Sunteți pe pagina 1din 7

Programa şcolară pentru disciplina

opţională

Familia în România
comunistă
(Curriculum la Decizia Școlii pentru liceu)

Propunător, prof. dr. Ioniţă-Niculescu Mihaela


Colegiul Economic ”Virgil Madgearu” Târgu-
Jiu
Aria curriculară „Om şi societate”
Disciplina Istorie
Clasa a XI-a
STRUCTURA PROGRAMEI

Programa şcolară are următoarea structură:


 Nota de prezentare care identifică locul acestei discipline opţionale în ansamblul planurilor -
cadru de învăţământ.
 Valori şi atitudini specifice ariei curriculare „Om şi societate” şi disciplinei Istorie.
 Competenţe generale
 Competenţe specifice şi conţinuturi asociate acestora.
 Sugestii metodologice.
 Bibliografie selectivă.

NOTĂ DE PREZENTARE

Aspecte generale
Programa disciplinei intitulate „Familia în România comunistă” a fost elaborată pornind de la modelul
cursului Istoria Recentă a României, propus elevilor şi profesorilor de istorie de către Ministerul Educaţiei şi
Cercetării Ştiinţifice în cadrul curriculum-ului la decizia şcolii (CDŞ). Ea este parte a pachetului educaţional
elaborat în cadrul Proiectului cofinanţat prin Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investeşte în oameni! Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea
profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”. Domeniul major de
intervenţie 1.1 Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate. Istoria recentă, asociată perioadei
comuniste, este încă insuficient abordată şi înţeleasă, interpretată pătimaş şi privită din perspectivă subiectivă,
pe baza unei singure categorii de surse şi a propriei experienţe de viaţă. Reconcilierea cu trecutul apropiat şi
mai ales înţelegerea sa implică necesitatea studierii disciplinelor opţionale, care să ofere un orizont de
cunoaştere adecvat elevilor de liceu, pentru care comunismul şi totalitarismul în general par ireale din
perspectiva valorilor democratice.

Argument
În istoriografia românească, deschiderea spre cercetarea aspectelor de viaţă socială, inclusiv a familiei s-
a realizat în ultimile decenii ale secolului XX. Acest demers a fost posibil atât prin racordarea preocupărilor de
cercetare la tendinţele europene, cât şi prin regândirea noţiunii de sursă istorică. Prin complexitatea sa şi rolul
avut în societate, familia reprezintă un subiect de cercetare pentru istorici, demografi, antropologi, etnologi şi
specialişti în ştiinţele juridice. Prin urmare, metodele de cercetare şi abordarea în sine a familiei implică inter şi
transdisciplinaritatea. Aşa cum afirma sociologul francez Matei Doggan în lucrarea Noile ştiinţe sociale, se poate
vorbi de o hibridare a aparatului conceptual şi a tehnicilor de investigare utilizate în ştiinţele sociale. De-a
lungul timpului, începând cu societăţile tradiţionale individul a fost privit şi valorizat ca parte a familiei şi mai
puţin ca entitate proprie. Existenţa noastră, de la naştere până la moarte se derulează în cadrul vieţii de familie,
care pendulează între viaţa publică şi viaţa privată. Comunitatea, Biserica şi Statul au impus norme de
reglementare, valori şi atitudini, constrângeri şi libertăţi protagoniştilor săi. În contextul în care unii specialişti
vorbesc despre criza familiei în societatea post - industrială, ne-am propus ca prin intermediul disciplinei
opţionale să reconstituim aspecte ale vieţii de familie în comunismul românesc, constrângerile şi privaţiunile,
intimitatea spaţiului domestic, privat, asaltată de rigorile regimului totalitar. Această temă implică într-o mare
măsură recursul la istoria orală. Învăţăm cu toţii să întrebăm şi să ascultăm poveşti de viaţă, care apropie
generaţii, îmbunătăţesc comunicarea şi apreciază libertatea obţinută în 1989.
VALORI ŞI ATITUDINI

- Gândire critică, flexibilă şi prospectivă;


- Disponibilitatea pentru integrarea eficientă în viaţa de grup şi a comunităţilor;
- Conştientizarea propriei identităţi în cadrul comunităţii locale;
- Recunoașterea diversităţii etnice, sociale, religioase, culturale etc. ;
- Asumarea multiperspectivităţii în istorie;
- Promovarea dialogului şi comunicării interculturale;
- Atitudine activă în viaţa personală şi în cea socială;
- Respectul faţă de sine şi faţă de ceilalţi;

COMPETENŢE GENERALE

1. Folosirea eficientă şi adecvată a limbajului istoric în diferite forme şi contexte de comunicare.


2. Utilizarea principiilor, metodelor şi surselor de studiere a istoriei în contexte de civilizaţie şi culturale
ale istoriei recente.
3. Dezvoltarea demersurilor şi acţiunilor civice, democratice, prin valorificarea experienţelor istorice.
4. Gestionarea resurselor necesare educaţiei pe tot parcursul vieţii.

