Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea Bucuresti

Facultatea de filosofie
Logica predicatelor (seminar 1)

[Gheorghe Stefanov]

1. Deosebiri ale logicii predicatelor de logica propozitionala:

a) se incearca sa se surprinda forma limbajului (gindirii) "intrind


inauntrul propozitiilor", si nu cercetind doar relatiile dintre propozitii
-> relatia dintre subiect si predicat, asa cum aparea ea in silogistica
aristotelica, este (intr-un fel) parafrazata prin relatia dintre un obiect
si o proprietate.

obs: logica predicatelor debuteaza cu cercetarile lui Frege (dupa unii


autori) dedicate fundamentelor matematicii; ea nu vizeaza initial limbajul
natural, ci tot un limbaj artificial, cel al matematicii.

b) posibilitatea existentei variabilelor pentru obiecte -> tratarea


formulelor logicii predicatelor de tipul P(x) ca niste functii
(interpretarea lui Irving Copi);

Ce inseamna asta? in interpretarea comuna, expresia "P(x)" se poate citi


"ceva are proprietatea P", daca socotim expresia respectiva o functie, o
vom aplica la domeniul obiectelor (exprimat prin constate - a, b, c) si vom
obtine propozitii (acestea pot avea o valoare de adevar);

(pentru discutia despre functii: S.C. Kleene - Introduction to


Methamatematics, 1952)

c) existenta cuantificatorilor (v: uneori, logica predicatelor mai este


numita "calcul cu cuantificatori")

obs: se distinge intre logica (teorie logica a validitatii, folosind un


anumit aparat formal) si calcul (procedura simbolica - eventual algoritmica
- de decizie) [...]

2. Importanta logicii predicatelor (citeva observatii)


- este una dintre cele mai puternice teorii logice, in cadrul careia se pot
formaliza rezultate stiintifice ale fizicii si matematicii (v: ideea lui
Quine - logica de ordinul intii reprezinta limbajul stiintei; rezultatele
lui Peano pentru teoria multimilor, incercarile logicistilor etc.);
- ofera o procedura de decizie pentru determinarea validitatii unui mare
numar de rationamente;
- poate fi folosita pentru dezambiguizarea unor formulari din limbajul
natural (v: incercarile lui Russell din 1905 initiaza aceasta intrebuintare
a logicii predicatelor -> interesele filosofice etc.);

3. O modalitate alternativa de familiarizare cu logica predicatelor -


incercarile de traducere;

Proprietati:

a) Unele pisici nu sunt independente. (Ex)(P(x) & ~I(x))


b) Nici un ciine nu este vegetarian. (x)(C(x) -> ~V(x))
c) Exista pisici salbatice. (Ex)(P(x) & S(x))
d) Pisicile sunt patrupede. (x)(P(x) -> T(x))
e) Toti ciinii latra si toate pisicile miauna.
((x)(C(x) -> L(x)) & (y)(P(y) -> M(y))
f) Unii ciini latra, dar altii nu.
(Ex)(C(x) & L(x)) & (Ey)(C(y) & ~L(y))
var: (x)(C(x) -> (L(x) V ~L(x))) (de ce nu e buna?)
(Ex)(C(x) & (L(x) V ~L(x))) (de ce nu e buna?)
[discutie]

v: echivalentele cuantorilor:
1) (x)Fx <-> ~(Ex)~Fx
2) (Ex)Fx <-> ~(x)~Fx
3) ~(x)Fx <-> (Ex)~Fx
4) ~(Ex)Fx <-> (x)~Fx

+ relatii intre formule cuantificate diferit:


1) (x)Fx -> Fc
2) Fc -> (Ex)Fx
3) (x)Fx -> (Ex)Fx

Tema:
1) Ciinii si pisicile sunt animale domestice.
2) Daca unele pisici sunt salbatice, atunci unele sunt domestice.
3) Daca nici un ciine nu este pisica, atunci nici o pisica nu este ciine.

