Categorii de urme ce urmeaza a fi cautate cu

ocazia cercetarii
locului faptei

Urmele lasate de om
In continuare ne vom opri asupra cerecetarii criminalistice a uneia dintre cele mai
importante , categorii de urme si anume urmele lasate de un factor determinant , pe care
il denumim generic corpul uman , sau , mai exact , de elementele sale anatomice . Atunci
cand ne vom referi la aceasta categorie de urme , majoritatea cu valoare particulara in
procesul de identificare , are, in vedere si pe victima acesteia . Studiul urmelor formate de
anumite parti ale corpului uman este considerat ca facand obiectul unei stiinte – sau mai
exact, al unei ramuri a stiintei criminalisticii – denumita lofoscopie 1.

Urmele de maini si revelarea lor .

Dactiloscopia este ramura criminalisticii care se ocupa cu examinarea si clasificarea

desenelor papilare , in vederea identificarii persoanei2. Intr-o formulare sintetica , C.
Turai spune despre dactiloscopie ca este “stiinta privind studiul desenelor papilare” 3.
In activitatea complexa de descoperire , relevare , fixare si ridicare a urmelor de
maini de la locul faptei este necesar sa se tina seama , inca de la inceputul cerecetarii , de
modul in care s-au format aceste urme . Cum este si firesc , o urma de mana , indiferent ca
este a degetelor , a palmei sau a intregii maini , se formeaza prin contactul direct al
acesteia fie cu o suprafata , fie cu un obiect oarecare . In functie de modul de formare , ele
se pot prezenta astfel:
- urme de maini statice sau dinamice . Valoarea cea mai mare pentru identificarea
persoanei o au , bineinteles , urmele de maini statice , intrucat reusesc sa redea cu
claritate desenul papilar si detaliile sale caracteristice. Spre deosebire de urmele statice ,
urmele dinamice , prezentandu-se sub forma unor manjituri , pot servi in cel mai bun caz
la o identificare generica.
- urmele de suprafata sau de adancime . In functie de plasticitatea suportului
primitor de urma . De exemplu , urmele formate in chit moale , in ceara , in plastilina , in
vopsea neuscata etc. se formeaza in adancime , spre deosebire de urmele lasate pe o
suprafata dura , de genul sticlei , care sunt de suprafata . La randul lor , urmele de
suprafata se pot forma prin stratifecare datorita depunerii de substanta aflata pe mana
(sudoare , vopsea , grasime , sange etc.) pe suprafata atinsa , precum si prin
destratificare , datorita ridicarii substantei extinse anterior pe obiect (praf, vopsea). 4
- urme de maini vizibile sau latente . Variante intalnite , de regula , la urmele de
suprafata formate prin stratificare 5. Urmele de maini latente , contrar aparentelor , sunt
in majoritatea cazurilor de o calitate mai buna decat urmele vizibile . Explicatia consta in

1
Vezi JEAN GAYET , “A.B.C. de police scientifique” , Ed . Payot , Paris 1973 , p. 7 .
2
MINA MINOVICI , „Tratat complet de medicina legala „ , vol.II , Bucuresti , 1930 , p. 1039-1041
3
CONSTANTIN TURAI, “Elemente de criminalistica si tehnica criminala” – politie stiintifica ,1974,p.16
4
EMILIAN STANCU , “ Criminalistica stiinta investigarii infractiunilor “ Editura Tempus , Bucuresti 1992 , p. 129 .
5
Multe intre urmele de maini existente la locul faptei se prezinta sub forma latente , mai ales in cazul infractorilor
avizati , care , nu numai ca incearca sa previna lasarea de urme de maini prin purtarea , spre pilda , a unor manusi , dar
si cauta sa inlature urmele create , cu atat mai mult cu cat acestea sunt vizibile .

1
aceea ca urmele latente se formeaza prin depunerea unui strat foarte subtire de
substanta , capabila sa redea cu fidelitate detaliile caracteristice ale crestelor papilare si
chiar al porilor . Spre deosebire de urmele latente , urmele vizibile pot determina unele
greutati in cerecetare . Pe de o parte , acestora le este caracteristic , in numeroase cazuri ,
un anumit grad de imbicsire , de acoperire a detaliilor cu substanta depusa (sange ,
grasime , murdarie). Pe de alta parte , substanta impregnata in santurile papilare nu
numai ca determina estomparea crestelor , astfel incat pe obiect apare imaginea negativa
a amprentei papilare . O asemenea imagine poate conduce la o concluzie falsa de
neidentificare , in momentul examinarii comparative a urmei digitale cu impresiunea
luata persoanei suspecte . In practica , s-au intalnit cazuri de excludere a adevaratului
autor din sfera cercetarii , datorita neconcordantei , aparent evidente , dintre urma si
impresiune . Numai inversarea fotografica a imaginii urmei a permis revenirea asupra
concluziei initiale6.
Cu toata valoarea relativ redusa de identificare a unor urme vizibile , ele
servesc la constatarea imprejurarilor in care a fost savarsita infractiunea (obiecte folosite ,
drumul parcurs de autor , succesiunea actiunilor etc.). De asemenea , este aproape
imposibil ca intr-o urma digitala vizibila san nu existe o portiune , un fragment
exploatabil in cerecetarea de identificare , aspect uneori neglijat in practica .
Descoperirea urmelor unei infractiuni presupune , in primul rand , o cautare
sistematica a lor , in functie de natura locului si de modul de savarsire a faptei . Datorita
diversitatii deosebite de situatii , de imprejurari privind maniera de comitere a
infractiunii , nu pot fi date retete absolute de descoperire a urmelor . Pe baza unei bogate
practici existente in materie , in literatura de specialitate s-a conturat , insa , o regula cu
caracter de generalitate , conform careia “pentru descoperirea urmelor unei infractiuni ,
in cercetarea fiecarui caz , organul de urmarire penala va cauta sa reconstituie mintal
fiecare faza a desfasurarii infraciunii , parcurgand cu atentie , in sens direct sau invers ,
drumul presupus ca a fost facut de infractor “7. Sau asa cum subliniaza C. Turai cautarea
urmelor papilare latente este o operatie de tehnica criminalistica ce necesita atentie
deosebita din partea specialistului criminalist , acesta trebuind sa aiba ‘rabdarea si
intuitia unui mare artist”8.
Cautarea urmelor poate debuta din locul in care se presupune ca a intrat
infractorul , prin cercetarea clantelor usii , a incuietorilor , a comutatorului etc. Daca s-a
patruns intr-o incapere prin spargerea geamului cioburile acestora pastreaza in conditii
bune urmele crestelor papilare . In aceleasi conditii pastreaza urmele obiectele de
portelan si sticla , suprafetele metalice , mobilierul etc. Insesi suprafetele relativ
zgrumturoase , de genul gulerelor sau mansetelor camsii . pot retine urme , in conditii
multumitoare .
Sunt situatii in care cercetarile preliminare pot duce la concluzia ca
infractorul s-a folosit de manusi datorita absentei urmelor papilare , cel putin in prima
faza a cercetarii. Pe langa faptul ca insesi aceste manusi pot crea urme specifice , nu
trebuie exclusa posibilitatea aparitiei unor amprente digitale spre sfarsitul drumului
parcurs de infractor sau ceea ce este numit in literatura jurudica penala iter criminis . In
practica , se intalnesc cazuri in care infractorul , fiind nevoit sa desfasoare o operatie mai
migaloasa , este incomodat de manusi si le scoate automat (la cautarea prin sertare , prin
rafturile unei biblioteci , prin haine , la casele de bani etc.). Alteori , suprafata obiectului
este atinsa de o portiune a pielii palmei , neprotejata de manusa 9. De exemplu , in cazul
unui furt savarsit la un magazin universal , infractorul , intentionand sa ajunga la niste
6
In acest sens , I. R. CONSTANTIN SI M. RADULESCU , op. cit. , p. 146-148.
7
CAMIL SUCIU , op. cit. , p. 203. Autorul adauga ca , in procesul cercetarii locului faptei , trebuie examinat fiecare
obiect , fiecare suprafata , care se presupune ca ar fi putut fi folosite sau chiar atinse de infractor .
8
CONSTANTIN TURAI , “Enigmele unor emprente” , supra cit. , p. 96.

