Disciplina de

Chimie Generală şi Anorganică

 Chimie
generală

Chimie
anorganică

Titulari de curs
Profesor dr. Adriana Hangan
Şef de lucrări dr. Tamara Topală
www.wooclap.com
www.wooclap.com

....@elearn.umfcluj.ro
www.wooclap.com
www.wooclap.com
www.wooclap.com/SANECUNOASTEM1
www.wooclap.com/SANECUNOASTEM1
 Chimie Generală şi Anorganică
• Toate materialele necesare cursului vor fi disponibile pe platforma
Teams, pe canalul General al disciplinei, în secţiunea Files şi pe
www.farma.umfcluj.ro

• Prezenţa la curs este obligatorie în proporţie de 70%

 Curs introductiv
• De ce studiem chimia?
• Scurt istoric
• Elementele sistemului periodic, elemente esenţiale, bioelemente
• Rolurile speciilor anorganice în organismul uman
• Temele cursului, noţiuni de chimie generală şi anorganică
• Unităţi de masură
• Calcule specifice: masa molară, numărul de moli, numărul lui
Avogadro, volumul molar
MATERIE CHIMIA ENERGIE

SUBSTANŢE

COMPOZIŢIE PROPRIETĂŢI
STRUCTURĂ
 CHIMIA

Materia

Substanţe ANORGANICE

Molecule şi
substanţe ionice
Simple Compuse
Atomi mono - poli -
elementare elementare
Nucleu Înveliş
electronic

Nucleoni Electroni Metale - 93 Oxizi

0
-1 e
Nemetale - 18 Acizi
Semimetale - 7 Baze
Săruri
Protoni Neutroni
1 1
+1 p 0 n Proprietăţi
 Medicină

Astronomie Biologie

Chimie
Ştiinte ale
Biochimie
mediului

Geologie Fizică
Chimie
=
viaţă
 Cum
acţionează
săpunul
împotriva
SARS-CoV-2?
 Chimia
anorganică
 Chimia anorganică de-a lungul istoriei
• 3000 î. Hr. – utilizarea vaselor de cupru pentru purificarea (sterilizarea)
apei
• 1500 î. Hr. – utilizarea aurului şi argintului în poţiuni cu efecte curative
• în China, Egipt, lumea arabă
• utilizarea sărurilor de fier pentru tratamentul anemiei
• utilizarea oxidului de zinc în produse medicinale
• Evul Mediu – Alchimia
• “transmutaţia” metalelor în aur
• “piatra filozofală”
• “elixirul vieţii”
Chimia anorganică de-a lungul istoriei

• sfârşitul secolului XIX – începutul secolului XX

• schiţarea unei forme a Sistemului Periodic
al elementelor
• primele teorii atomice
Sistemul periodic al lui Mendeleev, 1869

Thomson, 1897 Rutherford, 1908 Bohr, 1913 Heisenberg, 1925

 Chimia anorganică de-a lungul istoriei

• secolul XX:
• chimia coordinativă
• chimia organometalică
• chimia bioanorganică
• nanochimia
• .... EDTA-M