Relatii

1) Oricine iubeste pe cineva. (x)(Ey)L(x,y)


2) Oricine se iubeste pe sine insusi. (x)L(x,x)
3) Orice om iubeste florile. (x)(y)((O(x) & F(y)) -> L(x,y))
4) Exista oameni care nu iubesc unele flori.
(Ex)(Ey)(O(x) & (F(y) & ~L(x,y))

Tema:
Dati cit mai multe formalizari alternative pentru:
1) Fiecare copil va fi la rindul sau parinte.
(x)(C(x) -> P(x))
(x)(Ey)(Ez)(C(x,y) -> P(x,z))
(x)(Ey)(Ez)(P(y,x) -> P(x,z))
2) Fiecare parinte a fost la rindul sau copil.
[...]
Incercati sa alegeti formalizarea potrivit careia 1) pare a nu fi
adevarata, in timp ce 2) pare a fi adevarata.

Seminar 2   Seminar 3   Seminar 4   Seminar 5   Seminar 6   Seminar 7

Dep. of Phil.   Main Page  Back to Materials   Back to Predicate Logic

Universitatea Bucuresti
Facultatea de filosofie
Logica predicatelor (seminar 2)

[Gheorghe Stefanov]

1. Exercitii de traducere (date pt. acasa):


Tema:
1) Ciinii si pisicile sunt animale domestice.
(x)(y)((C(x) -> D(x)) & (P(y) -> D(y)))
2) Daca unele pisici sunt salbatice, atunci unele sunt domestice.
(Ex)(P(x) & S(x)) -> (Ey)(P(y) & D(y))
3) Daca nici un ciine nu este pisica, atunci nici o pisica nu este ciine.
(x)((C(x) -> ~P(x)) -> (P(x) -> ~C(x)))
Tema:
Dati cit mai multe formalizari alternative pentru:
1) Fiecare copil va fi la rindul sau parinte.
(x)(C(x) -> P(x))
(x)(Ey)(Ez)(C(x,y) -> P(x,z))
(x)(Ey)(Ez)(P(y,x) -> P(x,z))
2) Fiecare parinte a fost la rindul sau copil.
[...]
Incercati sa alegeti formalizarea potrivit careia 1) pare a nu fi
adevarata, in timp ce 2) pare a fi adevarata.

(1) (x)(Ey)(Ez)(C(x,y) -> P(x,z))


(2) (x)(Ey)(Ez)(P(x,y) -> C(x,z))

(2) este adev. pt. ca: (x)(Ez)C(x,z)(de explicat: "adevarul


este implicat de orice")

2. Probleme de traducere (in continuare)

Scoaterea cuantorilor in fata parantezei (forme prenexe)


(.....(x)..x..) se poate transforma in (x)(........)
(..x..(x)..x..) nu se poate transforma in (x)(.....),
dar se poate transforma (prin reliterare) in
(y)(..x.. ..y..)
la fel si (Ex)

+(x)(Ey)F(x,y) nu coincide cu (Ey)(x)F(x,y)

Echivalentele cuantorilor

1) (x)Fx <-> ~(Ex)~Fx


2) (Ex)Fx <-> ~(x)~Fx
3) ~(x)Fx <-> (Ex)~Fx
4) ~(Ex)Fx <-> (x)~Fx

acestea deriva din definitia cuantorilor:


(x)Fx =def. Fc1 & Fc2 &...& Fcn
(Ex)Fx =def. Fc1 V Fc2 V...V Fcn

+ relatii intre formule cuantificate diferit:


1) (x)Fx -> Fc
2) Fc -> (Ex)Fx
3) (x)Fx -> (Ex)Fx

Exercitii
1) Exista pisici. (Ex)P(x) (echivalente ale cuantorilor)
2) Unele pisici sint mai destepte decit orice ciine.
(Ex)P(x)&(y)(C(y) -> D(x,y)) (forma prenexa)
3) Nu tot ce mininca orice ciine poate minca si o pisica.
(varianta mai lunga)
~(x)(H(x) -> (y)((Cy -> M(y,x)) -> (Ez)(P(z) & M(z,x))))
(varianta mai scurta)
(Ex)(y)((Cy -> M(y,x)) & ~((Ez)(P(z) & M(z,x))))
(forma prenexa)
(Ex)(y)(Ez)(((Cy -> M(y,x)) & ~(P(z) & M(z,x)))
(problema: ordinea cuantorilor - de discutat)

