Lucrare de laborator Nr.

1
Subiect: Articole din sticla
1.1 Aprecierea calitatii articolelor din sticla
Aprecierea calitatii din sticla pentru menaj presupune:
1. Identificarea sortimentului
2. Determinarea caracteristicilor de calitate:
-aspecte si culoare;
-caracteristici constructive;
-rezistenta la soc termic;
-prezenta tensiunilor interne.
1.1.1 Identificarea sortimentului articolelor din sticla
Recunoasterea sortimentului articolelor din sticla pentru uz casnic se efectueaza
prin analiza organoleptica avindu-se in vedere urmatoarele:
a)Denumirea si destinatia produsului (de exemplu: serviciu de sampanie, de
lichior, pahar de apa, vaza de flori etc.);
b)Tipul de sticla (comuna, cristal, semicristal).
Aceasta se identifica organoleptic tininduse seama de caracteristici, conform
tabelului de mai jos:
Identificarea tipurilor de sticla
Caracteristici Tipuri de sticla
Comuna Cristal
Luciu Luciu obisnuit Luciu stralucitor
Transparenta Transparenta Foarte transparenta
(claritatea)

! Observatii:
-Sunetul se apreciaza cu un betisor de lemn cu care se loveste usor obiectul,
lateral, la partea superioara.
-Deosebirea dintre articole din cristal de cele din semicristal se face prin masa,
care este mai mica la semicristal.

Masa
Mai mica Mai mare
Ornamentatia Simpla (slefuire usoara) Mai bogata (slefuiri adinci)
Sunetul Scurt, infundat Clar, prelung, limpede cristalin

Articole de sticla din cristal sunt marcate in mod deosebit:

 Marcaj rotund, de culoare aurie, inscriptionat cu specificatia Pb 30%
pentru cristal si Pb 24% cristal cu plumb.
 Marcaj patrat, de culoare argintie, in cazul sticlei cristaline.
 Marcaj sub forma de triunghi echilateral de culoare argintie in cazul
cristalinului.

c) Metoda de obtinere (articole fasonate prin suflare, prin presare) obiectele

suflate au peretii mai subtiri, iar articolele presate au peretii mai grosi, prezenta
dungii la inchiderea formei preum si desenele in relief, indica faptul ca articolul a
fost obtinut prin presare.

d)Modul de finisare, se examineaza visual observinduse daca finisarea este

realizata prin slefuire usoara(slefuire superficiala), slefuiri adinci, polizare,
lustruire, decorare prin picture si gravare etc.

1.1.2 Determinarea caracteristicilor de calitate

a) Aspect si culoare
Examinarea aspectului si culorii se fac visual, urmarinduse depistarea defectelor.
Nuanta de culoare se apreciaza comparind articolele ce se examineaza cu
produsul etalar. Articolele din sticla pntru menaj pot fi incolore sau colore. La cele
incolore nu se admit nuante verzui sau roz. Piesele componente ale unui serviciu
trebuie sa aiba aceiasi nuanta de culoare.
Referitor la aspect, se urmareste suprafata exterioara si interioara a articolelor
observind daca este neteda, lucioasa si daca prezinta defecte. Cele mai des
intilnite defecte sunt: basici, rizuri, fisuri, incluziuni, muchii si colturi taioase, ate si
vine, valuri, decor neuniform si simetric, scurgeri de colorant.

b) Caracteristici constructive
 Dimensiunile (inaltimea, diametru, grosimea peretilor) se determina cu
instrumente obisnuite de masurat (rigla, echer etc.).
In functie de dimensiunea maxima a articolelor din sticla pentru menaj sunt:
mici (pina la 120mm), mijlocii (121-200mm) si mari (peste 200mm).
 Capacitatea se determina cu ajutorul unui cilindru gradat, stabilinduse
cantitatea maxima de echilibru pe care poate sa o cuprinda articolul
respectiv. Aceasta verificare este importanta pentru pahare, cani ,vaze etc.
 Masa se determina prin cintarirea la balanta tehnica.
Rezultatele obtinute se confrunta cu cerintele documentului (standardului) care a
stat la baza obtinerii produsului.

c) Abateri constructive
Aceste abateri se refera la ovalitate si stabilitatea suprafetei de sprijin, si se
determina astfel:
 Ovalitatea se determina prin masurarea a doua diametre perpendiculare, si
calcularea diferentei dintre ele. Rezultatul obtinut se confrunta cu
prevederile standardului de produs unde se prevede cit se admite sa fie
aceasta diferenta pentru ca produsul sa se considere corespunzator.
 Stabilitatea suprafetei de sprijin se determina prin asezarea produselor
respective pe o suprafata perfecta plana apasindu-se usor cu mina in partea
superioara. In cazul in care nu se produc balansari ale produsului rezulta ca
suprafata de sprijin, respective planietatea este corespunzatoare.

