Curs 8

Regiunile cervicale profunde

Lojile viscerale ale gitului dupa pozitia topograficaa se pot grupa in mediale si laterale.
Loje viscerlae meiane sunt:
1. lojile cervicale care includ
2. loja tiroparotidian (loja glandulara)
3. loja laringo traheala
4. loja faringoesofagiana

Lojile inletului mediastinal cervico trcaciccu urmtoarele loji si spatii:

- loja glandulara timica
- spatiul conjunctiv venos
- spatiul conjunctiv arterial
- loja viscerala a inletului mediastinal cervico-toracic
Lojele viscerale laterale sunt reprezentate, de inletele hemitoracice, fiind loji seroase, care contin
apexul pulmonului, si pleura viscerala.

Loja glandulara sau paratiroidiana este superficiala situata anterior lojei laringo-traheale, pe fata
profunda a triunghiurilor.
La nivelul complexului glandular tiroparatiroidian, fascia viscerala realizeaza o loja fibraosa care
urmeaza detaliile de relief ale continutului, si se continua cu structurile fasciale previscerale dorsale.
Pereti:
- anterior se afla lamina preglandulara, acoperita de muschii infrahioidieni si fascia pretraheala,
de care adera, la nivelul liniei albe infrahioidiene
- posterior este format de lamina retroglandulara care adera la fascia perilaringotraheala, prin
septuri fibroase bine reprezentate cu dispozitie mediana si laterala (ligamentele tirolaringotraheale),
strabatute de vase limfatice, cu importanta in deseminarea proceselor neoplazice.
- Lateral: loja fibroasa glandulara adera prin structuri conjunctive, port vas si port nerv, la
fascia carotica.
Continut: spatiul periglandular e ocupat de tesut cinjunctiv lax, dispus intre fascia viscerala si capsula
fibroasa tiroidiana, care permite izolarea glandei in interiorul lojei.
Spatiul glandular cuprinde:
Glanda tiroida care e invelita periferic de o capsula fibroasa, ce trimite in interior septuri, care separa
lobulii tiroidieni; la nivelul istmului tiroidian (care corespunde cartilajelor traheala 2-4) se gaseste pe
marginea superioara lobul piramidal, al carui virf se continua cu tractul fibros tirohioidian. Cei doi lobi
tiroidieni, prezinta: o fata anterioara superficiala, in raport cu muschii; o fata posterolaterala in raport cu
fascia carotica, si pachetul vasculo nervos al gitului; o fata posteromediala (faringo-laringo-traheala) care
este concava, in raport cu mushciul constrictor al faringelui, cu fata laterala a laringelui si cu primele 4-5
inele traheale; virful poate ajunge pina la linia oblica a cartilajului tiroid; baza e orientata inferior si
corespunde celui de al 5 inel traheal.
Glandele parotide: cele superioare se gasesc situate in interiorul capsulei tiroidiene (subcapsular), in
timp ce cele inferioare sunt situate in spatiul subcapsular (extracapsular) la baza lobilor tiroidieni, si pe
traiectul laminei psoterioare a arterei tiroidiene inferioare
Elementele neurovasculare:
Nervii lojei sunt reprezentati de plexurile simpatice periarteriale care provin din plexul simpatic
cervical inferior si mijlociu situat dea lungul arterei tiroidiene
Arterele provin din mai multe surse si formeaza anastomoze homo si contralaterale, care formeaza in
spatiul periglandular, reteaua arteriala peritiroidiana
Artera glandulara superiaora e ramura a carotidei externe, care emite 3 ramuri glandulare: un ram
anterior, care urmeaza fata anterioara a lobului tiroidian, in apropierea marginii mediale, apo merge pe
marginea superiaora a istmului si se anastomozeaza cu ramura similara contralaterala formind arcul
supraistmic; ramura posterioara, care are un traiect descendent pe fata postero mediala a lobului tiroidian,
unde se anastomozeaza cu ramura omonima, din artera tiroidiana inferioara; ramul lateral, care se distribuie
fetei posterolaterale a lobului tiroidian.
 Artera tiroidiana inferioara, reprezinta principala sursa de irigatie a tiroidei, care are origine in artera
subclavie, fie singulara, fie din trunchiul tirocervical; are un traiect ascendent, posterior pe fascia carotica,
iar la nivelul tubercului anterior al procesului transvers al cervicalei a 6, se inflecteaza lateromedial trecind
prin artera carotida comuna si artera vertebrala, si va incrucisa succesiv fata anterioara a ganglionului
simpatic cervical mijlociu, si fata anterioara , a nervului laringeu racurent. Se imparte in urmatoarele ramuri:
ramul anteromedial, care urmeaza marginea inferioara a ismtului tiroidian, si se anastomozeaza cu ramura
similara contralaterala formind arcul infraistmic; ramul lateral urmeaza fata psoterolaterala a lobilor; ramul
posterior are un traiect ascendent pe fata posteromediala a lobilor unde se anastomozeaza, cu ramura
omonima din artera tioridiana superiaora, iriga si glandele paratiroidiene inferioara.
Artera tirioidiana IMA, este o ramura inconstanta cu origine variabila in artera brahiocefalica, in artera
carotida comuna, sau crosa aortei; urca pe fata anterioara a traheei, si se termina in arcul infraistmic.
Venele formeaza o retea periglandulara care colecteaza in urmatoarele vene:
- vena tiroidiana superoara care este afluent a jugularii interne
- vena tioridiana mijlocie, care se formeaza pe fata posterolaterala a lobilor, si dreneaza
teritoriul arterei tiroidiene inferiaore fiind afluent al jugularei interne
- vena tiroidiana inferioara, care formeaza impreuna cu cea contralaterala plexul venos
tiroidian impar situata infraistmic, din care emerg 2 vene (dreapta si stinga) care colecteaza in venele
brahiocefalice ipsilaterale
Limfaticile dreneaza in ganglionii:
- juxtaviscerali (pretraheali si paratraheali)
- cervicali porfunzi laterali, respectiv grupul juguloomohioidian

