Ieuel ernllpf

IVlUNV]Vf,V8
ep lnueu,roxe !s
v-x v vsv]c
,^rl
eclzl
I
YIIU IHC e Ieeq ! hl
 Elemente dt

1. Mirimi legat
Cuprins Substanlele sunt z

sunt foarte mici s-a introd

care reprezintS. a l2-a P
Enun(uri Rezolviri lll ^,.
lrl - 'o = 1,67'lo-27 kg
Capitolul 1. Elemente de termodinamici t2
Masa atomici rel
Teorie termodinamicd 9i frzicd moleculard. 5
mare masa unui atom deci
1.1 Noliuni termodinamice de bazd. 17 113
r.2 Lucrul mecanic qi energia interni 33 t47 Masa moleculari
1.3 Aplicafii ale principiului 1 al termodinamicii 42 163 mare masa unei molecule
t.4 Aplicafii ale principiului 2 al termodinamicii 53 189
1.5 Calorimetrie 65 232
Molul este cantitar
masa molecularA relati'
fundamentald..
Capitolul 2. Circuite de curent continuu Numdrul de mole
substanlei gi se nume;te
A/
Teorie electricitate 70 astfel c5. v - , unde .r\
'
2.r Rezistenla electricd.. l,egea lui Ohm pentru NA
un circuit electric sirnplu 77 240 Masa molarl este
2.2 Gruparea rezistoarelor 79 244
2.3 Legiie lui Kirchhoff 82 250 masa m a substanlei ;i ca
2.4 Energia gi puterea electricS. 96 279
masa substanfei. in sister
Bibllografie 315
Masa unel Partict

Volumul molar e:

volumul VocuPat de subs

in condigii norma
molar este Vp=22,42 L.

Noti: in calcule se considerd- constantele rF8,31 JlmolK, Na=6,O2' 1023 molecule/m Fenomenul terr
permanentS., dezordonat,
1 atm= 1Os N/m2 $i J, xl,4l, .,fl = 1,73, 7T =3,14,1n2x},7. molecular.
Sistemul termod
bine delimitate. CorPurile
Sistemele termodi
Sistemul termor
mediul exterior nici masa

4
 I
'al3-reue rcru rS ESEIIr rcru lorJalxe Inlpeul
nc Pqlur{cs nu arec uIelsIS un else telozl clruEulpouJel Inurelsls
'elEiozrau nES elBIozI u lod ecrurBurpoullel elauralsls
'Jorrelxe Inrpelrr gzeelJuo! IualsIS ulp aUEd cEJ nu ec allrnd-IoC 'elElllu{ep eulq
rrndJoc ep LInlquESLrB nBS fuoc acr:o gluwetdet cFrlBulPourel Inuelsls
'rElncaloIu
'L'o= eq
Ialru EI p:n1e:adtual ep pluapuadap rS pueluods 'eleuoptozap 'gluauerruad
earecSrur ap 1eta1 rraruoueJ ecrlo e8elaiul es clurJel Inueuoueg lour/e1nce1ou ez6I .ZO'g:yN ,Nl
eclruEulporuJel eruelsls'z
..1
e,b'ZZ=IA else -relour
uqe I=od auruse:d ap apurrou lirpuoc u1
Inunlo^ Coo=t gJnlB;adural I5
A,
'-= ",4 :Ec IeJlsE 'giuelsqns 3p Ba]Elquec rs piuelsqns ap lednco^ Inunlo^
I
e4ulp 1n1-rode-r ur:d plrugap ErElBcs EcIzU erurJgru o else rBloru InurnloA
nN
' oal :a1sa apcprud ;aun BsBII
;= SIT
.1ou:/31 uI pJBosptu es
Erelolu BSEur puor{eu:a1ur Inurslsrs u1 'ra{uelsqns BSEUI
A 6LZ 96
alse rz apun'
'ru _=il :pc IaJl.sE'^'Eiuelsqns epBalBllluecrS tafuelsqns Bul ESBUr O9Z Z8
BSBI1I
bVZ 6L
eJlurp lnpode-r ur-rd pltugap gJBPcs PcIzU erurJEur o elsa EJBIour
,N ObZ LL
'taiuelsqns a1e aIncIUBd ap p-ryrunu alsa l/ epun ' = '4 Ec IeJlsE
N OL
'*Ol.ZO'9rv1jr BeJBoIE^ puE^E 'orpeSoury ml IruEIunu alSatunu as tS raiuelsqns
EJnlBu ap luaJeJlpur rSelece else Ioru un-llulp alncalolu ap IrlJEurnN
'ElBluerrrEpunJ
eu4JEur o elsa ,r pirrelsqns ep EelElIluBC 'EAqeIsJ ErBIncaIoIu BSEUI
nc gp8a crJaurnu aure-rB u1 gleurr:dxe pirrelsqns 3p EelElrluEc alse FIoI I ZTZ 99
68r IS
' elncalour Iaun ESErrr eJBru
.fJ ,oqr", ap rnlndolozr esBur urp aged e-Zl B ]Ecep t9r ZV
rBru 31sa Lro elEc ap EIE.IE eJBc IrllPunu alse EII'IIBIOT 9rBInCAIOru BSBIII LVt tt
' urole Inun Bseru eJeur TII LI
