Subiecte pentru lucrările de laborator din cadrul cursului

”Chimie coloidală”

Lucrarea de laborator Nr. 1. Influenţa surfactanţilor asupra caracterului suprafeţelor. (V. Isac,
A. Onu, C.Tudoreanu, Gh. Nemţoi. Chimie fizică. Lucrări practice. Chişinău: Ştiinţa., p. 572-574).

1. Daţi definiţia tensiunii superficiale. Scrieţi formulele corespunzătoare şi unităţile de măsură..

2. Descrieţi fenomenul de umectare, definiţi noţiunea unghiului de racord. Ce valori poate avea
unghiul de racord şi în ce cazuri? Scrieţi formula Young-Laplace..
3. Caracterizaţi fenomenul de umectare selectivă. Daţi exemple de suprafeţe hidrofile şi
hidrofobe..
4. Prin ce se caracterizează structura moleculelor surfactanților sau substanților tensioactive
(STA), daţi exemple de STA. Preyentarea schematică a molecululei STA. Cum poate fi modificat
caracterul suprafaţei hidrofile şi hidrofobe prin tratarea ei cu STA?
5.Relataţi despre aplicarea practică a umectării.
Bibliografie
V. Isac, A. Onu, C.Tudoreanu, Gh. Nemţoi. Chimie fizică. Lucrări practice. Chişinău: Ştiinţa., 1995,
p. 550; 556-558.

Lucrarea de laborator Nr. 2. Adsorbţia alcoolului butilic la limita de separare soluţie apoasă –aer.
( V. Isac, A. Onu, C. Tudoreanu, Gh. Nemţoi. Chimie fizică. Lucrări practice. Chişinău: Ştiinţa.,
1995, p. 595-597).
Întrebări
1. Definiţia fenomenului de adsorbţie. Ce reprezintă noţiunea mărimii adsorbţiei. Formulele. Unităţile
de măsură. Adsorbţie fizică, adsorbţie chimică, adsorbat, adsorbant.
2. Determinarea tensiunii superficiale prin metoda presiunii maxime a bulelor de gaz (metoda
Rehbinder).
3. Orientarea moleculelor STA în stratul superficial al lichizilor. Structura stratului de adsorbţie în
funcţie de concentraţia STA.
4. Izoterma de adsorbţie Gibbs şi Langmuir. Dependenţa tensiunii superficiale şi adsorbţiei în funcţie
de concentraţia substanţei tensioactive ( = f ( C ) şi  = f (C)).
5. Determinarea mărimilor adsorbţiei maxime (max,) şi grosimii stratului superficial de adsorbţie (),
şi suprafeţei revenite unei moleculei de adsorbat .

Bibliografie
1. V. Isac, A. Onu, C. Tudoreanu, Gh. Nemţoi. Chimie fizică. Lucrări practice. Chişinău: Ştiinţa.,
1995, p. 575-577; 578-582; 566-568

Lucrarea de laborator Nr. 3. Adsorbţia alcoolului butilic din soluţie pe cărbune activat. ( V. Isac, A.
Onu, C. Tudoreanu, Gh. Nemţoi. Chimie fizică. Lucrări practice. Chişinău: Ştiinţa., 1995, p. 598-599).
Întrebări
1. Formula de calcul al adsorbţiei pe suprafaţa unui adsorbant solid.
2. Regula lui Rehbinder. Orientarea moleculelor STA la suprafaţa adsorbanţilor solizi conform
regulii Rehbinder.
3. Determinarea valorii max, şi suprafeţei specifice a adsorbantului.
Bibliografie
1. V. Isac, A. Onu, C. Tudoreanu, Gh. Nemţoi. Chimie fizică. Lucrări practice. Chişinău: Ştiinţa.,
1995, p.587-590.
 Lucrarea de laborator Nr. 4. Adsorbţia amilazei din salivă pe cărbune activat.(Indicația metodică)

Întrebări
1. Enzima amilaza, funcția ei, clasificarea amilazelor.
2. Schema hidrolizei enzimatice a amidonei.
3. Scrieți reacțiile interacțiunii glucozei cu reactivul Feling.
4. Regula lui Rehbinder. Orientarea moleculelor STA la suprafaţa adsorbanţilor solizi conform
regulii Rehbinder.
Bibliografie
Indicația metodică.

Lucrarea de laborator Nr. 5. Determinarea prezenţei acizilor bilici în urină (Indicația

metodică)
Întrebări
1. Ce reprezintă acizii bilici? Funcțiile acizilor bilici.
2. În cazul căror maladii în urină apar acizii bilici?
3. Cum paote fi explicată determinarea prezenței acizilor bilici în urină cu ajutorul pulberii de
sulf?

Bibliografie
Indicația metodică.