Loja laringo-traheala, este principala loja viscerala a gitului, care datorita conditiei de beanta,
impusa de functionalitatea sistemului respirator, proemina anterior, din forma caracteristica reginii cervicale
anterioare. Topografic ocupa o pozitie intermediara retroglandulara, si se intinde de la cervicala 3 la inletul
toracic

Laringele este un organ cu dura mobilitate: o mobilitate intrinseca, asigurata de muschii proprii, si o
mobilitate extrinseca asigurata de mushcii hioidieni, care la rindul sau poate fi:
- pasiva – de insotire a deglutitiei
- activa – in fonatie si in special in timpul cintatului cind laringele coboara pentru notele joase
si ascensioneaza pentru notele inalte; solistii profesionisti isi stabilesc in mod voluntar pozitiile
laringelui, printr-un echilibru motor, dinamin, intre muschii supra si infrahioidieni.
Traheea , prezinta miscari de insotire ale laringelui, care sunt amortizate dea lungul conductului, de
structurile musculo conjunctive, dintre inelele cartilaginoase.
Peretii lojei:
Teaca viscerala laringotraheala prezinta 2 lame: anterioara si posterioara.
Lamina anterioara prezinta 3 segmente dispuse in sens craniocaudal:
- segmentul supraglandular aflat in raport cu fascia pretraheala si cu linia alba infrahioidiana
- segmentul retroglandular aflatl in raport cu loja fibroasa tiroparatiroidiana de care adera prin
ligmantele tirolaringotraheale median si lateral
- segmentul infraglandular dispus pe 3 planuri: planul posteiror pretraheal aflat dea lungul
arterei pretraheale ima, care se intinde de la marginea inferioara a istmului tiroidian, la marginea
superiaora a arcului aortic; planul intermediar situat dea lungul venelor tioridiene inferiaore, care se
intinde de la marginea inferioara a istmului tiroidian, la marginea ssup a venei brahiocefalice stingi;
planul anterior alcatuit din lamina tirosternala si tiropericardina ale lojei timice; superficial acesteia
se gaseste fascia pretraheala.
Lamina posterioara e reprezentata de fascia care separa ductul laringotraheal de fata anterioara a
esofagului, care in partea superioara se prelungeste cu lamina proprie a mucoasei sinusurilor piriforme, iar in
partea inferiora cu septurile intertraheo si interbronhoesofagian, ale mediastinului cervicotoracic.
Lateral fascia cervicala , viscerala, adera la fascia carotica de la C3 la C6, formind unghiurile
traheoesofagiene, prin care ascensioneaza nervii laringeali recurenti, si extremitatea cervicala a lantului
limfonodular paratraheal.
Forma si reliefurile lojei laringo traheale, sunt determinate, de aspectul piramidal al laringelui:
- baza laringelui e orientata superior spre hioid
 - virful e orientat inferior si se continua cu traheea
- fetele anteriolaterale au raporturi glandualre si musculare
- fata posterioara vine in contact cu esofagul
- mariginea anterioara este proeminenta, prezentind incizura tioridiana si proeminenta
largineala
- marginile psoterolaterale, corespund marginilor corespondente ale cartilajului tiroid, si permit
mobilizarea pasiva ale artculatiilor intrinseci.
Continutul acestei loji e reprezentat de ductul laringotraheal si elementele neurovasculare; laringele
corepsunde posterior vertebrelo cervicale C3 si C6.
Stratigrafia concentrica a laringelui
Din interior spre exterior laringele prezinta urmatoarele straturi:
- mucoasa
- submucoasa
- stratul structurilor conjunctive organizate rezonator (membrana fibroelastica)
- stratul muscular intern
- stratul adipos laringeal
- stratul fibrocartilaginos
- stratul muscular extern
Membrana fibroelastica a laringelui e formata din mai multe portiuni:
- memrana patrulatera care tapeteaza vestibulu laringian intinzinudse de la marginile laterale a
epiglotei la cartilajele aritenoide