.fJ ,oqr", ap rnlndolozr ESEur urp aped e-ZI e lEcep I
rBru alsa rlo slEc ap EIEjB eJec lruErunu else EAIIBIaJ EclruolB BSBIII
ZI
84 17-ol.L9'r = ,1 - nl
,r"ru
FP^IozeU ,rniunug
Ec IaJlsB ' ,l) uoqnc ap rnpdolozl BSBIII utp alred B-ZI e glutzetdat etec
telullun '196I uI ariuenuoc urrd snpo-4ul B-s IcIu e1leoJ luns
EsEru ep EclrrrolB
roleIasBIu acaJeoac 'elncaloru rS rurole urp alrnlpcle luns alaiuelsqng
piuulsqns B Enultuocslp Brnlculs ep elutal lurFPIl['I
EEBInceIou VclztJ yS pc;ureulPourrel ep eluaruelg
 Sistemul termodinamic neizolat este un sistem care poate schimba cu TemPeratura eurP
mediul exterior mas5. gi energie. Dacd. sistemul schimbd. energie fdrd sd schimbe starea de echilibru termor
masd. se numegte inchis, iar dacd. schimbd gi masS. gi energie se numegte deschis. echilibm termic au aceea
Parametrii de stare sunt mdrimi fizice md.surabile care termic gi edstd schimb
cr acteizeazd proprietdlile sistemului. p temperaturh mai mare. U
Parametrii de stare pot fi extensivi, dacd depind gradul Celsius.
de pdr,tile constituente ale sistemului (masa, volumul) sau pot fi Temperatura absc
intensivi dacd. nu depind de pdr!ile constituente a1e sistemului temperatura absolutS. T, e:
(presiunea, temperatura). in sistemul inten
Un sistem se afl5. intr-o stare de echilibru o V Kelvin, astfel cd.: [f]r, = (
termodinamic, dacd. parametrii de stare nu se modificd in
timp. Intr-o stare de echilibru termodinamicS. un fluid poate fi reprezentatd grafic
intr-o diagramd Clapeyron (p,11 printr-un punct.
Un sistem se ajl5. intr-o stare de neechilibnr termodinamic dacd.
parametrii sdi se modific6 in timp. Cel mai simPlu mc
Prin transformare de stare sau proces se inlege trecerea sistemului Proprietdlile acesn
termodinamic dintr-o stare in alt6 stare. l. Gazul este form
Transformarea se numegte transforrnare cvasistatici dacd. parametrii identice.
de stare vaiazd. foarte lent astfel ca sistemr-rl termodinamic sd se afle in 2. Dimensiunile n
permanenfd in stdri de echilibru termodinamic. Transformdrile cvasistatice se desparte, astfelci ele Pot
pot reprezenta grafic. 3. Moleculele se
Transformarea se numegte transformare necvasistatici dacd sistemul separat migcarea fiecdrer r
termodinamic pleacd dintr-o stare de echilibru termodinamic gi ajunge intr-o 4. Forlele intermr
stare de echilibru termodinamic trecAld prin stdri de neechilibru. Transform5rile liber, traiectoriile lor flind
necvasistatice nu se pot reprezenta gralic. 5. Ciocnirile dintr,
Transformarea ciclici este transformare in care sistemul termodinamic cd moleculele exercitd. o P
pleacd dintr-o stare de echilibru termodinamic gi ajunge in aceea;i stare, adica Presiunea este c
starea final5. coincide cu cea ini;iali. perpendicular Pe o suPr;
Transformarea reversibili este acea trasformare in care in urma
schimbdrii semnului de varialie a parametrilor de stare, sistemul evolueazd, din internalional Presiunea st
starea finald in starea inigialA trecAnd prin aceleagi stdri intermediare de
echilibru prin care a trecut in transformarea primarS. de la starea iniliald la
starea fina-li ldr5. ca in mediul exterior sd se producd weo modificare. 5. Ecua
Transformdrile reversibile sunt cvasistatrce.
Transformarea ireversibili este acea transformare care nu Ecualia termici r