2
obiecte a fost nevoit sa mute din loc un televizor pe care a ramas o urma a unei portiuni
din regiunea hipoernara a palmei . In ipoteza folosirii manusilor necaptusite , sau a
manusilor chirurgicale ce permit un contact tactil mai bun , nu trebuie exclusa
posibilitatea descoperirii amprentelor in interiorul acestora .
Un aspect pe care specialistii criminalisti il cunosc foarte bine din practica ,
este acela ca si cei mai abili infractori , dupa realizarea faptei , neglijeaza masurile de
precautie luate initial . De exemplu , un infractor versat , dupa ce a operat tot timpul cu
manusi la spargerea unei case de bani , dupa realizarea scopului propus si-a scos manusile
, a fumat linistit o tigara , a baut un pahar cu apa , dupa care a parasit locul faptei .
Pentru usurarea procesului de cautare a urmelor crestelor papilare se
recomanda folosirea unei lanterne cu care se va ilumina oblic obiectul presupus a fi
purtator de urma 10. O alta metoda , care se poate aplica in cazuri mai deosebite , consta in
pulverizarea pe obiectul presupus purtator de urma a unei solutii pe baza de luminol . Sub
actiunea razelor ultraviolete , urma va aparea intr-o luminescenta specifica pentru un
timp scurt . Rezultatele similare pot fi obtinute si cu radiatie laser .
Rezultate multumitoare in descoperirea urmelor se obtin cu ajutorul lampii
portabile de radiatii ultraviolete aflata in trusa criminalistica.
Folosirea acesteia , sau a unei surse incidente de lumina puternica , in conditii de
intuneric , in incaperi , ramane procedeul cel mai indicat pentru descoperirea
amprentelor papilare , el permitand si cunoasterea starii urmelor , astfel incat sa se poata
alege corect mijlocul de relevare si ridicare a lor , fara a risca distrugerea acestora .
O problema importanta o reprezinta stabilirea vechimii urmelor de maini ,
problema de care se tine seama atat in procesul descoperirii , cat si in cel al relevarii
urmelor crestelor papilare . Stabilirea vechimii se face in functie de factori variati si este
relativa11. De exemplu urmele de pe portelan , sticla , suprafete netede , lustruite sau
lacuite pot fi pastrate chiar ani de zile , in vreme ce hartia le pastreaza cateva ore , in
functie de calitatea ei . De asemenea , trebuie avuti in vedere diversi factori de alterare a
urmelor , cum sunt , de exemplu , caldura , lumina solara , ploaia etc. cu mentiunea ca si
in conditiile unei ploi usoare sau a zapezii , unele urme se pastreaza neasteptat de bine .
Stabilirea vechimii aproximative a urmelor papilare debuteaza din
momentul descoperirii lor , dar ea continua pana in momentul expertizei , in primele
momente ale cerecetarii , stabilirea vechimii urmelor este absolut necesara pentru
alegerea mijloacelor adecvate de relevare (de exemplu relevarea unei urme proaspete , de
circa o ora , prin prafuire , poate sa conduca la alterarea urmei datorita imbacsirii) .
Fireste ca vechimea este si un element de care se tine seama in interpretarea modului de
formare a urmelor , ea oferind indicii privitoare la fapta si la persoana autorului .
Sub raport tehnic criminalistic , determinarea vechimii urmelor nu
presupune o operatie distincta , ci o folosire selectiva a unor procedee de relevare , pe mici
portiuni , care sa ofere indicii asupra acestora 12.
Fata de cele mentionate anterior , de conditiile complexe si dificile de
cautare a urmelor papilare , avand in vedere indeosebi pe cele latente , se impune
9
A SWENSSON si O. WENDEL , “Descoperirea infractiunilor – metode moderne de investigare criminala “, Londra ,
1957 , p. 22-24; I. R. CONSTANTIN si M. RADULESCU , op. cit., 144-152 .
10
E. LOCARD , supra cit. . p. 25-26; CHARLES E. OHARA , “ Principii de baza ale cercetarii penale “ , Ed.
C.Thomas , Illinois , S.U.A.,1976 ,p. 770 ; SWENSSON si WENDEL , Op. , cit. , p. 22-24 ; CAMIL SUCIU , op. cit. ,
p. 209 .
11
CONSTANTIN TURAI , “ Elemente de criminalistica si tehnica criminala “ , supra cit. , p. 204-206 ; I. R.
CONSTANTIN si M. RADULESCU , op. cit. , p. 152-153 ; I. R. CONSTANTIN si DAN MOISE , “ Contributii la
stabilirea vechimii urmelor papilare “ , in culegerea de referate , “ Prezent si perspectiva in stiinta criminalistica “ , Ed.
Ministerelor de interne , Bucuresti , 1979 , p. 107-114 .
12
EMILIAN STANCU , “ Criminalistica stiinta investigarii infractiunilor “ vol. I Editura Tempus , Bucuresti 1992 , p.
132 .

