Conf. univ.

Ovidiu Buruiană

ETICĂ ŞI INTEGRITATE ACADEMICĂ

Facultatea de Istorie, Master / curs general,

anul I, semestrul I
Disciplină obligatorie

I. INTRODUCERE
1. Scurtă descriere a cursului
Motivaţia impunerii acestui curs în mediul universitar nu este doar nu intelectuală şi
administrativă, ci şi publică sau civică; în ultimă instanţă este legată de conceptul de
meritocraţie în societate, dar mai ales rolul prescriptiv major pe care îl are lumea
universitară, ca sursă de autoritate, de explicaţie şi de confirmare/validare publice. Acest
rol asumat / atribuit Universităţii conduce la convingerea că onestitatea în spaţiul
academic nu este facultativă. Prin urmare, acest curs îşi propune să discute ce este etica şi
integritatea, ca parte a culturii academice, care sunt criteriile ştiinţificităţii, ale validităţii
academice în general (priveşte documentarea, redactare, prezentarea publică, în scris sau
oral); de asemenea, această disciplină trimite la problemele vieţii academice:
comportamentul public, politizarea, abuzurile, plagiatul şi furtul, hărţuirea, discriminarea,
corupţia, încălcarea libertăţii de expresie şi a libertăţilor academice ş.a.

2. Cunoştinţe necesare
Pentru a urma în bune condiţii acest curs, studenţii trebuie să aibă o bună reprezentare
a demersului academic, în general, şi capacitatea de a fi obiectivi în raport cu propriul lor
parcurs universitar. Din punct de vedere didactic, absolvirea în bune condiţii a disciplinei
Metodologia cercetării istorice, Istorie, anul II, este de mare ajutor în înţelegerea
demersului presupus de cursul de faţă.

1
II. OBIECTIVELE CURSULUI

1. academice:
 de a oferi studenţilor o cunoaştere a Universităţii ca instituţie fondatoare a lumii
moderne, plecând de la individualizarea universitarului ca actor social.
 cursul urmăreşte, de asemenea, dezvoltarea capacităţilor studenţilor de a-şi
reprezenta lumea academică, cu necesităţile şi dezideratele ei în societatea
contemporană, dar şi cu problemele cu care se confruntă.

2. analitice:
Finalmente, studentul trebuie să fie capabil:
 Să identifice şi să înţeleagă conceptele majore şi termenii cheie ai discuţiei.
 Să analizeze problemele majore ale Universităţii, din perspectiva eticii şi
integrităţii academice.

III. METODELE PREDĂRII

Cursul combină prezentarea academică şi discuţia liberă asupra problemelor
propuse.
 Fiecare curs consistă într-un „survol” teoretic şi o prezentare a unui număr
de studii de caz.
 Studenţii trebuie să participe, urmare a unor lecturi recomandate, la
discuţia cazurilor sugerate de expunerea generală.

2
IV. DETALIILE CURSULUI ŞI SEMINARULUI
Un semestru, 14 săptămâni, 1c / cursul se va desfăşura o dată la două săptămâni,
joi, amfiteatrul II 7, ora 18-20.

A. TEMATICĂ

1. Curs introductiv.
2. Sistemul academic şi reflecţia asupra conduitei
academice.
3. Protocolul academic, valorile, normele şi codurile sale.
4. Integritatea şi probleme sale: plagiatul. Protecţia
proprietăţii intelectuale.
5. Integritatea şi probleme sale: neonestitatea academică.
6. Atitudinea faţă de cunoaştere: problema adevărului şi a
expertizei.
7. Atitudinea faţă de putere şi societate. Natura şi limitele
angajamentului civic al universitarilor.

B. BIBLIOGRAFIE GENERALĂ SELECTIVĂ

Separarea între recomandată şi obligatorie se face în funcţie de temă şi de
obiectivele stabilite la fiecare curs.
* Codul de etică al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, disponibil la adresa:
http://www.uaic.ro
* Codul de conduită academică de la Harvard, disponibil la adresa:
http://www.hks.harvard.edu/degrees/registrar/procedures/conduct

Bihan, Christine, Marile probleme ale eticii, Iaşi, Institutul European, 1997.
Copoeru, Ion; Szabo, Nicoleta, coord., Etică şi cultură profesională, Cluj-Napoca,
Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2008.
Constantinescu, Mihaela, Mureşan, Valentin, Instituţionalizarea eticii: mecanisme şi
instrumente, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2013.

3
 Cozma, Carmen, Etică şi deontologie, Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi,
1996.
Cuc, Claudia Maria, Introducere în etica şi deontologia profesiei didactice, Cluj-Napoca,
Editura Şcoala Ardeleană, Bucureşti, Editura Eikon, 2015.
Hamilton, Neil, Academic Ethics, Westport, Praeger Publishers, 2002.
Merton, Robert K., ”The Normative Structure of Science”. The Sociology of Science:
Theoretical and Empirical Investigations, Chicago: University of Chicago Press, 1973 [1942].
Mureşan, Valentin, Managementul eticii în organizaţii, Bucureşti, Editura Universităţii
din Bucureşti, 2009.
Miroiu, Adrian, ed., Etică aplicată, Bucureşti, Editura Alternative, 1995.
Singer, Peter (coord.), Tratat de etică, Iaşi, Editura Polirom, 2006.
Şercan, Emilia, Deontologia academică. Ghid practic, Bucureşti, Editura Universităţii
din Bucureşti, 2017.

V. EVALUAREA
Performanţele studentului vor fi evaluate după cum urmează:
 Discuţii în cadrul cursului şi seminarului (30 %)
 Eseul final (70 %)

1. Discuţii în cadrul cursului şi seminarului (30 %)

Studenţii care participă la acest curs se întâlnesc o dată la două săptămâni.
Participarea lor este necesară / esenţială pentru o bună înţelegere a problemelor propuse.
Dar nu este obligatorie (prezenţa nu este criteriu de evaluare). Activitatea în cadrul
cursului/ seminarului înseamnă lectura unor lucrări considerate de profesor ca fiind
obligatorii şi reflecţia critică asupra lor, capacitatea studenţilor de a comenta un text în
manieră personală.

2. Eseul final (70 %)

Studenţii trebuie să scrie un eseu (5 pagini maximum) despre problema plagiatului
în domeniul de referinţă (istorie). Documentarea unui astfel de caz va fi apreciată.
Textul trebuie predat profesorului în ultima săptămână de activitate didactică din
semestru.

4
5