este
reversibild.. Transformdrile necvasistatice sunt ireversibile. parametrii de stare ai uni
pV =vRT, unde P este Pr
3. Temperatura empirici gi temperatura absoluti temperatura absoluta gi i
Transformdrile s
DouE- sau mai multe sisteme termodinamice se afld. intr-o stare de decursul cdrora masa gaz
echllibnr termic dac5. atunci cAnd sunt puse in contact termic gi sunt izolate de a. Trasformarea
exterior, intre ele nu are loc schimb de cdldurd. in general in urma contactului in trasformarea iu
termic intre corpuri are loc schimb de cd1durd. proporlional cu volumul I
Principiul echilibrului: Dac5. un sistem este scos din starea de echilibru
gi se izoleazd de mediul exterior el revine intotdeauna de la sine in starea de
echilibru gi nu o poate pdrAsi f5rd acliunea unei forfe exterioare. T.>T
Principiul tranzitivitilii echilibrului termic: Dacd sistemele T->l
termodinamice A ;i B sunt in echilibru termic, iar B este in echilibru termic cu T
un a-l treilea sistem termodinamic C, atunci sistemele termodinamice A si C sunt
in echilibru termic.
 L
JJO
luns J rS y acrtueurpoulral
IL nc cruLrel rLrqlrqce ur elsa
'r.r\\
*atr\\
elaluelsrs Ecec :cluue:
'eJBOrJalXa
ep BaJEls uI eurs EI ep E
ruqllqca ep BeJEls urp sors
' lsuoc = ,4d :9c 1a;}se 'rnlnze8 lnurnlon nc leuori-lodord
sralur gzese^ mlnze8 eaunrserd IBepI mlnzeB e pwnlozl BereruroJsBJl uI rnlnlcEluoc Errun u! TBJaua
'1cd IS lc=?.u oJBc uI BaJBruJoJSuEr] elsa EruJalozl BertluJoJsBJJ. 'B ap alBlozr luns rS crrrrJel tJ
'Ecg:Ipour as nu InlnzeB rr-qaure-red e4ulp lnun rS rnlnze8 ESEUr Ero-4?c InsJncep ep eJEls o-Jlu! PIFB as a
uI rrErruoJsue4 elace luns 1eepr rnlnze8 ap aldrurs elIJErruoJSuE{
'e1ca;:ad rc1eze? Eluelsuoc alse yloru/p It'8=4. rS glnlosqe e-rnleradural ElnlosqE Brnl
elsa J 'r1our ap IrrJgunu elsa A 'lnrunlorr else 'Beuntsa-rd alsa d apun ' 1yt = 1d
'alq
:crureurpouua] ruqrllr{Je ep arEls u! IEUB ^leepr zeB Inun rB eJB}s ep rr-rlaurered else nu aJEC aJBIILTOJSUE
a4uI Ecrun prqptal o a$apqels [BepI m1rrzB8 e erels eP EclruJel eliuncg
'aJeCUrtpour oa-ra ecnpo:d
IBepI Flnzut u eruls ep ?clruJel EIiBncg 'g EI E1eli1ul BarBls EI ep Er
ap aJErpau-ra1ur rrels rsea
'
zw I N
: t)d : "[dl Ereosqlu es Eaunrserd puorieu-re}u1 urp pzEenlo,ra lnuralsrs ,are
"l EULIn u! aJEC Ur eJBuLroJ
s
Inuelsrs "l ' ; = d :eta{etdns ralece Eaurrrqru rS giep;dns o ad -relnctpuafuad
pcrpe 'a_re1s rSeaace ur a8u
p1e1rc:axa pf-ro; o a4urp 1n1:oder puIU Ec ElIuUap a]se Bauruserd
'EI;e es eJEc ur rnInsEA ropie:ad e-rdnsB aunrsa-rd o pllcJexe elelncelour Ec crLuBurpoulra] Inurelsrs aJeJ
1eg1se 'acr1se1a lcag-rad ]uns InInsBn uia;ad rS elncalour eJlurp elrJrucorC '9 elrJptuloJsuE{ .nrqrlrqcaau
'a1da-rp IUII puru rol allrlolcererl 'raqr1
pcsrur es elalncaloru Ec IeJlsE 'gzeelrlBeu as eJBlncelouualul alai;og '9 o-JluI e8unle rS crureurpour
'eorselc rrcrueceur rr-rpcsrur:op8e1 eundns as alncelour reJpcau ea-recSrur 1e-redas Inuelsrs EcBp BcIlBlsIsBAc.
plenl pc IeJlsE 'Enurluoc 'pcrloeq e-recSnu o-r+u! EIP es alapcalolN '8
'alErJelEru alcund elBJeplsuoc g 1od a1a Ec IaJlsE 'a1-redsap ES ECI}E}SISBAC EIIJETUJOJSUE
aI aJ€c aleirrelsrp nc nrle-reduroc rcnu ]uns rolelncalour aIIunISueu[C 'Z u! euE as ps crurEurpoEue
'ecrluapr rulatue-red BJEp pcIlBlsIsBA
(alncalour '1uro1e) alncqred ep aJBu rprrrnu un-Jlurp leurloJ else InzBC 'I
:]uns Brnlsece aliplaudo-r4 rnlnurelsrs Berecerl. a8e1u1
'IBepI TnfnzBt Inlepour elsa ]ISoloJ Iepou n1du4s IBur IaC
pcEp clurBulPourel ilqlF-
1eepl InInzBE p1apo1tr1 '9
cg:e;8 pleluezatdet g aleod p
'X = ^["f] :Ec IeJtsE 'uIrtIe>I
ape-6 u1 EJuospru as ElnlosqE ern1e-radruel puo{eu:e}ul Inurelsls uI
' Sl'tLT + t = J :eriele-r plslxe 7 plnlosqe e:n1e-radural
rS 1 snrsle3 ape-r8 ug pleurr:dxa ernle:edtua1' arlul :plnlosqt ernleredure;,
'snrsleC ppe-r8
alse gcr:rdura e-rnle-radurel ruluad Ernspu ep Ealellun 'a-Ieur reur Ernleleduel
eJB p-rnp1qc pzeepac eJBc Inurelsrs 'p-rnplec ep qurlqcs Elslxe tS cruuel eJBC elrqEJnsEru ecrzrJ rlr
lceluoc uI luns eruaJSIS Bnop gcEC 'p-rn1e,radurel rSeaace nB cluual ruqrlrqca 'srqcsap alSaurnu as ar8raua r
u! elulye alerualsls Ec IaJlsE 'uralsts Inun [E olurBulpouue] nrqlllqca 3p EeJels aqunqcs ps ErpJ ar8,raue pqu:
gzee4blcerec oJEc pJeIBcs Ecrzu eurJpur o alse gc;rldure ernluredurag, nc Eqrun{cs eleod a_rec uralsr!
 b. Trasformarea izobari este transformarea in care nrct 9i p=ct. Parametrii de Po
dimensiunile sistemr'rlui ;
termodinamic PdrS.segte :
mecanic cu mediul exterior
dac5. cunoa;tem forlele ext,
a. in transformare
lucru mecanic cu mediul e
o o Prin convenlie d€
in trasform area izobard. a gazllui ideal volumul gazului vaiazd, direct mecanic, iar dacd volumul
V b. in transformarei
propor,tional cu temperatura absolutd. a gazului, astfel cd, = const .
T
c. in transforrnarei
c. Trasformarea izocori este transformarea in care m=ct ;i V=ct.
In trasformareaizocord. a gazu}ui ideal presiunea gazului vaiaz6. direct
in sistemul interna
proporgional cu temperatura absolutd a gazului, astfel cd'. P = const .
T InterPretarea geol
Dac5. Presiunea u
in funcgie de volumul aces
intre curba presiunii, ax
ordonate construite Prin '