3
respectarea de catre specialistul criminalist a unor cerinte minime , cum sunt rapiditatea
in efectuarea cerecetarii , precum si perseverenta , rabdare , calm in cautarea si relevarea
urmelor . De asemenea , o alta regula care , de data aceasta , priveste pe cel ce conduce
cerecetarea locului faptei este limitarea numarului persoanelor care efectueaza
cerecetarea numai la specialisti , pentru evitarea crearii de urme suplimentare sau , mai
rau , distrugerea urmelor , cum se intampla uneori .
Procedee de relevare a urmelor de maini (latente)
Descoperirea urmelor de maini in general , si in special relevarea urmelor
latente , este activitatea cea mai laborioasa din intregul proces de cercetare a acestei
categorii de urme , ea implicand folosirea de procedee , de metode fizice si chimice , in
functie de natura suportului si de calitatea urmei .
Activitatea de descoperire a amprentelor digitale poate fi caracterizata drept
unul dintre cele mai dinamice domenii ale tehnicii criminalistice , sub raportul
perfetionarii stiintifice . Sunt semnificative , in acest sens , noile metode chimice de
relevare a urmelor de maini , ori descoperire a lor pe baza dispersiei luminoase , inclusiv a
laserului . Preocuparile de imbunatatire a procedeelor de descoperire , sau de relevare a
urmelor de maini latente , se inscriu in contextul general de perfectionare a metodelor de
identificare a persoanelor , fiind specifice tuturor serviciilor de criminalistica din lume 13.
Referitor la metodele de relevare a urmelor de maini se impun doua
precizari . In primul rand , acestea nu-si gasesc aplicarea numai in cercetariile intreprinse
la locul faptei , ci si in examinarile facute in laborator asupra obiectelor presupuse a fi
purtatoare de urme . In al doilea rand , metodele ce urmeaza a fi prezentate , nu sunt
destinate in exclusivitate relevarii urmelor de maini sau urmelor crestelor papilare de pe
planta piciorului , multe dintre ele gasindu-si aplicabilitatea si in relevarea urmelor
formate de alte parti ale corpului omenesc cum ar fi cele de buze .
Relevarea prin metode fizice consta din pulverizarea de prafuri sau pudre cu
granulatie foarte fina – de aici si denumirea de prafuire (pudrare) , pe obiectul ori
suprafetele purtatoare de urme 14. Substantele sau amestecul de substante folosite in
relevare , pe langa finetea lor , trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
sa fie in contrast de culoare cu suportul pe care s-a format urma
(pentru relevarea urmelor de pe o coala alba de hartie se foloseste un praf de culoare
inchisa) ;
sa prezinte o aderenta selectiva , deci numai la material din urma , si
nu la intregul suport , pentru a evita imbacsirea urmei sau estomparea detaliilor
caracteristice .
Dintre substantele intrebuintate fracvent in practica , amintim : ceruza
(carbonat de plumb) , negru de fum , rosul Sudan III , argentoratu (pulbere aluminiu ) ,
miniul de plumb , oxidul de cupru , praful de Xerox etc.15. Acesti revelatori , considerati
traditionali , se folosesc pentru suprafetele netede .
Revelarea urmelor papilare pe suprafetele multicolore se realizeaza cu
substante fluorescente , de tipul pudrei galbene fluorescente , activate sub actiunea
13
In acest sens , mentionam , de exemplu , colocviile organizate de O.I.P.C. ( INTERPOL ) , IN IUNIE 1983 SI
DECEMBRIE 1985 , LA SEDIUL SAU DE LA Saint-Cloud , avand ca tema identificarea persoanelor si urmelor ,
precum si alte probleme de politie stiintifica .
14
Vezi expozitia de materiale judiciare din Franta , “ Minipol-90”
15
Cu privire la substantele sau la amestecurile de substante devenite traditionale , diferite de la un autor la altul , si la
particularitatile de folosire , a se vedea : E. LOCARD , op. cit. , p. 130 si urmaatoarele . ; A. SWENSSSON si O.
WENDWL , p. 28 si urmatoarele ; C. SUCIU , op. cit. p. 213 si urmatoarele ; I. R. CONSTANTIN si M.
RADULESCU , op. cit. , p. 162 si urmatoarele ; Tratat practice de criminalistica “ op. cit . , p. 132 si urmatoarele ; P.
KIRK , “ Crime investigation . Plysiel Evidence and the Police Laboratory” , Interscience Publichers Inc . , New York
, 1966 , p. 397 si urmatoarele ; colectiv , Curs de tehnica criminalistica , Editura Scoala de ofiteri active a Ministerului
de Interne , supra cit. , p. 20 si urmatoarele .

4
radiatilor ultraviolete 16. Revelatorii fluorescenti , sub forma de prafuri sau de solutie (mai
usor de pulverizat) , tind sa capete o utilizare universala , datorita calitatilor lor , singurele
suprafete la care nu pot fi folositi fiind cele de tipul lemnului neprelucrat sau hartiei .
In prezent asistam la o largire a gamei produselor destinate revelarii
urmelor latente , firmele specializate in producerea unor materiale de tehnica
criminalistica , cum sunt , de exemplu , laboratoarele americane de cerecetare a urmelor “
Sithie “ , “ Faurot “ , sau firma austriaca “ Folien – Vogel “ , pun la dispozitie noi produse ,
avand la baza aceleasi substante , carora insa li se adauga si altele (de exemplu ,
cianoacrilatul sau microparticulele de disulfat de mobiden)17.
Raspandirea , ca si indepartarea pudrelor de revelare de pe obiect se face
prin intermediul unei pensule fine din par de veverita , pana de strut sau fire de carbon .
Pentru pudrare se mai folosesc si pulverizatoare speciale sau sprayuri , indeosebi pentru
suprafetele mari . La indepartarea prafului , pensula este miscata numai intr-o singura
directie , in scopul prevenirii deteriorarii urmei .
Pudrarea selectiva a urmelor dispuse pe suprafete de piele , cauciuc , mase
plastice se poate efectua si prin folosirea asa numitei pensule magnetice , respectiv un
magnet cilindric la care adera praful revelator amastecat cu pulberea fina de fier . In
ipoteza suprafetelor nichelate sau cromate , se practica afumarea urmelor cu funingine de
camfor sau polistiren expandat , procedeu care a dat rezultate bune in practica 18.
Un procedeu modern de revelare a urmelor latente , indeosebi a celor
dispuse pe hartie , consta din metalizarea intr-o camera de vid19.
Procedeu destul de laborios si relativ costisitor , intrucat presupune evaporarea , de
pilda , a unui amestec de aur-cadmiu , vaporii aderand selectiv la urma crestelor si a
santurilor papilare , a dat rezultate foarte bune inclusiv pe suprafete cu asperitati , de
genul caramizilor 20. Pentru suprafetele curente ale obiectelor , inclusiv hartia , se
foloseste un amestec de zinc , antimoniu si cupru .
O metoda ce serveste atat la revelarea urmelor de maini cat si la revelarea
urmelor de buze , de manusi , a urmelor de incaltaminte pe materiale textile sau plastice ,
are la baza un dispozitiv cu camp electric de frecventa medie 21.
Un procedeu de imbunatatire a caliatatii fragmentelor urmelor digitale ,
elaborat de specialisti romani , il reprezinta prelucrarea imaginii urmei prin intermediul
unei instalatii electronice , denumita “Optimoscop” 22
In fine , o metoda particulara de revelare a urmelor latente de pe un suport textil , se
bazeaza pe marcarea cu izotopi radioactivi a proteinelor din sudoare , evidentierea
detaliilor desenului papilar realizandu-se prin autoradiografie .