- legamentele vestibulare, care reprezinta extinderea marginii inferioare patrulatere
- membrana cricovocala, sau conul elastic, care se intinde de la marginea superioara a
cricoidului pina la marginea libera a plicilor vocale
- ligamentul vocal care reprezinta marginea libera superomediana a membranei cricovocale
specializata rezonator
Stratul fibrocartilaginos, este altacuita dintre cartilajele, ligmantele si articulatiile laringelui.
Ligamentele care unesc cartilajele sunt urmatoarele:
- ligamentele glosoepiglotice, median si lateral
- faringoepiglotice
- hioepiglotic
- cricofaringian
- cricotraheal
- cricotiroidian
- ariepiglotic
- cricocorniculat
- mebrana tirohioidiana, care prezinta niste condesari, care formeaza 3 ligamente: tirohioidian
median, lateral si tiroepiglotic.
Articulatiile sinoviale ale larginelui sunt articualtia cricotiroidiana si cricoaritenoidiana.
Straul muscular intern e reprezentat de muschii:
- tiroaritenoidian
- aritenoidian
- ariepiglotic
Stratul muscular extern e reprezentat de muschii: cricoaritenoidian lateral, posterior si cricotiroidian; la
acestia, se adauga muschii infrahioidieni sternohioidian si tirohioidian, precum si contrictorul inferior a
faringelui (fasciculele cricofaringian si tirofaringian).
Stratul adipos laringeal este situat in spatiile tirohioepiglotic si paraglotic.
Spatiul tirohioepiglotic are forma triunghiulara in sectiune sagitala, fiind delimitat astfel:
- anterior e membrana tiroihioidiana
- posterior, ligamentul tiroepiglotic
- superior ligmantul hioepiglotic, contine corpul adipos preepiglotic care se organizeaza sub
forma bursei seroase retrohioidiene si se prelungeste inferior si posterior spre spatiul paraglotic.
Spatiul paraglotic e situat in unghiul diedru format de lamenele cartilajului tiroid, intre fata mediala
a acestuia, si muschiul tiroaritenoidian.
Este delimitat astfel:
 - superior de plicile gloso epiglotice
- inferior de muschiul cricoaritenoidian lateral
- are o forma de potcoava si contine corpus adipos paraglotic traversat de nervul laringeal
intern
Elementele neurovasculare:
Formeaza 2 manunchiuri:
1. Manuchiul neurovascular laringeal superior format din:
- nervul largineu superior (ram din vag)
- artera laringeala superioara (ram din artera tiroidiana superiaora) care iriga etajul supraglotic
- vena comitanta –se formeaza din reteaua venoasa supraglotica, si se varsa in vena jugulara
interna, tiroidiana sau faciala
- limfaticile superioare insotesc vena laringeala superiora, si dreneaza in ganglionii jugulari
interni subdigastrici.
2. Manunchiul neurovascular laringeal inferior e format din:
- nervul laringeu recurent, ram din vag
- artera laringeala inferioara, ram din artera tioridiana inferioara si iriga etajul infraglotic
- vena comitanta care se formeaza din reteaua venoasa infraglotic, si se varsa in vena
subclavie, sau in cofluentul jugulosublcavicular
- limfaticile largineale inferioare, dreneaza in grupul juguloomohioidian, dupa ce strabat
ganglionii cervicali profunzi anteriori (prelaringeali, pretraheali, si paratraheali)
Cavitatea laringelui e impartita in 3 etaje:
Etajul superior supraglotic (vestibulul laringeal) situata intre aditusul laringeal si marginile mediale ale
plicilor vestibulare, avind forma unei pilnii cu virful in jos
Etajul mijlociu glotic, situat intre marginile mediale a le plicilor vestibulare, si marginile mediale ale
plicilor vocale; plicile vicale, se contina posterior cu procese vocale, spatul cuprins intre cele 2 plici vocale,
si cartilajele aritenoide, reprezentind fanta glotica
Etajul inferior infraglotic aflat inter panta glootica si marginea infeiroara a glicoidului, avind forma
unei pilnii cu virful orientat superior.