Vitamina B12

Cisplatina
Ferocen Nanotub de carbon Centrul activ al ureazei
Sistemul periodic al elementelor
 Bioelemente
• 25 de elemente esenţiale pentru organismele vii (19 dintre ele, pentru
organismul uman)
• Elemente esenţiale majore – 99,9% din compoziţia sistemelor vii
• Elemente esenţiale în urme – “trace elements” – se găsesc în organismele
vii în concentraţii de ppm sau ppb (10-6 – 10-9 g element / 1 g material
biologic)
• Elemente posibil
esenţiale în urme
 Conceptul de element esenţial
• Trebuie să fie prezent în ţesuturi vii
• O funcţie biologică specifică este asociată cu elementul respectiv
• În absenţa lui totală, apare afectarea severă şi ireversibilă a
funcţiilor vitale
• Deficienţa apare atunci când elementul este îndepărtat (prin dietă)
din organism
• Deficienţa poate fi diminuată prin suplimentarea organismului cu
elementul respectiv
 Elemente esenţiale
• Macroelemente (elemente esenţiale majore) – 99,9% din compoziţia
sistemelor vii
• nemetale: C, H, N, O, P, S, Cl
• formează aminoacizii, monozaharidele, bazele azotate (purinice
şi pirimidinice), constituenţi ai biomacromoleculelor: proteine,
acizi nucleici, lipide, glucide
• ionii Cl–, HCO3–, SO42–, PO43–, HPO42–, H2PO4– au rol în
menţinerea neutralităţii electrice a materiei vii, a fluidelor celulare
• metale alcaline şi alcalino-pământoase: Na, K, Ca, Mg
• menţin neutralitatea electrică a fluidelor celulare, volumul
constant al sângelui, presiunea osmotică, sunt implicaţi în
contracţia musculară
• intracelular: K+ şi Mg2+, extracelular: Na+ şi Ca2+
 Elemente esenţiale
• Microelemente (elemente esenţiale în urme, oligoelemente,
oligominerale) – sunt prezente în cantităţi foarte mici în organismele
vii, au importanţă analogă cu cea a vitaminelor
• metale tranziţionale: Fe, Cu, Mn, Zn, Co, Mo, Cr, V, Ni
• Se, I, F, B, Si
• fac parte din structura metaloenzimelor, au roluri structurale,
funcţionale şi catalitice în desfăşurarea proceselor biochimice
• Elemente posibil esenţiale (în urme): Br, As, Sn, W
 Rolurile speciilor anorganice
în organism
Component al organismului sau funcţie Element / compus
Dinţi şi oase Ca, P
Transportul şi stocarea O2 Fe
Controlul presiunii şi coagulării sângelui Na, Cl, NO, Ca
Contracţia musculară Ca, Mg
Respiraţia Fe, Cu
Diviziunea celulară Ca, Fe, Co
Contracţia intestinală NO, Ca
Controlul pH-ului în sânge CO2
Funcţionarea glandei tiroide I
Transmiterea impulsului nervos Na, K, Mg
 Temele cursului
Chimie generală Chimie anorganică
• Unităţi de masură, calcule • Clase de substanţe
specifice anorganice
• Structura atomului • Acizi şi baze
• Sistemul periodic al • Hidroliza sărurilor
elementelor
• Reacţii redox
• Numere de oxidare
• Compuşi coordinativi
• Legături chimice
• Sisteme disperse, soluţii,
tipuri de concentraţii
 Noţiuni de chimie generală şi chimie anorganică
• cunoştinţe generale despre structura atomului, structura moleculelor,
stările de agregare ale materiei, sistemele disperse
• clasificarea elementelor chimice – caracteristicile generale ale
metalelor şi ale nemetalelor
• denumirea elementelor chimice şi a compuşilor reprezentativi din
principalele clase de substanţe anorganice
• clasificarea compuşilor anorganici – identificarea compusilor ionici şi a
celor covalenti, diferenţierea unui acid de o bază sau de o sare, a unui
compus simplu de un compus coordinativ
• cunostinţe generale despre sistemele disperse, solubilitatea
substanţelor, soluţii şi modalităţile de exprimare a concentraţiilor
soluţiilor
 Noţiuni de chimie generală şi chimie anorganică

• clasificarea reacţiilor chimice – scrierea şi egalarea ecuaţiile reacţiilor

chimice
• metode generale de obţinere a compuşilor anorganici – reacţii
reprezentative pentru diferite clase de compuşi
• corelaţii între structura unui compus anorganic, reactivitatea şi
proprietăţile sale chimice
• reprezentanţi din diferite clase de compuşi anorganici cu aplicaţii în
domeniul farmaceutic şi medical
 Unităţi de măsură
Mărime Unități SI fundamentale
Denumire Simbol
Lungime metru m
Masă kilogram kg
Timp secundă s
Intensitatea curentului electric Amper A
Temperatură kelvin K
Cantitate de substanță mol mol
Intensitate luminoasă candelă cd
Unităţi SI derivate
Denumire Simbol
Volum metru cub m3
Volum molar metru cub pe mol m3/mol
Masă molară kilogram pe mol kg/mol
 Unităţi de măsură
Multipli Submultipli
Factor Prefix Simbol Factor Prefix Simbol
101 deka da 10-1 deci d
102 hecto h 10-2 centi c
103 kilo k 10-3 mili m
106 mega M 10-6 micro μ
109 giga G 10-9 nano n
1012 tera T 10-12 pico p
1015 peta P 10-15 femto f
1018 exa E 10-18 atto a
1021 zeta Z 10-21 zepto z
1024 yotta Y 10-24 yocto y
 Unităţi de măsură
Masă şi volum

1 mL = 1 cm3
1 L = 1 dm3 1 mL = 10-3 L = 1cm3 = 10-3 dm3
1000 mL = 1 L 1000 cm3 = 1 L = 1000 mL = 1 dm3
1000 cm3 = 1 dm3