16
ILONA BUTA si IOSIF GOLDHAR , “ Un nou parf fluorescent folosit in revelarea urmelor papilare “ , Rev.
Probleme de medicina legala si criminalistica , nr. 7-8 , Bucuresti , 1969 , p. 50 .
17
Vezi , “ SIRCHIE “ , Fingersprint Laboratories , inc. S.U.A. , Illinois , 1989\1990 – Catalog de prezentare a unor
produse de politie stiintifica .
18
LUPU COMAN , Folosirea poliestirenului expandat pentru revelarea urmelor digitale , in culegerea de comunicari ,
“ Scoala romaneasca de criminalistica “ , Editura Ministerului de Interne , Bucuresti , 1975 ,
, p. 78 .
19
P. THEYS , Y. TURGES , A. LEXPAREUX , G. CHEVET , P. F. CECCALDI , Nouvelle technique de reavelation
de traces papilares lasnles ( sur le papier ) par metallization sur vide , in R. O.I.P.C. , nr. 217 : 1968 , p. 106 si
urmatoarele .
20
Comunicare a delegatiei franceze la “ Colectivul asupra metodelor de identificare a persoanelor si urmelor “ , Saint-
Cloud 30.XI-2.XII. 1976 , in rezumatul lucrarilor , tiparit de INTERPOL , p. 5-6 ; in acelasi procedeu a facut referire
si delegatul Angliei .
21
VASILE FARCASIU , “ Noi metode de revelare si ridicare a urmelor papilare si de incaltaminte “ , in culegerea , “
Prezent si perspective in stiinta criminalistica “ supra cit. , p. 132-143 .
22
OCTAVIAN TOMA , “ Onoua tehnica de imbunatatire a urmelor papilare “ , in culegerea “ Prezent si perspective in
stiinta criminalistica “ , supra cit. , p. 106-107 .

5
 O alta metoda este revelarea prin metode chimice care se bazeaza pe reactia
dintre anumite substante chimice si componentele transpiratiei (saruri , aminoacizi etc.) .
In functie de particularitatile lor , aceste metode pot fi structurate astfel :
- O metoda folosita curent in practica , pe care unii autori nu o includ in categoria
procedeelor chimice desi se bazeaza pe o reactie de natura chimica , consta din revelarea
cu vapori de iod – pe care unii specialisti o numesc aburire , termen pe care il consideram
inexact23- , indeosebi a urmelor aflate pe hartie si pe pereti . Revelarea se realizeaza prin
intermediul unui dispozitiv simplu de vaporizare , iodul metalic fiind foarte volatil .
Reactia dintre vaporii de iod si componentele din sudoarea depusa in urma determina
aparitia unei coloratii specifice . Procedeul reclama rapiditate in fotografiere sau fixare ,
revelarea fiind de scurta durata , insa poate fi reluat .
- Revelarea cu reactivi chimici propriu-zisi , de genul ninhidrinei , nitratului de
argint etc. Dintre reactivii chimici , mai des folosit in practica , pentru revelarea urmelor
pe hartie , cel pe baza de nenhidrina , care reactioneaza cu aminoacizii din sudoare , dind
rezultate bune chiar si la urmele mai vechi. Se mai intrebuinteaza , de asemenea , nitratul
de argint sau rodamina B , solutii folosite si in organizarea capcanelor criminalistice . La
urmele formate prin depunere de substante grase se aplica vaporizari de diversi acizi
(osmic sau fluorfidric , daca urma este pe sticla). Un alt reactiv , intrat in uzul organelor
de specialitate , este solutia denumita DEMAC , sensibila la urea din sudoare 24. Un caz
particular il constituie urmele de maini formate prin depunerea de sange , in care
revelarea se face pe baza metodelor specifice cerecetarii petelor de sange , apelandu-se fie
la solutii care determina o fluorescenta specifica , fie la solutia de leucoverdemalachit ,
folosita in special la urmele formate prin depuneri de sange , cum este luminolul .
Revelerea urmelor de maini pe pielea umana – de neconceput pana acum
cativa ani – este in prezent posibila , tot datorita unor reactii chimice , care dau cele mai
bune rezultate , cu toate ca incercari s-au facut si cu radiatii roentghen sau cu iod . Metoda
este aplicata cu rezultate bune si in tara noastra , putand fi indicate fara retinere , in
vederea descoperirii urmelor de maini pe piele , de catre organele judiciare 25. Procedeele
de revelare a acestei categorii de urme sunt variate , astfel daca unele se bazeaza pe reactii
chimice , cum este cazul si celor folosite la noi in tara , altele sunt de natura fizica . De
pilda , specialistii japonezi au reusit revelarea si ridicarea unei amprente digitale de pe
gatul unei persoane sugrumate , dupa un interval de 9 ore de la instalarea mortii 26.
Revelarea prin metode optice se constituie ca un ansamblu de metode noi
in materie , bazate pe tehnici de varf , aplicate la specificul descoperirii urmelor papilare .
Dintre acestea , un loc prioritar il detine folosirea laserului 27. Fireste , aceste procedee
sunt de natura fizica , insa le prezentam separat , datorita nu atat caracterului lor de
noutate , cat particularitatilor lor tehnico-stiintifice .
Radiatia de tip laser (laser de argon) este proiectata lateral oblic , sub
unghi de circa 45 de grade , determinand aparitia unei fluorescente specifice anumitor
substante secretate de glandele sebacee (riboflavina). La nevoie fluorescenta poate fi
23
Potrivit “ Micului dictionar enciclopedic “ , aburirea reprezinta rezultatul acoperirii cu picaturi fine de apa provenite
din condensarea aburului .
24
Reactivul DEMAC (P- N.N. dimenhylaminccianaldehyde) pus la punct de specialistii englezi , prezinta avantajul
unor cerecetari rapide , indeosebi la urmele proaspete . In acest sens , “ Rezumatul lucrarilor colectivului INTERPOL ,
de la Saint-Cloude (iunie , 1981) supra cit. , p. 4 .
25
GHEORGHE ASANACHE , Tratat practice de criminalistica , vol. II , supra cit. , p. 25 si urmatoarele ; Interventia
delegatiilor S.U.A. , Canadei si Frantei la “ Colocviul asupra metodelor de identificare a persoanelor si urmelor “ , op.
cit. , p. 4-5 . O metoda recenta consta in tamponarea pielii cu o solutie , in locul unde se presupune ca se afla urma ,
dupa care se aplica un folio cu un strat reactive ce va fi ulterior incalzit .
26
Colectiv , Le systeme d identification des empreintes digitales , in “ R.I.P.C.” , nr. 385 , februarie 1985 , p. 36 .
27
A. LE PAREUX si J.L. CLEMENT , Tehnique modernws de revwlation et de revilement des traces de doigts , in “
Science et vie “ – numar intitulat “ La police scientifique “ , septembrie , Paris , 1982 , p. 16-17