Tema
Sa se formalizeze, si apoi sa se treaca in forme prenexe,
urmatoarele propozitii:
1)Daca orice ciine este un animal domestic, atunci
oricine hraneste un ciine hraneste un animal domestic.
2)Exista pisici care seamana cu un ciine si exista ciini
care seamana cu un miel, dar nu exista miei care sa semene
cu o pisica.

Sa se faca negatiile propozitiilor de mai sus, atit in


limbajul natural, cit si pentru formalizarile lor,
folosind echivalentele cuantorilor.

Seminar 1   Seminar 3   Seminar 4   Seminar 5   Seminar 6   Seminar 7

Dep. of Phil.   Main Page  Back to Materials   Back to Predicate Logic

Universitatea Bucuresti
Facultatea de filosofie
Logica predicatelor (seminar 3)

[Gheorghe Stefanov]

1. Exercitii de traducere (date pt. acasa):


Tema:

Sa se formalizeze, si apoi sa se treaca in forme prenexe,


urmatoarele propozitii:

1)Daca orice ciine este un animal domestic, atunci


oricine hraneste un ciine hraneste un animal domestic.
(x)(C(x) -> D(x)) -> (y)((C(x) & H(y,x)) -> (D(x) & H(y,x)))
forma prenexa:
(x)(y)((C(x) -> D(x)) -> ((C(x) & H(y,x)) -> (D(x) & H(y,x))))
in logica propozitionala ii corespunde:
(p -> q) -> ((p & r) -> (q & r))

2)Exista pisici care seamana cu un ciine si exista ciini


care seamana cu un miel, dar nu exista miei care sa semene
cu o pisica.
(Ex)(Ey)(P(x) & C(y) & S(x, y)) & (Ey)(Ez)(C(y) & M(z) & S(y,z)) & (z)(x)
(M(z) & P(x) & ~S(z,x))
ultima parte:
~(Ez)~(Ex)(M(z) & P(x) & S(z,x))
(z)(x)~(M(z) & P(x) & S(z,x))

vezi:
(asociativitatea conjunctiei)
(p & q & r) <-> ((p & q) & r) <-> (p & (q & r)) s.a.m.d.
(De Morgan)
~(p & q) <-> (~p V ~q)
(z)(x)~((M(z) & P(x)) & S(z,x))
(z)(x)(~(M(z) & P(x)) V ~S(z,x))
(z)(x)((~M(z) V ~P(x)) V ~S(z,x))
sau (v: interdefinibilitatea operatorilor)
(z)(x)((M(z) & P(x)) -> ~S(z,x))
reliterind, obtinem:

(Ex)(Ey)(Ez)(v)(w)(P(x) & C(y) & S(x, y)) & (C(y) & M(z) & S(y,z)) & (~M(v)
V ~P(w) V ~S(v,w))
formule propozitionale:
(p & q & r) & (q & s & r) & ((t & u) -> ~v)
dar vezi ca:
t -> s
u -> p

Sa se faca negatiile propozitiilor de mai sus, atit in


limbajul natural, cit si pentru formalizarile lor,
folosind echivalentele cuantorilor.

1) Desi orice ciine este un animal domestic, nu oricine hraneste un ciine


hraneste un animal domestic.
var:
Orice ciine este un animal domestic, dar cine hraneste un ciine nu hraneste
un animal domestic

~((x)(y)((C(x) -> D(x)) -> ((C(x) & H(y,x)) -> (D(x) & H(y,x)))))
adica:
vezi (De Morgan):
(p -> q) <-> (p & ~q)

(Ex)(Ey)((C(x) -> D(x)) & ~((C(x) & H(y,x)) -> (D(x) & H(y,x))))
adica:
(Ex)(Ey)((C(x) -> D(x)) & ((C(x) & H(y,x)) & ~(D(x) & H(y,x))))
etc.

