Lucrare de verificare nr.

I. Completaţi rubricile tabelului de mai jos pentru a scoate în evidenţă

principalele asemănări şi deosebiri dintre încrengăturile Pinophyta şi
Magnoliophyta (bibliografie suplimentară: Sîrbu C., Paraschiv Nicoleta
Luminiţa,
2005 - Botanica sistematică. Edit. I.I. de la Brad, Iaşi).

Specificare Pinophyta Magnoliophyta

Mediul de viata predominant
Aparat vegetativ
diferentiat in:
Habitus(arbori,arbusti,plant
e ierboase)
Tipuri de vase lemnoase
caracteristice*
Celule anexe la nivelul
tesutului Liberian*
Mediul terestru Mediul terestru
rădăcină, rădăcină,
tulpină,frunze,floarea tulpină,frunze,floarea,fr
uct
Pinofitele sunt plante specii lemnoase (arbori
exclusiv lemnoase (arbori, şi arbuşti) şi erbacee
arbuşti, subarbuşti sau (perene şi anuale).
liane) constituite dintr-un
corm complet, cu rădăcină,
tulpină şi frunze.
Elementele Stelul este de tip eustel
conducătoare şi atactostel, cu ţesutul
lemnoase de tip lemnos, cu puţine
traheide excepţii, alcătuit
caracteristice exclusiv din trahee,
polipodiofitelor, care nu conţine canale
există şi la pinofite rezinifere, iar ţesutul
şi chiar la liberian este compus şi
magnoliofitele din celule anexe.
primitive, după cum
şi traheele
caracteristice
magnoliofitelor
există şi la unele
pinofite sau chiar şi
polipodiofite.
Ele au lemnul format din Tesutul liberian este
traheide areolate, iar liberul compus şi din celule
este lipsit de celule anexe anexe.
şi prin activitatea

Periant*
Microsporofile(stamina)*:
Nr.sacilor polenici dintr-o
antera*
meristemelor (cambiu şi
felogen) se formează
ţesuturi secundare, ce
determină creşterea în
grosime a tulpinii şi
rădăcinii
Lipsit de periant
Staminele şi ovulele
pinofitelor îşi au originea în
sporangii polipodiofitelor.
Astfel, la riniale, în procesul
evoluţiei, ramurile terminale
purtătoare de sporangi s-
au contractat, au adus în
contact doi sporangi care
s-au unit într-un sinangiu
bilocular, formând antera
susţinută de un solz sau
filament.
Anterele (microsporangii),
deşi nu au inel mecanic ca
la polipodiofite, totuşi crapă
longitudinal sau transversal
şi au de regulă doi saci
polenici, uneori trei (Ginkgo
biloba) sau mai mulţi
Majoritatea rădăcinilor
sunt prevăzute cu peri
absorbanţi, dar pot lipsi
la unele magnoliate,
lipsa acestora fiind
suplinită de miceliul
ciupercilor micorizante
(rădăcini micorizante),
dar şi la unele liliate,
lipsa lor fiind suplinită
prin rădăcinile
fasciculate care
formează un sistem
radicular intensiv. Multe
rădăcini sunt apte să
drajoneze producând
lăstari aerieni sau
stoloni subterani.
Florile bisexuate au luat
naştere dintr-o
inflorescenţă mixtă a
gnetatelor, care aveau
la vârf flori femele şi la
bază flori mascule
separate prin bractee:
bracteele de la bază s-
au sudat în jurul
ovulelor formând
pistilul, staminele prin
sudare au dat naştere
la stamina cu antere cu
4 saci polenici, iar
bracteele şi frunzele de
la baza inflorescenţei
au dat naştere, prin
metamorfozare, la
petale şi sepale.
4 saci polenici