6
intarita prin tratare cu ninhidrina . De remarcat ca procedeul nu este distructiv (se
foloseste o radiatie laser de joasa putere) , putand fi reluat de mai multe ori . Procedeul ,
pus la punct de specialistii canadieni , a permis revelari de urme , cu o vechime de 9 ani ,
aflate pe filele unei carti28.
O alta metoda optica o constituie dispersia luminoasa a unei raze de
lumina incidenta , proiectata spre suprafetele purtatoare de urma . Imaginea urmei se
obtine prin intermediul unor filtre electronice , procedeul prezentand un dublu avantaj :
nu este distructiv si permite fixarea imediat , prin fotogarfiere sau pe bamda
videomagnetica , a urmei29. Tehnicile clasice sau noile metode de revelare a urmelor de
maini pot fi folosite si in ipoteza urmelor de manusi .

Urmele de picioare si revelarea lor .

Urmele de picioare reprezinta o alta categorie importanta de urme create inevitabil

la locul faptei . Cu toate acestea , ele sunt descoperite sau folosite in cerecetarea de
identificare relativ mai rar , considerandu-se ca au mai putine posibilitati de
individualizare , datorita numarului relativ redus de elemente caracteristice , cu exceptia
celor specifice crestelor papilare de pe talpa piciorului .
Din categoria urmelor de picioare , in acceptiunea sa larga , fac parte
urmele plantei piciorului (ale piciorului gol), urmele piciorului semiincaltat sau urmele de
ciorapi , precum si urmele de incaltaminte . Cu privire la urmele de incaltaminte ,
precizam ca unii autori le considera ca facand parte din categoria urmelor de obiecte in
timp ce alti autori , carora ne alaturam , iau in considerare factorul creator principal :
piciorul omului30 .
La aceasta se poate adauga si argumentul ca urmele de picioare , sub forma urmelor
de incaltaminte , prezinta , in cazul cararii de urme , o serie de elemente specifice
mersului unei persoane , indiferent daca este sau nu incaltata . Urmele plantei piciorului ,
respectiv formate de piciorul descaltat , sunt cele mai valoroase pentru individualizare ,
intrucat amprenta plantara (amprenta talpii piciorului) cu caracteristicile sale papilare
proprii , precum si cu particularitatile morfofiziologice poate servi la o identificare certa a
individului , echivalenta cu identificarea bazata pe amprentele digitale .
Urmele piciorului semiincaltat sau ale ciorapilor reproduc forma generala
a plantei piciorului , a regiunilor sale si a tesaturii . Ele pot servi la determinari de grup si
chiar la identificare , daca prezinta elemente de individualizare , cum ar fi cusaturile sau
uzuri specifice .
Urmele de incaltaminte , daca sunt formate in conditii corespunzatoare
cum ar fi urmele statice , de adancime , in pamant moale , pot reflecta elemente
caracteristice utile identificarii , desi prezinta elemente particulare mai putine .
Formarea urmelor de picioare are loc in conditii relativ apropiate urmelor
de maini , in sensul ca pot fi intalnite sub forma statica sau dinamica , de suprafata sau de
adancime , vizibile sau latente . De asemenea , ele se intalnesc fie sub forma izolata , mai

28
J.A.GARCIA AYALA , Un employ du laser : la revelation d empreintes lophoscopiques , in , “ R.I.P.C. “ , nr. 377 ,
aprilie 1984 , p. 93 . In acelasi sens , a se vedea J.MATHYER si P. PEEFERLI , Notes de police scientifique , in “
R.I.C.P.T. “ , nr. 3\1983 , p. 101 si 4\1983 , p. 100 , referitoare la articolele privind problema folosirii laserului in
criminalistica in “ Journal of Forensic Sciences “ , nr. 16 si 28\1983 in Canada .
29
In acest sens , Rezumatul lucrarilor celui de al 2-lea Colocviu asupra metodelor de identificare a persoanelor si
urmelor , organizat de INTERPOL , supra cit. p. 3 .
30
In acest sens , a se vedea C. SUCIU op. cit. , p. 239 , iar , in privinta tratarii separate , J. GAYET , op. cit. p. 49-51 si
ILIE VASILNIUC , in Tratat practice de criminalistica , vol. I p. 242. Intr-un sens apropiat se pronunta si C.E. O
HARA , op. cit. , p. 810 si urmatoarele , care include in categoria amprentelor de picior amprentele piciorului incaltat ,
respectiv ale incaltamintei .