observatie:
in lbj. natural negam:
(x)F(x) prin: (x)~F(x) (adica ~(Ex)F(x))

in limbaj formal negam de obicei:


(x)F(x) prin (Ex)~F(x) (adica ~(x)F(x))

vezi patratul din silogistica:

A ---- contrarietate ---- E


| \ / |
| \ / |
sub \ / subalternare
| / contradictie \ |
| / \ |
I -- subcontrarietate -- O

2. Probleme ale traducerii din limbajul natural - standardizarea

1) Am vazut o floare carnivora (exista o floare si ea e carnivora). O musca


a intrat in ea. (exista o floare carnivora si exista o musca, iar musca a
intrat in floare). Floarea a mincat-o. (exista o floare carnivora si o
musca iar floarea a mincat musca) Am inteles atunci ca florile carnivore
mininca insecte (oricare obiect daca e floare si e carnivora atunci pentru
oricare alt obiect, daca e insecta, primul il mininca pe al doilea).

2) Daca Dumnezeu exista, atunci nu pot exista necredinciosi.


(daca D. exista atunci nu poate exista un om care nu crede in Dumnezeu - de
explicitat mai departe)

Tema:
1) Orice partitura poate fi cintata.
2) Muzicienii de profesie cinta dupa partituri.
3) Nu e mare lucru sa fii ecologist. Nu trebuie decit sa ai grija de
natura.
4) Daca prin bine intelegem placere si absenta durerii, atunci orice om
care urmareste binele va face tot ce-i sta in putinta sa ocoleasca
durerile.

3. Validitatea
(o formula e valida daca e adevarata in orice interpretare)
- Discutie: O formula deschisa poate fi valida (daca e universal adevarata
in cuantificare universala) sau nu. De ce?

- Cum determinam validitatea in functie de universul de discurs?

Seminar 1   Seminar 2   Seminar 4   Seminar 5   Seminar 6   Seminar 7

Dep. of Phil.   Main Page  Back to Materials   Back to Predicate Logic

Universitatea Bucuresti
Facultatea de filosofie
Logica predicatelor (seminar 4)

[Gheorghe Stefanov]

1. Exercitii de traducere (date pt. acasa):


Tema:

1) Am vazut o floare carnivora (exista o floare si ea e carnivora). O musca


a intrat in ea. (exista o floare carnivora si exista o musca, iar musca a
intrat in floare). Floarea a mincat-o. (exista o floare carnivora si o
musca iar floarea a mincat musca) Am inteles atunci ca florile carnivore
mininca insecte (oricare obiect daca e floare si e carnivora atunci pentru
oricare alt obiect, daca e insecta, primul il mininca pe al doilea).

(Ex)((F(x) & C(x)) & (Ey)(M(y) & H(x, y))) & (z)((F(z) & C(z)) -> (Ew)(I(w)
& H(z,w))

2) Daca Dumnezeu exista, atunci nu pot exista necredinciosi.


(daca D. exista atunci nu poate exista un om care nu crede in Dumnezeu - de
explicitat mai departe)

(Ex)D(x) -> (y)(z)((D(z) & O(y)) -> C(y,z))

Tema:
1) Orice partitura poate fi cintata.
(x)(P(x) -> (Ey)(M(y) & C(y,x)))
2) Muzicienii de profesie cinta dupa partituri.
(x)(M(x) -> (Ey)(P(y) & C(x,y)))
3) Nu e mare lucru sa fii ecologist. Nu trebuie decit sa ai grija de
natura.
(x)(E(x) -> (Ey)(N(y) & G(x,y)))
varianta:
(x)(y)((O(x) & N(y)) -> (E(x) <-> G(x,y)))
4) Daca prin bine intelegem placere si absenta durerii, atunci orice om
care urmareste binele va face tot ce-i sta in putinta sa ocoleasca
durerile.
(x)((B(x) -> (P(x) & ~D(x)) -> (y)(U(y,x) -> (z)(D(z) -> ~U(y,z))))

2. Discutii
- variante de traducere;
-dist.: a reda o situatie reala /vs./ a traduce ceva din lbj. natural;
-dist.: a urmari exactitatea traducerii /vs./ a urmarii validitatea;

3. Tema

Sa se standardizeze si sa se treaca in lbj. formal urmatoarele propozitii:

Declaratia univ. a drepturilor omului

Art.3: "Orice fiinta umana are dreptul la viata, la libertate si la


securitatea persoanei sale."

