Sunteți pe pagina 1din 4

Europa modernă.

Tematica de seminar

Semestrul I, prima parte, anul universitar 2020-2021

I. Seminar introductiv

II-III. Societatea, economia şi structurarea vieţii politice în perioada modernă :

II.1Procesul de laicizare al societăţii şi limitele sale. De la o politică bazată pe precepte religioase


la aceea a drepturilor naturale – Studiu de caz: Revoluţia în Ţările de Jos.
II.2Statul în perioada modernă:
- structurarea instituţiilor acestuia – Studiu de caz: Revoluţia Glorioasă şi permanentiza-
rea vieţii parlamentare în Anglia;
- Anglia şi constituţionalismul.Statul - garant al intereselor publice şi particulare;
- Monarhia, aristocraţia şi statul în Franța prerevoluționară
II.3 Legitimitatea politică în cazul monarhiei absolute şi a celei constituţionale.

III.1 Imperiile moderne (continuităţi şi discontinuităţi în raport cu structurile imperiale de la


amurgul Evului Mediu; tipuri de structuri imperiale):
- de la „monarhia universală” a lui Carol Quintul la imperiul spaniol al lui Filip al II-lea;
- noi puteri hegemonice: Anglia şi Franţa;
III.2 Franţa Vechiului Regim şi absolutismul economic: Reformele lui Jean Baptiste Colbert
(1619-1683), Jacques Turgot (1727-1781) și Jacques Necker (1732-1804).
III.3 Capitalism şi economie (atitudinea faţă de comerţ şi acumularea de capital; dimensiunea
socială a expansiunii capitalismului în lumea modernă).

IV. Absolutismul în Europa secolelor XVII-XVIII

IV.1 Ideologie şi mijloace de legitimare


IV.2 Trăsăturile şi limitele puterii monarhului
IV.3 Ideea de suveranitate la Jean Bodin şi Jacques Bossuet

V. Revoluţia franceză

V.1 Teorii cu privire la radicalizarea confruntărilor politice în Franţa la sfârşitul secolului al


XVIII-lea.
V.2Criza regimului monarhic şi criza de legitimitate a noului regim.
V.3 Reacţia europeană.
V.4 Radicalismul iacobin între mit şi istorie.
V.5 Cetăţeanul : sursa legimităţii politice.
V.6 Moştenirea revoluţiei franceze.

VI. Napoleon Bonaparte şi „Europa franceză”

VI.1 Generalul Napoleon Bonaparte şi mitul salvatorului: republicanism şi cezarism în


structurarea unui mit al secolului al XIX-lea.
VI.2 Regimul Consulatului (1799-1804). Proclamarea Imperiului.
VI.3 Cauzele ascensiunii şi declinului lui Napoleon.
VI.4 A fost Napoleon un distrugător al Revoluţiei sau a fost un mare iacobin care a consolidat-o,
construind un nou tip de societate in Europa?

VII. Relaţiile internaţionale în perioada modernă

VII.1 Pacea din Westfalia (1648): context, semnificaţii şi urmări.


VII.2 Marele Război al Nordului (1700-1721) şi decăderea Suediei.
VII.3 Revoluţia franceză şi războaiele napoleoniene în istoria relaţiilor internaţionale.
VII.4 Europa centrală şi orientală în secolul al XVIII-lea: impactul expansiunii ruseşti şi
austriece.
VII.5 Imperiul Otoman şi statele europene (problema orientală).

Bibliografie selectivă:

2
Anderson, Benedict, Comunităţi imaginate. Reflecţii asupra originii şi răspândirii
naţionalismului, Bucureşti, Integral, 2001.
Baczko, Bronislaw, Ieşirea din teroare, Bucureşti, Humanitas, 1993 .
Bérenger, Jean, Istoria Imperiului Habsburgilor 1273-1918, Bucureşti, Teora, 2000.
Bernstein, Serge, Milza, Pierre, Istoria Europei, vol. III-IV, Iaşi, Institutul european,
1998.
Brătianu, Gheorghe, L’organisation de la paix dans l’histoire universelle dès origines à
1945, Bucureşti, Enciclopedică, 1997.
Braudel, Fernand, Timpul lumii, vol. I-II, Bucureşti, Meridiane 1988.
Burke, Edmund, Reflecţii asupra Revoluţiei din Franţa, Bucureşti, Nemira, 2000.
Canny, Nicholas (ed.), The Oxford History of the British Empire, The Origins of Empire,
British Overseas Enterprise to the Close of the Seventeenth Century, vol. I, Oxford, 1998.
Channu, Pierre, Civilizaţia Europei în secolul Luminilor, vol. I-II, Bucureşti,
Meridiane,1986.
Chartier, Roger, Lecturi şi cititori în Franţa Vechiului Regim, Bucureşti, Meridiane,1997.
Cliveti, Gheorghe, Revoluţia franceză şi „secolul naţionalităţilor”,AIIX, 1993, p. 317-
343.
Idem, Concertul european, Bucureşti, Enciclopedică, 2006.
Idem, Prolegomene la studiul relaţiilor internaţionale. Epoca modernă, Bucureşti,
Academiei Române, 2009.
Cuşco,Andrei (et allii),Imperii, naţionalisme şi sisteme politice, Chişinău, CEP, 2009.
Cristian,Vasile, Consideraţii privind începutul epocii moderne în istoria universală,
AIIAI, XV, 1978, p. 403-414.
Idem, Prelegeri de istorie modernă, Iaşi, Demiurg,1976.
Duţu, Alexandru, Ideea de Europa şi evoluţia conştiinţei europene, Bucureşti, All, 1999.
Furet, François, Reflecţii asupra Revoluţiei franceze, Bucureşti, Humanitas,1993.
Gellner, Ernest, Naţiuni şi naţionalism. Noi perspective asupra trecutului, Bucureşti,
Antet, 1997.
Goubert, Pierre, Louis XIV et vingt millions de Français, Paris, 1966. (Centrul Cultural
Francez)
Hayek, F.A. (ed.), Capitalismul şi istoricii, Bucureşti, Humanitas, 1998.
Hazard, Paul, Criza conştiinţei europene 1680-1715, Bucureşti, Humanitas, 2007.
Hermet, Guy, Istoria naţiunilor şi a naţionalismului în Europa, Iaşi, Institutul European,
1997.
Hobsbawn, E. J., Naţiuni şi naţionalism din 1780 până în prezent. Program, mit,
realitate, Chişinău, Arc, 1997.
Johnson, Paul, O Istorie a lumii moderne, Bucureşti, Humanitas, 2003.
Kennedy, Paul, Ascensiunea şi decăderea marilor puteri. Transformări economice şi
conflicte militare din 1500 până în 2000, Iaşi, Polirom, 2011.
Longworth, Philip, Crearea Europei de Est. De la preistorie la postcomunism, Bucureşti,
Curtea-Veche, 2002.
Machiavelli, Niccolo, Principele, Bucureşti, Ştiinţifică, 1960.
Idem, Istoriile florentine, Bucureşti, Ştiinţifică, 1968.
Manent, Pierre, Originile politicii moderne: Machiavelli. Hobbes. Rousseau, Bucureşti,
Nemira, 2000.

3
Mantran, Robert, Istoria imperiului otoman, Bucureşti, All, 2001.
Mathiez, Albert, Revoluţia franceză, Bucureşti, Politică, 1976.
Méthivier, Hubert, Le Siècle de Louis XIV, Paris, PUF,1950 (Centrul Cultural Francez).
Idem, L’Ancien Régime, Paris, PUF, 1961 (Centrul Cultural Francez).
Mousnier, Roland, Monarhia absolută în Europa, Bucureşti, Corint, 2000.
Mureşan, Camil, Imperiul Britanic, Bucureşti, Ştiinţifică, 1967.
Oppenheim, Walter, Habsburgii şi Huhenzollernii. 1713-1786, Bucureşti, All, 1995.
Idem, Europa şi despoţii luminaţi, Bucureşti, All, 1998.
Oţetea, Andrei, Scrieri istorice alese, Cluj-Napoca, Dacia, 1980.
Renouvin, P., Durosselle, J., Introduction à l'histoire des relations internationales, Paris,
PUF, 1964.
Riasanovsky, Nicholas, O istorie a Rusiei, Iaşi, Institutul european, 2001.
Rousseau, Jean-Jacques, Contractul social, Bucureşti, Ştiinţifică, 1957.
Idem, Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre oameni, Bucureşti,
Ştiinţifică
1958.
Said, Edward, Orientalism. Concepţiile occidentale despre Orient, Timişoara, Amacord,
2001.
Simms, Brendan, Europa. Lupta pentru supremaţie de la 1453 până în prezent, Iaşi,
Polirom, 2015.
Soboul, Albert, Revoluţia franceză 1789-1799, Bucureşti, Ştiinţifică, 1962.
Tarlé, A. V., Napoleon, Bucureşti, Editura Pentru Literatură, 1964.
Thiesse, Anne-Marie, Crearea identităţilor naţionale în Europa, Iaşi, Polirom, 2000.
Tilly, Charles, Revoluţiile europene (1492-1992), Iaşi, Polirom, 2002.
Toqueville, Alexis de, Vechiul Regim şi Revoluţia, Bucureşti, Nemira, 2000.
Tulard, Jean, Napoleon, Bucureşti, Compania, 2000.
Zub, Alexandru, La sfârşit de ciclu. Despre impactul revoluţiei franceze, Iaşi, Institutul
european, 1994.
Wallerstein, Immanuel, Sistemul mondial modern, vol. I-IV, Bucureşti, Meridiane,1992.
Weber, Max,Politica, o vocaţie şi o profesie, Bucureşti, 1992.
Idem, Etica protestantă şi spiritul capitalismului, Bucureşti, 1993.
Wolff, Larry, Inventarea Europei de Est. Harta civilizaţiei în epoca luminilor, Bucureşti,
Humanitas, 2000.
Zöllner, Erich, Istoria Austriei, vol.I-II, Bucureşti, Enciclopedică, 1997.

S-ar putea să vă placă și