1.

Stabileşte timpul şi locul în care se desfăşoară acţiunea

nuvelei lui Ioan Slavici.

2. Comentează teza-morală cuprinsă în cu vintele bă trânei, din

debutul textului, punct de plecare în „demonstraţia”

autorului pe tema patimii pentru bani.

3. Explică modul de a gândi al lui Ghiţă, opus mentalităţii bătrânei. .

4. Prezintă ambianţa în care este plasată cârciuma ,,Moara cu

noroc”.

5. Conturează, pe baza informaţiilor din capitolul al III-lea,

por tretul lui Li că Sămădăul.

6. Urmăreşte modul cum autorul anticipează confruntările

dintre Ghiţă şi Lică încă de la apariţia sămădăului la hanul

,,Moara cu noroc”. Co mentează, din acest punct de

vedere, gândul lui Ghiţă (Ăştia nu prea îmi par a oameni buni),

precum şi tonul, insinuările şi ameninţarea lui Lică.

7. Întâlnirea cu Lică are urmări inedite pentru Ghiţă. Arată

care sunt măsurile de precauţie pe care şi le ia cârciumarul.

8. Lică, bănuind că Ghiţă nu a devenit cârciumar din

pasiune pentru meserie, ci pentru bani, îl încearcă pe acesta

pentru a vedea în ce măsură este stăpânit de mirajul unui

câştig uşor şi rapid. Prezintă „testul” la care este supus

Ghiţă (capitolul al IV-lea al nuvelei).

9. În lumea târgurilor transilvănene, meşterul era în vremea

aceea o persoană respectată. A fi meşter şi a avea calfe

(ucenici) era nu doar semnul bogăţiei, ci şi al valorii

personale. Comentează, din acest unghi de vedere,

proiectul de viitor pe care şi-l face Ghiţă: Trei ani, numai trei

ani să pot sta aici […] şi mă pun în picioare, încât pot să lucrez

cu zece calfe şi să le dau altora de cârpit.

10. Arată schimbarea care se produce în mintea cârciumarului

în ceea ce priveşte relaţia dintre el şi familia sa.

11. Identifică în text două pasaje care denotă că Ghiţă se simte

tot mai mult legat de ban.

Forţa destinului

1. A doua venire a lui Lică la ,,Moara cu noroc” se constituie

într-o confrun tare pe faţă între acesta şi Ghiţă. Fiecare per -

so naj încearcă, prin tatonare, să descopere punctele slabe

ale ce lui lalt. Prezintă înfruntarea dintre cei doi pe baza

informaţiilor oferite de capitolul V al nuvelei.

2. Lică Sămădăul şi Pintea fuseseră cândva prieteni şi aliaţi

în fărădelegile comise. Ce destăinuiri surprinzătoare îi face

lui Ghiţă, Pintea, fostul tovarăş al lui Lică, devenit acum

jandarm?

3. Căzut sub influenţa nefastă a lui Lică, Ghiţă se compromite

în mod public, întrucât este anchetat în două rânduri

pentru bănuieli în legătură cu jefuirea arendaşului şi crimă.

Deşi elibe rat din lipsă de probe, Ghiţă devine conştient de

puterea diabolică a lui Lică. Comentează, în acest sens,

conţinutul importantului capitol XII, care înfăţişează o nouă

înfruntare între Ghiţă şi Lică.

4. Explică înţelesul acestor cuvinte ale lui Lică Sămădăul, cel

care acum cu noaşte cu mare precizie caracterul slab al lui

Ghiţă:

Pe om nu-l stăpâneşti decât cu păcatele lui, şi tot omul are păcate,

numai că unul le ascunde mai bine. Ca să le dea mai lesne pe

faţă, caută-i slăbiciunea, fă-l să şi-l deie de gol şi faci cu el ce

vrei…

5. Lică, un caracter puternic, a cărui patimă este să devină

stăpân peste sufletele oamenilor, are şi el o slăbiciune care

îl va duce în cele din urmă la pieire. Din această perspec -

tivă, comentează schimbul de replici dintre Lică şi Ghiţă,

precizând la cine face referire Lică:

E însă o slăbiciune de care mă tem, fiindcă nu ştii niciodată cum

s-o apuci; e azi mai mare, mâne mai mică şi când ai crede c-ai

nimerit-o, dai greş. […]

– Ce fel de slăbciune? întrebă Ghiţă cam cu jumătate de gură.

