Numele prenumele elevului______ Braga Andrei______________________

Grupa CM-21
LUCRARE PRACTICĂ/LABORATOR ore

Obiective: De a studia sortimentul de mărfuri din sticlă, de a forma deprinderii de recunoaştere a

tipurilor de sticlă, a metodelor de fasonare, decorare a articolelor de sticlărie.

LUCRAREA 1. IDENTIFICAREA TIPULUI DE STICLĂ

Materiale şi ustensile: articole din sticlă, rigle bastonaș de lemn sau creion, o foaie albă de hîrtie

Cercetaţi patru articole de sticlă. Studiaţi-le cu atenţie şi determinaţi prin metoda

organoleptică aspectul exterior, culoarea, nuanţa, greutatea relativă şi transparenţa lor.

Aspectul suprafeţei este definit de modul de fasonarea articolului. Nuanţa se observă

amplasând cioburile de sticlă pe o foaie de hârtie albă. Greutatea relativă a ciobului de sticlă se
determină subiectiv prin compararea greutăţii a două articole de același tip și dimensiuni în mâni.
Sunetul se determină prin lovirea articolului de sticlă cu un bastonaș de lemn.

Transparenţa se determină cu ochiul liber la trecerea razei de lumină.

Caracteristicile organoleptice ale tipurilor de sticlă utilizate la producerea articolelor de menaj:

a) sticla comună se caracterizează prin:
− luciu mediu;
− transparenţă bună (cu excepţia celei opacizate);
− este incoloră, dar poate avea nuanţă verzuie, bleu sau slab-violetă;
− deseori e colorată tu diverse culori;
b) sticla cristal:
− luciu sporit faţă de sticla comuna;
− gradul de transparenţă şi coeficientul de refracţie a luminii sunt mai mari;
− e incoloră (mai rar colorată) fără nuanţe de culori;
− sunetul produs la lovire cu un bastonaş de lemn e prelung, melodios, cristalin;
− articolele din cristal sunt grele;
− grosimea pereţilor articolelor de obicei e de circa 4 mm şi mai mult (10-12 mm);
− mai frecvent se aplică decorul "şlefuire de diamant";
c) sticla sital:
− suprafaţa lucioasa;
− transluciditatea "bună";
− culoarea albă (ca a porţelanului, dar se poate realiza şi coloraţi);
− pereţii articolelor au grosime sporita; . dar articolele sunt comparativ uşoare;
− mai frecvent produsele au forme plate, se obţin prin presare;
− rezistenţa mărită la schimbări bruşte de temperaturi (de la 20 la 700 •
− păstrează un timp mai îndelungat căldura bucatelor,
− decorul mai frecvent - decalcomanii, pictare;
d) sticla borosilicată:
− luciu diminuat;
 − transparenţă diminuată;
− incoloră sau cu nuanţă alb-gălbui;
− grosimea pereţilor în articole mărită;
− greutatea sporită;
− de obicei se produc prin presare;
− rezistenţa termică sporită,
− de regulă, tari erecte decorative.

La determinarea tipului de sticli trebuie de ţinut cont nu numai de o particularitate

distinctiva, ci de întreg complexul de particularităţi.
Rezultatele obţinute le prezentaţi în tabelul 1.1.

Determinarea tipului de sticlă

Tabelul 1.1.

Nr. Nuanţa Transparenţa Greutatea Sunetul la Grosimea Aspectul Tipul de

d/o relativă lovire ciobului suprafeţe sticlă
i determinat
1 2 3 4 5 6 7 8
1 Mare usoara Sunet 0.04mm Sticla sital
Incolora neprelungit
2 buna medie Prelungit 0.03mm Sticla
incolora melodios cristal
3 buna usoara Sunet 0.03mm lucioasa Sticla
incolora neprelungit comuna
4 diminuata sporita Sunet 0.03mm lucioasa Sticla
incolora neprelungit borosilicat