lucrul mecanic. Dacd. tra

parcursd. in sensul ac€
o T o mecanic Pe acea transforr
aria ciclului.
Principiile termodinamicii Lucrul mecanic es
inveligul adiabafi
1. Energia interni de echilibru termodinami
mediul exterior. Tranfom
Energia lnternd a unui sistem termodinamic este definitd prin suma intr-un invelig adiabatic.
dintre energiile cinetice ale migc5rilor de agitafie termicd ale tuturor moleculelor dacd energia internd a sis
gi a energiilor potenfiale datoritd interacliunilor dintre moleculele sistemului gi
energia potenfial5. datoratS. interactiunilor dintre molecule gi mediul extern.
Pentru lurL gaz ideal energia intern5. este egal5. doar cu energia de agita;ie
termicS. a moleculelor. Energia internd este o mdrime fizicd, de stare gi este ;i o Spunem ca un sls
mdrime aditivd deoarece dac5. fracgionS.m sistemul in mai multe pdr1i, energia echilibru a sistemului te
internS. este suma energiilor interne ale pdrgilor componente. energie cu mediul exterior
Ecuafia calorici de stare pentru gazul monoatomic este: y =1uRT , energiei: LU =Q, deoart
2 acesta primegte cdldurd. (
unde U este energia internd, v este nr.rmdrul de moli, ? este temperatura in sistemul intern
absolutS. 9i R este constanta gazelor perfecte. Energia internd a gazului ideal
depinde doar de temperatura absolutS, a acestuia.
In sistemul internalional energia internS. se mdsoarS. in U sl = J .

Coeficiengii cd<
2. Lucrul mecanic in termodinamicl cantitativd intre cantita
corespunz5.toare a temPt
Un sistem poate schimba cu mediul exterior energie fie sub formd. de corpului 9i de condiliile fi,
lucru mecanic, fie sub form5. de cdldur5.. 1. CaPacitatea c
Dacd. sistemul termodinamic pdrdsegte starea de echilibru termodinamic necesarS- unui corp pentr
sub acliunea unor forle care modificd parametrii ce caracterizeazd. dimensiunile
sistemului atunci sistemul efecteueazd- lucru mecanrc. Capacitatea calo:-
 6
'rnlndJoc gcllsllelcErE a gcIzrJ elulJErrr o elsa pclJolEc EalElIcEdEJ
JV .per8 un nc e-rrge_radura] BrIEA rS-e n-4uad d:oc rnun ErBsecau
elrunr sue Lutp gze azrJa])e j
7= J :1apsy crr.rrBurpouual nJqrlrqJa e
Brnplpc nc pp8a cuatrlnu gcr r r-er;.llreur elsa Pc1roltc ue1e1lcude3 '1
'Ernplpc ap 1nqtulqf, s Vzeazwar 3s arec u! ecvrJ aprfrpuoc ep rS mpd-roc ep EUJoJ qns eU ar8:au;
BrnlBu ap purdap IcLIolEo {uarcgao3 'Elnlsacg n:n1e:adural e ereolpzundsa:oc
Brier-re,l, rS fuoc un ap ElEqurF.{cs ErnplPc ap Ba}ElI}uEc aJ}u! EAI}Blr}uEc PcIrrrBuTF
ErnlEBal o cselqels eJEc ecVU Irurrpru luns IcIJoPc UiuelcgeoC
._f=rtnulEr..ets
IcIroIBc ;iue;cgeo3 '9
IEapr rnlnzB8 e eu_ratur e
' f = "lAf uI pJeospur es BeunISa-Id leuorieu:alur Inuelsrs uI e:n1e:adrual elsa J Ilcri
'sacord ep lrepcs gclz9 ev4rgru o else BJnplEC 'EJnplEc alSaruud Elsece Z
' JAA;=O :elsa JrLuolEo
rcunlp,elSa-rc rnlnualsrs E pulelul erfiraua pcpp ecaJBoap'8:2y :rarfi-reua L
Inlpeu nc ar8-raua
rrJElJasuoc rr8al urro;uoC 'JIIrBceu rucnl ap PIIIJoJ qns Jollelxe 'aluau
equtqcsESInue}SISBcEJEIgculpouleSclulEulpouue}InInuIa}SISEIUq{Iqca er3-raua 'Ii:Erd ellnu reu:
ap EaJBls EcBp uJalxa 1nlpatu nc PJnpIEc pqu{qcs ure}sls un Ec ruaundg o rS elsa rS a:e1s ep pJIzU
a(e1l3e ap el8_raua nc JEop
BrnpIEc'e 'uralxe 1nrperu rS a1n:
rS rnlnrualsrs elelnceloru a
'cruecalu Iucnl EzeantcaJa BlSacB ICunlB 'apecs InInuIalSIS B EuJsluI BISJeue PcEp rolelncelour lornlnl eIP gol
eceJBosp ' 'I- = nv :rar3:aue ILIE^Jesuoc n3a1 ur-roJuoc 'cIlEqEIpe slanu1 un-rlu! Eruns uud pqrugep alse J
pzeezlleeJ es eJEc EeJBIILIOJSBJI 31se PCIIBqBIPB BaIBUIJOJUBII 'rolJelxa Inlpeu
rS uralsls eJluI JIuBceu rucnl 3p qulqcs uIJd ]pcep cIIIIEuIpouIre] nrqllqca ap
rrJEls BaJeclgpour alruuad nu aJBJ 'Sr1aaul IacB elso cIlBqBlpB pfi1aau1
'secoJd ep auIJEru o else cluBceru Irucn-I
'rnlnlcrc BrJB
nc pta rS nqrzod alsa eJerrLIoJSuE4 BecB ad cruBcelu
Irucnl JruJosBec ep JoIacB Insues u! ps-rncJEd
rS pcqcrc alse EeJBIrLIoJSrrErl PcBC 'cluBcaru IrucnI
JtzrJ ulu]|z.eJda.r riqlrura4xs uIJd alrru]suoc alBuopJo
pnop elac rS rnlnurnlol BxB 'ttunrsa:d EqJnc aJlul
psuudnc EIIE lcunlB 'e1n1secu Inunlo^ ep ericunJ u1
'1 pleluezaJdeJ slse zet rnun EeunISaJd PcEC
:cluBceur lnFrcnl B pcFleruoat uarulardralul . lsuo): J
' t = '171 uI pJeosEru as cluBcaur IrucnI leuo{eu.relul Inue}srs uI d ,p,
lcaJrp pzevet rnlnze8 ea
'rl tu1a,o
t'41d tuz!
15
'1c=4 lc=ul aJEc u
,,1
'? q lan - 7 grr-relozr EaJEurroJSuEJ] uI'c
. J
(,1- lrt\a lSuO) =
='oso"1 ureqo EarBruJoJSuBJl uI 'q -trigcl
'cluEceru n:cn1 alSaurud lnzeB epEJS mlnze8 1nlunloA EcBp rEI 'cluecaut lceJrp Uzeue^ mlnze8 1
rucnl pzeenlceJe przeB elSa-lc rnlnzeB Inrunlol gcep ariualuoc uIJd
'O ='o'o"7 Ec IalsE ':ot-ra1xa Inlparu nc cluBcaur rucnl
Equrqcs nu 1n:zYB 15 pzerren nu Inrunlo^ ',ptocozr EafBuLIoJSuB4 ul 'B
'afl1zod ap ru+errrBJed un alsa Inrunlo1 'eJBoIJeJxa elei-ro; uralSeounc pcep
crrrecalu rucnl ]sace urpn[Ble ES ElEpo]o] lrrtrrad eu rS :or-ra1xe Inlpau nc cluBcalu
rucnl ap mlnqlulqcs BruJn uI ruqlllqce ep BeJEls elsasp:Ed clrrrBurpouue]
Inualsrs qc qclpul eu duq u1 ufeuerr JoJPc e1g rS rnlnuralsls elluruSuolulp '1c=d rS lc=lu eJEc ur
ap purdap eJec aJBls ep rr4errreJed race luns e$lzod ep g.rlaruBJBd
 In sistemul internalional capacitatea caloricd se m5.soar5. ln [Cf, = J I K . adiabatice este pVY = cI . u
2. Cildura specifici este mdrimea fizicd. numeric egald cu cSldura
necesard. unui corp cu masa de 1 kg pentru a-gi varia temperatura cu un grad. adimensional gi suPraunita
Astfel: Q . CSldura specificA este o md.rime ftztc6,caracteristicd substanfei. in coordonate p 5:
"= mL'T izoterrnd.
intre capacitatea caloric5. 9i cdldura specificS. existS. relalia C = mc . Din ecualia pl
In sistemul internafiona-l c5-ldura specificd. se mdsoar5 i" [.L = J lkgK . impdrlirea relaliilor obgine
3. Cidura molari este mdrimea ftzicd. numeric egald. cu cdldura |
astfel c6: TV)' = ct .