Structura unui grauncior de
polen*:
Macrosporofile*(tip,structu
ra)
Ovule*(structura,relatia cu
(Taxus baccata). În sacii
polenici, prin diviziunea
reducţională a
arhesporiului se formează
grăunciorele de polen
(microsporii haploizi)
Grăunciorii de polen
(microsporii) se formează
câte patru din arhesporiul
din sacii polenici din anteră
prin mai multe diviziuni.
Grăunciorul de polen are
un înveliş (epispor) compus
din două straturi, intina
(intern) şi exina (extern),
care la Pinales sunt
îndepărtate pe laturi
formând doi saci aeriferi,
care ajută la plutirea
polenului, întrucât
polenizarea este
anemogamă. La
Cycadatae şi Ginkgoatae
episporul prezintă un şanţ
care permite creşterea
conţinutului.
Macrosporii se formează
câte patru după reducerea
cromatică a unei celule
sporogene a nucelei, dintre
care trei se reduc (resorb)
şi numai unul, după
numeroase diviziuni
mitotice devine
endospermul primar, care
reprezintă macroprotalul.
Arhegoanele (gametangiile
femele) se formează din
celule ale endospermului
primar, fiind alcătuite din
oosferă şi 2 – 3 celule gât
şi se numesc corpuscule.
Ovulul (macrosporangele)
organul nou şi caracteristic magnoliofitelor
Grăunciorul de polen
(macrosporul sau
androsporul), care ia
naştere în urma
diviziunii reducţionale a
ţesutului sporogen din
anteră, este învelit în
exină, ce constituie un
criteriu de identificare a
speciilor şi intină,
închizând o celulă
vegetativă
(microprotalul) şi o alta
mică, lenticulară, celula
generativă (anteridiola -
gametange). Celula
generativă va da
naştere la 2 gameţi
masculi neciliaţi,
spermatii
(microgameţi). Acesta
reprezintă gametul
mascul, foarte mult
redus, închis în
microsporangi (saci
polenici) de pe sporofit
Macrosporofila
concreste prin margini
pentru a forma ovarul in
care este inchis ovulul.
Ovulul majorităţii
este
macrosporofilele) apărut la pinofite, este protejat de două
constituit dintr-un integumente, la puţine
integument pluristratificat, specii fiind un singur
mai rar două integumente integument, şi numai
(Gnetatae), care închide rar el lipseşte
nucela (ţesutul sporogen – (Santalaceae). Sub
arhesporiul femel). integument se află
Integumentul, provenit din nucela
una sau mai multe (macrosporange), în
macrosporofile concrescute care dintr-o celulă de
şi transformate într-un sub micropil, prin
înveliş protector, lasă o meioză iau naştere
deschidere apicală numită macrosporii, din care
micropil, prin care va unul va da naştere
pătrunde tubul polenic. La sacului embrionar
Gnetatae, integumentele (macroprotalul), cu 8
formează o prelungire nuclee din care se vor
numită tubilus. forma 7 celule: 3 celule
Ovulul după fecundare, la spre micropil, din care
pinofitele evoluate se una centrală, oosfera
transformă în sămânţă, din (macrogametul) şi 2
care cauză ele se numesc laterale sinergide
şi spermatofite. Sămânţa (gametangele); 3 celule
nu este închisă în carpele la polul opus, antipode
(care nu formează ovar), (macroprotalul); o
ea rămâne golaşă, de celulă centrală, nucleul
aceea se numesc şi secundar al sacului
gimnosperme; embrionar, diploid
(macrogamet). Sacul
embrionar cu conţinutul
său reprezintă
gametofitul femel, redus
şi închis în
macrosporange
(nucela) de pe sporofit.