Traheea se intinde de la marginea inferioara a cartilajului cricoid pina la nivelul vertebrei T2, este
asezata median, usor deviata la dreapta si devine din ce in ce mai profunda datorita aparitiei planurilor
glandulare si vasculare, ale mediastinului cervicotoracic, se mobilizeaza activ in sens craniocaudal, urmarind
miscarile laringelui si ale glandei tiroide putind fi mobilizata pasiv in sens lateral.
Raporturile traheei cervicale:
1. anterior vine in raport cu fascia pretraheala, muschii infrahioidieni si linia alba
infrahioidiana
- cu istmul tiroidian si arcurile anterioare supra si infraistmic ce corespunde inelelor 2-4
- plexul nervos impar
- artera tiroidiana ima
- ganglionii pretraheali
- fasciile tirosternale si tiropericardice cu prelungirea cervicala a timusului
2. posterio cu esofagul cervical
3. posterolateral cu nervii recurenti laringei si cu fascia carotica a gitului impreuna cu
pachetul vasculonervos al gitului
Stratigrafia concentrica a traheei
De la interior catre exterior sunt:
- mucoasa
- stratul fibromusculocartilaginos, format din cartilajele traheale, membrana fibroelastica a
traheei, si mushciul traheal
- fascia proprie care este o dependenta a fasciei viscerale prin care traheea este solidarizata de
tiroida si esofag, integrind in loja viscerala a gitului.
Elementele neurovasculare care abordeaza traheea cervicala prin laminele portvas ale fasciei
viscerale sunt reprezentate de:
Nervi care provin din nervii recurenti laringei si din trunchiul simpatic cervical
Artere cu originea in artera tiroidiana inferiora
 Vene care colecteaza in plexul venos tiroidian inferior
Limfaticile care dreneaza in ganglionii pre si paratraheali

