Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti

Facultatea: Ingineria si Managemetul Sistemelor Tehnologice

Departamentul: Tehnologia Constructiilor de Masini

PROGRAMAREA
MASINILOR
CNC

iTNC 530 –
HEIDENHAIN
Notiuni de baza

Titular Curs:

Conf.Dr.Ing. Doru BARDAC

1
 Curpins

Cap. 1: CUNOSTINTE DE BAZA...................................................................................................3

1.1. Sistemul de axe la masinile CNC...............................................................................................3
1.2. Controller...................................................................................................................................6
1.3. Afisare ecran mod operare-programare....................................................................................11
1.4. Definirea semifabricatului.......................................................................................................14
1.5. Editare tabel de scule...............................................................................................................17
1.6. Instrumente de lucru pentru editarea unui bloc de program.....................................................19
1.7. Procedura I - deschidere simulator si creare/editare program..................................................21
Cap. 2: DESCRIEREA CARTEZIANA A CONTURURILOR..................................................22
2.1. Functii de traseu pentru coordonate carteziene........................................................................22
2.2. Compunere de fraza.................................................................................................................23
2.4. Testare program/Modificare fraza............................................................................................26
2.5. Compensare de raza, punctul ajutator de intrare si punctul de iesire din contur.......................28
2.7. Tesirea si rotunjirea colturilor..................................................................................................31
2.8. Intrarea si iesirea din contur.....................................................................................................35
2.10. Deplasare circulara..............................................................................................................39
Cap. 3: DESCRIEREA POLARA A CONTURURILOR............................................................50
3.1. Functii de traseu pentru coordonate polare..............................................................................50
3.2. Alegerea suprafetei si stabilirea polului...................................................................................50
3.3. Deplasarea liniara folosind coordonate polare.........................................................................51
3.5. Deplasare circulara folosind coordonatele polare - CP............................................................55
Cap. 4: CICLURI PENTRU PRELUCRAREA SUPRAFETELOR DE TIP ALEZAJE,
FILETE, BUZUNARE, INSULE SI CANALE...............................................................................60
4.1. Consideratii generale - cicluri..................................................................................................60
4.2. Tipuri de cicluri si apelarea lor................................................................................................66
4.5. Ciclul pentru suprafete poligonale...........................................................................................71
4.6. Cicluri pentru suprafete tip canal.............................................................................................74
4.8. Ciclurile pentru bosaje patrulatere si circulare.........................................................................79

2
3
 Cap. 1: CUNOSTINTE DE BAZA

1.1.Sistemul de axe la masinile CNC

Axele masinii conform ISO 841 (DIN 66217)

c.

b.

a.

Fig. 1.1 : Sistemul de axe pentru Masina Unealta Verticala CNC

a. Masina unealta CNC

b. Regula mainii drepte

c. Sistemul de axe XYZ pentru semifabricat

 Atunci cand programam, consideram ca doar scula este cea care se deplaseaza,
indiferent de configuratia masinii

4
 c.

a.

Axe de Axe de Axe paralele

Baza rotatie
X A U

Y B V

Z C W b.

Fig. 1.2 : Sistemul de axe pentru Masina Unealta Orizontala CNC

a. Masina unealta CNC

b. Sistemul de axe

c. Sistemul de axe XYZ pentru semifabricat

5
 Cap vertical

b.

Ghidaje
verticale

Ghidaje masa
rotativa

Masa
rotativa

a.

Fig. 1.3 : Sistemul de axe pentru Masina Unealta Verticala CNC in 5 axe

a. Masina unealta CNC

b. Sistemul de axe XYZ pentru semifabricat

6
 1.2.Controller

Controller Masina Unealta CNC

Fig. 1.4 : Masina Unealta CNC cu controler iTNC 530 Heidenhain

7
 b.

a.