COMPETENŢE SPECIFICE (CS) ŞI CONŢINUTURI

Competenţe specifice Conţinuturi


CS 1.1. Folosirea adecvată a termenilor/ conceptelor 1. Mutaţii demografice în perioada regimului
specifici(e) istoriei în comunicări orale și scrise; stalinist din România (1948-1965)
-Modelul politic stalinist;
CS 1.2. Construirea de explicaţii şi argumente pro sau - Impactul politicilor economice asupra individului şi
contra cu privire la fapte şi procese istorice specifice familiei: naţionalizarea, colectivizarea şi
istoriei recente a României; industrializarea;
- Migraţia forţei de muncă din mediul rural în mediul
CS 2.1 Compararea și evaluarea perspectivelor urban;
diferite referitoare la fapte şi procese istorice, pe baza - Diluarea valorilor tradiţionale specifice familiei
unor surse istorice; româneşti;
- Drama familiilor supuse represiunii politice;
CS 2.2. Analiza diversităţii de tipare şi modele - Studiu de caz: Familii deportate în Bărăgan.
economice, sociale, culturale şi de civilizaţie în istoria
recentă pornind de la sursele istorice; 2. Legislaţia matrimonială în România
comunistă
CS 2.3. Identificarea şi explicarea unor constante şi -Reglementarea căsătoriei în legislaţia comunistă;
schimbări în perioada istoriei recente a României; Codul Familiei;
- Atitudinea faţă de căsătorie / recăsătorie;
CS 3.1. Valorificarea critică a experienţelor istorice / a - Clivaje socio-profesionale;
modelului oferit de acţiunea personalităţilor / - Statutul femeii în familie şi în societate - între
grupurilor din istoria recentă în contexte variate; emancipare şi propaganda comunistă;
-Festivismul Zilei Internaţionale a Femeii;
- Studiu de caz: Tipologia femeii în viaţa publică;
CS 3.2. Promovarea şi susţinerea cooperării în şcoală
şi societate; 3. „Derapaje” ale vieţii matrimoniale:
concubinajul şi divorţul
CS 3.3. Recunoaşterea şi asumarea critică a unui -Cuplul nelegitim şi morala comunistă;
sistem de valori bazat pe respectarea drepturilor și -Celibatarul;
libertăților fundamentale ale omului; - Divorţul între acceptare şi respingere;
-Motive de divorţ în comunism;
CS 4.1. Selectarea/utilizarea de informaţie relevantă Studiu de caz: Consecinţele repartiţiilor obligatorii
şi pertinentă din sursele istorice în raport cu diferite asupra vieţii conjugale.
scopuri (de învăţare, cercetare, documentare şi 4. Politica pronatalistă a lui Nicolae Ceauşescu
procesare, elaborare de noi produse); -Atitudinea faţă de copil în familia românească;
-Generaţia „Decreţeilor”; Decretul nr. 770/1966 şi
CS 4.2. Integrarea cunoştinţelor obţinute în medii consecinţele sale;
non-formale de învăţare în analiza fenomenelor -Practici avortive clandestine;
istorice studiate; -Universul copilăriei şi al adolescenţei: creşa,
grădiniţa, şcoala;
CS 4.3. Identificarea aspectelor trecutului ce pot -Timpul liber şi timpul impus - Şoimii Patriei,
contribui la înţelegerea prezentului; Pionerii, UTC-iştii;
Studiu de caz: Activităţi şcolare şi extraşcolare (1970-
CS 4.4. Realizarea unor conexiuni între istoria 1989).
naţională şi istoria locală; 5. Radiografii ale cotidianului familial
-Locuinţa, alimentaţia şi vestimentaţia;
CS 5.1. Folosirea aparaturii digitale: reportofon, -Strategii de supravieţuire în anii `80;
cameră video în realizarea interviurilor - înregistrare, -Modalităţi de petrecere a timpului liber;
stocare, transcriere. -Prietenii şi teama de „celălalt”;
-Atitudinea faţă de boală şi starea de sănătate a
CS 6.1. Analizarea unor opini şi argumente diferite familiei;
referitoare la o temă de istorie orală. -Studii de caz: 1. Viaţa cotidiană în Târgu - Jiu în
„Epoca de Aur”.
2. Mişcarea naturală a populaţiei reflectată în
recensăminte şi documente statistice.