Loja faringoesofagiana
Se intinde de la C3 la C2 fiind situta profund prevertebral posterior lojei laringotraheale.
Peretii lojei:
Teaca viscerala laringoesofagiana formeaza compartimentul posterior a lojei viscerale a gitului si
prezinta:
- anterior lamina retrolaringo traheala a fasciei viscerale , si ductul laringotraheal
- posterior lamina retrolaringoesofagiana a fasciei cervicale care il separa de spatiul
retrovisceral si fascia prevertebrala
- lateral: fascia viscerala tapeteaza succesiv, lobii tiroidieni, ductul laringotraheal, si adera apoi
la fascia carotica
Continutul:
1. Spatiul perifaringoesofagian: este ocupat cu tesut celular lax care permite decolarea
viscerelor si prezinta 2 segmente:
- un segment perifaringian
- periesofagian
2. Ductul faringoesofagian reprezentat de:
- laringofaringele intre vertebrele C3 si C6
- esofagul cervical, intre C6 si T2

Laringofraingele este o structura de tranzitie intre vestivulul faringian si gura esofagului; are forma
unui trunchi de con, cu baza mare superior si virful inferior; lumenul sau este virtual.
Peretele anterior e format din mucoasa si submucoasa, tapetind succesiv, creasta mediana a
cricoidului, proeminenta mushcilor cricoaritenoidian posterior si aritenoidian, patrunde in unghiul
tirocricoidian, si se reflecta pina la marginea posterioara cartilajului tiroid; mucoasa laringofaringiana adera
de planul musculocartilaginos si se continua superior cu mucoasa laringelui. La nivelul unghiul
tiroicrioidian, se formeaza singurul spatiul real al laringofaringelui numit fosa piriforma.
Perete posterior este un perete mucomusculofacial, care se intinde intre marginile posterioare ale
lamelor cartilajului tiroid, fiind paralel cu coloana vertebrala cervicala. Este reprezentat de fibrele si rafeul
median al muschilor contrictori faringieni inferiori, acoperite de fascia bucofaringiana.
Fibrele distale se individualizeaza sub forma muschilor cricofaringieni care prezinta 2 fascicule
(superior si inferior); sub acestia se gaseste mushciul cricoesofagian.
Se delimiteaza astfel 2 triunghiuri:
- trinughiul superior Killian: delimitat intre cele 2 fascicule ale mushciului cricofaringian
- triunghul inferior Laimer: aria sa este formata numai de mucoasa si submucoasa esofagiana
Aceste tringhiuri reprezinta forma slaba laringofaringiana unde se pot dezvolta diverticulii esofagieni
depulsiune.
Peretele posterior e reprezentat de fibrele si rafeul median a muschilor constrictori inferiori acoperite
de fascia bucofaringiana.

Esofagul cervical este cuprins intre 2 planuri orizontale:

- superiro un plan dus prin marginea superiaora a cricoidului care corespunde C6
- inferior un plan care trece prin marginea superiaroa a manubriului sternal si corepunde T2
Raporturi:
- anterior cu pretele posterior a traheei, cu nervii recurenti laringei, si cu fata posteromediala a
lobilor tiroidieni
- posterior cu spatiul retrovisceral si fascia prevertebrala
- lateral cu fascia carotica si pachetul neurovascular al gitului
Stratigrafia concentrica
Prezinta urmatoarele straturi:
- mucoasa
- submucoasa
- stratul muscular intern cu fibre circulare, iar in portiunea initiala cu fibre striate
 - stratul muscular extern cu fibre longitudinale
Elementele neurovasculare:
Nervii provin din nervul recurent laringeu si din trunchiul simpatic
Arterele provin din artera tioridiana inferioara
Venele dreneaza in venele brahiocefalice
Limfaticile dreneaza in ganglionii paratraheali, retrofaringieni si cervicali porfunzi
juguloomohioidieni.