1000 g = 1 kg
1 mg = 10-3 g = 10-6 kg
1000 mg = 1 g
 Masa molară, M (μ)
• Masa molară = masa unui mol de substanţă
• unitate de măsură: g/mol (kg/mol)
• Mol = cantitatea de substanţă, exprimată în grame, care este egală
cu masa atomică relativă (pentru ioni sau atomi) sau cu suma
maselor atomice relative ale atomilor componenţi (pentru
substanţe compuse), ţinând cont de numărul atomilor din fiecare
element
• Exemple:
• MNa = ANa = 23 g/mol
• MHCl = AH + ACl = 1 + 35,5 = 36,5 g/mol
• MCl2 = 2 · ACl = 2 · 35,5 = 71 g/mol
• MH2O = 2 · AH + AO = 2 · 1 + 16 = 18 g/mol
 Numărul de moli (ν, n)
• Numărul de moli de substanţă = raportul dintre masa substanţei şi masa
molară (sau masa atomică relativă) a acesteia
• Exemple:
• mNa = 46 g  νNa = mNa / ANa = 46 / 23 = 2 moli Na
• mBr2 = 40 g  νBr2 = mBr2 / MBr2 = 40 / 160 = 0,25 moli Br2
= 250 mmoli Br2
• mCO2 = 198 kg  νCO2 = mCO2 / MCO2 = 198 · 103 / 44 = 4500 moli CO2
= 4,5 kmoli CO2
 Numărul lui Avogadro, NA
NA = 6,023 · 1023 particule/mol
• NA = numărul de particule care se găsesc într-un mol de substanţă
• Mol = cantitatea de substanţă, exprimată în grame, care conţine NA
particule (atomi, ioni, molecule, unităţi structurale ale unei substanţe
ionice etc.)
• Exemple:
• 1 mol Na = 23 g şi conţine 6,023 · 1023 atomi Na
• 1 mol HCl = 36,5 g şi conţine 6,023 · 1023 molecule HCl
• 1 mol Cl2 = 71 g şi conţine 6,023 · 1023 molecule Cl2, dar contine
2 · 6,023 · 1023 atomi Cl
• 1 mol NaCl = 58,5 g şi conţine 6,023 · 1023 ioni Na+ şi
6,023 · 1023 ioni Cl–
 Numărul lui Avogadro, NA
Exerciţiu. Calculaţi masa corespunzătoare pentru 18,069 · 1023
molecule de pentaclorură de fosfor (PCl5).
1 mol PCl5 ........ 6,023 · 1023 molecule PCl5
x moli PCl5 ........ 18,069 · 1023 molecule PCl5
x = 1 · 18,069 · 1023 / 6,023 · 1023 = 3 moli PCl5

MPCl5 = AP + 5 · ACl = 31 + 5 · 35,5 = 208,5 g/mol

1 mol PCl5 ........ 208,5 g
3 moli PCl5 ........ x g
x = 3 · 208,5 / 1 = 625,5 g PCl5
 Volumul molar, Vm

Vm = 22,4 L/mol
• Vm = volumul pe care îl ocupă un mol de substanţă gazoasă în
condiţii normale de temperatură şi presiune (t = 0°C, p = 1 atm)
• Exemple:
• 1 mol HCl = 36,5 g = 22,4 L
• 1 mol Cl2 = 71 g = 22,4 L
• 1 mol CH4 = 16 g = 22,4 L
 Volumul molar, Vm
Exerciţiu. Calculaţi masa de N2 care ocupă, în condiţii normale de
temperatură şi presiune, 54 L.
1 mol N2 ........... 22,4 L
x moli N2 .......... 54 L
x = 1 · 54 / 22,4 = 2,41 moli N2

MN2 = 2 · AN = 2 · 14 = 28 g/mol
1 mol N2 ........... 28 g
2,41 moli N2 .......... x g
x = 2,41 · 28 / 1 = 67,48 g N2
 Exerciţii
1. Efectuaţi următoarele transformări:
a. 1,2 L = ... cm3 = ... m3
b. 750 mL = ... dm3 = ... dL
c. 55 kg = ... g = ... mg
d. 250 g = ... mg = ... μg

2. Calculaţi numărul de particule (atomi, ioni, molecule)

conţinute în:
a. 0,2 g calciu (Ca)
b. 3,5 kg hidrogen (H2)
c. 47 mg clorură de magneziu (MgCl2)
d. 250 g acid sulfuric (H2SO4)
 Exerciţii
3. Calculaţi masa corespunzătoare pentru:
a. 0,5 mmoli de acid azotic (HNO3)
b. 12,046·1023 ioni de amoniu (NH4+)
c. 8 moli de acid fosforic (H3PO4)
d. 179,2 dm3 dioxid de carbon (CO2)

4. Care este volumul ocupat în condiții normale de temperatură și

presiune de către următoarele cantităţi de substanțe?
a. 3 kmoli de clor (Cl2)
b. 192 g oxigen (O2)
c. 85 kg de amoniac (NH3)
d. 1,2046∙1026 molecule de fosfină (PH3)