl/ha
 * 0,4 * 100 * 100

10 8 * 5,88
N=  66845,07 pl/ha
 * 0,4 * 70 *100

10 8 * 6,39
N=  72642,86 pl/ha
 * 0,4 * 70 * 100

48
Proiect M.I.A.

10 8 * 5,88
N=  58489,44 pl/ha
 * 0,4 * 80 * 100

10 8 * 6,39
N=  63562,30 pl/ha
 * 0,4 * 80 * 100

10 8 * 5,88
N=  46791,55 pl/ha
 * 0,4 * 100 * 100

10 8 * 6,39
N=  50850,00 pl/ha
 * 0,4 * 100 * 100

Aceasta va fi : Gb1 = Gb + G0
Ca urmare, rezultanta celor doua forte ce lucreaza asupra sistemului va fi
: Rt1 = R + Gb1
Aceasta rezultanta creaza un moment M = Rt1l0 ce tinde sa introduca
brazdarul in sol.
Deci brazdarul isi restabileste echilibrul cand Rt1 trece prin O. Acest
lucru se poate realiza prin modificarea pozitiei greutatii 1 pe bratul suport al
brazdarului.

ETAPA A V A
Calculul cronologic al unui reper

Dimensionarea arborelui cu discuri

- Forta de apasare pe arbore este : Fap = (1,1….1,2)Ft
unde : Ft – forta tangentiala
P 2M u
Ft = 
vm D1

- Turatia arborelui de intrare este data de turatia rotii masinii :

60v m
ηr =
Dr
unde : vm – viteza de deplasare a masinii vm = 0,7 m/s
Dr – diametrul rotii de copiere a masinii Dr = 0,4 m

49
Proiect M.I.A.

60 * 0,7
Deci ηr =  * 0,4  33,42 rot/min, care reprezinta turatia arborelui 1 din

cutia de viteze.
Stiind ca raportul de transmitere nu este constant datorita variatiei
vitezei lantului, si este dat de formula :

1 n1 Z 2
i=  
 2 n2 Z1
Asupra sistemului brazdar-brat-suport (fig. b) actioneaza urmatoarele
forte :
Gb – greutatea sistemului brazdar-brat-suport
R – rezultanta fortelor ce actioneaza pe brazdar dispusa in planul
de simetrie al acestui
P – forta de tractiune
La brazdarele prevazut cu arcuri (fig. c), pe langa fortele Gb, R si P
actioneaza forta T – forta dezvoltata de arc.
Stabilitatea in lucru a brazdarului in primul caz fig. b este asigurata
daca :
Rt = R + Gb = -P trece prin punctul 0.
Respectiv daca : GbL1 = Rh
Daca GbL1 > Rh sau daca GbL1 < Rh, brazdarul are tendinta de marire,
respective de micsorare a adancimii de lucru.
In cel de-al doilea caz, stabilitatea in lucru a brazdarului este asigurata
daca:
Rt = R + Gb + F = -P trece prin punctul 0.
Respectiv daca : Rh = GbL1 + Tl2
Mentinerea adancimii de lucru reglate se realizeaza asigurand o greutate
Gb, suficienta, satfel ca sa fie satisfacuta relatia GbL1 = Rh, sau o forta T
suficienta.
Asigurarea patrunderii brazdarelor in sol, pana la adancimea de lucru
necesara, in conditii reale de lucru R isi modifica valoarea, punctul de
aplicatie si directia, se poate face prin :
- marirea greutatilor Gb ;
- marirea prestringerii arcurilor cu care sunt prevazute unele brazdare;

50
Proiect M.I.A.

- modificarea distantei H dintre sol si punctul 0;

- modificare unghiului de patrundere a brazdarului in sol, prin
modificarea pozitiei corpului brazdarului fara de bratul suport.
In primul caz, prin adaugarea unor greutati suplimentare, Gb se modifica
greutatea sistemului brazdar-suport.

ETAPA A VI A
Echilibrul masinii (brazdarului)

In timpul lucrului, asupra brazdarului actioneaza forte ce apar ca efect al

actiunii brazdarului asupra solului si fortele de frecare.

51
Proiect M.I.A.

Asupra unui brazdar cultural, in timpul lucrului actioneaza urmatoarele

forte fig.

Ra – rezultanta rezistentelor elementare la comprimare si despicare a solului.

