Fabricarea Asistată de Calculator Fișa de laborator – Lucrarea 4

Fișa de Laborator Fabricarea Asistată de Calculator

- Lucrarea 4 -
Crearea unui program CNC pentru prelucrarea unei piese prin strunjire și simularea
operației.

1. Introducere
Crearea programelor CNC pentru controlul mașinilor de strunjit cu comandă numerică
presupune înțelegerea procesului de prelucrare mecanică prin așchiere și utilizarea codurilor CNC
pentru definirea parametrilor regimului de așchiere și a conturului suprafeței de prelucrat.
Programul CNC poate fi generat manual pe baza desenului de execuție a piesei de prelucrat
sau poate fi generat automat de un program CAM pe baza unui fișier CAD care conține piesa
concepută în 3D.
Această lucrare are ca scop familiarizarea cu codurile de bază în programarea MUCN și
vizualizarea in mediu virtual a procesului de prelucrare pe baza programului creat in aplicația
CNCSimulator Pro. În acest scop se vor parcurge etapele principale în procesul de simulare a unei
operații de prelucrare prin strunjire, cum ar fi: definirea semifabricatului, definirea sculelor
utilizate, crearea programului pe baza desenului piesei și simularea procesului de prelucrare.
Prezenta fișă de laborator a fost întocmită și adaptată pe baza tutorialului: 3.2. Tutorial 2
turning de pe platforma CNCSimulator [1].

2. Obiectivele lucrării

- Familiarizarea cu etapele de definire a semifabricatului și a sculelor pentru strunjire;

- Crearea programului CNC pe baza desenului de execuție a piesei;
- Familiarizarea cu codurile de bază: G00, G01, G81, T, M06, M08, S, F;

3. Mersul lucrării

Se va crea manual un program CNC pentru prelucrarea unei piese simple de revoluție (Fig.2,
Fig.3) dintr-un semifabricat cilindric cu dimensiunile d=50 și L=100 mm. La definirea
coordonatelor se va ține cont de lungimea de fixare a semifabricatului in universalul mașini unelte
cu comandă numerică conform figurii 1.

1
Fabricarea Asistată de Calculator Fișa de laborator – Lucrarea 4

Fig.1. Planul zero al semifabricatului după prinderea in universal.

In cazul operațiilor de strunjire sistemul de coordonate este definit de axele X și Z, cu sensul

pozitiv dat în direcția îndepărtării sculei de semifabricat. Planul zero, respectiv punctul zero piesă
este definit automat pe suprafața frontală a universalului, ca urmare toate coordonatele se vor
raporta la acest plan, evident se va ține cont de lungimea semifabricatului prins in universal in
cazul in care piesa nu se debitează la o lungime mai scurtă.

Fig.2. Schița piesei cu dimensiunile principale.

2
Fabricarea Asistată de Calculator Fișa de laborator – Lucrarea 4

Fig.3. Forma finală a piesei prelucrate (vedere secționată).

Pentru realizarea lucrării se vor parcurge sistematic următorii pași:

3.1. Deschiderea aplicației CNCSimulator Pro.
3.2. In meniul Settings / Settings / Butonul Programs – unitatea de măsură se setează pe
mm.

3.3. Se închid programele anterioare rămase deschise:

Meniul File / butonul Close CNC Program

Meniul File / butonul Close SimCam File
3.4. Se alege mașina virtuală centrul de strunjire TurningCenter:

Meniul File / butonul Load Machine / daca apare o fereastra de notificare se apasă OK / se
alege dosarul Turning / se alege TurningCenter, Open Demo sa fie debifat / Open.

Fig. 4. Alegerea mașinii virtuale strung CNC.

3
Fabricarea Asistată de Calculator Fișa de laborator – Lucrarea 4

3.5. Generarea manuală a programului CNC

Introducerea liniilor de cod se realizează in fereastra Editor. Pentru a începe un nou
program ne asigurăm ca fereastra să fie goală. In prima fază, in Editor, intre paranteze rotunde, se
vor introduce următoarele informații:

(Nume Prenume, grupa, semi grupa, Data)

(Laborator FAC: L4 – Programare manuală strunjire)

3.6. Definirea semifabricatului pentru strunjire:

Meniul Settings / Inventory Browser /butonul Lathe Workpieces, se definesc dimensiunile
conform din figura de mai jos: / se apasă butonul Insert at cursor pentru încărcarea
semifabricatului pe MUCN.

Fig. 5. Definirea semifabricatului pentru strunjire.

3.7. Alegerea și încărcarea cuțitului de strung pentru degroșare:

Meniul Settings / Inventory Browser /butonul Tools / Se bifează My lathe tools / se alege
scula de degroșat conform figurii de mai jos / se apasă butonul Insert at cursor pentru încărcarea
sculei alese.