Fig 1.5 : Controler iTNC 530 Heidenhain

a. Tastatura

b. Ecran

8
 Fig. 1.6: Tastatura TE 420 (7 campuri)

1. Tastatura pentru scriere test, nume fisier si programare DIN/ISO. Versiunea cu 2

procesoare : taste suplimentare pentru operare Windows
2. Tastatura pentru administrare fisiere, calculator, functie MOD, functie Help
3. Tastatura pentru moduri operare-programare
4. Tastatura pentru moduri operare-masina
5. Tastatura pentru deschiderea dialogurilor de programare
6. Taste cu sageti si pentru instructiunea GOTO (mergi la)
7. Taste pentru introducere numere si selectare axe

9
 Fig. 1.7: Tastatura TE 530 B (9 campuri)

1. Tastatura pentru scriere text, nume fisier si programare DIN/ISO. Versiunea cu 2

procesoare: taste suplimentare pentru operare Windows
2. Tastatura pentru administrare fisiere, calculator, functie MOD, functie Help
3. Tastatura pentru moduri operare-programare
4. Tastatura pentru moduri operare masina
5. Tastatura pentru deschiderea dialogurilor de programare
6. Taste cu sageti si pentru instructiunea GOTO (mergi la)
7. Taste pentru introducere numere si selectare axe
8. Touchpad: numai pentru operare in varianta cu 2 procesoare si a convertorului DXF
9. Taste de navigare pentru smarT.NC

10
 Fig. 1.8: Ecran (7 campuri)

1. Taste soft
2. Taste de selectare a tastelor soft (manual pe controler CNC), selectare cu mouse-ul pe
simulator
3. Schimbarea barei cu taste soft (manual pe controler CNC si pe simulator)
4. Stabilirea impartirii ecranului
5. Taste comutare ecran pentru modul de operare masina sau programare
6. Taste soft pentru selectarea tastelor producatorului masinii unelte
7. Bara taste soft pentru selectarea tastelor soft ale producatorului masinii unelte

11
 1.3.Afisare ecran mod operare-programare

Fig. 1.9: Impartire ecran modulul programare si editare

Modul editare si programare

Modul simulare program

1.4. Impartire ecran

12
Fig. 1.10: Impartire ecran modulul simulare program

13
 Tasta Mod de operare Functii
Programare  Scriere program si modificarea interfetei de
comunicare V.24
Testare program  Testare fara deplasare / cu sau fara grafica
 Incompatibilitati geometrice
 Date de intrare lipsa
Mod de operare manual  Deplasarea axelor masinii
 Pozitia afisata a axelor
 Stabilirea punctului de referinta
Roata de mana  Deplasarea cu ajutorul rotii de mana
 Stabilirea punctului de referinta
Positionare prin  Introducere pasi de pozitionare sau cicluri
introducerea manuala a si prelucrare imediata
datelor  Frazele introduse se pot salva ca si program
Derulare program pas cu  Executare program pas cu pas, pentru
pas fiecare pas Start . . . Start
Derulare program pas cu  Derulare continua a programului dupa
pas START EXT (Masina)
smarT.NC  Scriere si modificare programe
 Testare program
 Derulare program pas cu pas in ordinea
frazelor
 Editare tabel scule

Fig. 1.11: Tabel moduri de operare

1.5. Administrare fisiere

Fiesiere Utilizare Tip

Programe  In limbaj de programare HEIDENHAIN  .H
 Conform DIN/ISO  .I
Fisiere smarT.NC  Unitate program : Stabilirea pasilor de  .HU
prelucrare si a parametrilor de prelucrare
 Descriere contur (doar geometric)  .HC
 Tabel cu puncte : Definirea pozitiilor de  .HP
prelucrare
Tabele  Scule aschietoare  .T
 Palete  .P
 Puncte de referinta  .D
 Puncte (si pentru zona digitalizata)  .PNT
Texte  Fisiere ASCII  .A
Date contur  Fisiere ASCII  .DXF

Fig. 1.12: Tabel tipuri de fisiere (pentru nivelul 1 se utilizeaza doar fisierele tip .H)