Loja inelului mediastinal cervicotoracic

Inletul meiastinal cerciotoracic e di,imtat astfel:
- naterior de ffata mediastina a manubriuluis ternal
- posterior de fata anteiroara a vertebrei T1
- lateral de versantul mediastinal a cupolei pleurale
Cuprinde urmatoarele loje si spatii:
- Loja glandulara timica
- Spatiul conjuctiv venos, care se organizeaza in jurul confluentelor venoase,
jugulosublcaviculare, si al venelor brahiocefalice
- Spatiul conjuctiv arterial, care se organizeaza in jurul arterei brahiocefalice, carotidei
comune stingi, si sublcaviei stingi, si se continua cu fascia carotica si fascia subclavie
- Loja viscerala a inletului mediastinal cervicotoracic, cuprinde lojele pretraheala si esofagiana
delimitata de fascia viscerala cervicala care se continua treptat cu tesutul conjunctiv perivisceral
mediastinal
- Spatiul conjunctiv paravisceral ( cel deal 6 constitient) realizeaza tranzitia, intre suturile
conjunctive cervicale si mediastinale
- Loja glandulara timica, este situata in planul superficial, al inletului mediastina cevicotoracic,
fiind formata din lamina superficiala a fasciei viscerale (tirosternala) si lamina profunda a fasciei
viscerale (tiropericardica)
Continutul:
1. spatiul periglandular ocupat de tesut lax, dispus intre fascia viscerala si capsula
fibroasa timica, care permite izolarea glandei in interiorul lojei
2. timusul
3. elementele vasculare:
- artere, proin din arterea toracica interna, artera tiroidiana inferioara si brahiocefalica
- venele: formeaza o retea glandulara profunda, si una superficiala subcapsulara, care dreneaza
in venele tiroidiene inferioare, sau in confluentele venoase
- limfaticile dreneaza in ganglionii retrosternali si paratraheali