necesard unui mol de substanfd. pentru a-gi varia temperatura cu un grad.

Din relalia lui MaYer C- =
Astfel: C - Q . CSldura molard este o mdrime fizicd.caredepinde de condiliile in
vL,T
care se face schimbul de cAldurd. intre cS.ldura specihc5. c gi cdldura molar5. C obfinem: C,,= "R 9tC =
existd relalia C = pc .
' v-|
In sistemul internafiona-l cdld.ura molard. se mdsoari in [C]r, = J lmolK .
6. Princ
5. Primul principiu al termodinamicii
Un sistem schimbd energie cu mediul exterior in genera-l gi sub formi de
1. Formularea 1
reversibild. sistemul terr-
cdldr:rd gi sub form5. de lucru mecanic.
mediului exterior. Daci
Enun!: In orice transformare varialia energiei interne depinde doar de
stdrile inilialh qi hnald ale sistemului frind independentd de stdrile intermediare
atunci sistemul Primeste .
2. Formularea Cla
prin care trece sistemul.
rentltat trecerea de la sr:-
Enun!: Pentru orice sistem termodinamic inchis existd o mdrime de stare corp cu temPeratura ma :
numitd energie internd a cdrei varialie AU in cursul unui proces este datd de
relafia: LU : Q- L .

Aplicagii a-le principiului intai.

1. Transformarea izocoriz Motorul termic e,
Din l,=0 9i cum AU = Q, , iar C, = + ciclicd transformd. o Pane
et, = 1C,,LT, astfel ce LU :vCr,LT .
= Randamentul mo:
vA,T
2. Transformarea izobari: efectuat pe un ciclu 5i c:
Li,obo, = pVr -I/): pV, - pV, =uRT, -uRT, =rRVt -r,):vRLT .

_o
Cum 6', =ffi=eo=vCpLT, iar intr-o trasformare ciclici
LLt =vCrLT deoarece varialia energiei interne
lo
depinde doar de stdrile iniliala ;i hnald a-le sistemului fiind independentd de Obtrnem n:l-''''"'
,
stdrile intermediare prin care trece sistemul, atunci din primul principiu a1 Q,,,,
termodinamicli g = LU + L + vC oL,T = tCrLT + vRA,T 3 obfinem: adimensional gi subunit a:
Relagia lui Robert Mayer: C, = C, + R Co, C, sau pcp : pc, * R
=
3. Transformarea izotermi:
Ltzoterm=vRTlnL 9i cum LU =yC,LT -_ 0 din primul Ciclul Carnot es
vi p izoterme 9i doud adiabate
Randamentul cic.
principiu obginem: : Li,ot",^ = vRT hYJ-
Qizorern
, vRT.lnt
vi
lo-.1 I'
4. Transformarea adiabaticl: n^ = t -
'tc I
Q=0 qi din primul principiu oblinem L = -A,U = -fivLT . Q, vRI ln
T