14
 Fig. 1.13: Tabel alegerea tipului de fisier

Fig. 1.14: Tabel cu instructiuni de deschidere program nou de prelucrare

15
1.4.Definirea semifabricatului

Fig. 1.15: Definirea semifabricatului

16
17
 Fig. 1.18: Date despre scula

18
1.5.Editare tabel de scule

Fig. 1.19: Instructiuni de editare a tabelului de scule

Fig. 1.20: Tabel de scule

19
20
Tabelul cu pozitii este necesar pentru alimentarea magaziei de scule

Fig. 1.21: Instructiuni de editare a tabelului cu pozitii

Fig. 1.22: Tabel cu pozitii

21
 1.6.Instrumente de lucru pentru editarea unui bloc de program

Taste Semnificatie Functie

Enter  Preluare valoare, salvare
 Confirmare  Derulare dialog

No Enter  Valoarea nu se preia

 Introducere nu  Derulare dialog

Clear Entrance  Stergere valoare introdusa :

 Anulare mesaj « 0 »

End of Block  Preluarea in totalitate a frazei

 Terminare fraza  Nu mai introducem alte date
 Intrerupere functiune
Delete Block  Stergere fraza program
 Intrerupere proces

Fig. 1.23: Instrumente de lucru pentru editarea unui bloc de program

Functia M pentru comanda axului principal si lichidului de racire

22
Functiile standard conform ISO 6983 (DIN 66 025)

23
Procedura pornire iTNC 530

Deschidere aplicatie simulator iTNC 530

La intampinarea mesajului de Shareware, pentru a putea continua se apasa tasta CE

Continuam apoi cu tastele mod editare + PRG MGT (pentru crearea/editarea unui program) sau mod vizualizare + PRG MGT (pentru vizualizarea si simularea programelor deja

24
1.7.Procedura I - deschidere simulator si creare/editare program

25
Cap. 2: DESCRIEREA CARTEZIANA A CONTURURILOR

2.1.Functii de traseu pentru coordonate carteziene

Tasta Functie Date intrare

Deplasare liniara Coordonatele punctului de
capat

Tesitura Lumgime tesitura fara

declararea axei si avansului

Centru cerc Coordonate (suprafata de

prelucrat)

Deplasare circulara Coordonatele sfarsitului

Intrare tangentiala in traseul circular
Traseu circular cu raza
Rotunjire colturi
cercului si sensul de rotatie
Coordonatele punctului de
capat
Coordonatele sfarsitului
cercului, raza cercului si
sensul de rotatie
Raza cercului si avansul

Intrare in contur, iesire din contur dependent de functia aleasa

Programare libera de contur Informatii cunoscute

Fig. 2.1: Tabel functii de traseu

26
2.2.Compunere de fraza

Fig. 2.2: Schema compunere fraza

27
28
Prelucrarea alezajelor

Fig. 2.3: Desen piesa

29
Rezolvare:

30
 2.3.Testare program/Modificare fraza

Testarea programului verifica:

 Incompatibilitati geometrice

 Date de intrare lipsa

 Salturi neexplicabile

 Coliziuni in interiorul spatiului de lucru

Fig. 2.5: Instructiuni pentru testarea programului

31
Fig. 2.6: Instructiuni pentru modificarea frazelor

32
 2.4.Compensare de raza, punctul ajutator de intrare si punctul de iesire
din contur

Valoarea compensarii razei sculei devine activa in momentul in care se face deplasarea sculei
cu RL sau RR in suprafata de lucru.

Punct ajutator 1 :

L X… Y… R0

Punct de start 2 :

L X… Y… RL / RR

Punct ajutator 1 :