– De femei, ba chiar mai rea decât aceasta, de o singură femeie.

6. Prezintă modul în care evoluează, pe de o parte, relaţia

dintre Ghiţă şi Ana şi, pe de altă parte, cea dintre Lică şi

Ana până în momentul petrecerii din ziua de Paşti de la

,,Moara cu noroc” (capitolul al XIV-lea).

7. Ana este o femeie profund cinstită, devotată casei şi copiilor

săi, care a intuit din prima clipă caracterul malefic al lui

Lică. Cum explici faptul că o asemenea femeie ajunge să-şi

înşele bărbatul?

8. Comentează semnificaţia cuvintelor Anei şi atitudinea lui

Lică, personaj de care Ana, căzută în păcat, se agaţă acum

cu disperare:

– Dacă te duci şi te duci, ia-mă şi pe mine: nu vreau să-l mai

văd; nu pot să mai dau faţă cu el!

– Ei! ce să fac cu tine!? îi răspunse el, şi-o dete, aşa cam în silă,

cu cotul la o parte.

9. Exprimă-ţi opinia în legătură cu gestul lui Ghiţă de a-şi

omorî soţia, ţinând seama şi de această mărturisire a sa:

– Nu-ţi fie frică […]; tu ştii că-mi eşti dragă ca lumina ochilor!

N-am să te chinuiesc: am să te omor cum mi-aş omorî copilul

meu când ar trebui să-l scap de chinurile călăului, ca să-ţi dai

sufletul pe nesimţite.

10. Prezintă sfârşitul lui Ghiţă.

11. Motivează starea sufletească a jandarmului Pintea, dedusă

din gândurile care îi trec prin minte despre Lică: Sfinte

Doamne, încotro s-a dus? Îmi scapă, iar îmi scapă!

12. Cum explici gestul lui Lică Sămădăul de a se sinucide?

13. Comentează replica bătrânei, din finalul nuvelei: Sâmţeam

eu că nu are să iasă bine: dar aşa le-a fost data!…

Modulul 1 PROZA SCURTÃ

1. Compoziţia nuvelei Moara cu noroc face din această operă

li te rară capodopera nuvelisticii lui Ioan Slavici. Prezintă

na raţiunea urmărind momentele subiectului (expoziţiunea,

intriga, desfăşurarea acţiunii, punctul culminant, dezno -

dământul).

2. În Moara cu noroc, fiecare episod aduce o doză de ne -

prevăzut, răstoarnă o situaţie sau împinge mai departe

acţiunea. Prezintă câteva episoade din cuprinsul nuvelei

care se impun atenţiei cititorului prin ineditul lor, chiar

printr-o tentă de senzaţional.

3. Stabileşte o legătură între soarta lui Ghiţă şi reflecţia din

Ca zania mitropolitului Teofil (vezi secvenţa Înainte de text)

de la care s-a pornit discutarea nuvelei: Mărirea deşartă şi

iubirea de arginţi, acestea sunt neşte neputinţi iuţi ale sufletului

(motto al dramei istorice Răzvan şi Vidra de B. P. Hasdeu).

4. Explică prin ce se deosebeşte Lică Sămădăul de oamenii

locului, o lume cu legi etice bine stabilite, cu oameni cinstiţi,

având respectul binelui, al adevărului şi al muncii.

5. Construcţia personajului Lică Sămădăul este realizată cu

deo sebită artă. Ca şi în cinematografie, în literatură se în -

tâmplă ca de multe ori personajele negative, bine conturate,

credibile, să fie chiar mai reuşite din punct de vedere artistic

decât cele po zi tive. Ce consideri că este interesant în con -

ceperea acestui personaj?

6. Soarta Anei, a cărei vină pare îndoielnică, este una dra -

matică. Explică motivul pentru care autorul hotărăşte să

o „sacrifice” în finalul nuvelei.

7. Demonstrează că, potrivit gândirii lui Ioan Slavici, fiecare

personaj (Ghiţă, Ana, Lică) moare din cauza slăbiciunii sale.