SUGESTII METODOLOGICE

Programa disciplinei opţionale Familia în România comunistă este structurată în 5 capitole, care
surprind momentele esenţiale din viaţa individului şi a familiei, componente ale ciclului vieţii familiale.
Primul capitol analizează efectele măsurilor economice ale regimului importat din URSS în plan social şi
demografic, bulversând evoluţia firească a individului şi a familiei. Raportarea acestei teme aparţinând istoriei
sociale la realităţile economice, instituţiile represive şi aparatul propagandistic este firească datorită asaltului
brutal exercitat asupra familiei, definită ca instituţie şi celulă de bază a societăţii. Abordarea acestor capitole se
realizează respectând reperele cronologice specifice perioadei comuniste, pe baza istoriografiei
postdecembriste, necenzurate, a documentelor şi legislaţiei comuniste, cu integrarea surselor de istorie orală.
Pentru profesor şi elevi tematica reprezintă o provocare în ceea ce priveşte recuperarea din perspectiva istoriei
recente a memoriei familiei prin interviuri, fotografii, acte de familie, jurnale.
Între competenţe şi conţinuturi există o relaţie, astfel:
 aproape toate competenţele specifice din programa şcolară pot fi dezvoltate cu aproape toate conţinuturile
programei şcolare, neexistând o corespondenţă biunivocă între ele;
 aproape toate conţinuturile permit exersarea unor situaţii şi activităţi de învăţare care să ducă la formarea
competenţelor existente în programă, neexistând o corespondenţă biunivocă nici în acest sens;
 competenţele specifice trebuie să fie considerate ca finalităţi pragmatice, imediate şi de durată, ale
activităţilor de învăţare propuse de către profesor şi realizate de către elevi;
Rolul profesorului în proiectarea şi predarea acestei discipline opţionale împlică o abordare critică dar
în acelaşi timp flexibilă a perioadei, a conţinuturilor propuse, evitând clişeele, prejudecăţile şi stereotipurile.
Experienţa personală nu trebuie privită ca un adevăr absolut, în contextul în care o parte a experienţei de viaţă
s-a realizat în comunism. Elevii trebuie să fie obişnuiţi cu utilizarea mijloacelor moderne de înregistrare,
pentru realizarea interviurilor de istorie orală, să cunoască regulile de conduită şi să evite întrebările delicate,
cu impact emoţional deosebit asupra intervievaţilor. Datorită percepţiilor diferite asupra perioadei, sursele
istoriei scrise şi orale trebuie interpretate nuanţat, fără a face concesii de natură ştiinţifică. Orele de curs şi
activităţile cu caracter non-formal trebuie să se desfăşoare într-un climat de încredere, propice dezbaterii,
întrebărilor uneori incomode şi cu respectarea valorilor democratice.
Pornind de la structura conţinuturilor, în raport cu valorile şi atitudinile promovate, pentru formarea
competenţelor specifice, activităţile de predare - învăţare - evaluare se vor realiza cu metode şi mijloace
didactice activ-participative: dezbaterea, simularea şi jocul de rol, brainstormingul, problematizarea, învăţarea
prin descoperire, SINELG, mozaicul, interviul, proiectul, portofoliul, istoria orală, eseul cubul, jurnalul cu
dublă intrare, ştiu/vreau să ştiu/am învăţat, studiul de caz, turul galeriei, investigaţia etc., în cadrul orelor de
curs sau acasă elevii pot viziona DVD-uri, filme documentare sau de ficţiune, vor lectura literatură de
specialitate, memorialistică sau beletristică, vor analiza fotografii, presa, arta (pictura, sculptura, caricatura
etc), PPT-uri, postere/afişe, machete, hărţi, colajul. Activităţile cu caracter nonformal, extracurricular
stimulează interesul elevilor pentru temele abordate, prin contactul nemijlocit cu „locuri ale memoriei” şi
protagonişti ai unor evenimente din istoria recentă: foşti deportaţi şi deţinuţi politici, factori de decizie din
aparatul administrativ, personal medical şi jurnalişti. Vizitele la muzeele locale şi naţionale întregesc imaginea
asupra cotidianului din anii `80, prin reconstituirea în expoziţii permanente şi temporare a confortului din
„Epoca de Aur”. Dintre activităţile complementare orelor la clasă propunem realizarea unui muzeu virtual
„Familia în comunism” accesibil vizitatorilor pe site-ul Colegiului, elaborarea de eseuri şi articole pentru a fi
publicate în revista şcolară şi în presă, participarea la concursuri locale şi naţionale, inclusiv cele iniţiate de
IICCR.
Ca metode de evaluare formativă, proiectul şi portofoliul, cu respectarea tuturor etapelor indicate de
specialiştii în ştiinţele educaţiei permit acumularea calitativă şi cantitativă a cunoştinţelor, formarea
competenţelor şi observarea sistematică de către profesor a elevului. Nu insistăm asupra acestor metode
pentru că ele sunt descrise pe larg în didacticile de specialitate şi utilizate deja de către profesori pentru
disciplina Istorie.