d) Rezistenta la soc termic

Rezistenta la soc termic exprima capacitatea produselor din sticla de a rezista la
variatii bruste la temperature.
Principiul metodei consta in introducerea articolelor din sticla incalzita in prealabil
la o temperatura superioara (t1) intr-o baie cu apa rece ce are temperature (t 2) si
apoi examinarea produselor pentru a constata cum s-au comportat, observind
daca prezinta crapaturi, fisuri sau stibituri.
La produsele de menaj din sticla caleosodica, obtinute prin suflare sau presare,
pentru determinarea rezitentei la soc termic se procedeaza:
In cazul paharelor se toarna in forma de suvoi apa fiarta pentru ca temperature
apei in pahar sa ajunga la 95oC, apoi se lasa sa se raceasca pina la temperature de
56oC. Cind temperature apei din pahar ajunge la aceasta valoare se varsa
continutul, iar paharul gol se introduce intr-o baie de apa la temperature de 20 oC,
dupa aceasta se scoate si se sterge si apoi se examineaza.
In cazul celorlalte produse, pentru determinarea rezistentei la soc termic se
pregatesc doua bai cu apa, una cu temperature de 55oC, iar cea dea doua cu
temperature de 20oC. Ambele bai trebuie sa aiba in interior plasa de sfoara sau de
sirma care izoleaza peretii si fundul bailor ca nu cumva la introducerea articolelor
in acestea sa sufere socuri mecanice. In baile asfel pregatite se introduc produsele
din sticla, mai intii timp de 5 minute in baie de apa calda, iar alte 5 minute in baie
cu apa la 20oC, dupa care produsele se scot, sr sterg si se examineaza.

e) Prezanta tensiunilor interne

Tensiunile interne sunt forte intermoleculare, raspindite neuniform in masa de
sticla din care este fabricat produsul respectiv. Prezenta lor micsoreaza rezistenta
termica si mecanica a produselor din sticla. Prezenta tensiunilor interne se
determina cu ajutorul polariscopului. Pentru aceasta, polariscopul se regleaza
astfel incit privind prin ocular sa apara o coloratie intens violet. In fata analizorului
polariscopului se aseaza produsul de sticla ce se cerceteaza si se roteste treptat cu
360o perpendicular pe directia luminii polarizate, examinindu-se.
Daca culoarea violet se mentine in tot timpul cercetarii produsului rezulta ca el
nu prezinta siuni interne. In cazul in care culoarea violet se modifica aparind
culorile: rosu, galben, alb sau unele culori intermediare atunci inseamna ca
produsul are tensiuni interne.

Prezint in continuare conditiile de admisibilitate ale articolelor din sticla pentru

menaj referitoare la: culoare, defecte admisibile, planietatea suprafetei de sprijin,
abateri de la verticalitate si ovalitate.
 Conditiile de admisibilitate ale articolelor din sticla pentru menaj:
Nr. Denumirea conditiei Conditii de admisibilitate
crt
1. Culoare  Incolore sau colore: se admit slabe
nuante verzui sau roz, respectiv slaba
variatie de culoare;
 La sticla cristal incolora se admite numai
o slaba nuanta albastruie;
 La sticla colorata, conform mostrei de
culoare omologata;
 Nu se admite nici o diferentiere a nuantei
intre piesele aceluiasi serviciu.
2. Basici care se sparg prin Nu se admit
apasare cu un virf metalic
3. Basici negrupate care nu se
sparg cu un virf metaic
 Pentru produse mici 3 cu diametrul max. 2 mm
 Pentru produse mijlocii 4 cu diametrul max. 3 mm
 Pentru produse mari 5 cu diametrul max 3.5 mm
4. Rizuri, fisuri Nu se admit.
5. Incluziuni active Nu se admit.
6. Suprafata interioara si Neteda
exterioara (cu exceptia zonelor
cu model imprimat)
7. Muchiile si colturile Sa nu prezinte colturi taioase
8. Marginea gurii Neteda.
9. Ate si vine Se admit cele nepalpabile, daca nu influenteaza
aspectul exterior.
10. Decor neuniform, asimetric, Nu se admit
scurgeri de colorant
11. Planietatea suprafetei de Sa asigure stabilitatea produsului, suprafata de
sprijin sprijin slefuita sa fie dreapta si lustruita.
12. Abateri de la verticalitatea Nu se admite inclinarea vizibila cu ochiul liber.
produselor
13. Ovalitatea Se exprima prin masurarea diferentei dintre
doua diametre perpendiculare a gurii
articolelor cilindrice. Nu trebuie sa depaseasca
1-1,5 mm.
 Defectele inadmisibile
1. Culoare – nu se admite nici o diferentiere a nuantei intre piesele aceluiasi
serviciu.
2. Basici care se sparg prin apasarea cu un virf metallic - nu se admit.
3. Incluziuni active - nu se admit.
4. Abateri de la verticalitatea produsului – nu se admite inclinarea vizibila cu
ochiul liber.

Concluzie :
1. Studiind lucarea nr.1 am concluzionat ca articolele din sticla comuna
sint mai des utilizate, deseori sint transparente sau translucide si pot
avea diferite culori. Sint de calitate mai inferioara. Articolele din stcla de
cristal sunt mai rar utilizate deoarece ele sunt mai scumpe fata de
articolele din sticla comuna. Articolele din sticla de cristal majoritate
sunt de culori deschise (alb,albastrui etc.) si sunt de calitate suerioara.
Doar la articolele din cristal intilnim un sunet melodios la atingere, iar la
metoda de decor mai raspindita este slefuire adinca.
2. In urma studierii lucrarii nr.2 am concluzionat ca defectele intilnite cel
mai mult influenteaza aspectul esthetic. La pahare defectele des intilnite
sunt denivilarie de la gura, bulele de aer de pe suprafata si tensiunile
interne de la fundul paharelor. Am observant ca in mediu numarul de
defecte nu este mare.

 Ca viitor specialist in sfera comertului, as vrea ca producatorii de articole

din sticla sa fie mai precauti asupra produselor sis a se lucreze mai intens
pentru ca mai apoi noi consumatorii sa nu intilnim dificultati in alegerea
unui produs de calitate.