8. Această nuvelă, care pleacă de la o teză morală (necesitatea

echilibrului şi a stăpânirii de sine), debutează prin cuvin -

tele bătrânei (în spatele cărora se ascund vocea şi opinia

autorului) şi se încheie tot cu vorbele ei. Stabileşte o co -

nexiune între începutul şi sfârşitul nuvelei pentru a de -

monstra un anumit tip de construcţie a textului.

9. Deşi se intitulează Moara cu noroc, nuvela are un final tra -

gic. Co men tează, din această perspectivă, semnificaţia

titlului.

10. Urmăreşte trăsăturile acestei specii literare – nuvela. De -

mons trează că Moara cu noroc este o nuvelă.

1. Citeşte nuvela Comoara de Ioan Slavici în care personajul

Duţu este mânat de aceeaşi dorinţă de înavuţire ca şi Ghiţă.

Observă paralelismul celor două texte: când averea la care

visează îi iese în cale (banii oferiţi de Lică Sămădăul, în

cazul lui Ghiţă sau găsirea unei comori, în cazul lui Duţu),

personajul îşi trădează slăbiciunea şi în cele din urmă pierde totul.

Exprimă-ţi opinia, prin redactarea unui eseu cu răspuns

restrâns (10-15 rânduri), despre aceste fragmente cu

valoare aforistică (elemente de compoziţie specifice

modalităţii de creaţie a lui Ioan Slavici) prin care se

deschide fiecare nuvelă menţionată:

• Sănătatea! Binecuvântarea de sănătate! Sănătos să fii, şi ţi-e

destul un pumn de mălai ca nici pe un împărat să nu te dai!

(Comoara)

• – Nu-i vorbă! Răi sunt oamenii, încât mai răi nici n-ar putea

să fie. Chiar şi acela pe care toată lumea îl ştie de bun îşi are

ceasurile de răutate, şi nu avem decât să-l atingem unde-l doare

pentru ca să-l facem mai dârz decât alţii. (Gura satului)

3. În anul 1957 a avut loc la Bucureşti premiera filmului La

Moara cu noroc, în regia lui Victor Iliu. În ecranizarea

nuvelei lui Ioan Slavici, Constantin Codrescu joacă rolul

lui Ghiţă, Ioana Bulcă o interpretează pe Ana, iar Geo

Barton este Lică Sămădăul. Acest film, neatins de trecerea

timpului, este unul dintre momentele de referinţă ale cine -

matografului românesc.

De-a lungul vremii, mai multe creaţii literare au fost tran spuse

pentru ma rele ecran. Cele mai importante ecranizări au fost

făcute după opere precum:

• O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, regia Jean Geor -

gescu (1942);

• Visul unei nopţi de iarnă de Tudor Muşatescu, regia Jean

Georgescu (1945);

• O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, regia Sică Ale -

xandrescu şi Victor Iliu (1953);

• D-ale carnavalului de I.L. Caragiale, regia Gheorghe

Naghi şi Aurel Miheleş (1958);

• Titanic-Vals de Tudor Muşatescu, regia Paul Călinescu

(1964);

• Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu, regia Liviu

Ciulei (1965) – premiul pentru regie la festivalul de film

de la Cannes;

• Răscoala de Liviu Rebreanu, regia Mircea Mureşan (1965);

• Steaua fără nume de Mihail Sebastian, regia Henri Colpi

(1966);

• Baltagul de Mihail Sadoveanu, regia Mircea Mureşan

(1969);

• Enigma Otiliei de G. Călinescu, ecranizare cu titlul Felix

şi Otilia, în regia lui Iulian Mihu (1972);

• Mara de Ioan Slavici, ecranizare cu titlul Dincolo de pod,

în regia lui Mircea Veroiu (1976);

• Ion de Liviu Rebreanu, ecranizare cu titlul Blestemul

pământului, blestemul iubirii, în regia lui Mircea

Mureşan (1979);

• Adela de G. Ibrăileanu, regia Mircea Veroiu (1985);

• Moromeţii de Marin Preda, regia Stere Gulea (1987) etc.

După cum ai observat, unele dintre aceste filme sunt ecra -

nizări ale unor opere literare pe care le-ai studiat sau le vei

studia de acum înainte. Caută-le şi vizionează câteva dintre ele.