7
ales daca ne raportam la calitatea lor , fie sub forma unei carari de urme . Caracteristic
pentru aceasta categorie de urme poate fi faptul ca intre urmele aceleiasi persoane ,
purtand aceeasi incaltaminte , pot aparea in privinta dimensiunilor anumite deosebiri ,
tipice starii de miscare ori de repaus in care s-au aflat in momentul formarii . Astfel , o
urma a piciorului aflat in miscare este putin mai lunga decat o urma formata intr-un
repaus relativ (stand pe loc)31. Pe masura ce viteza de deplasare se mareste , se scurteaza si
urma , astfel incat la o urma formata in alergare , pe langa o arcuire mai pronuntata a
fundului urmei , vor aparea mai pregnant si formele regiunii metetarsofalaniana ,
metatarsiana sau regiunea varfului incaltamintei , aceasta in functie si de plasticitatea
obiectului primitor de urma 32.
In legatura cu urmele de picioare se impune precizarea ca nu trebuie
confundata o urma dinamica , prin excelenta o urma de alunecare , cu urma create de
piciorul aflat in mers , urma de natura statica . Precizarea este valabila si pentru alte
categorii de urme , cum sunt , de exemplu , cele ale mijloacelor de transport .
Datorita naturii urmelor de picioare – avem in vedere inevitabillitatea lor
si locul in care se pot forma – acestea se inscriu in categoria urmelor care se cauta printre
primele la locul faptei .
Descoperirea presupune , cu prioritate , cerecetarea suprafetelor pe care
este posibil sa se calce (parchet , linoleum , covoare , sol etc.), cu atat mai mult cu cat pe
suprafetele mantionate pot fi descoperite si alte categorii de urme , cum sunt , de exemplu
, fire de par , urme organice si anorganice , diverse resturi de materiale si bineinteles
microurme . In cautarea urmelor de picioare nu trebuie neglijat faptul ca aceasta
activitate poate fi asociata cu cautarea si prelucrarea urmelor de miros de catre cainele de
urmarire , urmele olfactive putand suplini lipsa elementelor de identificare din urmele
propriu-zise de picioare . In plus , mirosul ofera indicii suplimentare privitoare la
imprejurarile savarsirii faptei .33
Descoperirea urmelor de picioare . Descoperirea si relevarea urmelor
piciorului gol nu difera cu mult de cerecetarea urmelor de maini , in alternative formarii
lor ca urme latente , pe suprafete de genul linoleumului , parchetului , cimentului etc.
Metodele de descoperire si de revelare sunt practic aceleasi 34. Diferentele substantiale nu
eista nici in privinta urmelor vizibile de stratificare , sau a urmelor de incaltaminte .
Urmele de incaltaminte , in masura in care nu sunt vizibile , sunt ceva mai greu de
descoperit cautarea lor facandu-se intr-un mod apropiat de cel al urmelor latente de
maini si de cele ale piciorului gol respectiv cu ajutorul unei raze incidente de lumina .
Pentru urmele pe suprafete de genul covoarelor , mochetelor etc. se folosesc dispozitive ce
pot pune in evidenta urma pe baza electricitatii statice . O masura de prima urgenta
necesara a fi luata imediat dupa descoperire este aceea a conservarii urmelor supuse
actiunii unor factori de natura sa le distruga . De exemplu , in caz de ploaie , urma va fi
acoperita cu un vas mai mare sau cu o folie e polietirena , evitandu-se o deformare a
acesteia . Urmele aflate in spatii deschise trebuie protejate de actiunea vantului ,
indeosebi daca s-au format prin stratificare sau destratificare . De asemenea , ele trebuie
protejate si de “ valul curiosilor “ ori de prezenta prea multor persoane la locul faptei .

31
Cu privire la dinamica formarii urmelor de picioare a se vedea C. SUCIU , op. cit. , p. 241-242 ; D. IONETE , in
Tratat practice de criminalistica , vol. I p. 151-152. Urmele degetelor unui picior in fuga sunt ovalizate , in timp ce cele
ale unui picior in repaus au o forma relative rotunda .
32
A. SWENSSON si O. WENDEL , op. cit. , p. 66-67. Urmele formate in timpul alergarii sunt mai putin clare datorita
alunecarii piciorului si patrunderii pamantului in momentul ridicarii acestuia .
33
EMILIAN STANCU , “ Criminalistica stiinta investigarii infractiunilor “ , vol. I , Editura Tempus , Bucuresti 1992 ,
p.144-145 .
34
Pentru revelare se folosesc aceleasi substante ca si la urmele de maini , inclusive vaporizarea cu iod , ninhidrina etc.

8
 Dupa descoperirea si revelarea lor , o cerinta importanta , care nu trebuie
neglijata in cadrul investigarii priveste necesitatea masurarii urmelor , inclusiv
masuratori fotografice bidimensionale . Interesand lungimea acestora , latimile in
regiunea metatarsiana si tarsiana , latimea calciiului , pozitia degetelor etc. , in ipoteza
urmelor piciorului gol35. La urma de incaltaminte , masurarea vizeaza , pe langa
dimensiunule generale si particularitatile desenului talpii si tocului , anumite
caracteristici de uzura care pot conduce cel putin la identificari de gen sau de grup .
Cararea de urme constituie , de asemenea , obiectul unei cerecetari atente
la locul faptei datorita reflectarii unor caracteristici individulale ale persoanei . In legatura
cu aceste caracteristici ale mersului trebuie facuta precizarea ca ele pot oferi indicii
pretioase , in legatura cu persoana infracorului , chiar si in ipoteza in care urmele luate in
parte , nu
s-au format in conditii bune . Este semnificativ in acest sens , un exemplu relativ
recent din practica noastra de specialitate , in care autorul unui omor a fost identificat
inclusiv pe baza elementlor cararii de urme , formate de piciorul semiincaltat , pe
cimentul unui culoar .

