Decizia individuală în condiții de certitudine

Metoda Onicescu

O firmă dorește să cumpere un spațiu pentru birouri în Cluj-Napoca, construit cât mai recent, la parterul
unei clădiri, preferabil în zona centrală (zona A), cu un preț cât mai mic și cu o suprafață cât mai mare.
De luarea deciziei este responsabil directorul economic. Acesta identifică 6 oferte pe care le compară
ținând cont de următoarele 4 criterii de apreciere:Matricea consecințelor
C1 – prețul de cumpărare (Euro) C2 C4
C2 – suprafața utilă (mp) C1 C3
[suprafață [anul]
C3 – zona (A, B, C, D, E) [preț] [zonă]
]
C4 – anul în care a fost dat în folosință V1 100.000 120 A 2005
Aflați clasamentul variantelor decizionale folosind V2 80.000 130 B 2003
metoda Onicescu, pentru următoarele două situații: V3 130.000 190 D 2020
a) Criteriile de apreciere au aceeași importanță. V4 90.000 100 E 2010
b) Criteriile de apreciere au importanță diferită, adică V5 120.000 180 C 2020
k1>k3>k2>k4. V6 110.000 200 A 2000
Matricea ierarhiilor parțiale
a) Dacă criteriile de apreciere au aceeași importanță C1 C2 C3 C4
Loc I V2 V6 V1 V3
Se întocmește matricea ierarhiilor parțiale în care, pentru fiecare Loc II V4 V3 V6 V5
criteriu în parte, se ierarhizează variantele decizionale în ordinea Loc III V1 V5 V2 V4
descrescătoare a favorabilității lor (a satisfacției pe care o oferă). Loc IV V6 V2 V5 V1
Este foarte important să se analizeze cu atenție fiecare criteriu în Loc V V5 V1 V3 V2
parte și să se stabilească dacă criteriu este de maxim sau de minim. Loc VI V3 V4 V4 V6
Matricea numărului de poziționări
Se întocmește matricea pătratică în care se arată de câte (αim Loc Loc Loc Loc Loc
ori varianta Vi ocupă locul j(αim). Locurilor li se atribuie Loc VI
) I II III IV V
coeficienții de importanță, Kh.Locul I (sau „medalia de aur”) V1 1 0 2 0 1 0
are valoarea 1/2 iar valorile locurilor următoare se V2 1 1 0 2 0 0
înjumătățesc: locul II sau „medalia de argint” are valoarea V3 1 1 0 1 0 1
1/22, locul III sau „medalia de bronz” are valoarea 1/23etc.
V4 0 2 0 0 1 1
Se calculează funcțiile de agregare: V5 1 0 2 0 1 0
V6 2 0 0 1 1 0
Valorile funcțiilor de agregare Kh
f(Vi) Locul
f(V1)=
variantelor
f(V2)= f(V1) =
f(V2) =
f(V3)=
f(V3) =
f(V4)= f(V4) =

f(V5)= f(V5) =
f(V6) =
f(V6)=

Variantele se ierarhizează în ordinea descrescătoare a acestor valori [P = preferabil și I = indiferent].

Clasamentul variantelor este:?????

b) Dacă criteriile de apreciere au importanță diferită

Se întocmește matricea ierarhiilor parțiale (ca mai sus).

Se întocmește matricea locurilor ocupate (Lij= locul pe care varianta Vi îl ocupă la criteriul Cj).

Se atribuie criteriilor de apreciere coeficienți de importanță, k j (care sunt de forma 1/2n). În această situație
decizională cel mai important criteriu este C1, deci va avea coeficientul k1=1/2; urmează C3, deci k3=1/22 etc.

Matricea ierarhiilor parțialeMatricea locurilor ocupate Valorile funcțiilor de agregare

C1 C2 C3 C4 (Lij) C1 C2 C3 C4 f(Vi) Locul
Loc I variantelor
V1 3 5 1 3
Loc II V2 1 4 2 4 f(V1)=
Loc III V3 6 2 4 1
Loc IV V4 2 6 5 2 f(V2) =
V5 5 3 3 1
Loc V
V6 4 1 1 5
Loc VI f(V3)=
kj
f(V4)=
Se calculează funcțiile de agregare (vezi formula)
f(V5)=

f(V1)=
f(V6)=

f(V2)=

f(V3)=

f(V4)=

f(V5)=

f(V6)=

Variantele se ierarhizează în ordinea descrescătoare a acestor valori.

Clasamentul variantelor este:?????