Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1- Egiptul un
dar al Nilului
1. Citiţi cu atenţie textul de mai jos:
“Nu există nici un popor pe pământ, care să poată obţine fără nici un fel de chin
precum egiptenii roadele pământului. Nu este necesar să treacă plugul prin brazdele
pământului şi nici să iniţieze alte lucrări agricole specifice. Ei aşteaptă pur şi simplu
până când fluviul creşte, se revarsă asupra pământurilor şi apoi se retrage. Apoi
fiecare îşi îmbunătăţeşte calitatea solului lăsând câteva zile oi şi porci, pentru a
îngrăşa pământul natural; apoi aşteaptă liniştit timpul recoltelor, culeg toate roadele
şi le păstrează.”(Herodot, Istorii, pg. 14)
Răspundeți la următoarele cerințe
a. Mentionati principala ocupatie a egiptenilor.
_______________________________
Simbolurile:
___________________
___________________
Fisa de lucru nr.3- Egiptul
Antic - organizarea statului si a
societatii
Dragi învățăcei,
Numele meu este Herodot sunt un istoric grec născut in Halikarnnas, dar am călătorit
mult prin lume. Am locuit o vreme in Samos, am vizitat Atena, Delphi, Sparta, Babilon
și Egipt. Aflând că astăzi și voi v-ati aventurat într-o călătorie în Egipt m-am gândit
să vă spun câte ceva despre locuitorii acestui regat.
,,Egiptenii sunt împărţiţi în şapte tagme, şi anume preoţii, războinicii, văcarii,
porcarii, negustorii, tălmacii şi cârmacii de vase. Ei aparţin nomelor înşirate mai jos,
căci Egiptul a fost împărţit în nome.”
De asemenea va trimit câtiva dintre egiptenii care m-au însotit în călătorie cu
rugămintea de a-i ajuta voi pe fiecare să-si regăsească locul în cadrul societatii.
Cu bine!
Ne revedem în Persia!
Al vostru prieten Herodot
b. Dar societatea?
_____________
_____________
_____________
_____________
______________
______________
SOLDATI SCRIBI FARAON
PREOTI TARANI MESTESUGARI
NOBILI SCLAVI MARELE VIZIR
HARTA - EGIPTUL ȘI NILUL
HARTA EGIPTULUI ANTIC
LEGENDA REVARSĂRII NILULUI
Fierari
Tâmplari Bijutieri
Scrib
O ZI DIN VIAȚA UNUI NOBIL EGIPTEAN
Într-o dimineaţă strălucitoare în Egiptul antic, un nobil s-a trezit într-un pat acoperit în fine lenjerii. El a deschis ochii şi s-a uitat în
jur în dormitorul lui.
El a văzut cufărul unde hainele lui au fost păstrate, cutie de cosmetice a soţiei lui, şi o lampă de iluminat în sala de seara.
Gândurile sale au fost perturbate de către sclavul care a intrat în cameră. Sclavul l-a ajutat să se spele şi să se bărberească.
Apoi, nobilul s-a îmbrăcat într-un kilt din in subţire şi sandale din piele.
Ea s-a spălat şi îmbrăcat cu ajutorul unui alt sclav. Soţia nobilului a purtat o rochie din pânză fină şi bijuterii din sticla.
Nobilul şi soţia lui servesc o masă mică de pâine şi fructe. Ei s-au aşezat pe perne şi au mâncat de pe o masă mică.
Nevasta lui supraveghează pregătirile pentru banchet pe care l-au organizat pentru seara. Copiii ei au fost îmbrăcaţi şi hrăniţi de către
un sclav.
Administratorul domeniului nobilului i-a spus nobilul ce recolta ar fi pentru anul in curs.
În după amiaza zilei nevasta nobilului a ieşit în grădină pentru a scăpa de căldura zilei.
Ea s-a bucurat de umbra copacilor în timp ce i-a privit pe copii cum se joacă cu jucăriile lor.
Mai târziu, soţia nobilului a început pregătirea pentru banchetul de seara. Slujitorul ei i-a periat şi ondulat peruca ei favorită.
Ea a luat hainele cele mai frumoase şi bijuterii din aur si pietre semipretioase.
Nobilul revenit acasa s-a pregătit pentru banchet. Apoi, el şi soţia lui au început primit oaspeţii.
Oaspeţilor l-au fost oferite conuri parfumate, ceară flori de lotus de către sclave Ei au mâncat cele mai bune mâncăruri: carne, pâine,
prăjituri, vin, smochine. Ei au fost intretinuti de muzicieni şi fete care au dansat. La sfarsitul serii, au spus noapte buna pentru oaspeţii
lor şi a mers la culcare.
Tăranul s-a dat jos din pat s-a spălat şi s-a ras.
Apoi, el s-a îmbrăcat într-un kilt, realizat din panza groasă şi s-a încălțat cu o pereche de sandale din stuf .
Soţia fermierului era deja trează. Ea s-a spălat şi îmbrăcat în lumina dimineţii. Apoi a plecat în camera de alături să trezească
copiii şi a început treburile ei de zi cu zi.
Purta o rochie din pânză aspră. În jurul gâtului avea o amuleta a zeiței Tawaret, pe o bucată de şir de papirus.
Țăranul, soţia şi copiii lor se aşeză la o masă mică pe care erau pâine şi fructe. Pe jos aveau o rogojină din stuf.
Soţia sa a aprins focul pentru gătit şi a început să macine grâul pentru a face pâine.
Țăranul și sclavii au dus coşurile la templu unde au fost numărate şi conţinutul acestora a fost adăugat în magazie.
Pe drumul de intoarcere către loturile de pămând pe care le muncesc în comun se opresc sî ia masa de prânz și mănâncă pâine,
carne şi beau bere.
Soţia fermierului a petrecut ziua măcinând grâu şi a copt pâine. După amiaza ea a mers la râu cu copiii ei pentru a aduce apa.
Seara, ea a pregătit o cină mică cu pâine, carne şi bere pentru familia ei.
Lăsându-se afară întunericul, fermierul aprinse o lampă mică cu ulei, apoi împreună cu soția lui a dus copiii la culcare, a suflat
în lampă și s-au dus și ei la culcare