Principalele elemente ce ceracterizeaza o carare de urme sau mersul unei

persoane sunt urmatoarele :

directia de miscare , sau axa cararii de urme , este linia mediana ce

trece prin intervalul cuprins intre cele doua siruri de pasi , indicand
directia de deplasare ;
linia mersului , reprezentata de o linie franta , constituita din
segmentele care unesc intre ele partile din spate ale fiecarei urme , respectiv calciiul ;
lungimea pasului , determinate de distanta dintre doua urme
consecutive , masurata la partea din spate sau din fata a lor ;
latimea pasului , reprezentand distanta cuprinsa intre partea exterioara
ori interioara a urmelor piciorului stang si drept , de regula luindu-se
in calcul extremitatea interioara a calciiului ;
unghiul de mers , masurat intre axa cararii de urme si axa
longitudinala a talpii 36.
Interpretarea urmelor la locul faptei priveste atat urmele luate izolat , cat si
intreaga carare de urme . Astfel , din interpretarea unor urme izolate , pot fi desprinse
date privind numarul persoanelor , sexul , talia si varsta , greutatea aproximativa , viteza
de deplasare etc. Cararea de urme contine in plus , date referitoare la directia de deplasare
, la caracteristicile mersului sau la eventualele defecte anatomice , la inaltime , la starea
psihofizica etc. Spre pilda lungimea pasului este mai mare la barbati decat la femei cu cca
20 cm. (70-90 cm. fata de 50-60 cm.) . Unghiul pasului este mai mic la femei , copii si
batrani , spre deosebire de persoane obligate , prin natura preocuparilor , sa-si mentina
echilibrul .
Neregularitatile aparute in mers pot indica nu numai , o anumita stare
psihica sau patologica (boala , betie , neliniste), dar chiar si incercari de derutare a
cerecetarilor , constand din mersul cu spatele (reflectat de lungimea si unghiul mic al
pasului) , sau de cararea in spate a unei persoane , ori a unei greutati , imprejurare posibil
35
I. A. VINBERG si S. MITRICEV , Criminalistica , Bucuresti , 1952 , p. 137-139 ; I. F. KRILOV , Sledi na meste
prestuplenia , Leningrad , p. 45-47 .
36
Cu privire la cararea de urme , a se vedea : A. SWENSSON si O. WENDEL , op. cit. , p. 68-71 ; C. SUCIU , op.
cit. , p. 108 ; I. VASILINIUC , op. cit. , p. 155-157 .

9
de dedus din adancimea mai mare a urmei , din usoarele alunecari , din unghiul mic al
pasului purtarea unor pantofi mai mici sau mai mari etc. De asemenea , se mai poate
stabili daca persoana cunostea locul , daca s-a folosit de o lumina pe timpul noptii , daca a
stat la panda etc37.

3. Urmele de dinti si revelarea lor .

Urmele de dinti fac parte din categoria acelor urme care ofera o
baza sigura de identificare , atat sub raport criminalistic , cat si medico-legal ,
datorita unor caracteristici ale formei , dispunerii si particularitatilor prezentate de fiecare
dinte , indeosebi dupa varsta de 25 de ani , cand intreaga dantura este formata 38. Astfel ,
latimea dintilor , pozitia si distanta dintre ei , uzurile , eventualele lipsuri , diverse
afectiuni (carii), tratamente si lucrari stomatologice etc. , ofera suficiente elemente de
identificare a pers. 39
Cercetarile sistematice intreprinse , mai ales in ultimii 30 de ani , pentru
stabilirea de metode si mijloace stiintifice de identificare a persoanelor , fie in cazul
savarsirii unei infractiuni , fie in ipoteza stabilirii identitatii victimelor unor accidente ,
catastrofe , in general a cadavrelor necunoscute , au condus la conturarea unui domeniu
distinct interdisciplinar , denumit odontologia judiciara . Desi acest domeniu de granita
este , in mod firesc , circumscris medicinei judiciare , el contine numeroase elemente de
criminalistica . Potrivit opiniilor exprimate in literatura de specialitate , odontologia
judiciara are rolul de a studia dintii si urmele acestora , astfel incat expertizele
stomatologice sa serveasca la stabilirea adevarului in procesul judiciar 40.
Urmele de dinti , asa cum se descopera ele pe corpul persoanelor , pe
alimente sau diverse obiecte , se prezinta sub forma statica sau dinamica , de suprafata
sau de adancime . In privinta posibilitatilor de identificare , a valorii lor probante , urmele
statice sunt considerate mai valoroase datorita redarii unui numar mai mare de
caracteristici41. Cu toate acestea si urmele dinamice , formate in timpul muscaturii , care a
determinat desprinderea unei bucati din obiect , servesc la identificarea persoanelor ,
indeosebi a celor tinere42. La tineri se au in veder caracteristicile de relief ale dintilor .
Fireste ca este posibila , fara dubiu , si identificare persoanelor adulte , dupa celelalte
caracteristici prezentate de forma si dispunerea fiecarui dinte .
Cercetarea la locul faptei a urmelor de dinti nu necesita mijloace de
investigare deosebite , fiind prin excelenta vizibile . La locul faptei , urmele de dinti se
intalnesc pe diverse alimente sau fructe cu o consistenta si un grad de plasticitate adecvat
(margarina , unt , branza topita , ciocolata ) De asemenea , urmele dintilor se intalnesc ,
pe corpul victimei si , in anumite cazuri , pe corpul agresorului . Spre pilda , autorul unui
omor a fost identificat pe baza muscaturii de pe inchiietura mainii , expertiza stabilind cu
certitudine ca ea apartine dintilor victimei . Nu se exclude posibilitatea gasirii unor urme
37
Emilian Stancu , “ Stiinta investigarii infractiunilor “ , vol. I , Editura Tempus , Bucuresti 1992 .
38
MINA MINOVICI , “ Tratat complet de medicina legala “ vol. II , Editura Socec , Bucuresti 1930 , p. 1055 ;
CHARLES SIMONIN , Medicine legale judiciare “ , Librairie Malonia , Paris , 1974 , p. 748 ; LEON EROBERT , op.
cit. ,p. 1082 ; VASILE STANCIU , Tratat practice de criminalistica , vol. II , p. 165.
39
A. SWENSSON si O. WENDEL , op. cit., p. 82-84. C.SUCIU , op. cit . , p. 258-259 ; J. GAYET , op. cit., p. 46-47 ;
LE MOYNE SNYDERE , Homicide investigation ; C.C. THOMAS Publisher , Illinois , S.U.A. , 1958 , p. 54-57 .
40
WAREN HARVEY , “ Dental Identification and Forensic Odontology “ , Editura Henry Kimpton , Londra , 1976, p.
2.
41
In cazul Rimaru , urmele de dinti descoperite pe corpul victimelor , alaturi de modul de operare , au constituit un
indiciu pretios de stabilire a faptului ca omorurile erau savarsite de acelesi autor .
42
La persoanele tinere , pina la aproximativ 20-25 de ani , dintii prezinta un microrelief characteristic , sub forma unor
neregularitati sau striatii longitudinale , specifoce fiecarei persoane care permit identificari certe

10
de dinti pe obiecte dintre cele mai diverse , unele dintre ele aparent inapte pentru
primirea lor . Astfel , in cazul unui furt , autorul a fost identificat dupa o urma de dinti
descoperita pe capacul metallic cu care era capsulata o sticla , acesta desfacandu-l cu
dintii 43. In practica au fost descoperite numai urme ale dintilor din fata , pana in prezent
nefiind semnalat nici un caz in care urma sa fie formata din intreaga dantura .