4
Fabricarea Asistată de Calculator Fișa de laborator – Lucrarea 4

Fig. 6. Alegerea și încărcarea sculei pentru degroșare.

În fereastra de editare a programului, după T1, se completează codul M06 pentru schimbarea
sculei.

Fig. 7. Liniile de coduri după încărcarea semifabricatului și a sculei.

3.8. Se pornește simularea pentru a vizualiza semifabricatul și scula încărcate pe mașina

virtuală.

Fig. 8. Vizualizarea sculei și a semifabricatului pe MUCN.

3.9. Stabilirea strategiei de prelucrare.

Pe baza desenului de execuție a piesei se va stabili următoarea strategie de prelucrare mecanică
prin așchiere: două treceri de degroșare, o trecere de finisare și executarea găurii.
- La prima trecere a cuțitului se realizează o strunjire de degroșare pentru îndepărtarea stratului
de degroșare 1, astfel încât pentru tronsonul cu Φ38 se lasă un strat de finisare.
5
Fabricarea Asistată de Calculator Fișa de laborator – Lucrarea 4

Fig. 9. Definirea straturilor de îndepărtat de pe semifabricat.

- La a doua trecere se realizează tot o strunjire de degroșare pentru îndepărtarea stratului

de degroșare 2, astfel încât pentru tronsonul cu Φ28 să rămână un strat pentru finisare.
- La a treia trecere se îndepărtează straturile de finisare pentru tronsoanele Φ28 și Φ38
- Se prelucrează teșitura ca și continuare la pasul precedent.
- Se execută gaura din capătul piesei.

3.10. Generarea programului CNC pentru traseul sculei.

Se vor ține cont de următoarele:
Punctul zero piesă se află în planul frontal al universalului, reprezentat cu x0 z0 pe schița de
jos, ca urmare toate coordonate se vor defini în raport de acest punct.

Fig.10. Identificarea punctului zero piesă (x0 z0).

6
 Fabricarea Asistată de Calculator Fișa de laborator – Lucrarea 4

Coordonata x este echivalent cu valoarea diametrului, valorile date pentru x o sa definească

un diametru cu centrul in x0, ca urmare x nu poate lua valori negative – nu putem avea diametru
negativ. De exemplu: Pentru x=0 diametrul o sa fie zero, pentru x=50 diametrul o să fie 50.

3.11. Definirea geometrică a traseului sculei pentru prelucrările stabilite anterior.

In acest scop se reprezintă grafic conturul piesei, traseele sculei identificate prin punctele de
pornire, de destinație și de retragere.
- Se știe că, capătul dreapta al piesei este la z=77 mm și diametrul este la x=50 mm.

Fig. 11. Definirea geometrică a treselor sculei pentru operațiile de așchiere.

3.12. Programarea mișcărilor sculei pentru operațiile de degroșare:

- Cu linia de cod N00 se aduce scula cu avans rapid (G00) in punctul P1(x40, z80) la o distanță
de 3 mm față de semifabricat:

N00 G00 X40 Z80

- Se începe îndepărtarea primului strat (cel albastru) prin degroșare, se deplasează scula cu avans
de lucru în punctul P2(x40, z50), se definește regimul de așchiere: avans 150 mm/min, turație
1000 rpm, semifabricatul se rotește in sens anti orar, se pornește lichidul de răcire.
N10 G01 Z50 F150 S1000 M04 M08
- Din punctul P2(x40, z50) scula se retrage cu avans de lucru in punctul P3(x44, z52).
N20 X44 Z52
- Din punctul P3 scula se deplasează cu avans rapid la capătul piesei, in punctul P4(x44, z80).

N30 G00 Z80

7
 Fabricarea Asistată de Calculator Fișa de laborator – Lucrarea 4

Observație: dacă scula se deplasează paralel cu o axă, coordonata pentru acea axă se poate
neglija, in cazul de față pentru punctele P3 și P4 valoarea coordonatei x este la
fel, ca urmare x se neglijează, in continuarea se va aplica această abordare.

- Din punctul P4 scula coboară cu avans rapid in punctul P5(x30, z80) pentru a începe
îndepărtarea stratului doi de degroșare.
N40 X30
- Din punctul P5 începe strunjirea de degroșare pentru stratul doi până în punctul P6(x30, z60),
scula se deplasează cu avans de lucru.

N50 G01 Z60

- Din P6 scula se retrage cu avans de lucru in punctul P7(x34, z62).
N60 X34 Z62
3.13. Alegerea și încărcarea cuțitului de strung pentru strunjire de finisare:

Meniul Settings / Inventory Browser /butonul Tools / Se bifează My lathe tools / se alege
scula de finisat conform figurii de mai jos / se apasă butonul Insert at cursor pentru încărcarea
sculei alese.