Art.7: "Toti oamenii sint egali in fata legii."

Art.20: "Nimeni nu poate fi silit sa faca parte dintr-o asociatie."

Sa se ofere argumente pentru o standardizare/formalizare sau alta.

Seminar 1   Seminar 2   Seminar 3   Seminar 5   Seminar 6   Seminar 7

Dep. of Phil.   Main Page  Back to Materials   Back to Predicate Logic

Universitatea Bucuresti
Facultatea de filosofie
Logica predicatelor (seminar 5)

[Gheorghe Stefanov]

1. Exercitii de traducere (date pt. acasa):


Tema

Sa se standardizeze si sa se treaca in lbj. formal urmatoarele propozitii:

Declaratia univ. a drepturilor omului

Art.3: "Orice fiinta umana are dreptul la viata, la libertate si la


securitatea persoanei sale."
(problema: "a avea dreptul la"/"a avea dreptul sa")
varianta simpla:
(x)(O(x) -> (V(x) & L(x) & S(x)))

Art.7: "Toti oamenii sint egali in fata legii."


("a fi egal in fata legii" ~ "a avea aceleasi drepturi si obligatii legale
ca oricare altul" ~ "pentru orice lege, daca i se aplica lui y oarecare,
atunci i se aplica si lui x" etc.)
varianta simpla:
(x)(y)((O(x) & O(y)) -> L(x,y))

Art.20: "Nimeni nu poate fi silit sa faca parte dintr-o asociatie."


varianta:
(x)(y)(z)((O(x) & O(y) & A(z)) -> ~S(x,y,z))

Sa se ofere argumente pentru o standardizare/formalizare sau alta.

2. Conceptul de validitate (continuare)

(v: afirmatiile precedente:


- o formula e valida daca e adevarata in orice interpretare;
- Discutie: O formula deschisa poate fi valida (daca e
universal adevarata in cuantificare universala, sau daca rezulta prin
substituire intr-o tautologie din logica propozitiilor) sau nu? De ce?
- Cum determinam validitatea in functie de universul de
discurs? - pentru scheme inchise (dupa subclasele UD pe care le consideram
- oricare ar fi ele, pentru oricare UD, ea e
adevarata))

a) "validitate" ca un concept dispozitional: daca premisele unui


rationament ar fi adevarate, concluzia ar fi adevarata;

b) validitatea vizeaza forma logica (structura, schema), nu adecvarea


acesteia cu realul;

c) Pentru cazul logicii predicatelor, un mod de a intelege validitatea este


urmatorul: - trebuie sa avem f.b.f. si aceasta sa fie, in cuantificare
universala, adevarata indiferent de universul de discurs, pentru orice
subclasa asociata ca interpretare literelor predicat;

exemple:

(1)(x)Fx -> Fy
(2)Fy -> (Ex)Fx
sint adevarate in cuantificare universala

daca UD e vid,
(x)Fx e intotdeauna adevarata
(Ex)Fx e intotdeauna falsa
(2) de mai sus e falsa(!)