Bibliografie selectivă
 Arendt, Hannah, Originile totalitarismului, Editura Humanitas, Bucureşti, 2014.
 Aries, Philippe, „Un copil descoperă istoria”, în Timpul istoriei, Editura Meridiane, Bucureşti, 2006.
 Aries, Philippe, Duby, Georges, Istoria vieţii private, vol. X, Editura Meridiane, Bucureşti, 1995.
 Atkinson, Robert, Povestea vieţii. Interviul, Editura Polirom, Iaşi, 2006.
 Baier, Hannelore, Schiarh, Cornelia, Femei din România: relatări despre viaţa şi situaţia femeilor în propria
familie - societate - biserică, Editura Hora, Sibiu, 2000.
 Berindei, Mihnea, Dobrincu, Dorin, Goşu, Armand (editori), Istoria comunismului din România.
Documente perioada Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2009.
 Betea, Lavinia, Maurer şi lumea de ieri: mărturii despre stalinizarea României, Fundaţia Culturală Ion
Slavici, Arad, 1995.
 Betea, Lavinia, Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceauşescu şi Iliescu. Convorbiri, Editura Evenimentul
Românesc, Bucureşti, 1997.
 Boia, Lucian, Miturile comunismului românesc, Editura Universităţii din Bucureşti, 1995, 1997; Nemira,
1998.
 Boia, Lucian, Mitologia ştiinţifică a comunismului, Editura Humanitas, 1999, 2005, 2011.
 Boldu - Lăţescu, Gheorghe, Genocidul comunist în România. Dimensiunea genocidului, vol. I, Editura
Albatros, Bucureşti, 1992.
 Brucan, Silviu, Generaţia irosită. Memorii, Editurile Univers & Calistrat Hogaş, Bucureşti,1992.
 Budeancă, Cosmin, Olteanu, Florentin, (coordonatori), Stat şi viaţă privată în regimul comunist, Editura
Polirom, Iaşi, 2009.
 Cătănuş, Dan, Roske, Octavian, Colectivizarea agriculturii. Represiunea, vol. I, 1949 – 1953, INST, 2004.
 Ceauşescu, Nicolae, Creşterea rolului femeii în viaţa economică şi social-politică a României socialiste, Editura
Politică, Bucureşti, 1980.
 Cesereanu, Ruxandra, Gulagul în conştiinţa românească. Memorialistica şi literatura închisorilor şi lagărelor
comuniste (eseu de mentalitate), Editura Polirom, Iaşi, 2005.
 Cesereanu, Ruxandra, Comunism şi represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid naţional, Editura
Polirom, Iaşi, 2006.
 Cosma, Ghizela, Ţârău, Virgiliu, Condiţia femeii în România în secolul XX, Studii de caz, Editua Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002.
 Deletant, Denis, România sub regimul comunist, Fundaţia Academia Civică, Bucureşti, 2006.
 Deletant, Dennis, Teroarea comunistă în România, Gheorghiu-Dej şi statul poliţienesc, 1948 – 1965, Editura
Polirom, Iaşi, 2001.
 Denize, Eugen, Mata, Cezar, România comunistă. Statul şi propaganda 1948-1953, 2005, Editura Cetatea de
Scaun, Târgovişte.
 Gabanyi, Anneli Ute, Cultul lui Ceauşescu, Editura Polirom, Iaşi, 2003.
 Goody, Jack, Familia europeană. O încercare de antropologie istorică, Editura Polirom, Iali, 2003.
 Ionescu- Gură, Nicoleta, Stalinizarea României. Republica Populară Română 1948 – 1950: transformări
instituţionale, Editura Bic All, Bucureşti, 2005.