Fig. 12. Alegerea și încărcarea sculei pentru strunjire de finisare.

- după ce scula T2 a fost inserată in editor linia de cod se va completa cu numărul de identificare
N70 și se comandă schimbarea automată cu M06.

N70 T2 M06
3.14. Programarea operației de strunjire de finisare
8
 Fabricarea Asistată de Calculator Fișa de laborator – Lucrarea 4

Pentru începerea operația de finisare scula se trimite cu avans rapid în punctul P8(x28, z80).
N80 G00 x28 z80

Fig. 13. Traseul sculei pentru operația de strunjire de finisare.

Din punctul P8 se poate începe strunjirea de finisare cu avans de lucru, scula trecând pe rând
prin punctele P9(x28, z59), P10(x38, z59), P11(x38, z49), P12(x45, z49) și P13(x50, z45)
rezultând următoarele linii de coduri:

N90 G01 z59

N100 X38
N110 Z49
N120 X45
N130 X50 Z45

- După ce sculă ajunge în punctul P13, se va retrage cu avans de lucru in punctul P14(x54, z47):
N140 X54 Z47
3.15. Alegerea și încărcarea burghiului pentru executarea găurii din capătul piesei:
Meniul Settings / Inventory Browser /butonul Tools / Se bifează My lathe tools / se alege
un burghiu pentru diametrul de 12 mm, conform figurii de mai jos / se apasă butonul Insert at
cursor pentru încărcarea sculei alese.

Fig. 14. Alegerea și încărcarea sculei pentru operația de găurire.

9
Fabricarea Asistată de Calculator Fișa de laborator – Lucrarea 4

Pentru schimbarea automată burghiului după codul T18 se introduce M06 iar linia se
numerotează cu N150.
N150 T18 M06

3.16. Poziționarea sculei in zona de găurire.

In vederea începerii ciclului de găurire scula trebuie poziționată cu avans rapid în punctul de
lucru P15(x0, z80):

N160 G00 X0 Z80

Fig. 15. Coordonatele punctelor pentru operația de găurire.

Pentru găurire se va folosi ciclul de găurire definit de codul G81 având capătul găurii in punctul
P16(x0, z60), operația de găurire va începe din planul de siguranță definit la z78, regimul de
așchiere stabilit la turația sculei de 600 rot/min și avansul de 40 mm/min, lichidul de răcire pornit.
N170 G81 Z60 R78 F40 S600 M08

R78 – definește un plan de siguranță (la z78) care stabilește ca operația de găurire să înceapă
de la un mm distanță față de piesă (piesa este la z77), iar când se termină găurirea scula se retrage
la această distanță de siguranță față de piesă.

3.17. Retragerea sculei și terminarea programului.

După operația de găurire se programează retragerea cu avans rapid a sculei in punctul (X100
Z200) (departe de piesă pentru a permite demontarea piesei de pe MUCN), la final programul se
închide cu M30.
N180 G00 X100 Z200
N190 M30

3.18. Simularea prelucrării.

După inserarea in editor a liniilor de coduri se pornește simularea și se urmărește dacă piesa
rezultată este conform desenului de execuție (Fig. 16), pentru vizualizarea găurii se va bifa
opțiunea Show inside (Fig. 17).

10
Fabricarea Asistată de Calculator Fișa de laborator – Lucrarea 4

Fig. 16. Piesa prelucrată și programul CNC final.

Fig. 17. Setarea opțiunii pentru vizualizare piesă in secțiune.

Programul CNC generat se poate salva prin accesarea meniului File / Save CNC program /
denumirea fișierului Laborator 4 FAC și specificarea locului de salvare.

4. Aplicație
Să se rescrie programul CNC pentru piesa din tutorial ținând cont că punctul zero piesă se va
definii la capătul din dreapta al piesei aplicând codul (G92 x0 z77). Pentru înțelegerea problemei
se va redesena pe o foaie figura 18 pe care se completează noile coordonate ale punctelor de interes
ținând cont de noul sistem de referință stabilit in punctul zero piesă P0(x0, y0). După obținerea
programului CNC aceasta se va nota pe foaia de lucru iar după fiecare linie de cod se menționează
semnificația acestuia (vezi Anexa Exemplu fișă de laborator din lucrarea 2).

11
Fabricarea Asistată de Calculator Fișa de laborator – Lucrarea 4

Fig. 18. Schiță ajutătoare pentru stabilirea coordonatelor punctelor de interes funcție de noul
sistem de referințe stabilit in punctul zero piesă P0.

5. Bibliografie

[1] *** 3. Simulation Tutorials 3.1. Tutorial 2 turning, Link acces, accesat in data de 07.11.2020,
ora 12:00.

12