(discutie)

Tema
Sint valide sau nu formulele:
a) (x)(y)(z)((P(x) & R(y)) -> S(z))
b) (x)P(x) -> (Ey)(R(x,y) V P(y))
c) (Ex)((F(x) & G(y)) V ~G(y))

3.Axiomatica logicii propozitionale


a) Metode de decizie in logica: -> sintactice / semantice
b) Ce contine un sistem axiomatic:
vocabular (simboluri, operatori(conectori), paranteze)
reguli de formare (pt. fbf)
definitii
axiome
reguli de deductie
c) Sistemul Hilbert-Ackermann

definitii:
(D1) A & B =df. ~(~A V ~B)
(D2) A -> B =df. ~A V B
(D3) A <-> B =df. (A -> B) & (B -> A)

axiome:
(A1) (p V p) -> p
(A2) p -> (p V q)
(A3) (p V q) -> (q V p)
(A4) (p -> q) -> ((r V p) -> (r V q))

reguli de deductie:
(R1) Substitutia uniforma
(R2) Regula detasarii (Modus ponens)
|- A
|- A -> B
----------
|- B

(obs.: se poate considera ca orice teorema noua poate servi


drept regula derivata de deductie)

demonstrarea unor teoreme


(T5) (p -> q) -> ((r -> p) -> (r -> q))
(din A4 (r/~r) si D2)
(T6) p -> p
(din T5 (p/pVp; q/p; r/p) sau A1 -> A2 (q/p) si T5 ca RD)
(T7) ~p V p (din T6 si D2)
(T8) p V ~p (din A3 (q/~p)
(T9) p -> ~~p (din T8 (p/~p) si D2)
s.a.m.d.

Tema

Sa se incerce sa se demonstreze:

a) ~~p -> p
b) (p -> q) -> (p -> ~~q)
c) (p -> q) -> (~q -> ~p)
d) ~(p & q) -> (~p V ~q)
e) (p & q) -> (q & p)
f) (p & q) -> p

Seminar 1   Seminar 2   Seminar 3   Seminar 4   Seminar 6   Seminar 7

Dep. of Phil.   Main Page  Back to Materials   Back to Predicate Logic

Universitatea Bucuresti
Facultatea de filosofie
Logica predicatelor (seminar 6)

[Gheorghe Stefanov]

Axiomatica logicii propozitionale (continuare)


[sistemul Götlind-Rasiowa] (A1) (p V p) -> p
(A2) p -> (p V q)
(A3) (p -> q) -> ((r V p) -> (q V r))

(D1) A & B =df. ~(~A V ~B)


(D2) A -> B =df. ~A V B
(D3) A <-> B =df. (A -> B) & (B -> A)

(R1) Substitutia uniforma


(R2) Regula detasarii (Modus ponens)
|- A
|- A -> B
----------
|- B

(poate fi folosita ca regula si tranzitivitatea implicatiei; in cele ce


urmeaza nu va fi folosita)
(T1) p -> (p V p) / in A2 q/p
(T2) p V ~p / in A3 p/pVp; q/p; r/~p; se aplica R2, D2 si R2
(T3) p -> p / in A3 p/~p; q/~p; r/p; se apl. D2, R2, R2, D2
(T4) (p V q) -> (q V p) / in A3 p/q; r/p; se apl. R1 si R2
(obs: am obtinut A3 a sistemului Hilbert-Ackermann)

etc.

Seminar 1   Seminar 2   Seminar 3   Seminar 4   Seminar 5   Seminar 7

Dep. of Phil.   Main Page  Back to Materials   Back to Predicate Logic

Universitatea Bucuresti
Facultatea de filosofie
Logica predicatelor (seminar 7)

[Gheorghe Stefanov]

Metoda formelor prenexe

1) Etape:
     a) trecerea unui rationament de tipul A -> B in forma
     negatiei sale A & ~B (daca aceasta se va dovedi
     inconsistenta vom spune ca rat. este valid);

     b) formarea formelor prenexe pentru fiecare dintre


     conjuncti;

-> regulile de formare sint:


(.....(x)..x..) se poate transforma in (x)(........)
(..x..(x)..x..) nu se poate transforma in (x)(.....),
dar se poate transforma (prin reliterare) in
(y)(..x.. ..y..)
la fel si (Ex)
+(x)(Ey)F(x,y) nu coincide cu (Ey)(x)F(x,y)

     c) eliminarea cuantorilor - se obtin formule deschise;