LUCRAREA 2. IDENTIFICAREA PROCEDEULUI DE FASONARE A

PRODUSELOR DE MENAJ DIN STICLĂ
Metodologie. Produsele de menaj din sticlă se fasonează prin procedeele: suflare,
presare, presare - suflare, centrifugare, molare, fasonare liberă (Guten).
Fiecare mod de fasonare a produselor din sticlă are particularităţi specifice:
 caracterul suprafeţei - (neted, grunţuros, lucios, cu luciu slab);
 forma produsului • simplă, complicată, geometrică, fantezii;
 caracterul diametrului superior şi inferior în articol;
 grosimea pereţilor - mare, mică și diferenţierea grosimii în acelaşi articol;
 particularităţi specifice
 modalitatea marcajului, modul de decorare etc.
Sarcina:
Identificaţi procedeul de fasonare a 4 produse de sticlă.
 Tabelul 2.1.
Rezultatele identificării procedeului de fasonare a produselor de menaj din
sticlă
Imagine Denumi Grosime Tipul de Diametr Caracter Forma Particul Procede
a rea a sticlă ul ul produsu arităţi ul de
articolul articolu- pereţilor interior supra- lui specific fasonare
ui de lui (compa- şi inferi- feţei e
sticlă rativă) or, mm
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Cană 4 mm Comună Diametru 7 Neted Cilindru Pereții și Presare
cm. baza sunt
broase.

pahar 2mm cristal Diametru 5- lucios cilindru Peretii sunt suflare

6mm subtiri

Sticla pentru 5 mm Borosilicat 1-11mm Purin neteda Perettii si Presaresi

bauturi baza groasa suflare

4mm 5 Comuna 2-10 Nu este cilindru Peretii sun presare

neted grosi

Concluzii:
Fiecare tip de sticla se deosebeste exemplu prin metoda de obtinere

Explicaţii Produsele din sticlă fasonate prin diferite procedee se disting prin
următoarele caracteristici organoleptice:
Produsele fasonate prin suflare:
- au pereţii subţiri şi greutate redusă;
- au suprafaţa netedă, lucioasă;
- au grosimea pereţilor neomogenă, fundul fiind, de regulă, mai gros;
- sunt diverse după formă, dimensiuni şi complicitate;
- au grad de transparenţă înalt; .
- produsele din sticlă colorată se caracterizează cu coloraţie intensă;
- sunt decorate prin procedee diverse, cu decor de la simplu la foarte complicat;
- marcarea se realizează prin încleierea etichetelor din hârtie sau cu vopsea
lavabilă;
- prezintă un sortiment divers.
Produsele fasonate prin presare:
- au pereţii cu grosime sporită (peste 2-3 mm) şi greutate sporită; . - au suprafaţa
mai puţin netedă, cu luciu diminuat;
- grosimea pereţilor şi a fundului în articol aproximativ egală;
- au decorul format de la matrice şi este mai puţin reliefat, nedesluşit, faţetele mat
adâncite;
- au forme simple, cu adâncime mică şi cu suprafaţa interioară de formă
cilindrică, prismatică sau îngustată în partea de jos, diametrul inferior fiind
mai mic sau egal cu cel superior;
- produsele presate în matrice componente au urme de la unirea părţilor
componente a matricei (bavuri) pe suprafaţa exterioară;
- au transparenţă redusă;
- marcarea (marca fabricii, capacitatea) se realizează în locuri puţin
observabile (partea dorsală) concomitent cu fasonarea;
- produsele din sticlă colorată au coloraţii palide, mai puţin intense, dar
niciodată nu se produs prin suprapunere de sticlă colorată;
- prezintă un sortiment mai redus.
Produsele fasonate prin presare-suflare:
- au aceleaşi caracteristici de aspect ca şi articolele presate cu excepţia formei;
forma fiind complicată, cu gâtul bine refliefat, de regulă, îngustat (butelii,
borcane, garafe) şi cu diametrul superior mai mic ca cel inferior.
Produsele fasonate prin fasonare liberă (Guten):
Se realizează fără utilizarea matricei, au aspect diferit, foarte plăcut, deseori
cu pereţii groşi, sunt masive, de forme complicate.