L X… Y… R0

Fig. 2.7: Compensarea de raza pe contur

Fig. 2.8: Alegerea punctului ajutator de intrare si iesire din contur

33
Prelucrarea conturului poligonal – patrulater

Fig. 2.9: Desen piesa

34
Rezolvare :

35
2.5.Tesirea si rotunjirea colturilor

Fig. 2.11: Schema

traseu tesitura

Aceeasi
compensare
de raza a
sculei

36
Fig. 2.12: Schema traseu
rotunjire colturi

Aceeasi
compensare
de raza a
sculei

37
Administrare fisiere

38
Rotunjire colturi / tesire

Fig. 2.14: Desen piesa

39
2.6.Intrarea si iesirea din contur

Fig. 2.15: Tabel de functii pentru intrare si iesire din contur

40
 Fig. 2.16: Exemplu
intrare in contur
folosind functia
APPR LT

Fig. 2.17: Exemplu

de intrare in
contur folosind
functia APPR LCT

Fig. 2.18: Exemplu

iesire din contur
folosind functia
DEP LT

Fig. 2.19: Exemplu

iesire din contur
folosind functia
DEP LCT

41
Rotunjire colturi / tesire

Fig. 2.20: Desen piesa

42
Rezolvare :

43
2.7.Deplasare circulara

Fig. 2.22: Deplasarea circulara

44
Arc de cerc cu CC, C

Fig. 2.23: Desen piesa

45
Legatura cu conturul tangentiala / netangentiala

Fig. 2.24: Desen piesa – legatura cu contur tangential

Fig. 2.25: Desen piesa – legatur cu contur netangentiala

46
Deplasare circulara: traseu circular CT cu legare tangentiala la contur

Fig. 2.26: Schema traseu

circular tangential

Aceeasi
compensare a
razei sculei

47
Legatura cu conturul tangentiala

Fig. 2.27: Desen piesa

48
Rezolvare :

49
Deplasare circulara : traseu circular CR cu raza (data de intrare)

Fig. 2.28: Schema traseu circular de tip CR

50
51
Gaura de cheie cu CR

Fig. 2.30: Desen piesa

52
Deplasare circulara

Fig. 2.31: Desen piesa

53
Rezolvare :

54
 Cap. 3: DESCRIEREA POLARA A CONTURURILOR

3.1.Functii de traseu pentru coordonate polare

Taste Functie Date de intrare
Pol  Coordonatele polului

Deplasare liniara polara  Coordonate polare – raza

 Coordonate polare – unghi

Traseu circular polar  Coordonate polare – unghi

 Sens de rotatie
Traseu circular tangential  Coordonate polare – raza
polar  Coordonate polare - unghi

Fig. 3.1: Tabel functii de traseu

3.2.Alegerea suprafetei si stabilirea polului

55
56
3.3.Deplasarea liniara folosind coordonate polare

Fig. 3.3: Definirea punctului P1 in

coordonate polare folosind PR (raza
polara) si PA (unghiul polar)

57
58
Hexagon in coordonate polare

Fig. 3.5: Desen piesa

59
Rezolvare :

60
3.4.Deplasare circulara folosind coordonatele polare - CP

Fig. 3.7: Definirea punctului in

coordonate polare folosind PR
(raza polara) si PA (unghiul polar)

61
Cerc in coordonate polare

Fig. 3.8: Desen piesa

62
Traseu tangential circular CTP

Fig. 3.9: Traseu circular cu

intrare tangentiala in
contur, CTP

63
Coordonate polare (general)

Fig. 3.10: Desen piesa

64
Rezolvare :

65
 Cap. 4: CICLURI PENTRU PRELUCRAREA
SUPRAFETELOR DE TIP ALEZAJE, FILETE, BUZUNARE,
INSULE SI CANALE

4.1.Consideratii generale - cicluri

Prelucrarile care se repeta des, care cuprind mai multi pasi de prelucrare, sunt memorate in
TNC sub forma de cicluri. Deasemenea, sub forma de cicluri ne stau la dispozitie si
transformari de coordonate si unele functii speciale.

Fig. 4.1: Tabel cu grupuri de cicluri

66
67
68
69
70
71
 4.2.Tipuri de cicluri si apelarea lor

Def-Activ
Urmatoarele cicluri influenteaza programul conform definirii :
 Ciclurile 220 Model de puncte pe cerc si 221 Model de puncte pe linie
 Ciclul SL 14 Contur
 Ciclul SL 20 Date de contur
 Ciclul 32 Toleranta
 Ciclul 9 Timp de asteptare
 Cicluri pentru transformarea coordonatelor
 Cicluri pentru testare

Call-Activ
Ciclurile de prelucrare definite in program devin active doar dupa o apelare expresa.

CYCL CALL
TNC-ul porneste ultimul program de prelucrare definit. Punctul de pornire al ciclului este dat
de ultima pozitie definita inainte de apelarea ciclului.
Tasta soft CYCL CALL M ne da posibilitatea sa introducem aici o functie auxiliara M (de
exemplu M03 pentru pornirea axului principal).