Loja inletului hemitoracic

E reprezentata de un plan oblic inclinat posterior si superior care urmeaza conturul osos, format astfel:
- anterior: incizura jugulara
- lateral: marginile mediale ale coastelor 1
- posterior: copul vertebrei T1
Toracele este acoperit de parti moi si prezinta:
Inletul mediastinal, un spatiul median delimitat astfel:
- anterior manubriul sternal cu insertiile mushschiului sternohioidian, si a fasciei pretraheale
- posterior vertebra T1 acoperita de ligamnteul vertebral longitudinal anterior, de mushciul
lung al gitului si de fascia prevertebrala
- lateral, pleurele mediastinale intinse sagital, de la unghiul costovertebral, la fata posteriaora a
articulatiei sternocostoclaviculara
Ineltele hemitoracice drept si sting, sunt 2 spatii laterale delimitate astfel:
- lateral de marginea mediaal a primei coaste, impreuna cu insertia membranei suprapleurale si
a msuchilor scaleni anterior si mijlociu
- medial de fetele laterale ale mediastinului superior
Peretii inletului hemitoracic:
 Peretele medial e reprezentat de versantul mediastinal al cupolei pleurale, care acopera fata laterala a
lojei viscerale a gitului
Peretele lateral este musculofascial dirijat oblic superior si medial, catre procesele transverse ale
vertebrelor C6 si C7; acest perete prezinta urmatoarea stratigrafie:
- pleura parietala cervicala
- membrana suprapleurala
- aparatul suspensor al pleurei
- cupola scalenica
Membrana suprapleurala este o structura conjuntiva fibraosa care se fixeaza pe marginea anteriaora
primei coaste si pe marginea anterioara a procesului tansvers a C7. Prezinta:
- o lamina interna rezultata din condesnarea fasciei endotoracice
- o lamina externa de origine cervicala, alcatuita din fibre provenite din tendoanele mushcilor
scaleni, din aparatul suspensor, si din fascia viscerala cervicala.
Aparatul suspensor al cupolei pleurale, are valoarea unui spatiu intercostal, intins de la prima coasta
la ultimele vertebre cervicale; este format din ligamentul costopleural (intre prima coasta si domul pleural);
ligamentul transversopleural intre tubercului anteriori ale apofizelor transverse C6 si C7; ligamentul
vertebropleural , intre corpul vertebrelor C6, C7, T1, si domul pleural; mushciul scalen mimic, provenit din
muschiul scalen anterior.
Cupola scalenica e reprezentata de cei 3 muschi scaleni, invelit in prelungirea scalenica a fasciei
prevertebreale.
Continutul lojei inletului hemitoracic:
Contine virful pulmonar impreuna cu pleura viscerala.
Virful pulmonului impreuna cu cupola pleurala prezinta raporturi comune si raporturi diferite:
1. Raporturile comune se fac cu:
a. elemtenele mediastinului anterior, reprezentate de timus, afluentii cavei superioare, si
ramurile crosei aortice
b. cu elementele mediastinului posterior, reprezentate de fetele laterale ale traheei si
esofagului
2. Raporturile diferite dreapta-stinga
- la dreapta vine in raport cu originea arterei subclavii, nrevul vag, nervul recurent laringeu,
ansa subclavie, si portiunea terminala a trunchiului limfatic drept
- la stinga, vine in raport cu originea arterei brahiocefalice stingi, originea carotidei comune
stingi, originea arterei subclavii stingi, si portiunea terminala a ductului toracic.
Fata laterala a virfului pulmonar si pleurei viscerale vine in raport in sens anteroposterior cu vena
subclavie, nervii frenini si sublcaviculari, tendonul muschiului scalen anterior, crosa ductului toracic,
segmentul prescalenic ale artterei sublcavii, si artera toracica interna.
Triunghiul posterior al gitului sau triunghiul arterei vertebrale este format astfel:
- baza la nivelul coletului primei coaste
- virful la nivelul apofizei transverse a vertebrei C6
- lateral de muschii scalei
- medial de muschiii prevertebrali
Planseul acestui triunghi cuprinde trunchiurile plexului nervos brahial.
Continutul este situat in foseta supraretropleurala si este reprezentata de ganglionul stelat, artera si
nervul vertebral si artera tiroidiana inferioara
Spatiile conjunctive ale gitului
Organizare tipografica
Spatiile conjunctive cervicale se clasifica in:
1. spatiile conjunctive mediane:
a. spatiul previsceral
b. spatiul retrovisceral
2. spatiul conjunctiv lateral sau paravisceral
3. spatiile conjunctive ale radacinei gitului, care formeaza inletele brahiale drept si sting

Inletul brahial reprezinta hilul memrbului superior fiind un spatiu ingust, rpin care trec elementele
neurovasculare, invelite intro fascie conjunctiva, provenite din fascia prevertebrala scalenica.
 Spatiul conjunctiv al inletului brahial prezinta 2 segmente principale:
1. segmentul initial de convergenta a elementelelor consitutive, organizat in :
a. pasajul cervicobrahial, situat posterosuperior si corespunzator hiatusului dintre
scalenii mijlociu si posterior
b. pasajul toracobrahial, cu 2 compartimente: unul prescalenic (venos) aflat intre
scalenul anterior si SCM si unul interscaleni (arterial), intre scalenii anterior si mijlociu
2. inletul brahial propriu zis

Pasajul toracobrahial contine:

- vena subclavie
- artera sublcavie, care la acest nivel emite ramurile colaterale
- artera vertebrala
- artera toracica interna
- trunchiul tirocervical (artera tiroidiana inferioara, artera cervicala ascendenta, si artera
suprascapulara)
- artera transversa a gitului (care se imprate in artera cervicala superficiala si artera scapulara
dorsala)
- trunchiul arterial postocervical (din care se formeaza artera intercostala suprema, care va
genere primele 2/3 artere intercostale superiaore)
- artera cervicala prfunda
Inaintea arterei subclavii, intre aceasta si vena subclavie trec:
- nervul frenic (pe scalenul anterior)
- nervul vag
- nervii cardiaci superiori si mijlocii ai trunchiului simpatic cervical
In jurul arterei sublcavii, se gasesc urmatoarele arcuri nervoase si limfatice:
1. Arcuri nervoase:
a. la dreapta:
- arcul nervului laringeu drept
- ansa subclavie dreapta formata din fibre ale ganglionului simpatic cervical mijlociu, care se
termina in ganglionul cervicotoracic ipsilateral
- ansa frenicocostala, formata de o ramura a ganglionului simpatic stelar, care se uneste cu
nervul frenic
- ansa frenicosubclavie, realizata intre ansa subclavie si nervul frenic
b. la stinga:
- ansa subclavie
- ansa frenicostelata
- ansa frenicosubclavie
2. Arcurile limfatice
a. la dreapta: arcul trunchiului limfatic subclavicular drept
b. la stinga: arcul ductului toracic
Pasajul cervicobrahia este situat postero superior corespunzator hiatusului intermuscular dintre
scalenii mijlociu si posterior, fiind traversat de ramurile anterioare ale nervilor spinali, care vor forma
trunchiurile primare ale plexului brahial. La acest nivel, plexul brahial emita urmatoarele colaterale: nevul
suprascapular, nervul dorsal al scapulei si nervul subclavicular.

Inletul brahial propriuzis

Are o forma triunghulara delimitata astfel:
- medial de marginea laterala a primei coaste
- anterior de marginea posterioara a claviculei
- posterior de marginea superiaora a scapulei
La acest nivel converg elementele pachetului neurovascular al membrului superior, in sens
posteroanterior si mediolateral, inletul brahial e strabatut de:
- trunchiurile plexului brahial
- artera subclavie
- vena subclavie
Spatiul carotic inferior
Reprezinta spatiul conjunciv paravisceral al gitului
Pereti:
Peretele anterolateral e reprezentat de fascia de invelis si de mushciul SCM
Peretele medial e format de fascia si lojele viscerale
Peretele posterior e format de segmentul premuscular a fasciei prevertebrale.
Continut:
- fascia carotica
- elemntele intratecale
- elementele peritecale
Elementele intratecale
Spatiul intratecal e impartit de un sept vertical in 2 compartimente:
1. Compartimentul medial (neuroarterial), contine:
- arterele carotida comuna si interna
- plexul simpatic periarterial carotic
- glomusul carotic
- nervii sinusului carotic
- nervul vag
2. Compartimenul lateral (venolimfatic), contine:
- vena jugulara interna, si ganglionii limfatici cervicali profunzi
Elementele peritecale sunt dispuse:
a. pretecal: reprezentate de:
- intestitiile arterelor muschilor SCM
- interstiutiul ansei cervicale a nervului hipoglos
b. laterotecal, unde prezinta segmentele supraomohioidian (reprezentat de interstitiul
nervului accesor) si subomohioidian (reperzentat de interstitiul arterei subscapulare si a nervului
subscapular)
c. retrotecal, reprezentat de interstitiul arterei faringiene ascendente
d. mediotecal, unde realizeaza aderenta dintre fascia carotica si fascia viscerala a gitului,
fiind orgnizate in jurul pachetelor vasculonervoase mici, reprezentate de:
- nervul laringeu superior,
- nervul hipoglos
- nervul recurent laringeu
- artera faciala
- artera linguala
- artera tiroidiana superiaora
- artera tiroiriana inferiaora
- vena faciala si afluentii sai
- venele tiroidiene inferioare