LUCRAREA 3. IDENTIFICAREA PROCEDEELOR DE DECORARE A

PRODUSELOR DE STICLA
Sarcina:
Studiaţi tipurile de decorare aplicate pe produsele de sticlă care le aveți acasă.
Puteți să folosiți articolele studiate în lucrarea precedentă.
Tabelul 3.1.
Rezultatele identificării procedeelor de decorare a produselor de sticla
Imaginea Denumi Tipul de Modul de Modul de Tipul de Particularităţ
articolului de rea sticli fasonare aplicarea decor ile
sticlă articolului decorului distinctive
ale decorului
1 2 3 4 S 6 7
 Cană Comună Presare La rece Pe cale Matisare
mecanică

cana comuna presare La rece Pe cale matisare

mecanica

cana comuna presare La rece Pe cale matisare

mecanica

pahar cristal suflare La rece pictare slefuire

pahar cristal suflare La rece Pe cale slefuire

mecanica

Concluzii:

Explicaţii:
 Decorarea mărfurilor de sticlă poate fi realizata ( modul de realizare a
decorului):
1) concomitent cu procesul de fasonare, adică "ia cald" (sticlă colorată, sticlă
marmorată, sticlă "degrade", uberfang, efect filigran etc.).
2) "la rece", când articolele sunt deja fasonate şi sunt in stare solidă.
Tipurile de decor "la rece" pot fi aplicate pe produs prin una din căile:
a) pe cale mecanică (şlefuire-matisare, gravare, faţetare de diamant etc.);
b) pe cale chimică (prin corodare simplă, pantograf şt artistică);
c) prin pictare (manuală, şablon, serigrafie, decalcomanii etc.).
Cele mat răspândite tipuri de decor aplicate pe articolele fasonate prin suflare
şi particularităţile lor distinctive sunt:
Sticlă marmorată - prezintă un amestec neomogenizat al maselor sticloase
lichide diferit colorate. Desenul are aspect de incluziuni, linii colorate faţă de
culoarea de bază a produsului.
Sticlă uberfang (degrade) - rezultă din suprapunerea în timpul fasonării a unui
(două) strat de sticlă colorată peste unul incolor.
Efect cracleu - prezintă o reţea de fisuri subţiri dispuse haotic pe suprafaţa
produsului; fiind retopită suprafaţa exterioară fisurile nu se simt la pipăit.
Ffect irizant - suprafaţa produsului prezintă un jos de culori irizante, amintind
sideful.
Şlefuire - decorul se obţine prin îmbinarea şlifurilor plate, sferice, în formă de
gropiţe, ghinde, linii, în formă de fiori, fructe, spice etc. Elementele mai masive ale
decorului de obicei se polizează (sunt transparente), cele mai mici sunt mate;
Gravare - desenul superficial, de obicei mărunt, dar complicat, mai des cu caracter
vegetal. Suprafaţa desenului mai deseori mată, mat rar polizată.
Matisare - suprafaţa articolului se acoperă cu un şablon pe care este decupat
desenul. Sub acţiunea unui get puternic (sub presiune) de nisip porţiunile deschise
ale articolului se corodează, obţinându-se desenul respectiv cu aspect mat, cu
contur puţin desluşit.
Şlefuire (tăierea) de diamant - decorul se realizează prin sculptare - şlefuire
(faţetare) în adâncime cu materiale abrazive ce permite obţinerea diferitor desene
(steluţe, fascicule de raze etc.), deosebit de apreciat la articolele din cristal. Faţetele
obţinute se polizează (sunt transparente).
Corodare simplă - prezintă un desen simplu repetat în formă de linii frânte,
spiralate sau în zigzag.
Corodare compusă - se realizează pe produsele de sticlă uberfang, obţinându-
se desene în relief, care scot în evidență culorile în straturi ale produsului.
 Pictare manuală - se realizează cu pensula; desenele de la simple (panglici) la
complicate (flori, peisaje) bine reliefate (se simt la pipăit); sunt observabile urmele
de la pensulă.
Şablon - desen simplu strict conturat în 1-2 culori, cu detaliile desenului bine
delimitate.
Decalcomanie - desen multicolor, complicat, bine conturat, puţin mat
Particularităţile distinctive a decorării produselor fasonate prin presare:
De regulă, produsele presate obţin decorul de la matriţă, care mai des se
prezintă în formă de muchii, desen dinţat, cu marginea ajurată. Produsele presate se
decorează de asemenea prin şlefuire, corodare, cu faţete late etc.