-> regulile de eliminare sint:
- pentru a nu ramine cu negatii in fata cuantorilor:
1) (x)Fx <-> ~(Ex)~Fx
2) (Ex)Fx <-> ~(x)~Fx
3) ~(x)Fx <-> (Ex)~Fx
4) ~(Ex)Fx <-> (x)~Fx
- pentru eliminarile propriu-zise:
1) (x)Fx -> Fy
2) (Ex)Fx -> Fy (cu restrictia ca y e tocmai obiectul cu
proprietatea F)

     d) reliterarea (aceasta se realizeaza simultan cu


     eliminarea cuantorilor)

- precizari: trebuie inceput cu cuantorii existentiali; pentru


cuantificarea existentiala trebuie sa fie luate an. precautii (v: cazul in
care (E) vizeaza doua variabile obiect diferite, in A si in B, dar si cazul
in care aceeasi variabila e captata si de ( ) si de (E), cind reliteram la
fel);
     e) inlocuirea formulelor deschise cu litere
     propozitionale; (urmeaza o procedura de decizie
     specifica logicii propozitionale);

2) Exercitii

a) Daca unele pisici sunt salbatice, atunci unele sunt domestice.


(Ex)(P(x) & S(x)) -> (Ey)(P(y) & D(y))

vezi Dx = ~Sx
(Ex)(P(x) & S(x)) & ~(Ey)(P(y) & ~S(y))
(Ex)(P(x) & S(x)) & (y)~(P(y) & ~S(y))
(P(a) & S(a)) & ~(P(b) & ~S(b))
(p & q) & ~(r & ~ s)
(aici nu se ajunge la nici o contradictie - deci rat. nu e valid)

sau:
(P(a) & S(a)) & ~(P(a) & ~S(a))
(p & q) & ~(p & ~q)
(p & q) & (~p & q)
p & ~p
          
b) Daca orice ciine este un animal domestic, atunci
oricine hraneste un ciine hraneste un animal domestic.
(x)(C(x) -> D(x)) -> (x)(y)((C(x) & H(y,x)) -> (D(x) & H(y,x)))
(x)(C(x) -> D(x)) & ~(x)(y)((C(x) & H(y,x)) -> (D(x) & H(y,x)))
(x)(C(x) -> D(x)) & (Ex)(Ey)~((C(x) & H(y,x)) -> (D(x) & H(y,x)))
(C(a) -> D(a)) & (Ey)~((C(a) & H(y,a)) -> (D(a) & H(y,a)))
(C(a) -> D(a)) & ~((C(a) & H(b,a)) -> (D(a) & H(b,a)))
C(a)/p; D(a)/q; H(b,a)/r

(p -> q) & ~((p & r) -> (q & r))


ded. presc. - r se elimina
(p -> q) & ~(p -> q)
am ajuns la o contradictie, deci rationamentul este valid;

c) Daca fiecare om are o mama iar unii oameni au copii, atunci unii oameni
au o bunica;

(x)(Ey)((O(x) -> M(y,x)) & (Ex)(Ey)(O(x) & C(y,x))) -> (Ex)(Ey)(Ev)(O(x) &
M(y,x) & M(v,y)

[...]

Tema:
Sa se cerceteze prin metoda formelor prenexe validitatea urmatoarelor
rationamente:

1) Daca Dumnezeu exista, atunci nu pot exista necredinciosi.


(daca D. exista atunci nu poate exista un om care nu crede in Dumnezeu - de
explicitat mai departe)
(Ex)D(x) -> (x)(y)((D(x) & O(y)) -> C(x,y))

2) Daca prin bine intelegem placere si absenta durerii, atunci orice om


care urmareste binele va face tot ce-i sta in putinta sa ocoleasca
durerile.
(x)((B(x) -> (P(x) & ~D(x)) -> (y)(U(y,x) -> (z)(D(z) -> ~U(y,z))))

Seminar 1   Seminar 2   Seminar 3   Seminar 4   Seminar 5   Seminar 6


Dep. of Phil.   Main Page  Back to Materials   Back to Predicate Logic

S-ar putea să vă placă și