 Ionescu- Gură, Nicoleta, Dimensiunea represiunii din România în regimul comunist. Dislocări de persoane şi
fixări de domiciliu obligatoriu, Editura Corint, Bucureşti, 2010.
 Kligman, Gail, Politica duplicităţii. Controlul reproducerii în România lui Ceauşescu, Editura Humanitas,
Bucureşti, 2000.
 Longin, Hossu, Iulia, Memorialul durerii. O istorie care nu se învaţă la şcoală, Editura Humanitas,
Bucureşti, 2012.
 Longin, Hossu, Valentin, Canalul morţii. Martor, Editura Fundaţiei Academia Civică, Bucureşti, 2013.
 Mureşan, Cornelia, Evoluţia demografică a României. Tendinţe vechi, schimbări recente, perspective (1870-
2030), Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj - Napoca 1999.
 Narcis, Dorin, Ion, (în colaborare cu Mihai Retegan şi Cristina Păiuşan), Regimul comunist din România.
O cronologie politică (1945-1989), Editura Tritonic, Bucureşti, 2003.
 Neculau, Adrian, Viaţa cotidiană în comunism, Editura Polirom, Iaşi, 2004.
 Olteanu, Cristina-Liana, Gheonea, Elena-Simona, Gheonea, Valentin, Femeile în societatea comunistă.
Studii de istorie socială, Editura Politea - SNSPA, Bucureşti, 2003.
 Pescaru, Alexandru, Populaţie şi economie, Editura Ştiinţifică , Bucureşti, 1969.
 Stamatescu, Mihai, Grosescu, Raluca, Dobrincu, Dorin, Muraru, Andrei, Pleşa, Liviu, Andreescu, Sorin,
O istorie a comunismului din România, Editura Polirom, Bucureşti, 2008.
 Stradling, Robert, Să înţelegem istoria secolului XX, Editura Sigma, Bucureşti, 2002.
 Stoenescu, Lăcrămioara, De pe băncile şcolii direct în închisorile comuniste, Editura Curtea Veche,
Bucureşti, 2010.
 Surpat, Gheorghe, Alexandrescu, Ion, Bulei, Ion, Ioniţă, I., Gheorghe, Mocanu, Constantin, România în
anii socialismului: 1948-1978, Editura politică, Bucureşti, 1980.
 Tismăneanu, Vladimir, Diavolul în istorie, Editura Humanitas, Bucureşti, 2013.
 Trebici, Vladimir, Genocid şi demografie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1991.
 ***Colecţie de legi, decrete, hotărâri şi alte acte normative, nr. V, 1 septembrie - 31 octombrie, Bucureşti,
1967.
 ***Totalitarism şi rezistenţă, teroare şi represiune în România comunistă, CNSAS, 2001, Bucureşti.
 ***Raport final, Comisia Prezindenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (Raportul
Tismăneanu), Bucureşti, 2006, http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf
 www.iiccmer.ro
 www.istoriacomunismului.ro
 http://www.comunismulinromania.ro/
 http://www.memorialsighet.ro/
 http://memorialulramnicusarat.ro/
 http://fototeca.iiccr.ro/
 http://politicapronatalista.iiccr.ro
 www.arhivaexilului.ro
 http://mineriade.iiccmer.ro
 www.fenomenulpitesti.ro
 www.istoriecontemporana.ro

Ziare şi reviste
 „Scânteia”
 „Scânteia tineretului”
 „Gazeta Gorjului”
 „Cutezătorii”
 „Start spre viitor”
 „Femeia”
 „Flacăra”

Reviste de specialitate
 Anuarul de Istorie Orală - Cluj - Napoca;
 Memoria. Revista gândiri arestate;

Fonduri arhivistice
Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeană Gorj, Fondul Şcolii Medii Tehnice Financiare