CYCL CALL PAT

Functia CYCL CALL PAT apeleaza ultimul ciclu de prelucrare definit la toate pozitiile, care
sunt definite intr-un tabel de puncte separat.

CYCL CALL POS

Functia CYCL CALL POS apeleaza o data ultimul ciclu de prelucrare definit.
Pozitia de start, este pozitia pe care o definim in fraza CYCL CALL POS (de exemplu CYCL
CALL POS X+50 Y+50 Z+0).

M99
Folosirea functiei auxiliare M99 ne apeleaza o data ultimul ciclu de prelucrare definit.

M89
Aceasta functie ne introduce dupa fiecare fraza de pozitionare ultimul ciclu de prelucrare
definit.
Pentru a dezactiva M89 trebuie sa programam in ultima fraza de pozitionare functia M99.

72
73
Ciclul 240 (date de intrare)

Fig. 4.2: Definitia ciclului 240 – gaura de centrare (Q200 – distanta de siguranta, Q344 –
diametrul burghiului, Q201 – adancimea gaurii de centrare, Q206 – deplasare rapida
pentru pozitionare, Q211 – timp de asteptare pe fundul gaurii, Q203 – coordonata in Z
a suprafetei, Q204 – distanta de siguranta 2)

CYCL DEF 240 CENTRARE

Q200 = 2 Q200 – distanta de siguranta,
Q344 = 1 Q344 – diametrul burghiului,
Q201 = +0 Q201 – adancimea gaurii de centrare,
Q206 – deplasare rapida pentru pozitionare,
Q211 – timp de asteptare pe fundul gaurii,
Q203 – coordonata in Z a suprafetei,
Q204 – distanta de siguranta 2
De completat corect

74
Ciclul 240 (date de intrare)

Fig. 4.3: Definitia ciclului 200 – gaurire (Q200 – distanta de siguranta, Q201 –
adancimea gaurii de centrare, Q206 – deplasare rapida pentru pozitionare, Q202 –
adancime de gaurire (pas de retragere pentru evacuarea aschiilor), Q210 – timp de
asteptare deasupra semifabricatului, Q203 – coordonata in Z a suprafetei, Q204 –
distanta de siguranta 2, Q211 – timp de asteptare pe fundul gaurii)

CYCL DEF 200 GAURIRE

Q200 = 2 Q200 – distanta de siguranta
Q201 = -18 Q201 – adancimea gaurii de centrare
Q206 = 200 Q206 – deplasare rapida pentru pozitionare
Q202 = 5 Q202 – adancime de gaurire (pas de retragere in trepte)
Q210 = 0 Q210 – timp de asteptare deasupra semifabricatului
Q203 = +0 Q203 – coordonata in Z a suprafetei
Q204 = 50 Q204 – distanta de siguranta 2
Q211 = 0 Q211 – timp de asteptare pe fundul gaurii

75
Aplicatie : Gaurirea si filetarea cu ciclurile 200 si 206

Fig. 4.4: Desen piesa

76
Rezolvare :

77
 4.3.Ciclul pentru suprafete poligonale
Ciclul 251 – buzunar patrulater (date de intrare)

Fig. 4.7: Prelucrarea suprafetelor tip buzunar patrulater

78
79
Ciclul 252 – buzunar circular (date de intrare)

Fig. 4.7: Prelucrarea suprafetelor tip buzunar circular

Fig. 4.8: Prelucrarea suprafetelor tip buzunar circular

80
 4.4.Cicluri pentru suprafete tip canal
Ciclul 253 – frezare canale (date de intrare)

Fig. 4.9: Prelucrarea suprafetelor tip canal

81
Ciclul 254 canal rotund (date de intrare)

Fig. 4.10: Prelucrarea suprafetelor tip canal circular

82
83
Aplicatie: Placa cu canale

Fig. 4.11: Desen piesa

84
Rezolvare:

85
4.5.Ciclurile pentru bosaje patrulatere si circulare

86
Aplicatie : Bosaj patrulater si circular

Fig. 4.13: Desen piesa

87
Rezolvare :

88