4. Urmele de buze si revelarea lor .

Importanta urmelor de buze in cerecetarile criminalistice a fost pusa in evidenta prin

numeroase cercerari intreprinse atat in tara noastra cat si in strainatate , cercetari prin
care s-a demonstrate fundamentul stiintific al identificarii si pe baza acestor categorii de
urme44.
Cu tot scepticismul manifestat de o parte din autorii de specialitate , in prezent se
poate sustine ca , prin particularitatile anatomice si prin unucitatea dispunerii si a formei
papilelor sau a santurilor coriale este posibila identificarea certa a unei persoane 45. Alte
elemente de identificare privesc unghiurile comisurale , gropita mediana , tuberculul
buzei superioare
Rezervele manifestate in privinta posibilitatilor de identificare au fost determinate
de modificarile firesti pe care le pot traversa buzele , prin trecerea timpului , datorate
unor afectiuni patologice sau a unor leziuni . Dincolo de aceasta realitate , trebuie avuta in
vedere stabilitatea desenelor coriale si , mai ales , faptul ca cerecetarea de identificare se
face , in mare majoritate a cazurilor , la un interval scurt de timp din momentul
identificarii , cand buzele nu pot suferi , practic , nici o modificare de ordin calitativ . Din
acest punct de vedere trebuie sa ne raportam la principiul stabilitatii relative al
caracteristicilor de identificare .
In mod firesc , urmele de buze se formeaza la contactul acestora cu diverse
obiecte , prin depuneri de natura biologica (saliva), alimentara (grasimi , sosuri , sucuri) si
cosmetica (rujuri , vaselina). Urmele se prezinta sub forma statica sau dinamica , pentru
identificare fiind realmante utile urmele statice . De asemenea , ele se pot prezenta sub
forma vizibila sau latenta si , in marea majoritate a cazurilor , numai ca urme de suprafata
. Urmele de adancime nu se pot forma decat in conditii exceptionale , fara a avea o
utilitate deosebita in individualizare , datorita deformarii la care sunt supuse buzele prin
presare . De altfel , aceasta deformare se intalneste fracvent si in cazurile obisnuite ,
aspect care nu trebuie omis la examinarile comparative 46.
Cercetarea la locul faptei a urmelor de buze necesita o cautare atenta si
exigenta , intrucat ele se pot intalni nu numai pe obiecte cu care vin in contact firesc
(pahare , cani , tacimuri , porttigaret , pipa) , dar si pe alte obiecte , inclusiv pe
imbracaminte . Iata de ce nu trebuie neglijata cautarea lor chiar si pe hainele persoanelor
suspecte , mai ales daca din modul de savarsire a infractiunii rezulta posibilitatea unui
43
V. STANCIU , op. cit. , p. 167 , mentioneaza un furt in care autorul a desfacut cu dintii capacele de la mai multe
sticle de ulei pe care l-a turnat intr-o damigeana .
44
I.R. CONSTANTIN , in Tratat practice de criminalistica , vol. I , p. 158-161 si vol II p. 60-63 . Remarcam ca numai
de circa 25 de ani se fac cercetari sistematice asupra acestui gen de urme , in toata complexitatea lor .
45
Desi este mantionata inca din 1931 de E. LOCARD , despre identificarea pe baza urmelor de buze se fac referiri mai
ample in 1950 , in lucrarea “ Investigarea omuciderii “ a lui LE MOYENE SNYDER , op. cit. , p. 56-57 , iar dupa
1970 numarul cerecetarilor se inmulteste . Astfel , W. HARVEY , op. cit. , p. 28-29 , citeaza pe japonezii SUZUKI si
TAUCHIASCHI , pe M. SNYDER si MAC DANIEL . Alti autori care s-au ocupat de aceasta problema : M.
RENARD , “ Identification queloscopique dans la medicine legale “ , in “ La nouvelle presse medicale “ vol. II , nr.
39\1973 , p. 26-17-2620 ; SUCHECHI si K. MIERZWI , “ Cercetari initiale in domeniul identificarii persoanelor pe
baza amprentelor labiale “ , in Problemy Kriminalistiky “ nr. 102\1973 , Varsovia , p. 205-212 .
46
EMILIAN STANCU , “ Criminalistica stiinta investigarii infractiunilor “ vol. I , Editura Tempus , Bucuresti , 1992 ,
P. 153-154 .

11
contact fizic intre victima si agresor , cum ar fi , de exemplu , in cazurile de omor , de viol ,
talharie , incest etc.
Procedeele de revelare a urmelor de buze sunt , in principiu similare cu
cele ale urmelor crestelor papilare de pe maini si picioare 47. Cu toate acestea , sunt evitate
metodele cu caracter asa-zis “districtiv”de revelare a urmelor latente de buze cu substante
chimice sau fizice , in primul rand pentru a mentine intacta posibilitatea efectuarii si a
unui examen serologic sau chimic al substantei depuse in urma (saliva , alimente ,
cosmetice) . De aceea , revelarea urmelor latente consta intr-o fotografiere , prin
procedeul reflexiei sau prin transparenta , daca suportul pe care au fost descoperite
urmele este transparent . In acest mod nu este inlaturata pisibilitatea determinarii grupei
de sange , a altor elemente de natura chimica si bacteriana , apte sa serveasca la
restrangerea cercului persoanelor banuite , deci la identificarea de gen sau de grup .
Interpretarea la locul faptei a urmelor de buze , in coroborare si cu alte
date obtinute din cerecetare , serveste la clarificarea modului de desfasurare a unor
actiuni , la succesiunea acestora , la stabilirea cu o anumita aproximatie a varstei , a
sexului persoanei creatoare de urme , la raporturile acesteia cu persoana implicata in
infractiune .

47
Papilele sau santurile coriale nu trebuie confundate cu crestele papilare , natural or fiind cu totul alta . Mecanismul
de formare a urmei prezinta anumite diferentieri : o urma de mana se formeaza , in principal , prin depunerea
transpiratiei secretate de piele prin orificiile sudoripare , in vreme ce urma buzelor ia nastere prin depunerea in primul
rand a altor substante .

12