Agricultura României – caracteristici generale

a) definiție - ramură de bază a economiei naţionale și asigură hrana oamenilor, animalelor și oferă
materii prime pentru industrie;
- principalul mijloc de producţie → pământul
- cuprinde: 1. cultura plantelor – 60%
2. creşterea animalelor – 40%

b) premisele naturale ale dezvoltării agriculturii:

1. fondul funciar - reprezintă totalitatea terenurilor incluse între graniţele ţării,
- este de aproximativ 23 milioane ha, repartizat astfel:
→ teren agricol - 62%, din care: terenuri arabile - 40%,

→păşuni şi fâneţe - 20%,

→vii şi livezi - 2%

→ păduri - 28%

→ suprafeţe acvatice - 4%

→ alte suprafeţe - 6%.

2. relieful - este reprezentat de ⅔ de câmpii, dealuri şi podişuri cu terenuri favorabile lucrărilor agricole,
- terenuri accidentate – favorabile pentru cartof, sfeclă de zahăr, in, cânepă, orz, ovăz, secară, viţă de vie,
pomi fructiferi
- la peste 700 m – păşuni şi fâneţe, culturi rare, creşterea animalelor
- grânarele României sunt: Cp Română, Cp de Vest, Pod. Dobrogei, Pod. Getic, Pod. Moldovei, DCT
3. clima - prielnică 6-7 luni pe an la altitudinea de 200-300 m
- manifestări climatice negative: secete, excese de umiditate, geruri târzii de primăvară
- măsuri: irigaţii, desecări, amendamente etc.
4. solurile - în cea mai mare parte sunt fertile (câmpie, deal-podiş);
- procese negative (de degradare a solului): secetă, exces de umiditate, alunecări de teren etc.

c) îmbunătăţiri funciare
- sunt măsurile luate de om pentru păstrarea şi îmbunătăţirea fertilităţii solului, oprirea degradărilor,
permanentizarea şi mărirea producţiilor agricole
- măsuri: irigaţii, drenări, afânări, aplicarea de îngrăşăminte naturale şi chimice etc.