Fecundatia* (tip,mecanism): Fecundarea la polipodiofite Fecundarea

se realizează prin
anterozoizi ciliaţi, adică
este zoidiogamă, caracter
care există şi la unele
pinofite, în timp ce alte
pinofite sunt sifonogame,
ca şi magnoliofitele. De
asemenea, fecundarea are
loc printr-un singur gamet
mascul la polipodiofite,
unul sau doi la pinofite şi
doi la magnoliofite.
este dublă: o spermatie
va fecunda oosfera,
dând zigotul şi apoi
embrionul, iar o alta va
fecunda nucleul
secundar al sacului
embrionar, dând zigotul
accesoriu, triploid, din
care prin mitoze se va
forma endospermul
secundar, bogat în
substanţe albuminoide,
mult mai nutritiv pentru
embrion.
Organul de inmultire Samanta este
oraganul de inmultire a
caracteristic* pinofitelor si este formata
din
tegument,embrion,endospe
rm primar.
Tipul endodermului(din Sămânţa este uneori
cărnoasă (Cycas sp.,
structura semintei)* Ginkgo biloba, Ephedra
distachya) sau înconjurată
numai cu o cupă cărnoasă
numită aril (Taxus
baccata), dar cel mai
frecvent sămânţa este
uscată, cu testa sclerificată
provenită din integumentul
ovulului. La unele
(Pinaceae), la testă se
adaugă o aripă provenită
din ţesuturile solzului
carpelar, dând seminţei
aspectul de samară.
Momentul formarii Arhegonul de la
polipodiofite este vizibil la
endospermului(in raport cu pinofitele ancestrale, iar
fecundatia) granulele de polen îşi
continuă tranziţia între tipul
de dezvoltare al
microsporului
polipodiofitelor şi cel al
polenului pinofitelor şi al
magnoliofitelor
Magnoliofitele prezintă
o înmulţire vegetativă
foarte frecventă şi
diversificată.
Principalele modalităţi
de înmulţire sunt:
prin drajoni de
rădăcină;
prin tuberuli sau
bulbili ;prin tulpini
subterane
metamorfozate
Samanta(organul de
inmultire),rezultata din
ovul dupa
fecundatie,ramane in
fruct(rezultat din peretii
ovarului
macrosporofilei) si este
formata din din
tegument(provenit din
integumentele
ovulului),embrion(prove
nit din dezvoltarea
zigotului principal),
embrion(provenit din
dezvoltarea zigotului
principal) si endosperm
secundar (tesut
nutritive,triploid,care
provine din dezvoltarea
zigotului secundar)
Endospermul secundar
a dat posibilitatea
diversificării
angiospermelor; - are
loc reducerea
progresivă a
gametofitului, foarte mic
și nevascularizat:
gametofitul mascul este
reprezentat prin celula
vegetativă și celula
generativă a
grăunciorului de polen,
iar gametofitul femel
este redus la cele șapte
celule ale sacului
embrionar. - în același

Fructul(prezent,origine,rol)
timp, sporofitul este
foarte diversificat,
vascularizat și perfect
adaptat la viața aeriană
terestră;
Conurile sunt fructele Fructele rezultă
bradului, in alveolele după fecundare şi sunt
conurilor se dezvolta de două tipuri: uscate şi
semintele bradului. Cand cărnoase. De
semintele sunt coapte, asemenea, fructele pot
alveolele se desfac si fi adevărate, când
semintele pot iesi din provin numai din
conuri. Cazand pe pamant, peretele gineceului şi
ele dau nastere la noi false, la formarea
brazi. Deasemenea, cărora, pe lângă
semintele brazilor sunt o gineceu mai participă şi
sursa de hrana pentru alte elemente florale
pasari , veverite si alte (receptacul, sepale
rozatoare ale padurii. etc.). Fructele mai pot fi
împărţite în simple şi
multiple (poliachene,
polinucule, polidrupe
etc.).

II. Marcaţi variantele corecte de răspuns

1. Ce familie de plante se caracterizează prin următoarea structură a florii:

% K(5)
C5 A1+(9) sau (10) sau 10 G1 ?
a. Fabaceae
b. Magnoliaceae
c. Ranunculaceae
d. Amaranthaceae

2. Păstaia este un fruct caracteristic pentru:

a. Fabaceae
b. Rosaceae
c. Caryophyllaceae
d. Apiaceae
3. Secreţia uleiurilor eterice caracterizează plantele din familia:
a. Amaranthaceae
b. Fabaceae
c. Chenopodiaceae
d. Apiaceae