in coordonate p 9i V ecuafia trasformS.rii

10
 tt
I1I
else louJEc Inlnlclc InluaurBpuBu
'elEqErpE pnop Is eruJelozl
d
pnop urp lEuuoJ lBepr nlcrc un alsa louJBc InIcIc 1n'-
loulBc InIcIc
11 +^ctl-orr-l n,
' Jelrunqns rS leuorsueurrpe :ruaurjqo
p nrdrcuFrd lnurr-rd ulp i
BunEaptolul elsa crrrrrel rnlrLrolour InluaurEpuBt{ l= Lt urauriqg ep Bluepuadapul punl rnl
d-
'1'"'"'01-ttntLd6='O=iltrtrT €o='1pP7-'A= Dv Is 0=rv Ecrlcrc aJErrLIoJSE4 o-Jlu! euJelur rarS:aue erjerre-r ::
tttuudO
'lfUl
urnC ' = u :pc 1a31se 'glrurr-rd q:np1gc ep Belellluec rS nlcrc un ed +BnlceJe
crueceru Iruf,nl erlurp ppode-r glurzatdat cIuLIal Inlnrolou Inluerrrepuet{
'cruEceur rucnl u! Elluryd Brnplqc urp eped o ErrrroJsue4 EcITcIc ' JylJ^ = oV pc 1aps,
aJEuLroJSuB4 o pdnp pueuo{cun; a-rec rrrlrzodsrp un alsa clrure} InJololll
eclruJel eJBoloilI 'z
'Eleorprr reur ErnlBredurel nc d,roc ep plEp elsa saco:d rnun I
aJPIS Ap eurrJpur o Elsrxa
st
un BI ElEp prnle-radruel nc fuoc un EI ep 1r;np1pc E euIS EI ep EereJer] ]Bllr"Izer
Bc Eqr-e ES oJBc eJBrrLroJSrrB-r1 o gpqrsod alse nN :snIsnBIC BaJtlnruJod 'Z
'JolJalxe 1nlpetu BI ep clueceur nrcnl alSaurr-rd Inurelsls Icunle aJErpeulreluT allJEls ep Ptu
plrqrsre^eJ rS alsa EruJelouou pcllclc BerEuLIoJSuprl EcE(I 'rolrelxe Inlrupaur
ap rBop epurdap eurelur ;l
erdnse cruecaru rucnl Enlca;a eleod nu crureulporurel Inualsls EIIqIS-raAa-r ap ErrruoJ qns
pulrelouoru Ecrlcrc eJerrrroJsuerl o-4ul :uosduroq;, teJelnruJoJ'I rS 1e_raua8 ur :
p p;d1cup6 '9 IIcIurBr
Eclrurulporurel IB EeIIop .
Xlotu I f = ,t[C] ut preosEr
1-/ ,, l-/
-{ = "J IS y : 'J :ureuriqo J BJBIoru EJnplEc rS c gcgr:
,) u1 ap{rpuoc ap apurdap a-re_.
crleqerpe lnlnluauodxa e{rugap u1p Is u+", =t3 :r,f,eyn rn1 er[e1a-r utq
t:/ 'per8 un nc BJnlEJadruet
ErnplBc nc pp8e crraLun-j
'A rs Jar,uoprooc u! crl,q,rpE rnlnseco-rd e{ence rueuriqo ;*#'".:t'#H: .
Xtut I t = /s[a] ut preospur
ur-rd 1y,t= ,1d erBls ap pcrurral erienca rS lc = ,ld efenca uIC .cw=)ede1p
Ber,urroJsuBr] ]Ecap glBurlcur rEru else EIEqEIpE A Is d el,uopJooc .rf*t'o" 'raiuelsqns EcrlsualcelEr el
'-relrune-rdns rS leuorsuarurpE 'pe-r8 un nc ernle_radura] EL:
'Jt EJnpIBc nc qrp8e clreurnu
alsa I 'cIlEqEIpB lnlueuodxa alSeurnu as ePun ' JJ = ,ld elsa ecIIEqEIPE '
) x I t = "lC] preoseru as
"t
adiabatice 2-3 9i 4-l obginem: T,V{-' = TrV.r-l gi TtI/l | = TrV{' .Prin imp5rfirea I'.
t
T Vl-t =T,V( =Tr:T.
relagiilor obginem: V, , astfel cE- randamentul ciclului Carnot este , = t -L
I
vt =V,
v4 Tr

Raldamentul ciclului Carnot nu depinde de natura substanlei de lucru randamentul ciclului Otto
gi depinde doar de temperaturile absolute ale surselor utilizate.
Randamentul ciclului Carnot este cel mai mare randament comparativ
cu randamentul unei magini termice rea-le care ar funcliona intre aceleagi
temperaturi Tt Si Tz extreme.
Motorul Diesel es:r
Motorul Otto este un motor cu aPrinCe:
Motorul Otto este un motor cu aprindere prin scanteie, combustibilul Motorul Diesel e:

folosit frind un amestec de vapori de benzinS. gi aer. fucgionare contine doua a:

Motorului Otto este un motor in patru timpi, iar ciclul este format din Primul timP esre

doud adiabate gi douA izocore. reprezentatd Prin izobat a

Primul timp este admisia amestecului carburant la presiunea (PMS) in punctul mort ir'
atmosferici ;i este reprezentatd prin izobara A-1. Pistonul se deplaseazd din deschisS. aerul Pdtrunde ::
punctul mort superior (PMS) in punctul mort inferior (PMI) ;i in cilindru prin TimPul al doiiea s
supapa de admisie aflati deschisS. pdtrunde amestecul carburant. PMI, supapa de admisie
Timpul al doilea se nume;te compresia amestecului carburant. CAnd comprimand adiabatic ae:
pistonul a ajuns in PMI, supapa de admisie se inchide gi pistonul se deplaseazd TimPul al treilea :
brusc spre PMS comprimAnd adiabatic amestecul carburant. PMS un injector introc'-
Timpul al treilea reprezintS. arderea gi detenta. CAnd pistonul a ajuns in coboarS. datorite ProPrie:
PMS o bujie produce o scanteie care aprinde brusc amestecul carburat, asfel c5. se autoaprind. Motorina
arderea se produce practic izocor. Ulterior gazele arse imping pistonul din PMS aceastd. ca,uzd arderea st
in PMI efectud.nd lucrul mecanic pAnd PMI efectuAnd lucru
Timpul al patrulea reprezintd. evacuarea gazelor arse. CAnd pistonul a Timpul al Patru-e
ajuns in PMI, supapa de evacua.re se deschide gi datoritd ajuns in PMI, suPaPa de
diferengei de presiune dintre gazele din cilindru gi cele din p dintre gazele din cilindru
afard. cea mai mare parte din gazele a-rse vor fi evacuate fi evacuate izocor. Unten
izocor. Ulterior cu supapa de evacuare deschisd pistonul PMI in PMS 9i evacuea-z
revine din PMI in PMS gi evacueazd. izobar la presiunea izobara A-1 .
atmosfericd. restul de gaze arse, izobara A- 1. Conform formulei rartda:
Prin def,rnifie randamentul ciclului este : ry"i"t,=t-qd
I p,inir Calculdm cdldurile Pe her
.,,R
Cum pe transformdrile 2-3 qi 4-1 nu se schimbd c51dur5. cu mediul extern atunci
grr=vCr(\_Tr)=r;
Qr, = Qr, =0' Calculdm cdldurile pe celelalte douh transformdri. Pe
transformarea l-2, Qr, =vC,(Tr-4) rO gazul primeqte cdldur!..
-
Pe transformarea 3-4 Q* =vC,(To-4).0
=
gazul cedeazd. c!ldur!.. Q, =
/'P,(vt -n.'= .

lJ tilizdrn ecuaf ia trans fo :

Randamentul ciclului este: p =r-Pl =1-Tt-To

' e' T,-7,
ca:

Scriem ecuafia proceselor adiabatice in coordonate Vqi Tastfel c5.: prVrt = prVl t pz= P.

'lttr.) =rr(+)" -7rrr'

T2v{-\ =Trv{-t qi
=rr=r,(+)'-' '\Y, )
I'
e,r=Jy-t . p,cY J(p
V,
-lt'
€

t2
 EI
s r-l
:O =
t'O (l
: d)
- r-rs'tltd+ =ll-d\rrstdi:t;6
eFtd- zdet'fd=,,'l'd :Ec IeJlsE r
J
:EC
IaJlsB rS d ateuopJooc uI ESLrcs Z-I acIlEqBIpB rrJBrlLloJsue:1 erfenca lupzqqn
^ t-l l-,1 itfi 'qrnp1ec pze"pec pze8
0< (t- d\t,1td!----=(il-ir11td \-=
'Eunplqc atSar
t-l t-/t (
ad 'rJpr.EroJsrrEr+
Enop
e (ifd -'rt'd)'1 = (7-'Dn7,,,= i -'J)' Jr= "0 ICrrnIE uJ3lx3 Inrpau nc Pr
:O
ztA' arErrrIoJSuB4 eJBceU ad alunplpc uplnc1eC
=
ttwud
6
u :rnlnluaurepuer IalnuLIoJ ruroJuoC
PrOl-l= 'l-v ereqozt Eauni:
,asre azeB ap Irusar EcuaJsotulE eeunrsa:d el Jeqozt pzeertcP-^e tS Snfa u! II trd Inuo:s
urp aul 3l lnuolstd Eslqcsap aJEncEAa ap ededns nc JolJalun 'rocozr alence^a g alenJ:
rol asJe altze? u1p aged sJeul reul Eec pJBJB ulp alec tS rupuqrc utp alaze8 aJlulp d urp a:;
aunrse.rd jp raiuaiayp ElllolEp rS aprqcsap es aJBncEAa ap ededns 'II trd uI sunle PlgolE
e lnuolsrd pue3 .ESJB JOI}
e lnuolsrd puEC 'esJB rc1aze? EaJBnJEAa plurzatdat eapuled p pdurtl
crueceru 1n-rcnl puEqcaJa II trd EuEd
urp Inuolsrd lurdu4 asre elazeB Jollelln 'rcqo acBJ es BeJapJE pz\Bc plspece SI trd ulp lnuolsrd Burdrul as
'pur-rdeolne as Ec IaJSB '1e_rnq-rec IncelsarrrE
iS rupu*c u! Esnporlur elsa ac ElrnsEru ad ep-re BuIroloIN u1 sunle e lnuolsrd pu_EO .e:
rS
"iicsazlgcul as 'elurq.reg IrueB ep PcBa;; as 'rfplna:3 :o1 rerrdord ElIJolBp ElBoqoJ
'luBJnql
alrJnlEcld .Eurrolour ep aug unlpcrd nrpurlrc u! acnporlul rolcelul un sIAtrd pzeaseldap as lnuolsrd rS ap
u! sunte e lnuolstd puEC 'Eluelap rS ea-rapte glutzetder eeIIeJl p pdtut; puEc']uBJnqJBc rnlncalsau
'
Inree cIlBqEIpE pu-eurr-rdtuoc .]uBJnqJEc
gry4 e:ds csruq pzeeseldap as lnuolsrd rS aprqcul es eISItupE ap ededns '11416 In
uud rupurlc ug rS (trua) :of
u1 sunte e lnuolsld puEC 'Infuae ersa-rduroc elSaurnu es Bellop p 1ndun1
'rupuqlc u1 apun:1pd Inlae Esrl{csap urp EzeasBldap as Fuolsk{
eaunrsa-rd BI lueJnqrec
EIEIp arsrurpB ap ededns ur-rd n-rpuqrc u1 rS (g4i -ror:a;ul uoru lnlcund u! (SI/{d)
-rorrra.r" uotu Inlcund urp peeaseldap as Inuolsrd ';-v ereqozt ur-rd gleluezetdet urp leuuoJ elsa Inlcrc rEI ,l
alsa rS EcrJeJSorulB eaunrsa-rd EI InIn-reE EISIuIpB alsa drurl Inulrd
'gJocozt o rS p-reqozr o 'elBqBIpB pnop auriuoc e-reuoricn;
ap nlclc IruEc IB rdrun n-rled uI Joloru un 1o] alse laserq fuolo6 1nlrqqsnqruoc,araluecs uud
'apuudeolne nes ersa-rduroc uud erapur-rde nc Jolour un alse
rS eur-rolour 1rqr1snqtuoc 1da-rp alSesoloJ ec roloruun else IaseIC 1ruolory
Iese!c Fuololtl rSealace a4u1 euo{cunJ re
rrrle-redruoc luarueprreJ eJeru
.3 ,r3n1-,,3t.1 .elBzrlrln l
' t-;" - ,I = #- l: Lt : alsa o]1O Inlnlclc Inlueurepuer nrcnl ep reiuelsqns EJnlEu
I 'J-'J
'J.t. q
t1 n- | - else ]ouJEC rnlnl:
q. ^vr
,_1r ,L - (+)" =,,(4)" - €,-"'7'l = ,-!,1'J
1/. ea;d-rEdruI ulrd .
L l,,trl =
 - Povo ) er, =v,lp, - a. presiunea vaPorilor sa
er, ={"(Tr-Ta)- = 4rr,-
y-l''
rr) : Prv,
y-l '.t y-l
po)
<0 + modificd
b. presiunea vaPorilor san
pe trarrsformarea 4-l gazul cedeazd cdldurd.. provenit la o temPeratura r
Scriem ecualia procesului adiabatic 3-4 in coordonate p Si IZ c. presiunea vaPorilor sar