Lucrare de laborator Nr. 6. Prepararea soluţiilor coloidale prin metode de condensare fizică şi
chimică. Dializa solului de hidroxid de fier (III).
(V. Isac, A. Onu, C. Tudoreanu, Gh. Nemţoi. Chimie fizică. Lucrări practice. Chişinău: Ştiinţa., 1995,
p. 616-620, punctele A 1, 2; B – 3, 4, 5, 6, 8, D;).
Întrebări
1. Obiectul de studiu al chimiei coloidale. Ce reprezintă sistemele disperse, sisteme
coloidale?.Noţiune de fază dispersă (dispersoid) şi mediu de dispersie (dispersant.). Noţiune de suprafaţă
specifică şi grad de dispersie.
2. .Metode de preparare a sistemelor coloidale. Metode de dispersare, metode de condensare.
3. Structura micelei. Scrierea micelelor a solului de dioxid de mangan obţinut din Na 2S2O3 şi KMnO4
în exces de KMnO4, a solului de hidroxid fieric obţinut prin hidroliza FeCl 3, solului de AgI obţinut din
AgNO3 şi KI în exces de AgNO3 şi în exces de KI. Regula Panneth-Fajans. Părţile componente ale
micelei.
4. Metode de purificare a soluţiilor coloidale.
5. Definiţia fenomenului de coagulare. Ce factori pot provoca coagulare? Coagulare cu electroliţi.
Noţiune de concentraţie critică de coagulare (CCC). Formula de calcul al CCC.
6. Reguli de coagulare cu electroliţi. Ce ioni ai electrolitului provoacă coagularea unui sol. Regula
Shulze-Hardy.

Bibliografie
1. V. Isac, A. Onu, C. Tudoreanu, Gh. Nemţoi. Chimie fizică. Lucrări practice. Chişinău: Ştiinţa.,
1995, p. 546-547; 610-612 (punctele (a) şi (b)); 612-615.

Lucrare de laborator Nr. 7 Coagularea solului de hidroxid de fier (III) cu electroliţii. Verificarea
regulii valenţelor. (V. Isac, A. Onu, C. Tudoreanu, Gh. Nemţoi. Chimie fizică. Lucrări practice. Chişinău:
Ştiinţa., 1995, P. 666- 669-metoda vizuală).
Întrebări
1.. Definiţia fenomenului de coagulare. Ce factori pot provoca coagulare? Coagulare cu electroliţi.
Noţiune de concentraţie critică de coagulare (CCC). Formula de calcul al CCC.
2. Reguli de coagulare cu electroliţi. Ce ioni ai electrolitului provoacă coagularea unui sol. Regula
Shulze-Hardy.
 Bibliografie
1. V. Isac, A. Onu, C. Tudoreanu, Gh. Nemţoi. Chimie fizică. Lucrări practice. Chişinău: Ştiinţa.,
1995, p. 659-660; 661-662.

.
Lucrarea de laborator Nr. 8. Sedimentarea suspensiei de carbonat de calciu în câmp gravitaţional.
(V. Isac, A. Onu, C. Tudoreanu, Gh. Nemţoi. Chimie fizică. Lucrări practice. Chişinău: Ştiinţa., 1995, P.
633-634).
Întrebări
1. Echilibrul de sedomentare. Relaţia ce redî echilibrul de sedimentare (legea Laplace)
2. Deducerea formulei lui Stockes pentru raza particulei.
3. Descrieţi analiza de sedimentare cu ajutorul balanţei Figurovski.
4. Formula Svedberg-Oden. Metoda tangentelor pentru determinarea parametrilor din formula
Svedberg-Oven. Determinarea frecvenţei gravimetrice a fracţiunilor sedimentate
5. Construirea curbei integrale şi diferenţiale de distribuţie.

Bibliografie
1. V. Isac, A. Onu, C. Tudoreanu, Gh. Nemţoi. Chimie fizică. Lucrări practice. Chişinău: Ştiinţa.,
1995, p.623-628; .630-632

Lucrarea de laborator Nr. 9. Electroforeza solului de hidroxid de fier (III).

( V. Isac, A. Onu, C. Tudoreanu, Gh. Nemţoi. Chimie fizică. Lucrări practice. Chişinău: Ştiinţa.,
1995, p. 654-655; ).
Întrebări
1. Proprietăţile electrocinetice ale sistemelor disperse ( electroosmoza, electroforeza, potenţialul de
curgere şi de sedimentare).
2. Structura stratului dublu electric ( teoriile Helmholtz, Gouy-Chapmann, Stern – Graham).
3. Calculul valorii potenţialului electrocinetic ξ . Relaţiile Helmholtz – Smoluhowski şi Hückel.
4. Determinarea potenţialului electrocinetic prin metoda electoforetică ( lucrare de laborator).

Bibliografie
1. V. Isac, A. Onu, C. Tudoreanu, Gh. Nemţoi. Chimie fizică. Lucrări practice. Chişinău: Ştiinţa.,
1995, p. 644-647; 651-652).

Lucrarea de laborator Nr. 10. Dependenţa viscozităţii soluţiei de proteína de pH-ul soluţiei.
Punctul izoelectric al gelatinei. ( V. Isac, A. Onu, C. Tudoreanu, Gh. Nemţoi. Chimie fizică. Lucrări
practice. Chişinău: Ştiinţa., 1995, p. 655-659).
Întrebări
1. Structura proteinelor, sarcina lor la diferite valori ale pH –ului. Modificarea sarcinii, conformaţiei
moleculei proteinei şi viscozităţii soluţiei la modificarea pH-lui.
2. Starea izoelectrică, punctul izoelectic al proteinei. Ce proprietăţi are proteina în punctul
izoelectric?
3. Determinarea punctului izoelectric al gelatinei (metoda determinării gradului de tulburare maximă
la adăugarea alcoolului etilic şi metoda viscozometrică).

Bibliografie
1. V. Isac, A. Onu, C. Tudoreanu, Gh. Nemţoi. Chimie fizică. Lucrări practice. Chişinău: Ştiinţa.,
1995, p. 644-647; 655-657).