4. Din familia Fabaceae (Leguminosae) fac parte următoarele specii:

a. Apium graveolens (ţelina), Anetum graveolens (mărar)
b. Cicer arietinum (năut), Galega officinalis (ciumărea)
c. Lycopersicum esculentum (roşii), Solanum melongena (vinete)
d. Cucumis sativus (castravete), Allium cepa (ceapa)

5. Precizaţi structura florii la familia Fabaceae, alegând varianta corectă:

a. ☼sau % P5 A(5) G(2)
b. % K0 C(5) A5 G (2)
c. ☼ sau % Kn-0 [C(5)A(5)] G(2)
d. % K(5) C5 A1+(9) sau (10) sau 10 G1

6. Ce fructe se pot întâlni la o plantă din cadrul familiei Rosaceae ?

a. Samara, cariopsa şi polidrupa
b. Achena, folicula şi drupa
c. Păstaia şi silicula
d. Poama şi drupa

7. Precizaţi care dintre următoarele specii de plante prezintă ca fruct o

pseudodiachenă
a. Petroselinum crispum
b. Apium graveolens
c. Spinacia oleracea
d. Cicuta virosa

8. Care dintre următoarele specii prezintă flori unisexuate ?

a. Fagus sylvatica
b. Spinacia oleracea
c. Anethum graveolens
d. Stellaria media
9. Care dintre următoarele specii prezintă flori hermafrodite ?
a. Urtica dioica
b. Prunus domestica
c. Arachis hypogaea
d. Beta vulgaris

10. Care dintre următoarele specii prezintă flori cu ovar inferior ?

a. Quercus robur
b. Chelidonium majus
c. Agrostemma githago
d. Daucus carota

11. Ce plantă prezintă următoarele caractere: frunze formate din 2-4

perechi de foliole şi două stipele semicordate, mai mari decât foliolele,
florile albe sau roşietice, zigomorfe, grupate câte 3-5 în raceme laxe ?
a.Sophora japonica
b. Apium graveolens
c. Pisum sativum
d. Chaenomeles japonica

12. Care dintre următoarele specii sunt medicinale ?

a. Potentilla reptans, Papaver somniferum
b. Chelidonium majus, Coriandrum sativum
c. Acer campestre, Conium maculatum
d. Crataegus monogyna

13. Care dintre următoarele specii sunt toxice ?

a. Levisticum officinale
b. Lens culinaris
c. Lotus corniculatus
d. Betula pendula

14. Care dintre următoarele specii sunt bune furajere ?

a. Galega officinalis
b. Helleborus purpurascens
c. Sorbus aucuparia
d. Laburnum anagyroides
15. Care dintre următoarele specii au proprietăţi aromatice ?
a. Carum carvi
b. Adonis vernalis
c. Humulus lupulus
d. Cicuta virosa

16. Caliciul dublu se poate întâlni la unele genuri din familia:

a. Rosaceae
b. Fabaceae
c. Apiaceae
d. Chenopodiaceae

17. Periantul dublu întâlneşte la plantele din familia:

a. Papaveraceae
b. Fabaceae
c. Betulaceae
d. Chenopodiaceae

18. Recunoaşteţi familia din următoarea descriere sumară: plante ierboase,

cu flori
pentamere, actinomorfe, cu periant dublu, androceu din 5 stamine, ovar
inferior, fruct pseudodiachenă:
a. Apiaceae
b. Fabaceae
c. Chenopodiaceae
d. Caryophyllaceae

19. Recunoaşteţi familia din următoarea descriere a florii: ¤ P2+2 A2+2;

P2+2
G(2):
a. Ranunculaceae
b. Magnoliaceae
c. MORACEAE (numiţi o altă familie, dacă este cazul)
d. Aceraceae

20. Recunoaşteţi familia din următoarea descriere a florii: ¤ K5; (5) C5

A5+5; 2-5
G(2-5):
a. Rosaceae
b. Caryophyllaceae
c. ....................................... (numiţi o altă familie, dacă este cazul)

sursa:Curs botanica