) _ :r-g =r-ffi
vaporilor aIlali in contact
ptw = porl o^ : = = r,r, rl b. VaPorizarea in
=
^(r1)' "(+)' reafizeazd P6.nd. cAnd au
v ap orize azd. la temPerafur
8. Calorimetrie presiunea unui amestec
presiunilor Pe care le-ar z
Calorimetrla se ocup5. cu md.surarea cdldurii gi a cdldurii specifice. intreg volumul la aceea;i t
Principiile calorimetriei sunt: c. VaPorizarea la
1. Intr-un sistem izolat, format din corpuri cu temperaturi diferite, aflate dacA sunt indePlinite simr-
in contact, dup5. un anumit interval de timp, toate corpurile ajung la aceea;i 1.c. mediul ambia
temperaturl, rea)tzdndu-se echilibrul termic, astfel c5. cele calde cedeazd. cdldurS. astfel cd. presiunea P ava:
iar cele reci primesc cdldur5.. s5. fie mai micd decAt Pr
2. Cdldura primitd de un corp sd se incdlzeascS. cu un numdr de grade temperaturd (P.P^l
este egal5. cu modulul c5ldurii restituite ca sd se rdceascd. cu acelagi numdr de 2.c. Presiunea aI
grade. presiunea Pm a vaporilor s
3. Dacd, mai multe corpuri allate la temperaturi diferite se aJlS intr-o Yiteza de evaPorz
incintd adiabaticS., acestea fiind puse in contact termic ele schimbd. cdldurS. intre
ele astfel cd suma cSldurilor primite este egald cu modulul sumei cdldurilor include vitezavdltului ia:
cedate. Conform convenliei de semne
Le,:0, adicd suma algebricd. a cSldurilor d. VaPorizarea ir
schimbate intre corpurile aflate in incinta adiabaticd este nuld.. doud legi:
1.d. Un lichid lnc
9. Transformiri de fazd, vaporilor din imediata r-t
rdmAne constantE. Tem
Ttansformirea de fazd. reprezintd trecerea de la o stare de agregare la aceea;i presiune exterioa
altd. stare de agregare. Trecerea de la o strare mai ordonatd la una mai pufin de fierbere se modifica.
ordonatS. se face cu absorbgie de cdldur5. numita csldurd latent5., iar trecerea presiunii exteriore.
inversS. de la o stare dezordonatS. la un o stare ordonatd. se face cu cedare de 2.d. Un lichid inc
cSIdurA. Cdldr.rra latent5. specihcd reprezintd. raportul dintre cd.dura latentd Q gi sdi este egalS' cu Presiunt
Condensarea es
masa subst anlei m, astfel c5. f - Q, unde ,l este cSldura latentS. specificd.. reeJiz.eazS. cu cedare de ci
m
Procesele de vaP
Efstd trei tipuri de schimbdri de fazd.. germenilor (Praf, imPuritt
1. Vaporizarea 9i condensarea.

Prin vaporizare substanla trece de la faza lichidd la cea gazoas6 gi Topirea unei sut
necesiti absorb;ie de cSldurd. lichidd ;i necesitS. absorb
Yaporizarea se poate reafiza in volum limitat sau in volum nelimitat. Topirea unei sl
Vaporizarea in volrrm limitat se poate reafiza in vid sau atmosferS. determinatd., numitd. te
limitatd. constante. Daci Presiun
a. Vaporizarea in vid este instantanee gi se realizeazd, pdnd, cdnd topire a substanfei. In g'
presiunea vaporilor obginugi atinge le temperatura de lucru o presiune maximS.
c5. la acestea cu creqte
numitd presiune a vaporilor saturanli ExistS. qi substanle czu
Proprietdgile presiunii vaporilor saturanfi:
germaniul) care r;i scad I

T4