Rs si Rd – rezultanta rezistentelor elementare la comprimarea si deplasarea
laterala a solului, in stanga si in dreapta.
Ffa, Ff1 si Ff2 – rezultanta fortelor de frecare ce actioneaza pe muchia
anterioara si pe flancurile laterale ale capului brazdarului.
Rezultanta R a tuturor fortelor este :
R = R0 + Rv,
unde : R0 = R1 + R2 = Rs + Ff1 + Rd + Ff2 si
Rv = Ra + Rfa

52
Proiect M.I.A.

Pentru a avea o turatie maxima pe arborele cu discuri trebuie ca raportul

de transmitere sa fie minim.
Raportul de transmisie este :
Z6
it11 = 0,74 =
Z5
33,42
n1 = 33,42 rot/min => n2 =  45.16 rot/min
0,74

n1
n2 =
i
n2 – turatia arborelui cu discuri
ω = 2πn2
Pe
M= ; unde : Pe – puterea de iesire
2n 2

Pe = 0,3 KW
0,3
M = 2 * 45,16  1,057 N / m  1057 N / mm

2M 180 180
Deci forta tangentiala Ft = , dar D1 = p ( )  9,525 *  85,72
D1 Z6 20
unde : p – pasul lantului ; p = 9,525
Z6 = nr. de dinti ai rotii Z6 = 20
2 * 1057
Ft = 85,72  24,66 N

Dar stiu ca Fap ≈ (1,1…1,2)Ft => Fap = 1,2*24,66 = 29,59

Fap = 29,6

CALCULUL ARBORELUI

1. Alegerea materialului pentru arbore

STAS880-80 se alege OLC45

2. Predimensionarea

53
Proiect M.I.A.

Lungimea arborelui se stabileste in functie de lungimea celuilalt arbore

pe care se afla montate roti dintate Z6, Z7, Z8, Z9.
Se considera arborele solicitat la un moment de tensiune preluat de la
roata.
Turatia rotii masinii :
60v
nr =
Dr
60 * 0,7
nr =  * 0,4  33,42 rot/min

1057N*mm
Mt
Mt = M = 1057N*mm

R1 + R2 = Fap

Fap * 85
Fap 85 – R2 * 180 = 0 => R2 =  13,97 N
180
R1 = Fap – R2 = 29,6 – 13,97= 15,62 N
Mi = R1 * 85 = 15,62 * 85 = 1327,88 N*mm
Mech = (1327,88) 2  ( * 1057) 2 = 1462,56 N*mm
a = 0,58 ; Mech = 1462,56 N*mm
Mech = 1462,56 N
Tat = 610 N/mm2 OLC45
Ti = (1,1…1,2)Tat

54
Proiect M.I.A.

Aleg Tai = 1,1 * Tat = 671 N/mm2

M iechiv
Ti ≤ Tai =
Wz

d 3
Wz = =>
32

32 M echiv 32 * 1462,56
d= 3   22,20 mm
 * Tai  * 671

ETAPA A VII A
Calculul puterii necesare pentru actionarea masinii

Pnec = Pf + Ps ;
unde : Pf – puterea necesara actionarii frezei
Ps – puterea necesara actionarii semanatorii

Rs = Rg + Rb + Ra
unde: Rg – rezistenta la deplasarea in gol a masinii
Rb – rezistenta opusa de brazdare pe sol
Ra – rezistenta opusa la actionarea aparatului de distributie
inclusiv rezistenta datorata frecarii
Rs = (1,02 ÷ 1,05)Rg + Rb
Rg = φ * Gms
unde : φ – coeficient de rezistenta la mare
φ = (0,2 ÷ 0,25)
Gms = 5000 N
Rg = 0,25 * 5000 => Rg = 1250 N
Rb = nb * R0
nb – numarul de brazdare ; nb = 2
R0 – rezistenta la tractiune opusa de brazdar

55
Proiect M.I.A.

R0 = (30 - 45) da N
Rb = 2 * 4000 = 8000 N
Ps = Rs * Rt => Ps = 6669,2 KW
Pnec = 109,48 + 6669,2
Pnec = 116,14 KW

BIBLIOGRAFIE
Stefan Caproiu, C. Ciubotaru s.a. - ,,Masini agricole de recoltat, de lucrat
solul, intretinerea si combaterea daunatorilor”
Valentin Scripnic - ,,Masini agricole” - 1969, 1979
Toma Dragos - ,,Masini agricole” – EDP, 1975

56
Proiect M.I.A.

Victor Ros - ,,Masini agricole de lucrat solul”

N. N. Letosnel - ,,Masini agricole”
N. Krasnicenko - ,,Teoria calculelor si constructia masinilor agricole”
C. Ciubotaru, V. Craciun - ,,Masini de lucrat solul”, vol. III
Notite tehnice ale masinilor si instalatiilor.

57